3.8.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 200/23

---

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 29 iulie 2011

referitoare la acordarea unei derogări solicitate de Belgia în privința regiunii Flandra în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

[notificată cu numărul C(2011) 4503]

(Numai textul în limba olandeză este autentic)

(2011/489/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (1), în special anexa III punctul (2) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

În cazul în care cantitatea de îngrășăminte de origine animală pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar diferă de cantitățile stabilite la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE și la litera (a) a aceluiași paragraf, cantitatea respectivă trebuie stabilită astfel încât să nu se compromită îndeplinirea obiectivelor specificate la articolul 1 din directiva menționată și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, precum, în cazul de față, perioade lungi de vegetație și culturi cu o absorbție ridicată de azot.

(2)

La data de 21 decembrie 2007, Comisia a adoptat Decizia 2008/64/CE de acordare a unei derogări solicitate de Belgia în privința regiunii Flandra, în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (2), permițând Regatului Belgiei să autorizeze în regiunea Flandra, în anumite condiții, împrăștierea unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar provenind din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor folosite ca pășuni sau cultivate cu porumb intercalat cu iarbă, respectiv a unei cantități anuale de până la 200 kg de azot pe hectar provenind din îngrășăminte de origine animală, în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă urmat de o cultură secundară și cu sfeclă.

(3)	Derogarea acordată prin Decizia 2008/64/CE a privit aproximativ 3 300 de agricultori și 83 500 de hectare de teren și a expirat la 31 decembrie 2010.

(4)	La data de 15 martie 2011, Belgia a înaintat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE, cu referire la regiunea Flandra.

(5)

Derogarea solicitată privește intenția Belgiei de a permite împrăștierea în anumite exploatații din Flandra a unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la erbivore și îngrășăminte tratate provenind de la porcine în cazul parcelelor cultivate cu iarbă, cu porumb intercalat cu iarbă, cu iarbă cosită sau secară cosită urmate de porumb, respectiv a unei cantități anuale de până la 200 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală și îngrășăminte tratate provenind de la porcine în cazul parcelelor cultivate cu grâu de iarnă sau triticale, urmate de o cultură secundară, și cu sfeclă.

(6)

Flandra a stabilit obiective privind calitatea apei curate, care trebuie atinse în cursul următoarelor două perioade ale programului de acțiune. Pentru apele de suprafață standardul de calitate de 50 mg de nitrați pe litru se va atinge până în 2014 în 84 % dintre punctele de monitorizare aparținând rețelei de monitorizare agricolă și până în 2018 în 95 % dintre aceste puncte. Pentru apele subterane de mică adâncime, care au o rată de regenerare mai mică, concentrația medie a nitraților va fi cu 10 % mai scăzută în 2014 și cu 20 % în 2018, comparativ cu nivelul mediu din 2010, care se ridica la 40 mg de nitrați pe litru. Se acordă o atenție specială zonelor omogene din punct de vedere hidrogeologic, pentru care concentrația de nitrați în apele subterane de mică adâncime este în medie mai mare de 50 mg pe litru, caz în care concentrația medie a nitraților va trebui să scadă cu 5 mg pe litru pentru fiecare perioadă a programului de acțiune.

(7)

În vederea atingerii acestor obiective, Flandra a înființat un program consolidat de acțiune pentru perioada 2011-2014. Până în 2014 se va realiza o trecere în revistă a politicii, pe baza căreia s-ar putea adopta noi acțiuni consolidate în cadrul programului de acțiune pentru perioada 2015-2018, în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor stabilite privind calitatea apei.

(8)

Legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE în cazul regiunii Flandra, și anume „Decretul privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole” din 22 decembrie 2006 (denumit în cele ce urmează „Decretul privind îngrășămintele”), a fost modificată (3) la 6 mai 2011, în conformitate cu programul de acțiune pentru perioada 2011-2014, și se aplică concomitent cu prezenta decizie.

(9)	Decretul privind îngrășămintele se aplică pe întreg teritoriul regiunii Flandra.

(10)	Decretul privind îngrășămintele include limite pentru împrăștierea atât a azotului, cât și a fosforului.

