52011DC0466

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CĂTRE CONSILIU

privind activitățile Fondului european de ajustare la globalizare în 2010

CUPRINS

1. Introducere 4

2. O privire de ansamblu asupra activităților FEG în 2010 4

3. Urmările raportului anual pe 2009 privind activitățile FEG 5

4. Analiza activităților FEG în 2010 5

4.1. Cereri primite 5

Tabelul 1 — Cereri primite în 2010 6

4.1.1. Cereri primite în funcție de stat membru și sector 6

4.1.2. Cereri primite în funcție de suma solicitată 7

4.1.3. Cereri primite în funcție de numărul de lucrători vizați pentru asistență 7

4.1.4. Cereri primite în funcție de suma solicitată pentru fiecare lucrător 7

4.1.5. Cereri primite în funcție de criteriul de intervenție 7

4.2. Contribuțiile acordate 8

Tabelul 2 — Detaliile contribuțiilor acordate în 2010 8

Tabelul 3 — Detaliile contribuțiilor FEG acordate în 2010: Profilul lucrătorilor 9

4.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG 10

4.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate de fondurile structurale, în special de Fondul social european (FSE) 10

4.3. Cazurile care nu întrunesc condițiile necesare pentru a beneficia de o contribuție financiară din partea FEG 11

4.4 Rezultate obținute de FEG 11

4.4.1. Raporturi finale primite de la statele membre în 2010 privind utilizarea contribuțiilor financiare 11

4.4.2. Rezumatul rezultatelor și al bunelor practici prezentate în 2010 11

Tabelul 4 — Raporturi finale primite în 2010 — privire de ansamblu asupra rezultatelor 12

4.4.3. Detalii ale măsurilor puse în aplicare în 2010 13

4.5. Raport financiar 17

4.5.1. Contribuții financiare ale FEG 17

4.5.2. Cheltuielile legate de asistența tehnică 17

4.5.3. Neregularități raportate sau rezolvate 18

4.5.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG 19

Tabelul 6 — Contribuții lichidate în 2010 19

4.6. Activități de asistență tehnică întreprinse de Comisie 19

4.6.1. Informare și publicitate 19

4.6.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și partenerii sociali 20

4.6.3. Evaluare la jumătatea termenului a FEG 20

5. Tendințe 20

6. Concluzie 23

Anexa 1 24

1. Introducere

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006[1] în scopul de a manifesta solidaritate și a acorda sprijin lucrătorilor concediați ca o consecință a schimbărilor structurale majore din structura comerțului mondial. Acesta a fost conceput pentru a concilia avantajele globale ale liberalizării comerțului pe termen lung, sub forma creșterii și ocupării forței de muncă, cu efectele negative potențiale ale mondializării pe termen scurt, în special asupra ocupării forței de muncă în ceea ce privește lucrătorii cei mai vulnerabili și mai puțin calificați. Normele au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 din 18 iunie 2009[2] pentru a răspunde mai eficient la criza economică și financiară globală.

Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 prevede prezentarea de către Comisie a unui raport cantitativ și calitativ privind activitățile FEG în anul precedent, către Parlamentul European și Consiliu, înainte de 1 iulie a fiecărui an. Raportul ar trebui să se axeze în principal pe rezultatele obținute de către FEG și ar trebui să conțină, în special, informații cu privire la cererile prezentate, deciziile adoptate și acțiunile finanțate, inclusiv complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate de fondurile structurale, în special Fondul social european (FSE), și lichidarea contribuțiilor financiare furnizate. De asemenea, raportul ar trebui să cuprindă informații privind cererile care au fost refuzate din cauza lipsei unor alocări suficiente sau din motive de inadmisibilitate.

2. O privire de ansamblu asupra activităților FEG în 2010

În 2010, Comisia a primit 31 de cereri de contribuții din FEG, ceea ce reprezintă o cerere mai mult decât în 2009. Detaliile privind cererile sunt furnizate în secțiunea 4.1 și în tabelul 1.

În 2010, autoritatea bugetară a adoptat 31 de decizii de mobilizare a FEG, ceea ce reprezintă o creștere de 300% în termeni de decizii și o creștere de 60% în termeni de cofinanțare din FEG față de 2009. Detaliile contribuțiilor acordate sunt prezentate în secțiunea 4.2 și în tabelele 2 și 3.

