15.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 10/80

1.1

CESE consideră că adoptarea unei foi de parcurs similare celei care a fost adoptată în domeniul egalității între femei și bărbați, cu elaborarea unui set de indicatori și obiective cantitative care să fie realizate de statele membre într-un număr de domenii prioritare stabilite, ar constitui mijlocul adecvat pentru a înregistra progrese cu privire la transformarea șanselor egale în realitate pentru persoanele cu handicap.

1.2

CESE îndeamnă Comisia și statele membre să se concentreze asupra colectării unui set fiabil și coerent de indicatori, precum și pe obiective cantitative în fiecare din domeniile statistice și obiectivele politice identificate, care să fie realizate de fiecare stat membru într-un termen stabilit. Tentativele statistice anterioare menționate mai sus în prezentul document nu au fost recunoscute la nivel european și nu constituie un indicator permanent care să poată fi măsurat periodic, spre exemplul în cadrul indicatorilor de incluziune socială. Această recunoaștere și măsurare sistematică este necesară pentru orice politică coerentă.

1.3

CESE solicită Grupului la nivel înalt privind handicapul să recunoască o listă de priorități pentru colectarea datelor pe baza unui set de indicatori principali existenți în lista ISTAT (1), care trebuie actualizată.

1.4

Statele membre ar trebui să își continue eforturile în vederea colectării de date privind handicapul pe baza unor anchete, care ar trebui publicate în mod periodic, de exemplu la fiecare doi ani. Lucrările în vederea definirii handicapului la nivel internațional în cadrul Grupului de la Washington ar trebui continuate.

1.5

Ancheta UE privind forța de muncă ar trebui să evalueze progresele realizate într-un mod mai regulat. Comitetul pentru protecție socială și ocuparea forței de muncă ar putea include în viitor un set de indicatori care să fie cercetați sistematic, spre deosebire de inițiativele singulare independente.

1.6

În consecință, CESE îndeamnă CE să includă în anchetele Eurostat un modul coerent privind handicapul, care să includă elementele menționate mai sus, cu rapoarte periodice, care să permită o evaluare adecvată a politicilor, precum și identificarea priorităților.

1.7

Organizațiile persoanelor cu handicap din statele membre ar trebui implicate în activitățile privind stabilirea indicatorilor care vor fi tratați cu prioritate în fiecare stat în parte. Recunoașterea indicatorilor armonizați și colectarea de date vor permite schimbul de bune practici între statele membre, întrucât eficacitatea inițiativelor întreprinse poate fi măsurată.

2.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută solicitarea Președinției portugheze de a elabora un aviz privind Indicatorii armonizați în domeniul handicapului. Președinția portugheză este decisă să sprijine Uniunea Europeană să obțină date corecte și comparabile în vederea evaluării incluziunii persoanelor cu handicap.

2.2

Persoanele cu handicap reprezintă mai mult de 15 % din populația totală și acest procentaj crește pe măsură ce populația îmbătrânește. Aceasta înseamnă că, în Europa extinsă, mai mult de 50 de milioane de persoane suferă de un handicap (2). Ancheta SILC din 2005 nu ia în considerare copiii cu handicap, persoanele vârstnice și persoanele cu handicap care trăiesc în instituții.

2.3

Pentru ca drepturile sociale — inclusiv libera circulație a persoanelor — recunoscute în Tratate și în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale să devină o realitate pentru persoanele cu handicap, politicile și situațiile trebuie evaluate și comparate pe o bază comună în toate statele membre. Acest este primul pas în direcția elaborării și punerii în aplicare a unor politici care să permită persoanelor cu handicap să se bucure de aceleași drepturi ca și persoanele fără handicap.

2.4

Indicatorii care măsoară progresul statelor membre cu privire la incluziunea persoanelor cu handicap în societate sunt variați: accesibilitatea mediului construit, participarea pe piața muncii, accesul la educație, cultură, e-educație, pentru a menționa doar câteva. Este extrem de important să poată fi evaluate acțiunile întreprinse de statele membre în acest domeniu și impactul acestora.

3.1

Convenția ONU adoptată recent privind drepturile persoanelor cu handicap identifică multe nevoi urgente în vederea promovării unei abordări integratoare a problemelor legate de handicap. Statele membre UE ar trebui să adopte aceste principii prin ratificarea fără întârziere a convenției. Pentru a se conforma obiectivelor și principiilor Convenției ONU, pe care CE a semnat-o, UE trebuie să adopte politici adecvate. Toate statele membre, precum și UE ar trebui încurajate să semneze, de asemenea, protocolul opțional la Convenția ONU.