(11)

Documentele justificative prezentate în notificare demonstrează că valorile anuale propuse, și anume 250 kg și, respectiv, 200 kg de azot pe hectar provenind din îngrășăminte de origine animală, sunt justificate pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(12)

După examinarea solicitării, Comisia consideră că valorile anuale propuse, și anume 250 kg, respectiv 200 kg de azot pe hectar provenind din îngrășăminte de origine animală și îngrășăminte tratate provenind de la porcine nu vor împiedica îndeplinirea obiectivelor din Directiva 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte, care se aplică în plus față de măsurile consolidate adoptate în cadrul programului de acțiune pentru perioada 2011-2014.

(13)

Pentru a evita ca aplicarea derogării solicitate să conducă la intensificarea activităților de creștere a animalelor, autoritățile competente ar trebui să asigure limitarea efectivului de animale din fiecare exploatație (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind îngrășămintele.

(14)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit prin articolul 9 din Directiva 91/676/CEE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se acordă derogarea solicitată de Regatul Belgiei prin scrisoarea din 15 martie 2011 în numele regiunii Flandra, cu scopul de a permite împrăștierea unei cantități mai mari de îngrășăminte de origine animală decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză și litera (a) din anexa III la Directiva 91/676/CEE, sub rezerva condițiilor prevăzute de prezenta decizie.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„exploatații” înseamnă exploatațiile agricole care practică sau nu creșterea animalelor;

(b)	„parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare;

(c)	„pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare (în general, „temporar” înseamnă mai puțin de patru ani);

(d)

„culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă: pășuni; porumb intercalat, înainte sau după recoltare, cu iarbă cosită și îndepărtată de pe teren, cu titlu de cultură secundară; pășune cosită sau secară cosită urmate de porumb; grâu de iarnă sau triticale urmate de o cultură secundară; sfeclă de zahăr sau furajeră;

(e)	„animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine și cabaline;

(f)	„tratarea îngrășămintelor de origine animală” înseamnă procesul de separare fizico-mecanică a dejecțiilor porcine într-o fracțiune solidă și una lichidă, proces destinat să amelioreze împrăștierea de îngrășăminte pe teren și să stimuleze recuperarea azotului și a fosforului;

(g)	„îngrășăminte de origine animală tratate” înseamnă fracțiunea lichidă rezultată din tratarea îngrășămintelor de origine animală;

(h)	„efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați” înseamnă îngrășăminte de origine animală tratate, cu un conținut maxim de azot de 1 kg pe tonă de efluent și un conținut maxim de fosfați de 1 kg pe tonă de efluent;

(i)	„profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m, cu excepția cazului în care nivelul mediu al pânzei freatice superioare este situat la o adâncime mai mică; în acest ultim, caz adâncimea luată în considerare este cea a pânzei freatice superioare.

Articolul 3

Domeniul de aplicare

Prezenta decizie se aplică în mod individual anumitor parcele ale unei exploatații, ocupate cu culturi care au un necesar ridicat de azot și perioade lungi de vegetație, sub rezerva respectării condițiilor prevăzute la articolele 4-7.

Articolul 4

Cererea și angajamentele anuale

(1)   Agricultorii care doresc să beneficieze de derogarea acordată conform prezentei decizii trebuie să trimită o cerere anuală autorităților competente, până la data de 15 februarie. Pentru anul 2011, cererile anuale se trimit până la data de 15 iulie.

(2)   Pe lângă cererea anuală menționată la alineatul (1), aceștia se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7.

Articolul 5

Tratarea îngrășămintelor de origine animală

(1)   Fracțiunea solidă rezultată din tratarea îngrășămintelor de origine animală se trimite la instalațiile autorizate de reciclare, pentru a reduce mirosurile și alte tipuri de emisii, a îmbunătăți proprietățile agronomice și igienice, a facilita manipularea și a favoriza recuperarea azotului și a fosfatului. Produsul reciclat nu se aplică pe terenuri agricole din regiunea Flandra, cu excepția parcurilor, a serelor și a grădinilor private.

