24.2.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 46/38

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iunie 2008 privind finanțele publice în UEM 2008 – rolul calității finanțelor publice în cadrul de guvernanță al UE (COM(2008)0387),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 iunie 2007 privind finanțele publice în UEM 2007 – asigurarea eficienței componentei preventive a PSC (COM(2007)0316),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 mai 2008 privind UEM@10: succese și provocări după 10 ani de Uniune Economică și Monetară (COM(2008)0238),

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 aprilie 2007 privind finanțele publice în UEM 2006 (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 22 februarie 2005 privind finanțele publice în UEM 2004 (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 referitoare la raportul anual pe 2007 privind zona euro (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2006 referitoare la raportul anual pe 2006 privind zona euro (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 februarie 2008 privind contribuția la Consiliul European de primăvară 2008 în ceea ce privește Strategia de la Lisabona (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 privind interesul european: reușita în era globalizării (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2007 privind situația economiei europene: raport preliminar privind orientările generale de politică economică pentru 2007 (7),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2005 privind contribuția politicilor fiscale și vamale la Strategia de la Lisabona (COM(2005)0532) și Rezoluția sa din 24 octombrie 2007 pe această temă (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2003 privind integrarea dimensiunii de gen în buget - elaborarea bugetelor publice din perspectiva egalității între bărbați și femei (9),

—

având în vedere Rezoluția Consiliului European referitoare la coordonarea politicii economice în etapa a treia a UEM și la articolele 109 și 109b din Tratatul CE, anexată la concluziile președinției adoptate în urma reuniunii Consiliului European de la Luxembourg din 12 și 13 decembrie 1997,

—

având în vedere concluziile președinției prezentate ca urmare a reuniunii Consiliului European din 11 și 12 decembrie 2008 și concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului ECOFIN din 16 decembrie 2008 cu privire la gestionarea crizei financiare,

—

având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 4 noiembrie 2008 privind inițiativele internaționale ca reacție la criza financiară și pregătirile pentru reuniunea internațională la nivel înalt referitoare la criză,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 octombrie 2008 intitulată „De la criza financiară la redresare: un cadru de acțiune la nivel european” (COM(2008)0706),

—

având în vedere concluziile președinției adoptate în urma reuniunii Consiliului European de la Bruxelles din 15 și 16 octombrie 2008 privind consolidarea reglementării și supravegherii piețelor financiare,

—

având în vedere reuniunea șefilor de stat și de guvern ce fac parte din Eurogrup, care a avut loc la 12 octombrie 2008, vizând adoptarea unui plan coordonat de salvare pentru combaterea crizei economice,

—

având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 7 octombrie 2008 privind reacția imediată la tulburările de pe piața financiară, precum și Rezoluția Parlamentului din 22 octombrie 2008 privind reuniunea Consiliului European din 15 și 16 octombrie 2008 (10),

—

având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 14 mai 2008 privind asigurarea eficienței și eficacității viitoare a cheltuielilor sociale și calea de urmat în ceea ce privește analiza calității finanțelor publice,

—

având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 9 octombrie 2007 privind calitatea finanțelor publice: modernizarea administrației publice,

—

având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 10 octombrie 2006 privind calitatea finanțelor publice,

—

având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A6-0507/2008),

A.

întrucât finanțele publice de calitate și orientate către dezvoltarea durabilă demonstrează angajamentul nostru față de generațiile viitoare, acesta fiind deosebit de important în contextul actual de tulburare profundă a piețelor;

B.

întrucât este necesar să se elaboreze politici în materie de finanțe publice de calitate, coordonate la nivel comunitar, în special în zona euro, care să fie definite și evaluate pe baza unor instrumente comune standardizate și să vizeze sprijinirea creșterii pe parcursul întregii perioade pentru a răspunde provocărilor reprezentate de evoluția demografică, globalizare și schimbările climatice;

C.

întrucât finanțele publice ar trebui să aibă drept obiectiv sprijinirea cadrului macroeconomic, furnizarea de servicii și bunuri publice și atenuarea deficiențelor pieței și a factorilor externi;

D.

întrucât un cadru conceptual și operațional pentru finanțele publice de calitate care vizează creșterea, precum și considerarea creșterii ca punct de referință pentru evaluarea acestora sunt indisolubil legate de premisa că politicile bugetare și de cheltuieli publice ale statelor membre trebuie să fie orientate către menținerea și inovarea statului social, a protecției sociale și a redistribuirii resurselor;

E.