În 2010, Comisia a primit patru rapoarte finale privind punerea în aplicare a contribuțiilor FEG. Detaliile privind rezultatele sunt prezentate în secțiunea 4.4 și în tabelul 4. Șase contribuții din FEG acordate în anii precedenți au fost lichidate (detalii în secțiunea 4.5.4 și în tabelul 6). A fost acordată asistență tehnică la inițiativa Comisiei [articolul 8 alineatul (1) din regulamentul FEG]. Detaliile sunt prezentate în secțiunea 4.6 și în tabelul 5.

În 2010, Comisia a pus în aplicare noul proces decizional pe care îl adoptase către sfârșitul anului 2009. Ea a început, de asemenea, să pregătească consultările privind viitoarele revizuiri ale FEG, care trebuie să aibă loc după 2011 și după 2013, în conformitate cu articolele 1 alineatul (1a) și 20 din Regulamentul FEG. Detaliile sunt prezentate în secțiunile 3 și 4.5.2.

3. Urmările raportului anual pe 2009 privind activitățile FEG

Regulamentul (CE) nr. 546/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea FEG

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 adoptată în 2009 a ameliorat în mod semnificativ FEG, oferind statelor membre condiții mai bune pentru a solicita cofinanțare din FEG pentru a face față efectelor negative ale crizei economice și financiare mondiale asupra ocupării forței de muncă. Această se reflectă în numărul de cereri primite în 2010, care a rămas la fel de ridicat ca în anul precedent (31 de cereri în 2010 față de 30 de cereri în 2009). Cererile de sprijin din FEG au fost, în mod clar, facilitate de derogarea temporară aferentă crizei, cuprinzând mărirea ratei de cofinanțare la 65%, de reducerea permanentă a numărului minim de concedieri la 500 și de extinderea perioadei de punere în aplicare la 24 de luni începând de la data depunerii cererii.

Rezultatele, îndeosebi impactul intervenției FEG asupra ocupării lucrătorilor concediați, vor fi determinate după încheierea proiectelor. Primele rapoarte finale privind perioadă extinsă de punere în aplicare (24 de luni de la data depunerii cererii) vor fi prezentate Comisiei în noiembrie/decembrie 2011.

Facilitarea luării deciziilor privind cererile de intervenție a FEG: o procedură pentru prezentarea propunerilor către Consiliu și Parlamentul European

Contribuțiile din FEG acordate în 2010 au fost tratate pe baza noilor proceduri decizionale ale FEG adoptate către sfârșitul anului 2009. S-au făcut eforturi enorme pentru accelerarea adoptării deciziilor în conformitate cu prevederile regulamentului actual. Viteza de intervenție a FEG precum și rolul și potențialul său în calitate de instrument de solidaritate au reprezentat aspecte centrale ale dezbaterilor de-a lungul întregului an, în special în cursul consultărilor cu statele membre privind viitoarele revizuiri ale FEG de după 2011 și după 2013, care au început în a doua jumătate a anului 2010.

4. Analiza activităților FEG în 2010

4.1. Cereri primite

Cele 31 de cereri primite de Comisie în 2010 (a se vedea tabelul 1) reprezintă o creștere de o unitate față de 2009. Regulamentul (CE) nr. 546/2009, adoptat la 18 iunie 2009, se aplică tuturor cererilor (și anume, o rată de finanțare de 65%, o perioadă de punere în aplicare de 24 de luni începând de la data depunerii cererii, etc.).

Cererile au fost prezentate de 12 state membre, au vizat un număr de 31 995 lucrători concediați și au solicitat un total de 169 994 542 EUR din partea FEG. Trei state membre au depus cereri pentru prima dată în 2010: Republica Cehă, Polonia și Slovenia.

Tabelul 1 — Cereri primite în 2010

[pic]

4.1.1. Cereri primite în funcție de stat membru și sector

Cele 31 de cereri primite vizau 16 sectoare diferite[3]. Șapte din acestea sunt sectoare care au făcut obiectul unei cereri de intervenție a FEG pentru prima dată în 2010: acestea sunt subliniate în lista de mai jos. Un anumit număr de cereri au fost facilitate de posibilitatea de a depune o cerere în cadrul derogării aferente crizei.