(2)   Agricultorii care beneficiază de această derogare și desfășoară activități de tratare a îngrășămintelor de origine animală prezintă anual autorităților competente informații privind cantitatea de îngrășământ de origine animală trimisă spre tratare, cantitatea și destinația fracțiunii solide și a îngrășământului tratat, precum și conținutul aferent de azot și fosfor.

(3)   Autoritățile competente stabilesc și actualizează regulat metodologiile recunoscute de evaluare a compoziției îngrășământului tratat, a variațiilor de compoziție și a eficienței tratării pentru fiecare exploatație care beneficiază de o derogare individuală.

(4)   Amoniacul și alte emisii provenite din tratarea îngrășămintelor de origine animală se colectează și se testează în vederea reducerii impactului asupra mediului și a inconvenientelor pentru acele instalații care generează niveluri ale emisiilor mai ridicate decât nivelul de referință, reprezentat de stocarea și împrăștierea pe teren a îngrășămintelor de origine animală în stare brută. În acest scop se va întocmi și se va actualiza regulat un inventar al instalațiilor la care este nevoie de tratarea emisiilor.

Articolul 6

Împrăștierea îngrășămintelor de origine animală și a altor îngrășăminte

(1)   Sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatele (2)-(11), cantitatea de îngrășăminte de origine animală provenite de la erbivore, de îngrășăminte tratate și de efluenți cu conținut scăzut de azot și fosfați împrăștiată în fiecare an pe parcelele care fac obiectul derogării, incluzând dejecțiile împrăștiate direct de către animale, trebuie să nu depășească 250 kg de azot pe hectar pe an la parcelele cultivate cu:

(a)	iarbă și porumb intercalat cu iarbă;

(b)	pășune cosită urmată de porumb;

(c)	secară cosită urmată de porumb

și 200 kg de azot pe hectar pe an la parcelele cultivate cu:

(d)	grâu de iarnă urmat de o cultură secundară;

(e)	triticale urmat de o cultură secundară;

(f)	sfeclă de zahăr sau furajeră.

(2)   Îngrășământul tratat care nu îndeplinește condițiile necesare pentru a fi considerat un efluent cu conținut scăzut de azot și fosfați poate fi împrăștiat pe parcele care fac obiectul derogării numai dacă raportul dintre azot și fosfat (N/P2O5) este de minim 3,3.

(3)   Împrăștierea de efluenți cu un conținut scăzut de azot și fosfat se limitează la 15 tone pe hectar.

(4)   Aportul total de azot și fosfat trebuie să respecte necesarul de nutrienți pentru cultura în cauză și trebuie să ia în considerare aportul solului, precum și disponibilitatea crescută a azotului, datorată tratării îngrășămintelor de origine animală. Acesta nu trebuie în niciun caz să depășească, pentru toate culturile, standardele privind cantitatea maximă împrăștiată pentru fosfat și azot, exprimate fie ca azot total, fie ca azot eficient, conform celor stabilite în programul de acțiune.

(5)   Se interzice utilizarea fosfatului provenind din îngrășăminte chimice pe parcelele care fac obiectul derogării.

(6)   Fiecare exploatație întocmește un plan de fertilizare în care se descrie, pentru toată suprafață cultivată, rotația culturilor și planificarea împrăștierii îngrășămintelor de origine animală și a îngrășămintelor azotate și fosfatice. Acest plan trebuie să fie disponibil la exploatație în fiecare an calendaristic, cel târziu la 15 februarie.

Planul de fertilizare cuprinde următoarele:

(a)	numărul de animale, o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, incluzând volumul disponibil pentru depozitarea îngrășămintelor;

(b)	un calcul al cantității de azot și fosfor din îngrășămintele de origine animală produse în exploatație;

(c)	descrierea tratării îngrășămintelor de origine animală și caracteristicile estimate ale îngrășămintelor tratate;

(d)	cantitatea, tipul și caracteristicile îngrășămintelor de origine animală distribuite în interiorul sau în exteriorul exploatației;

(e)	rotația culturilor și suprafața parcelelor pe care se găsesc culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație, precum și a parcelelor pe care se găsesc alte culturi;

(f)	necesarul prognozat de azot și de fosfor al culturilor, prevăzut pentru fiecare parcelă;

(g)	calculul cantității de azot și fosfor provenind din îngrășăminte de origine animală împrăștiate pe fiecare parcelă;

(h)	calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte împrăștiate pe fiecare parcelă.