întrucât nivelul redus de investiții publice din Uniunea Europeană (sub 3 % din PIB) și caracterul fragmentar al acestora au efecte negative asupra obiectivului de realizare a unei creșteri durabile pe termen lung, care necesită în schimb cheltuieli publice specifice și orientate în funcție de priorități;

F.

întrucât este necesar și oportun să se abordeze o perspectivă de gen pentru analiza, evaluarea și perspectivele durabilității finanțelor publice,

1.

observă că analiza situației finanțelor publice în 2007 și în prima parte a lui 2008 dovedește clar o schimbare a tendinței economice și, conform celor mai recente previziuni, o evoluție în direcția recesiunii, însoțite de menținerea unei rate mai mici a inflației și de creșterea disparităților în materie de venituri;

2.

își exprimă îngrijorarea privind situația economică și financiară dificilă cu care se confruntă în prezent Europa și întreaga lume, care generează un nivel de instabilitate fără precedent, și observă noile evoluții în relația dintre sectorul public și cel privat, precum și schimbările din politicile monetare și economice în cadrul cărora, în contextul dezechilibrelor pieței și al lipsei de reglementare și supraveghere, intervenția sectorului public ocupă din nou un rol central, manifestându-se uneori chiar sub forma naționalizărilor;

3.

evidențiază faptul că criza din sectoarele strategice, în special în domeniul finanțelor și transporturilor, determină investiții publice semnificative în achiziții, fără a se acorda atenție faptului că operațiunile de salvare trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar pentru sprijinirea și dezvoltarea economiei europene și nu răspund doar unor interese exclusiv naționale;

4.

consideră că statele membre și Comisia trebuie să realizeze o evaluare adecvată a consecințelor asupra finanțelor publice ale sprijinului și participării sectorului public acordate principalelor industrii și sectorului financiar și de credit; ar considera utilă și evaluarea acestor repercusiuni în raport cu concurența, funcționarea pieței interne și menținerea unor condiții de concurență echitabile;

5.

subliniază faptul că Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) revizuit permite deja luarea de măsuri pentru a răspunde unor situații deosebit de grave și faptul că consolidarea financiară și obiectivele stabilite în cadrul planurilor de stabilitate și de convergență prezintă în continuare o importanță deosebită pentru perspectivele de redresare și de creștere; sprijină integral, în această privință, cele mai recente concluzii ale președinției prezentate ca urmare a reuniunii Consiliului European din 11 și 12 decembrie 2008, subliniind necesitatea atât a flexibilității, cât și a caracterului durabil al finanțelor publice în vederea unei redresări economice rapide și susținute;

6.

reamintește importanța unei abordări coordonate la nivel comunitar pentru a combate evaziunea fiscală și paradisurile fiscale – în interesul cetățenilor, a contribuabililor și a finanțelor publice – în special într-un moment în care consolidarea financiară și nivelul datoriei publice riscă să fie afectate negativ de investițiile publice importante realizate în favoarea actorilor financiari și industriali de anvergură;

7.

subliniază faptul că este și în interesul cetățenilor, al contribuabililor și al bugetelor publice să garanteze că toate intervențiile și utilizările fondurilor publice pentru salvarea organizațiilor financiare sunt însoțite de o supraveghere adecvată, de îmbunătățiri concrete în domeniul guvernării și conduitei în afaceri ale întreprinderii sau instituției, de limite precise în ceea ce privește remunerația personalului de conducere și de o responsabilitate clară față de autoritățile publice; consideră că ar fi utilă, în acest context, sprijinirea de către Comisie a introducerii de linii directoare pentru a garanta punerea în aplicare coerentă și coordonată a diferitelor planuri naționale de acțiune;

8.

consideră că intervenția masivă a sectorului public practicată în mai multe state membre pentru salvarea și sprijinirea industriei bancare și financiare va avea consecințe clare asupra finanțelor publice și a veniturilor cetățenilor; consideră că este necesar, prin urmare, ca sarcina fiscală să fie distribuită în mod corespunzător și echitabil între toți contribuabilii, ceea ce presupune astfel, pe de o parte, aplicarea unui nivel adecvat de impozitare tuturor actorilor financiari și, pe de altă parte, o reducere progresivă și accentuată a sarcinii fiscale asupra salariilor și pensiilor de nivel mediu și redus – prin deduceri fiscale, rate de impozitare revizuite și compensarea piedicilor fiscale – astfel încât să se reducă sărăcia, și nu doar sărăcia extremă, să se promoveze consumul și creșterea cererii, oferind astfel un răspuns anticiclic la actuala criză economică care conduce la recesiune;