Austria (două cereri: metalurgie , echipamente electronice), Belgia (o cerere: industria automobilelor), Republica Cehă (o cerere: comerț cu amănuntul ), Danemarca (patru cereri: mașini și echipamente, construcții navale ), Franța (o cerere: industria automobilelor), Germania (o cerere: mașini și echipamente), Irlanda (trei cereri: construcții), Țările de Jos (șapte cereri: echipamente electronice, industria tipografică, servicii financiare , comerț cu ridicata ), Polonia (trei cereri: industria automobilelor, mașini și echipamente), Portugalia (o cerere: fabricarea de încălțăminte ), Spania (șase cereri: industria automobilelor, articole de îmbrăcăminte, piatră/marmură , comerț cu amănuntul ), Slovenia (o cerere: articole de îmbrăcăminte).

4.1.2. Cereri primite în funcție de suma solicitată

Statul membru care solicită intervenția FEG trebuie să conceapă un ansamblu coordonat de măsuri adaptate cât mai bine profilului lucrătorilor vizați și să stabilească suma pe care dorește să o obțină. Regulamentul FEG nu conține recomandări sau limitări în ceea ce privește suma totală solicitată, dar evaluarea unei cereri de către serviciile Comisiei poate ridica anumite întrebări care să sugereze statului membru solicitant să revizuiască ansamblul de servicii personalizate propuse, modificând, prin aceasta, suma solicitată.

Contribuțiile FEG per cerere, solicitate în 2010, au variat de la 114 250 EUR la 38 052 069 EUR (în medie 5 483 695 EUR).

4.1.3. Cereri primite în funcție de numărul de lucrători vizați pentru asistență

Numărul total de lucrători vizați de măsurile propuse pentru cofinanțare de către FEG a fost de 31 995. Numerele au fost cuprinse între 120 și 2 593 de lucrători, trei dintre cereri vizând peste 2 000 de lucrători, patru vizând între 1 000 și 2 000, iar 21 vizând mai puțin de 1 000 de lucrători[4].

Numărul de lucrători afectați de concedieri și numărul vizat pentru sprijin din partea FEG poate fi diferit dacă statul membru solicitant decide să concentreze asistența FEG asupra unor grupuri specifice de lucrători, de exemplu, asupra celor care se confruntă cu dificultăți excepționale pentru a se menține pe piața muncii și/sau asupra celor care au cu adevărat cea mai mare nevoie de asistență. Anumiți lucrători vizați pot beneficia de ajutor în afara celui din FEG, în timp ce alții pot găsi singuri un nou loc de muncă sau pot decide să se pensioneze în mod anticipat, ceea ce înseamnă că nu ar fi vizați de măsurile de intervenție ale FEG.

4.1.4. Cereri primite în funcție de suma solicitată pentru fiecare lucrător

În 2010, sumele propuse per lucrător au variat de la un pic mai mult de 600 EUR la peste 23 000 EUR.

În conformitate cu regulamentul, pachetul de servicii individualizate care poate fi propus lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă este definit de către statele membre. În consecință, suma solicitată pentru fiecare lucrător afectat poate să varieze în funcție de gravitatea campaniei de concediere, de situația pieței muncii, de circumstanțele individuale ale lucrătorilor vizați sau chiar de măsurile deja prevăzute de statul membru și costul furnizării serviciilor în statul membru sau regiunea în cauză.

4.1.5. Cereri primite în funcție de criteriul de intervenție

Din cele 31 de cereri prezentate, 24 (77 %) au fost în sprijinul lucrătorilor concediați ca urmare directă a crizei economice și financiare mondiale [articolul 1litera (a) din regulamentul FEG modificat] în timp ce restul de șapte cereri (23 %) erau menite să facă față modificărilor majore din structura comerțului mondial cauzate de globalizare.