Planurile se revizuiesc în termen de șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole, pentru a se asigura conformitatea acestora cu practicile agricole reale.

(7)   Fiecare exploatație agricolă întocmește registre privind fertilizarea; acestea trebuie să includă cantitățile împrăștiate și momentul împrăștierii îngrășămintelor de origine animală și a celor pe bază de azot.

(8)   Rezultatele analizei solului trebuie să fie disponibile pentru fiecare exploatație care beneficiază de derogare. Analiza și prelevarea de probe se efectuează nu mai târziu de 1 iunie, iar în cazul fosforului și al azotului cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare zonă omogenă a exploatației, ținând cont de rotația culturilor și de caracteristicile solului. Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare 5 hectare de teren agricol.

(9)   Concentrația de nitrați din profilul solului se măsoară în fiecare an, toamna, cel târziu până la data de 15 noiembrie, pe cel puțin 6 % dintre toate parcelele care fac obiectul derogării și pe cel puțin 1 % dintre celelalte parcele utilizate de exploatațiile care beneficiază de derogări, în așa fel încât cel puțin 85 % dintre aceste exploatații să fie implicate. Se cer cel puțin trei eșantioane reprezentând trei straturi diferite din profilul solului pentru fiecare 2 hectare de teren agricol.

(10)   Îngrășămintele de origine animală, îngrășămintele tratate sau efluenții cu un conținut scăzut de azot și fosfor și cu un conținut total de azot mai mare de 0,60 kg de azot pe tonă, îngrășămintele chimice și de altă natură nu se împrăștie pe parcelele care fac obiectul derogării între 1 septembrie și 15 februarie din anul următor.

(11)   Cel puțin două treimi din cantitatea de azot din îngrășămintele de origine animală, excluzând azotul din îngrășămintele de origine animală provenite de la erbivore, se împrăștie înainte de data de 31 mai a fiecărui an.

Articolul 7

Gestionarea terenurilor

Agricultorii care beneficiază de o derogare individuală iau următoarele măsuri:

(a)	pășunea se ară primăvara pentru toate tipurile de sol, cu excepția solurilor argiloase;

(b)	pășunile situate pe soluri argiloase se ară înainte de 15 septembrie;

(c)	pășunile de pe parcele care fac obiectul derogării nu trebuie să includă plante leguminoase cultivate sau alte plante care fixează azotul atmosferic;

(d)	cultura de iarbă arată trebuie urmată la maxim două săptămâni de însămânțarea unei culturi cu un necesar ridicat de azot, iar îngrășămintele nu se aplică în anul arării pășunilor permanente;

(e)	culturile secundare se însămânțează la maxim două săptămâni după recoltarea grâului de iarnă sau a triticalei și cel târziu până la 10 septembrie;

(f)	culturile secundare nu se ară înainte de 15 februarie, pentru a asigura menținerea unei pături vegetale permanente pe suprafața arabilă, de natură să compenseze pierderile de nitrați din subsol apărute toamna și să limiteze pierderile din timpul iernii.

Articolul 8

Alte măsuri

Autoritățile competente se asigură că derogările acordate pentru împrăștierea îngrășămintelor de origine animală tratate sunt compatibile cu capacitatea instalațiilor autorizate pentru tratarea și prelucrarea fracțiunii solide.

Articolul 9

Măsuri privind producția și transportul îngrășămintelor de origine animală

(1)   Autoritățile competente se asigură de respectarea numărului limită de animale autorizat pentru fiecare exploatație (drepturi de emisie de nutrienți) din regiunea Flandra, în conformitate cu dispozițiile Decretului privind îngrășămintele.