9.

evidențiază faptul că politicile macroeconomice europene trebuie să ofere un răspuns rapid și coordonat în fața riscurilor de recesiune și instabilitate financiară și îndeamnă Comisia și statele membre - în special cele din zona euro - să utilizeze în mod rațional și unidirecționat flexibilitatea oferită de PSC, precum și să recurgă la mecanisme anticiclice adecvate care să vizeze schimbările structurale, alocarea eficientă a fondurilor publice, restructurarea cheltuielilor publice și investiții pentru creștere în conformitate cu obiectivele de la Lisabona, acordând o atenție sporită rolului întreprinderilor mici și mijlocii;

10.

subliniază, în acest context, necesitatea unei abordări comune - în special în zona euro – la nivelul politicilor salariale, care să asigure creșteri salariale în conformitate cu inflația și productivitatea reale, deoarece politicile fiscale și salariale constituie pârghii puternice și eficiente pentru cerere, precum și pentru stabilitatea și creșterea economică;

11.

salută delimitarea unor domenii de luare a deciziilor prin care Eurogrupul acționează ca (principal) organism politic și economic de coordonare care formulează răspunsuri rapide și strategii comune, nu doar în fața crizei economice și financiare, ci și pentru a revitaliza strategiile macroeconomice și de investiții comune care vizează să îmbunătățească perspectivele de creștere, să evite consecințele grave asupra finanțelor publice și stabilității financiare în Uniunea Europeană și să contribuie la realizarea unui mai bun echilibru între politicile economice și monetare în cadrul Uniunii Europene;

12.

consideră că ar fi util să se creeze un mecanism obligatoriu de consultare și coordonare între Comisie și statele membre – în special membrii Eurogrupului – înaintea adoptării de măsuri economice importante, mai ales în ceea ce privește măsurile care vizează volatilitatea prețurilor la energie, materii prime și produse alimentare;

13.

consideră că viabilitatea finanțelor publice este o condiție prealabilă și prioritară nu doar pentru stabilitate și creștere, elaborarea politicilor macroeconomice, de ocupare a forței de muncă, sociale și de mediu ale fiecărui stat membru, ci și pentru viitorul economiei și al modelului social european, indispensabil pentru dezvoltarea Uniunii Europene;

14.

își exprimă profunda îngrijorare privind consecințele directe ale actualei crize financiare internaționale asupra viabilității și calității finanțelor publice în statele membre; își exprimă îngrijorarea în special cu privire la impactul acestei crize asupra economiei reale și asupra balanței de plăți în noile state membre, care nu fac parte din zona euro și care suferă o reducere drastică a investițiilor străine directe;

15.

subliniază faptul că deficitul și datoria publică au un efect negativ asupra creșterii în măsura în care acestea limitează marjele de manevră ale statelor membre în perioade de criză; invită statele membre să depună eforturi mai susținute pentru a-și consolida bugetele și pentru a reduce datoria publică în perioadele de creștere, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea unei economii europene sănătoase, competitive și durabile; evidențiază, de asemenea, faptul că măsurile necorespunzătoare de reducere a deficitului și a datoriei publice, cum ar fi reducerile neselective ale investițiilor publice, au consecințe negative asupra perspectivelor de creștere pe termen lung;

16.

subliniază faptul că, în lumina noii situații internaționale cauzate de criza financiară actuală și de declinul economic care a început deja să afecteze ocuparea forței de muncă și creșterea în zona euro, deficitele crescânde sunt greu de evitat; sugerează, prin urmare, ca statele membre să utilizeze mai bine flexibilitatea oferită de PSC pentru a încuraja redresarea și creșterea economică; atrage atenția asupra implicațiilor bugetare ale crizei financiare actuale și invită Comisia să evalueze efectele pe care fondurile publice utilizate în planurile de salvare destinate instituțiilor financiare naționale le au asupra finanțelor publice ale statelor membre; invită Comisia să analizeze efectele criteriilor PSC în actualul context, în care creșterea economică este lentă și mai multe state membre se confruntă cu perspectiva recesiunii, și solicită o evaluare a efectelor creșterii costului creditului asupra datoriei publice a statelor membre;

17.

constată buna funcționare a PSC revizuit; consideră că, în anii precedenți, componenta corectivă a fost aplicată în mod satisfăcător și subliniază importanța componentei preventive ca instrument esențial pentru asigurarea viabilității și convergenței politicilor financiare ale statelor membre, în special cele din zona euro;

18.