Douăsprezece cereri se bazau pe articolul 2 litera (a) din regulamentul FEG, 18 se bazau pe articolul 2 litera (b) și o cerere se referea la articolul 2 litera (c), menționând circumstanțe excepționale și precizând că nu se puteau îndeplini în întregime condițiile cerute la articolul 2 litera (a).

4.2. Contribuțiile acordate

În 2010, autoritatea bugetară a luat 31 de decizii de a utiliza FEG în vederea cofinanțării măsurilor de politică active pe piața muncii (a se vedea tabelele 2 și 3 pentru o imagine de ansamblu și defalcată a profilurilor lucrătorilor). Treisprezece din acestea vizau cereri depuse în 2010, iar optsprezece vizau cereri primite în a doua jumătate a anului 2009. Regulamentul (CE) nr. 546/2009, adoptat la 18 iunie 2009, se aplică tuturor contribuțiilor acordate (și anume, o rată de cofinanțare de 65%, o perioadă de punere în aplicare de 24 de luni începând de la data depunerii cererii, etc.).

Cele 31 de contribuții acordate vizau 23 688 de lucrători concediați în nouă state membre și se ridicau la un total de 83 554 141 EUR plătiți din FEG (16,7 % din suma anuală maximă disponibilă a FEG).

Tabelul 2 — Detaliile contribuțiilor acordate în 2010

[pic]

Tabelul 3 — Detaliile contribuțiilor acordate în 2010: Profilul lucrătorilor

[pic]

4.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG

Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 prevede că FEG poate cofinanța doar măsurile active de pe piața muncii destinate să contribuie la reinserția profesională a lucrătorilor concediați. Acest articol prevede, de asemenea, că FEG poate finanța activitățile de pregătire, gestionare, informare, publicitate și control, pentru utilizarea fondurilor de către statul membru (asistență tehnică).

Măsurile aprobate pentru cele 31 de contribuții ale FEG acordate în 2010 vizau reincluderea pe piața muncii a 23 688 de lucrători concediați. Ele au cuprins, în principal, activități intensive și personalizate de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și de gestionare de caz, o mare varietate de activități de formare profesională, de perfecționare și de reciclare, diferite stimulente/alocații financiare provizorii pe durata căutării unui loc de muncă, măsuri privind formarea și alte măsuri active de pe piața muncii până la perioada efectivă de reinserție profesională și alte tipuri de activități precum promovarea antreprenoriatului și sprijinirea ocupării forței de muncă.

4.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate de fondurile structurale, în special de Fondul Social European (FSE)

FEG este conceput pentru a spori potențialul de ocupare a forței de muncă și pentru a asigura o reinserție profesională rapidă a lucrătorilor concediați prin măsuri active pe piața muncii, completând astfel FSE, care este principalul instrument al UE pentru promovarea ocupării forței de muncă în UE. Complementaritatea celor două fonduri rezidă, în general, în abilitatea lor de a aborda aceste aspecte în funcție de două perspective temporale diferite: în timp ce FEG oferă asistență personalizată lucrătorilor concediați în urma unor concedieri colective specifice de mare amploare la nivel european, FSE vine în sprijinul obiectivelor strategice pe termen lung (de exemplu, creșterea capitalului uman, gestionarea schimbării) prin programe multianuale planificate în mod prealabil, ale căror resurse nu pot, în mod normal, fi realocate pentru a face față unor situații de criză provocate de concedieri colective. Măsurile FEG și FSE se completează, uneori, reciproc pentru a oferi soluții atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Criteriul decisiv este capacitatea instrumentelor disponibile de a sprijini în mod eficace lucrătorii și este la latitudinea statelor membre să selecteze - și să programeze – instrumentele și măsurile cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor urmărite.

Conținutul „pachetului coordonat de servicii personalizate” care urmează a fi cofinanțat de FEG ar trebui să fie echilibrat de alte măsuri și ar trebui să vină în completarea acestora. Măsurile cofinanțate de FEG pot depăși măsurile de formare și acțiunile obișnuite și, în practică, FEG permite statelor membre să ofere lucrătorilor concediați un ajutor complet și personalizat, incluziv măsuri la care, în mod normal nu ar avea acces (de exemplu, un al doilea sau al treilea nivel de formare). FEG oferă posibilitatea statelor membre de a se concentra mai eficient asupra persoanelor deosebit de vulnerabile, precum lucrătorii slab calificați sau cei proveniți din imigrație sau să ofere sprijin pe o perioadă mai îndelungată decât ar fi posibil fără sprijinul FEG. Toate acestea oferă lucrătorilor perspective de a-și îmbunătăți situația.