(2)   Autoritățile competente se asigură că toate transporturile de îngrășăminte de origine animală asigurate de transportatori acreditați sunt înregistrate cu ajutorul sistemelor de poziționare geografică începând cu 1 ianuarie 2012. Până la acea dată, autoritățile competente se asigură că transporturile de îngrășămintelor de origine animală asigurate de transportatori acreditați clasificați în categoriile A 5o, A 7o, B și C, în conformitate cu articolele 4 și 5 din Decretul ministerial flamand din 19 iulie 2007 (4), sunt înregistrate cu ajutorul sistemelor de poziționare geografică.

(3)   Autoritățile competente se asigură că, înainte de fiecare transport, se realizează o evaluare a compoziției îngrășămintelor de origine animală în ceea ce privește concentrația de azot și de fosfor. Eșantioanele de îngrășăminte sunt analizate de laboratoare recunoscute, iar rezultatele analizei se comunică autorităților competente și agricultorului destinatar.

(4)   Autoritățile competente se asigură că este disponibil pe parcursul transportului un document care precizează cantitatea de îngrășăminte de origine animală transportate, precum și conținutul de azot și fosfor al acestora.

Articolul 10

Monitorizare

(1)   Autoritatea competentă se asigură că se întocmesc și se actualizează anual hărți care arată procentajul de exploatații, numărul de parcele, procentajul de animale, procentajul de teren agricol și destinația terenurilor locale la care se referă fiecare derogare individuală pentru fiecare localitate. Se colectează și se actualizează anual date privind rotația culturilor și practicile agricole la care se referă fiecare derogare individuală.

(2)   Pentru a evalua impactul derogării asupra calității apei, se menține rețeaua de monitorizare pentru prelevarea de eșantioane din apele de suprafață și din apele subterane de mică adâncime, înființată în conformitate cu Decizia 2008/64/CE. Nu se poate reduce numărul inițial al punctelor de monitorizare, iar amplasarea acestora nu se poate modifica în cursul perioadei de valabilitate a prezentei decizii de punere în aplicare.

(3)   Se realizează o monitorizare intensă în bazinele hidrologice agricole situate pe soluri nisipoase.

(4)   Se mențin punctele de monitorizare înființate în conformitate cu Decizia 2008/64/CE, acoperind cel puțin 150 de exploatații, cu scopul de a obține date despre concentrația de azot și de fosfor din apa din sol, despre concentrația de azot mineral din profilul solului și despre pierderile aferente de azot și fosfor care trec prin rizosferă în apele subterane, precum și despre pierderile de azot și fosfor determinate de scurgerile de suprafață sau de infiltrare, atât în condițiile existenței derogării, cât și în lipsa acesteia. Punctele de monitorizare trebuie să includă principalele tipuri de sol (argilos, argilo-nisipos, nisipos și loess), practici de fertilizare și culturi. Componența rețelei de monitorizare nu se modifică în cursul perioadei de valabilitate a prezentei decizii.

Articolul 11

Verificare

(1)   Autoritățile competente se asigură că toate cererile de derogare sunt supuse controlului administrativ. În cazul în care, în urma controlului, se demonstrează că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 5, 6 și 7, solicitantul este informat în acest sens. În acest caz, cererea se consideră refuzată.

(2)   Pe baza analizei de risc, a rezultatelor controalelor efectuate în anii precedenți și a rezultatelor controalelor generale aleatorii privind aplicarea legislației de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE, se stabilește un program de inspecții pe teren. Inspecțiile pe teren trebuie să acopere cel puțin 5 % din exploatațiile care beneficiază de o derogare individuală în legătură cu condițiile stipulate la articolele 5, 6 și 7 din prezenta decizie. În cazurile în care verificarea constată o situație de neconformitate, agricultorul trebuie informat de acest lucru. În acest caz, cererea de acordare a derogării pentru anul următor se consideră refuzată.

(3)   Se verifică rezultatele măsurătorilor menționate la articolul 6 alineatul (8). În cazurile în care verificarea constată o situație de neconformitate, inclusiv depășirea pragului de bază, așa cum este acesta definit în Decretul privind îngrășămintele, agricultorul trebuie informat de acest lucru, iar cererea de acordare a derogării pentru anul următor se refuză.