împărtășește opinia Comisiei privind importanța componentei preventive a PSC, sprijinul și solicitările adresate statelor membre, precum și schimbul de bune practici; recunoaște, în special, faptul că această componentă ar trebui să se bazeze pe o abordare pe termen mediu a politicilor bugetare și pe coordonarea la nivel comunitar, având în vedere faptul că adoptarea unor măsuri eficiente necesită o înțelegere comună a provocărilor cu care se confruntă politicile economice și bugetare în Uniunea Europeană și un angajament politic ferm de a le soluționa prin intervenții anticiclice care să aibă aceeași orientare;

19.

subliniază importanța obiectivului pe termen mediu (OTM) ca țintă bugetară specifică atașată politicilor economice, fiscale și de venituri, care ar trebui atins prin intermediul dialogului macroeconomic, adaptat la situația din fiecare stat membru și desfășurat pe o bază multianuală; îndeamnă statele membre să consolideze credibilitatea și legitimitatea OTM atât la nivel național, prin implicarea mai strânsă a departamentelor guvernamentale, a parlamentelor naționale și a partenerilor sociali (asumare la nivel național), cât și la nivel local, prin finanțe publice locale și prin elaborarea unor PSC și OTM regionale, ținând seama de impactul pe care cheltuielile și investițiile publice locale îl au asupra finanțelor publice naționale și asupra perspectivelor de creștere ale diferitelor țări;

20.

consideră că elaborarea și execuția unor bugete anuale, precum și coerența programelor bugetare multianuale au o importanță fundamentală; solicită statelor membre o mai mare rigoare în elaborarea previziunilor macroeconomice și o coordonare mai strânsă în definirea criteriilor, a termenelor și a obiectivelor cadrelor de cheltuieli multianuale, cu scopul de a garanta creșterea eficienței și îmbunătățirea performanțelor politicilor bugetare și macroeconomice la nivel comunitar;

21.

subliniază faptul că, pentru a fi mai bine pregătite să facă față șocurilor externe, statele membre necesită reforme structurale suplimentare și o disciplină bugetară mai strictă, precum și politici fiscale anticiclice, care să reducă deficitele bugetare în perioade de creștere economică;

22.

subliniază importanța elaborării de planuri macroeconomice pentru combaterea șocurilor externe (precum criza financiară generată de creditele ipotecare cu risc ridicat), planuri care să țină seama atât de situația din zona euro, cât și de cea din economiile din Uniunea Europeană care recuperează decalajul;

23.

subliniază că obiectivul-cheie de a avea finanțe publice sănătoase și consolidate ar trebui definit pe baza obligațiilor impuse de noul PSC și, în același timp, pe baza perspectivelor de dezvoltare, de creștere și de competitivitate ale Strategiei de la Lisabona, conform căreia sunt necesare atât reforme structurale, cât și o structură a cheltuielilor publice și a impozitelor care să sprijine investițiile (în capitalul uman, cercetare și inovare, educație și formare, inclusiv învățământul superior, sănătate, infrastructură, mediu, securitate și justiție) și redistribuirea venitului pentru a promova coeziunea socială, creșterea și ocuparea forței de muncă;

24.

evidențiază faptul că obiectivele în materie de finanțe publice, definite pe baza orientărilor integrate ale noului ciclu de la Lisabona, ar trebui să asigure o legătură coerentă și organică între planurile de stabilitate și convergență și planurile naționale de reformă; consideră că valoarea adăugată a unor finanțe publice europene sănătoase și orientate către creștere ar trebui să fie reflectată – în special în zona euro – de o politică europeană de investiții publice în infrastructură, elaborată și coordonată pe baza unor obiective comune, care ar putea fi finanțată nu doar din bugetele naționale și (parțial) din bugetul UE, ci și prin intermediul unor noi instrumente financiare europene (de exemplu, euro-obligațiunile sau Fondul European de Investiții), care vizează sprijinirea creșterii, a productivității și a competitivității Uniunii Europene și a zonei euro pe plan internațional;

25.

consideră că ar fi util să se creeze un mecanism obligatoriu de consultare a parlamentelor naționale, concomitent cu Parlamentul European, în scopul definirii în mod coordonat a programelor de stabilitate și de convergență din cadrul PSC, precum și a programelor naționale de reformă din cadrul orientărilor integrate de la Lisabona, astfel încât acestea să fie asociate și prezentate împreună, eventual în toamna fiecărui an;