3.2

Planul european de acțiune privind handicapul (3) își propune obiective ambițioase: punerea completă în aplicare a Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (2000/78/CE), consolidarea integrării problemelor legate de handicap în politicile relevante ale Comunității și îmbunătățirea accesibilității pentru toți. Pentru a realiza aceste obiective, progresul trebuie măsurat pe baza indicatorilor care evaluează pentru fiecare prioritate politică progresul realizat în fiecare stat membru și permit stabilirea unor ținte cuantificabile.

3.3

Directiva 2000/78 CE adoptată în noiembrie 2000 interzice discriminarea împotriva persoanelor cu handicap în domeniul încadrării în muncă și al formării profesionale. Cu toate acestea, evaluarea punerii sale în aplicare în statele membre, dincolo de simpla chestiune a transpunerii legale, este problematică, deoarece nu există date comparabile care să permită măsurarea creșterii nivelului de ocupare a persoanelor cu handicap în urma aplicării legii în fiecare stat membru.

3.4

Planul de acțiune al Consiliului Europei privind participarea deplină a persoanelor cu handicap stabilește o serie de obiective concrete în multe domenii sociale și de politică, care se aplică la toate cele 46 de state membre și trebuie realizate. A fost înființat un grup de redactare pentru a dezvolta indicatori care să măsoare progresul.

3.5

Strategia Lisabona a stabilit obiective ambițioase pentru UE, printre care creșterea nivelurilor de ocupare a forței de muncă și consolidarea coeziunii sociale. Aceste obiective nu pot fi realizate fără măsuri concrete în vederea eliminării barierelor cu care se confruntă persoanele cu handicap în privința accesului la locuri de muncă și servicii care să permită incluziunea lor completă în societate.

3.6

În toate domeniile în care politicile au influență asupra persoanelor cu handicap și pot îmbunătăți incluziunea acestora în societate și facilita accesul lor la drepturi sunt necesari indicatori pentru a măsura progresul, precum și pentru a asigura o imagine cuprinzătoare a rezultatelor diferitelor măsuri întreprinse la nivel european. Legile existente trebuie și ele evaluate pentru a fi modificate și îmbunătățite.

4.1.1

CESE regretă lipsa de indicatori în domeniul handicapului și în special lipsa de angajament politic la nivelul UE față de adoptarea unor indicatori comuni pentru a sprijini și evalua politicile.

4.1.2

CESE observă că Eurostat a realizat mai multe proiecte și inițiative interesante care au drept scop colectarea periodică și coordonată de date privind problemele asociate handicapului la nivel european: modulul despre sănătate din Panelul comunitar pentru gospodării (ECHP) pentru perioada 1994-1996 a inclus un mic modul despre handicap, care a fost publicat într-o carte de buzunar; în 2002, Ancheta europeană privind forța de muncă (LFS) a inclus un modul privind ocuparea persoanelor cu handicap, pentru a furniza informații coordonate și armonizate la reuniunea Grupului de la Washington al ONU; Eurostat a lansat proiectul Măsurarea handicapului la nivel european (EDM).

În 2002, directorii europeni pentru statistici sociale au căzut de acord asupra unui cadru pentru colectarea periodică de date armonizate prin intermediul unei anchete și/sau unor module de anchetă cu privire la Sistemul european de anchetă privind sănătatea (EHSS). În acest context, statele membre au căzut de acord, la sfârșitul lui 2006, asupra versiunii finale a Chestionarului european pe teme de sănătate (ECHIS); prima fază a acestuia va fi realizată în 2007-2009. Chestionarul va cuprinde întrebări cu privire la mai multe aspecte legate de handicap. Handicapul este de asemenea inclus ca variabilă în Statisticile privind veniturile și condițiile de viață (SILC) (4).

Programul de lucru anual al Eurostat pe 2007 include activități în Sistemul Statistic European (SSE) (5) cu privire la dezvoltarea statisticilor comunitare privind handicapul și incluziunea socială, pentru a furniza datele statistice relevante și comparabile, necesare monitorizării situației persoanelor cu handicap, în cooperare cu organizațiile internaționale. Până la mijlocul lui 2008, ar trebui să fie gata un nou modul de anchetă cu privire la handicap și integrarea socială, sprijinit din fonduri Eurostat, care va fi aplicat în sistem pilot în statele membre.

În cadrul acestui proces, Clasificarea internațională privind funcționarea, handicapul și sănătatea (ICF), stabilită de Organizația Mondială a Sănătății, este utilizată drept bază.