Exemple specifice de complementaritate reușită între FSE și FEG sunt cazurile EGF/2010/011 NL/NXP Semiconductors și EGF/2010/012 NL/Noord Holland ICT, prezentate de Țările de Jos, EGF/2010/014 SI/Mura, prezentat de Slovenia, și EGF/2010/018 DE/Heidelberger Druckmaschinen, prezentat de Germania. În ceea ce privește primul caz olandez, complementaritatea constă într-un proiect de formare specific al FSE destinat lucrătorilor din întreprinderi implicate în fabricarea de semiconductori[5], al cărui calendar coincidea parțial cu perioada de punere în aplicare a FEG. În ceea ce privește cel de-al doilea caz, lucrătorii concediați puteau să participe, de asemenea, la două proiecte ale FSE din sectorul TIC[6]. Slovenia s-a asigurat că măsurile FEG completau diferitele acțiuni puse în aplicare de către ea în numele FSE[7]. În ceea ce privește cazul german, ansamblul serviciilor personalizate propuse de FEG era destinat să completeze acțiunile finanțate de fondurile structurale și, în special, cursurile de formare certificate de către FSE și furnizate în cadrul programului federal FSE - biroul federal al muncii.

Toate statele membre trebuie să se doteze de mecanismele necesare pentru evitarea oricărui risc de dublă finanțare din partea instrumentelor financiare ale UE, conform cerințelor articolului 6 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006.

4.3. Cazurile care nu întrunesc condițiile pentru o contribuție financiară din partea FEG

Autoritatea bugetară nu a respins nicio propunere primită din partea Comisiei pentru finanțare de la FEG. O cerere de intervenție (EGF/2009/022 BG/Kremikovtsi, depusă de Bulgaria la 26.10.2009) a fost considerată neeligibilă de către Comisie[8]. Această decizie a fost comunicată statelor membre.

4.4 Rezultate obținute de FEG

Principalele surse de informații privind rezultatele obținute de FEG sunt rapoartele finale prezentate de statele membre conform articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006. Acestea sunt completate cu informațiile transmise de statele membre în cadrul contactelor lor directe cu Comisia și în timpul reuniunilor de coordonare și al conferințelor cu reprezentanții statelor membre din cursul anului. Rezultatele și datele raportate de statele membre în 2010 sunt rezumate în secțiunea următoare și în tabelul 4.

4.4.1. Raporturi finale primite de la statele membre în 2010 privind utilizarea contribuțiilor financiare

În 2010, Comisia a primit patru rapoarte finale privind următoarele cazuri: EGF/2008/004 ES/Castilla y Léon și Aragón, EGF/2008/005 ES/Cataluña, EGF/2009/001 PT/Norte-Centro și EGF/2009/002 DE/Nokia. Acestea au fost ultimele cereri de intervenție din FEG cu o perioadă de punere în aplicare de 12 luni înainte ca perioada să fie extinsă la 24 de luni prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 din 18 iunie 2009.

4.4.2. Rezumatul rezultatelor și al bunelor practici prezentate în 2010

Cele patru rapoarte finale prezentate de cele trei state membre au arătat că, la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a FEG, 629 de lucrători (20% din 3 146) și-au găsit noi locuri de muncă sau au creat propria lor întreprindere. Ceilalți erau fie școlarizați sau în curs de formare (aproximativ 5%), fie șomeri sau inactivi din motive personale.

Pe planul reinserției profesionale, rezultatele au fost îngreunate de capacitățile de absorbție deosebit de reduse ale piețelor regionale și locale ale muncii, ca o consecință directă a crizei economice și financiare mondiale. Importanța ratei de reinserție nu trebuie, totuși, supraestimată întrucât aceasta nu oferă decât o imagine a situației profesionale a lucrătorilor în momentul colectării datelor. Aceasta nu oferă informații privind tipul și calitatea locului de muncă găsit de către lucrători și poate să se schimbe în mod semnificativ în termen scurt de timp. Potrivit informațiilor primite de la mai multe state membre, ratele de reinserție tind deja să fie mai mari la câteva luni după prezentarea rapoartelor finale, în special în cazurile în care lucrătorii continuă să beneficieze de asistență personalizată după perioada FEG, pe cheltuiala statelor membre sau cu ajutorul FSE.