26.

este de acord că schimbările demografice accentuează necesitatea unor reforme structurale, în special în ceea ce privește regimurile de pensii, sănătatea publică și serviciile de îngrijire pe termen lung, și subliniază faptul că ar fi prea restrictiv să se adopte o abordare concentrată doar pe îmbătrânirea populației (și scăderea natalității), fără a ține seama de efectele globalizării, inclusiv fluxurile inepuizabile de imigranți din țări terțe, generate nu numai de dificultăți economice, ci și de războaie și catastrofe climatice;

27.

reamintește importanța politicilor în domeniul ocupării forței de muncă și al incluziunii sociale, adaptate la nevoile diferitor generații, genuri și oameni, bazate pe principiile flexisecurității și, prin urmare, pe acțiuni proactive care vizează sprijinirea salariilor și a veniturilor, prin intermediul dialogului social și care acordă prioritate creșterii productivității, fără a neglija măsurile de protecție a pensiilor, dat fiind faptul că pensiile insuficiente reprezintă nu doar o problemă socială, ci implică și o majorare a cheltuielilor de securitate socială și, prin urmare, costuri sporite pentru finanțele publice;

28.

consideră că piețele și serviciile financiare care sunt integrate în cadrul politicilor Strategiei de la Lisabona ar trebui să se bazeze pe stabilitatea financiară și pe mecanismele de supraveghere, garantând protecție împotriva consecințelor negative asupra creșterii și finanțelor publice; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea de produse derivate și instrumente financiare noi, în special de către administrațiile locale, fapt care ar putea afecta grav comunitățile locale;

29.

consideră necesar să se adopte o nouă abordare a finanțelor publice care să fie sistematică și coordonată între statele membre, și în special cele din zona euro, să vizeze sprijinirea creșterii economice pe termen lung (și a potențialului pentru creștere) și să fie concentrată pe un cadru multidimensional de definire și măsurare a calității finanțelor publice care să confere putere economiei europene pentru a rezista în fața șocurilor externe și care să îi permită să răspundă provocărilor demografice și concurenței internaționale și să garanteze echitatea și coeziunea socială;

30.

consideră că este fundamental ca statele membre să urmărească punerea în aplicare a unor politici în materie de finanțe publice de calitate, coerente și bazate pe o metodă de evaluare care să cuprindă indicatori și obiective, în elaborarea și definirea cărora să fie implicat atât Parlamentul European, cât și parlamentele naționale; consideră că propunerea Comisiei este utilă și sprijină un sistem de evaluare a politicilor bugetare care să vizeze aspecte specifice precum structura, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice, structura și eficiența sistemelor de venituri, eficiența și calitatea administrației publice, o bună gestionare a bugetului și o metodă de coordonare a politicilor în materie de finanțe publice de calitate din statele membre; solicită îmbunătățirea comparabilității bugetelor naționale pentru a răspunde obiectivelor menționate anterior;

31.

îndeamnă statele membre să adopte atât politici în materie de finanțe publice de calitate, cât și un sistem de evaluare a politicilor bugetare – precum întocmirea bugetului în funcție de performanțe (PBB- „performance based budgeting”) (pe baza modelului OCDE) – care să vizeze îmbunătățirea calității cheltuielilor publice prin consolidarea legăturii dintre alocarea resurselor și rezultate; constată că integrarea dimensiunii de gen în buget este un bun exemplu de PBB, metodă propusă și sprijinită de Parlamentul European și aplicată, în diferite grade, la nivel local și central în diverse state membre și care ar trebui pusă în aplicare într-un mod mai coerent, inclusiv la nivel comunitar; invită Comisia să elaboreze metode, orientări și indicatori în materie de PBB care să permită compararea și armonizarea politicilor financiare și macroeconomice ale statelor membre, și recunoaște că acest lucru necesită o implicare sporită și, prin urmare, o mai mare responsabilitate din partea cetățenilor informați;

32.

salută procesul de reflecție inițiat de Comisie privind modalitatea de a introduce noțiunile de calitate, eficacitate și eficiență în sistemul de venituri; consideră că reformele fiscale din statele membre vor conduce la consolidarea creșterii doar dacă acestea țin cont de condițiile specifice ale sistemului instituțional și administrativ, ale sistemului de producție și ale pieței muncii (în special rata de ocupare a forței de muncă și dimensiunea economiei subterane) din fiecare stat membru;

33.

