—

Comisia a încălcat autoritatea hotărârii Curții din cauza C-566/10 P, prin care s-au declarat nelegale anunțurile de concurs care limitează la engleză, franceză și germană limbile pe care candidații la concursurile generale ale Uniunii le pot alege ca limba 2.

—

În această privință, se arată că, prin limitarea la trei limbi a limbilor care pot fi alese ca limba 2 de către candidații la concursurile generale ale Uniunii, Comisia a instituit, în practică, un nou regulament lingvistic al instituțiilor, aducând atingere competenței exclusive a Consiliului în această materie.

—

Se arată în această privință că restricția lingvistică instituită de Comisie este discriminatorie întrucât dispozițiile citate se opun să se impună cetățenilor europeni și funcționarilor instituțiilor restricții lingvistice care nu sunt prevăzute în mod general și obiectiv prin regulamentele interne ale instituțiilor avute în vedere la articolul 6 din Regulamentul nr. 1/1958, neadoptate până în prezent, și se opun introducerii unor astfel de limitări în lipsa unui interes specific și motivat al serviciului.

—

Se arată în această privință că Comisia a încălcat încrederea cetățenilor în posibilitatea de a alege ca limbă 2 oricare dintre limbile Uniunii, astfel cum s-a procedat în mod constant până în anul 2007 și astfel cum s-a reafirmat în hotărârea Curții de Justiție din cauza C-566/10 P.

—

Se arată în această privință că, prin restrângerea în mod preventiv și generalizat la trei a limbilor care pot fi alese ca limbă 2, Comisia a anticipat în fapt în etapa anunțului și a criteriilor de admitere verificarea competențelor lingvistice ale candidaților, care ar trebui efectuată în schimb în cadrul concursului. Astfel, cunoștințele lingvistice devin determinante în raport cu cunoștințele profesionale.

—

Se arată în această privință că, prin faptul că s-a prevăzut că cererile de participare trebuie în mod obligatoriu transmise în engleză, în franceză sau în germană și că EPSO transmite în aceeași limbă candidaților comunicările referitoare la desfășurarea concursului, s-a încălcat dreptul cetățenilor europeni de a dialoga în propria limbă cu instituțiile și s-a introdus o discriminare ulterioară a celor care nu au o cunoaștere aprofundată a celor trei limbi.

—

Se arată în această privință că Comisia a motivat restrângerea la cele trei limbi prin cerința ca noii angajați să fie în măsură imediat să comunice în cadrul instituțiilor. Această motivare denaturează faptele întrucât nu rezultă că cele trei limbi în discuție sunt cele mai utilizate pentru comunicarea între diversele grupuri lingvistice din cadrul instituțiilor; respectiva motivare este neproporțională în raport cu restrângerea unui drept fundamental ca cel de a nu fi vizat de discriminări lingvistice.