4.1.3

La nivel internațional, Eurostat s-a angajat să pună la punct măsurători globale cu privire la handicap, pe baza Clasificării internaționale privind funcționarea, handicapul și sănătatea (ICF) a Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul Grupului de la Washington privind statisticile despre handicap (6). Consiliul Europei a publicat un ghid metodologic despre cum trebuie elaborați indicatorii sociali privind coeziunea socială (7).

4.1.4

Propunerea de regulament privind statisticile comunitare despre sănătatea publică și despre sănătatea și securitatea la locul de muncă vor oferi un cadru pentru activitățile din acest domeniu în viitor. Regulamentul poate fi utilizat pentru colectarea datelor despre handicap, modificând situația în care colectarea datelor este realizată de statele membre fără baza legală relevantă.

4.2.1

Articolul 31 din Convenția ONU afirmă că țările trebuie să colecteze informații corespunzătoare, inclusiv date statistice și de cercetare, care să le permită să formuleze și să aplice politici în vederea implementării Convenției. CESE cere statelor membre UE să urmeze acest principiu cu strictețe.

4.2.2

CESE salută inițiativele menționate mai sus, dar regretă lipsa de coerență și de indicatori politici comuni care să adune aceste inițiative, pentru a analiza situația persoanelor cu handicap, a măsura impactul politicilor și legislației și a evalua nevoile acestora.

4.2.3

Trebuie stabiliți indicatori pentru măsurarea nivelului de ocupare a forței de muncă, în scopul de a înțelege mai bine care sunt problemele care necesită atenție și a elabora politici adecvate. Consiliul de primăvară 2006 a reafirmat necesitatea adoptării unor măsuri adecvate pentru a crește nivelul de ocupare a persoanelor cu handicap.

4.2.4

Este necesară o evaluare a impactului Directivei europene împotriva discriminării și al legislației din diferitele state membre, pentru a elabora acțiuni politice și legislative mai bune pe viitor.

4.2.5

Datele privind discriminarea trebuie colectate în relație cu indicatorii din celelalte domenii ale accesului la bunuri și servicii, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială etc., pentru a asigura o viziune coerentă asupra problemelor care afectează persoanelor cu handicap și a interacțiunii acestora.

4.2.6

Și incluziunea socială este un domeniu care încă necesită evaluare pentru a înțelege mai bine motivele complexe care duc la excluderea socială a persoanelor cu handicap. Trebuie măsurate aspecte precum veniturile, dar și participarea la viața socială (reprezentarea, accesul la asociații, munca voluntară, politica etc.) și accesul la asistența medicală, educație, cultură, mijloace de comunicare și servicii sociale.

4.2.7

Soluțiile existente, bazate pe bunele practici, cum ar fi cardul de parcare european, ar trebui să constituie un exemplu pentru introducerea unor noi soluții similare, care nu pot fi realizate fără existența unui set de indicatori care să măsoare incluziunea socială a persoanelor cu handicap cu ajutorul unor date relevante și comparabile.

4.3.1

Furnizarea de date de la statele membre pentru a evalua nivelul de incluziune a persoanelor cu handicap are loc în prezent în absența unui acord la nivel european cu privire la indicatorii comuni, cu excepția colectării de date în cadrul MDC (8) și ECHIM (9). Ar trebui, de asemenea, explicat în continuare statelor membre de ce colectarea de date privind problemele legate de handicap este foarte importantă.

4.3.2

Ancheta SILC include o estimare a numărului de persoane cu handicap în UE, dar exclude din aceste date persoanele care trăiesc în instituții, copiii și persoanele vârstnice cu un handicap, ceea ce face acest număr mai puțin relevant.

4.3.3

Definițiile handicapului sunt diferite în fiecare țară și ar trebui să fie extinse pentru a include de exemplu persoanele cu probleme de sănătate mentală, care nu sunt adesea incluse în statisticile naționale. Orice definiție a handicapului ar trebui să se întemeieze pe articolul 1 alineatul (2) al convenției ONU, pentru a crea o bază recunoscută universal în vederea delimitării grupurilor care cad sub incidența noțiunii de „persoane cu handicap”.

4.3.4

Persoanele cu handicap sunt un grup eterogen și este dificilă stabilirea unor criterii de măsurare. În consecință, un set de indicatori ar trebuie să ia în considerare diversitatea handicapurilor, precum și domeniile în care politicile influențează viața persoanelor cu handicap și să identifice barierele în calea participării depline în societate a acestor persoane.