atrage atenția asupra diferențelor existente între statele membre în ceea ce privește presiunea și structurile fiscale; recunoaște dificultatea elaborării unei reforme fiscale omogene care să permită consolidarea creșterii – având în vedere avantajele (lărgirea bazei de impozitare) și dezavantajele (scăderea importanței principiului progresivității) unei treceri de la impozitarea directă la cea indirectă în funcție de consum; subliniază, cu toate acestea, că anumite măsuri comune de reformă fiscală ar putea conduce la îmbunătățirea în mod semnificativ a eficienței sistemului fiscal și a veniturilor fiscale, la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, reducerea distorsiunilor și consolidarea creșterii la nivel european, în special, între altele:

34.

atrage atenția asupra faptului că reformele fiscale care vizează garantarea unor finanțe publice sănătoase, creșterea, eficiența, simplificarea, eliminarea distorsiunilor și combaterea fraudei, evaziunii și paradisurilor fiscale vor fi mai eficiente dacă vor fi întreprinse în mod coordonat și consolidat de statele membre, în special cele din zona euro, ținând seama de potențialul de dezvoltare al pieței interne și de competitivitatea acesteia;

35.

insistă asupra factorului determinant al structurii cheltuielilor publice care vizează o creștere durabilă și subliniază faptul că eficiența și calitatea investițiilor în infrastructură și în capitalul uman, care acordă prioritate serviciilor de interes general, bazându-se pe o definiție prealabilă a nevoilor persoanelor și a structurii populației și ținând seama de politicile privind egalitatea de gen, precum și de schimbările demografice, contribuie la creșterea productivității și a competitivității economiei europene; evidențiază faptul că presiunea asupra serviciilor sociale și medicale determinată de îmbătrânirea populației poate fi redusă prin intermediul investițiilor în educația medicală; subliniază necesitatea reorganizării cheltuielilor publice prin realocarea unor posturi bugetare către sectoare care încurajează creșterea, prin utilizarea mai eficientă a resurselor publice și prin crearea unei rețele integrate adecvate de tip public-privat;

36.

evidențiază necesitatea de a reforma și moderniza administrațiile publice, care sunt elementul-cheie al sistemului de cheltuieli și venituri publice, și de a garanta că acestea respectă cerințele de eficacitate, eficiență și productivitate, de responsabilitate și de evaluare a rezultatelor, adaptate structurii administrației publice și a instituțiilor naționale și locale ale statelor membre, și ținând seama în mod corespunzător de obligațiile și oportunitățile legate de funcționarea Uniunii Europene, astfel încât sectorul public să fie asociat unui buget solid și să contribuie la creșterea competitivității economice;

37.

subliniază rolul central al bunei gestionări a bugetului, bazată pe un sistem de reguli și proceduri care vizează definirea modului în care bugetele publice ar trebui întocmite, executate și monitorizate pe termen mediu, ținând seama de consolidarea bugetară a statelor membre și de reorganizarea cheltuielilor publice; aceste reguli și proceduri trebuie să fie însoțite de o metodă de analiză a contextului (la nivel comunitar, național și local) și de definirea obiectivelor, care include evaluarea anterioară și ulterioară de impact, verificarea și evaluarea rezultatelor și performanțelor, precum și mecanisme de ajustare în conformitate cu PBB; consideră că ar trebui luate măsuri pentru a garanta că normele de guvernanță fiscală ale statelor membre sunt omogene și adaptate la context, în ceea ce privește calendarul și obiectivele, în special în zona euro; consideră, de asemenea, că respectivele norme de guvernață fiscală ar trebui legate de guvernanța economică pentru a sprijini opțiuni bugetare, economice și de investiții comune, având aceleași obiective cu scopul de a consolida eficiența și de a obține rezultate semnificative, și mai necesare într-un context economic dificil precum cel pe care îl traversăm; consideră că planurile de relansare naționale necoordonate riscă să se neutralizeze reciproc; estimează, în acest sens, că bugetele naționale trebuie elaborate pe baza unor perspective și a unor analize economice comune;

38.

invită Comisia și statele membre, în baza celor de mai sus, să instituie un mecanism de coordonare pentru a monitoriza și a evalua calitatea politicilor bugetare ale statelor membre, care să fie strâns legat de mecanismele PSC, să servească punerii în aplicare a orientărilor integrate ale Strategiei de la Lisabona, bazat fiind pe rapoarte periodice privind calitatea, pe evaluarea calității finanțelor publice prin intermediul unui sistem PBB și pe revizuiri periodice ale calității finanțelor publice;

39.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.