Statele membre au raportat o serie de fapte interesante și de informații încurajatoare care indică faptul că situația personală, încrederea în sine și capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor vizați s-au ameliorat în mod vizibil mulțumită asistenței și serviciilor FEG, chiar dacă aceștia nu au regăsit întotdeauna cu rapiditate un loc de muncă. FEG a oferit statelor membre posibilitatea de acționa în mod mai intensiv în regiunile afectate de concedieri, atât în ceea ce privește numărul de persoane asistate, cât și durata și calitatea sprijinului, decât ar fi fost posibil fără finanțarea din FEG. Fondurile UE le-au permis să intervină în mod mai flexibil și să includă în ansamblul măsurilor oferite servicii foarte personalizate, uneori inovatoare și să acorde o mare atenție celor mai puțin calificați. Asistența cofinanțată de FEG reprezintă, prin urmare, o investiție sporită în domeniul competențelor, care poate avea un efect pozitiv pe termen mediu și lung atunci când piețele se redresează în mod treptat după criză. În plus, FEG a fost considerat ca un instrument util în perioade de deficit bugetar și de reducere a cheltuielilor publice, atunci când resursele naționale se împuținează și când statele membre și societățile se luptă să iasă din criza mondială. Evaluarea pe termen mediu a FEG, prevăzută pentru 2011 în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006, va analiza în detaliu efectele FEG.

Tabelul 4 — Rapoarte finale primite în 2010 — privire de ansamblu asupra rezultatelor [9]

[pic]

4.4.3. Detalii ale măsurilor puse în aplicare în 2010

EGF/2008/004 Castilla Leon y Aragón/Spania (industria automobilelor)

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 184 (34,5%) din cei 534 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG, au găsit noi locuri de muncă iar restul de 350 (65,5%) erau fie școlarizați sau în curs de formare, fie șomeri sau inactivi din diferite motive personale. Rata de reinserție trebuie să fie analizată în contextul unor rate ridicate ale șomajului în cele două regiuni afectate, care s-au dublat între 2008 și 2010 drept consecință a crizei economice și financiare mondiale.

Chiar și cei care erau încă șomeri au declarat că măsurile FEG le-au consolidat încrederea în sine și respectul de sine, le-au dezvoltat autonomia și le-au oferit competențele și aptitudinile de bază necesare pentru a asigura reinserția lor pe piața muncii. Pentru autoritățile spaniole, FEG constituie un instrument deosebit de adecvat pentru reinserția lucrătorilor cu puține șanse de a găsi cu rapiditate un nou loc de muncă, iar mulțumită contribuției FEG, aceștia au putut alege dintr-o gamă largă de servicii foarte personalizate și cu mult mai focalizate decât ar fi fost posibil fără finanțarea din FEG. Un procentaj ridicat de lucrători care au beneficiat de asistență au reușit să își mențină nivelul de competențe sau și-au ameliorat capacitatea de inserție profesională, sporind, astfel, perspectivele lor pe piața muncii.

Măsurile personalizate puse în aplicare reprezintă o combinație interesantă de servicii de căutare a unui loc de muncă, de formare și de reinserție și de ajutoare financiare. După măsuri inițiale standard pentru toți lucrătorii vizați, precum consiliere și orientare personalizată, au fost întreprinse diferite acțiuni, începând de la o căutare pe scară largă pe piața muncii și continuând cu eforturi de corelare între cererea și oferta de locuri de muncă. Echipe de asistență pluridisciplinare au vizitat aproape 3 000 de întreprinderi (în majoritate IMM-uri) cu obiectivul dublu de a corela ofertele de locuri de muncă cu calificările șomerilor sau de a-i califica pe aceștia din urmă pentru noile locuri de muncă și au informat întreprinderile cu privire la acest proiect. Peste 400 de oferte de locuri de muncă au fost propuse în acest mod și peste 200 de lucrători au reușit să obțină noi locuri de muncă în cursul perioadei de punere în aplicare a FEG. Lucrătorii au beneficiat, de asemenea, de asistență după reinserția lor profesională, pentru a identifica eventualele deficiențe și a evalua satisfacția lor personală. Autoritățile spaniole vor continua să studieze piața și situațiile profesionale ale lucrătorilor după încheierea proiectului FEG, iar contractele cu întreprinderile vor fi, de asemenea, menținute pentru a asigura continuitatea în timp a rezultatelor obținute prin intervenția FEG.