(4)   Pe baza evaluării riscurilor și a rezultatelor controalelor administrative menționate la alineatul (1), autoritățile competente asigură controale pe teren pentru cel puțin 1 % din operațiunile de transport al îngrășămintelor de origine animală. Controalele includ verificarea îndeplinirii obligațiilor privind acreditarea, evaluarea documentelor însoțitoare, verificarea originii și a destinației îngrășămintelor de origine animală și prelevarea de eșantioane din îngrășămintele de origine animală transportate. Prelevarea de eșantioane poate fi realizată, după caz, în cursul operațiunilor de încărcare, cu ajutorul dispozitivelor automate de eșantionare instalate pe vehicule. Eșantioanele de îngrășăminte de origine animală sunt analizate de laboratoare recunoscute de autoritățile competente, iar rezultatele analizei se comunică agricultorului furnizor și celui destinatar.

(5)   Autoritățile competente primesc competențele și mijloacele necesare pentru verificarea respectării derogărilor acordate în conformitate cu prezenta decizie.

Articolul 12

Raportare

Autoritățile competente prezintă în fiecare an până în luna decembrie, iar în anul 2014 până în luna septembrie, un raport conținând următoarele informații:

(a)	hărți care arată procentajul de exploatații, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole și destinația terenurilor locale, precum și informații privind rotația culturilor și practicile agricole din exploatațiile care fac obiectul derogării, menționate la articolul 10 alineatul (1);

(b)	rezultatele monitorizării apei, inclusiv informații privind tendințele calității apei pentru apele subterane și de suprafață, ca și impactul derogării asupra calității apei, conform dispozițiilor articolului 10 alineatul (2);

(c)

evaluarea în toamnă a reziduurilor de nitrați din profilul solului pentru parcelele care fac obiectul derogării și o comparație cu datele și tendințele privind reziduurile de nitrați de pe parcelele care nu fac obiectul derogării, pentru rotații similare ale culturilor. Parcelele care nu fac obiectul derogării trebuie să includă parcelele care nu fac obiectul derogării din exploatațiile care beneficiază de derogare și parcelele din alte exploatații;

(d)

evaluarea punerii în aplicare a condițiilor de acordare a derogării pe baza unor controale efectuate la nivel de exploatație și de parcelă, precum și a unor controale privind transportul îngrășămintelor de origine animală și a informațiilor privitoare la exploatațiile neconforme, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și ale inspecțiilor pe teren;

(e)	informații privind tratarea îngrășămintelor de origine animală, inclusiv prelucrarea și utilizarea fracțiunilor solide, oferind date detaliate privind caracteristicile sistemelor de tratare, eficiența acestora și compoziția îngrășămintelor de origine animală tratate;

(f)	informații privind numărul exploatațiilor care beneficiază de derogare și numărul parcelelor care fac obiectul derogării pe care s-au împrăștiat îngrășăminte de origine animală tratate și efluenți cu un conținut scăzut de azot și fosfat, precum și volumele acestora;

(g)	metodologiile pentru evaluarea compoziției îngrășămintelor de origine animală tratate, a variațiilor compoziției și a eficienței tratării pentru fiecare exploatație care beneficiază de o derogare individuală, menționate la articolul 5 alineatul (3);

(h)	inventarul instalațiilor de tratare a îngrășămintelor de origine animală menționate la articolul 5 alineatul (4);

(i)	rezumatul și evaluarea datelor obținute de la punctele de monitorizare menționate la articolul 10 alineatul (4).

Articolul 13

Aplicare

Prezenta decizie se aplică în contextul Programului de acțiune 2011-2014 pentru Regiunea Flandra (Decretul privind îngrășămintele) și expiră la 31 decembrie 2014.

Articolul 14

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei.

---

(1)  JO L 375, 31.12.1991, p. 1.

(2)  JO L 16, 19.1.2008, p. 28.

(3)  Belgisch Staatsblad din 13 mai 2011, p. 27876.

(4)  Belgish Staatsblad din 31 august 2007, p. 45564, în aplicarea anumitor articole din Decretul privind îngrășămintele.

---