Măsurile de calificare disponibile pentru lucrători au inclus diferite tipuri de formări, unele dintre acestea fiind legate de angajamentul unei societăți în favoarea reinserției profesionale a lucrătorilor, precum: cursuri pentru ameliorarea competențelor în domeniul energiilor regenerabile și în domeniul TI, în sectoarele tehnic, de întreținere, social și turistic; contabilitate și gestionare a IMM-urilor; și tehnici de conducere și de comunicare. Anumiți lucrători au primit un sprijin financiar provizoriu, pentru a compensa diferența între vechiul și noul salariu (stimulent de reinserție) și/sau alocații pentru căutarea unui loc de muncă, inclusiv alocații specifice pentru cei cu responsabilități de îngrijire.

EGF/2008/005 Catalonia/Spania (industria textilelor)

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 30 (5,1 %) din cei 587 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG, au găsit din nou de lucru (inclusiv un lucrător care a creat o nouă întreprindere), 17 (2,9 %) erau școlarizați sau în curs de formare, iar restul de 540 (92,0%) erau șomeri sau inactivi din diferite motive personale. Rata scăzută a reinserției trebuie să fie examinată în contextul unei piețe regionale a muncii deficitare, ca urmare a crizei economice și financiare și, de asemenea, pe fondul unei finanțări tardive din partea FEG (a se vedea comentariul de mai jos).

Autoritățile spaniole au informat că finanțarea din FEG le-a permis să furnizeze acțiuni intensive și personalizate pentru lucrătorii afectați, pentru care alte fonduri sunt mai puțin adecvate. Majoritatea lucrătorilor participanți au dat dovada unui nivel ridicat de angajare față de aceste acțiuni, care au fost foarte bine primite de ansamblul participanților. Modelul de gestionare a inclus utilizarea unei rețele largi de instituții și participarea autorităților locale a fost considerată ca un element esențial al punerii în aplicare cu succes a măsurilor. Acolo unde este posibil, autoritățile regionale vor aplica metodologia FEG la alte programe similare de reinserție profesională.

Măsurile au inclus: o orientare profesională destinată să identifice capacitatea de reinserție profesională a lucrătorilor concediați și obstacolele care îi împiedică să găsească un nou loc de muncă; o externalizare/asistență pentru căutarea unui loc de muncă intensivă implicând consilieri personali pentru a permite lucrătorilor să se repoziționeze pe piața muncii; și „clase de formare active” care să ofere lucrătorilor un acces direct la calculatoare și la site-uri de căutare de locuri de muncă fiind încadrați de personal calificat. Măsurile de formare au inclus cursuri de perfecționare precum cursuri de TI, de tehnici de comunicare orale/scrise și cursuri de antreprenoriat de bază, care vizau, de asemenea, necesitățile specifice ale lucrătorilor de peste 45 de ani, a celor slab calificați sau ale resortisanților nespanioli. A fost oferită și o formare în grup, în zonele în care întreprinderile locale au identificat că era nevoie de competențe sau în sectoare emergente susceptibile de a crea oferte de locuri de muncă în viitor. Anumiți lucrători au beneficiat de un sprijin financiar provizoriu în cursul perioadei de căutare a unui loc de muncă și/sau în cazul în care acceptau un loc de muncă cu o durată minimă de șase luni (stimulent de reinserție).

Din cauza întârzierii finanțării UE, Spania începuse să pună în aplicare prima serie de măsuri cu ajutorul propriilor resurse. Dat fiind că o mare parte din măsurile prevăzute nu au putut fi lansate înainte de ultimele luni ale perioadei de punere în aplicare a FEG, Spania a decis, de asemenea, să continue acordarea serviciilor personalizate timp de patru luni suplimentare pe cheltuiala sa proprie. Măsurile suplimentare acordate după perioada de punere în aplicare a FEG au permis Spaniei să ajute alți 387 de lucrători concediați (din cei 1 100 vizați inițial). Șase luni după perioada de punere în aplicare a FEG, rata de reinserție profesională era mult mai ridicată decât imediat după încheierea proiectului FEG.

EGF/2009/001 North/Centre/Portugalia (industria textilelor)

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 30 (4,2 %) din cei 720 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG, au găsit din nou de lucru, 9 (1,3%) erau școlarizați sau în curs de formare, iar restul de 681 (94,6%) erau șomeri sau inactivi din diferite motive personale. Rata reinserției trebuie să fie examinată în contextul unei piețe regionale a muncii deficitare ca urmare a crizei economice și financiare. Alte explicații sunt nivelul scăzut de formare – 79% din lucrătorii care au beneficiat de un ajutor nu terminaseră cei nouă ani de școlarizare de bază, iar 13% nu își terminaseră studiile secundare – precum și numărul important de lucrători în vârstă de peste 55 de ani pentru care perioada disponibilă era prea scurtă pentru a beneficia în mod optim de ciclul complet de formare propus.

Autoritățile portugheze au semnalat că măsurile au fost bine primite de participanți, care au recunoscut că acestea le-au permis să-și amelioreze competențele profesionale și, prin urmare, capacitatea lor de inserție profesională, dar și de prestatorii de servicii din sectorul ocupării forței de muncă, care au putut, mulțumită sprijinului FEG, să asigure monitorizarea nevoilor lucrătorilor șomeri dispersați în diferite sate. Portugalia a recunoscut importanța motivării lucrătorilor care își pierduseră locurile de muncă, a asigurării implicării depline a centrelor regionale pentru ocuparea locurilor de muncă și a respectării calendarului prevăzut pentru a exploata la maximum perioada de punere în aplicare.

Măsurile au inclus o asistență personalizată pentru căutarea unui loc de muncă pentru aproximativ o treime din lucrătorii vizați, de exemplu recunoașterea/certificarea competențelor existente, elaborarea unor căi de formare și de reinserție, precum și o serie de module de formare și de reciclare (de scurtă durată) bazate pe catalogul național de calificări și furnizate de centre de formare recunoscute, pentru aproape toți lucrătorii vizați. Alte măsuri au fost croite pe măsură în funcție de nevoile persoanelor care întâmpinau dificultăți pentru regăsirea unui loc de muncă: acestea au fost furnizate de organisme nonprofit și au inclus planuri personalizate de integrare, asistență pentru integrare și alocații financiare pentru lucrătorii participanți. Au fost oferite, de asemenea, anumite burse de formare și sprijin pentru antreprenoriat. Pentru majoritatea măsurilor, au fost semnate convenții de cooperare între lucrători și organismele prestatoare/de control, stabilind obligațiile fiecăruia.

În ianuarie 2011 (un an după perioada de punere în aplicare a FEG), rata de reinserție atinsese 200, ceea ce demonstrează faptul că măsurile cofinanțate de FEG continuau să producă rezultate pozitive pentru un anumit timp după punerea în aplicare a FEG.

EGF/2009/002 Nokia/Germania (telefoane mobile)

La patru săptămâni după sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 385 (29,5%) din cei 1 305 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG, au găsit din nou de lucru (inclusiv 36 de lucrători independenți), 121 (9,3%) erau școlarizați sau în curs de formare, iar restul erau fie șomeri (737 sau 56,5%), fie inactivi din diferite motive personale (62 sau 4,8%).

În pofida situației defavorabile a pieței muncii ca urmare a crizei mondiale și a altor probleme, precum nivelul relativ scăzut al calificărilor, vârsta mai avansată a majorității lucrătorilor, aversiunea lor pentru mobilitate și lipsa lor de entuziasm la ideea acceptării unor noi locuri de muncă mai slab remunerate, autoritățile germane au considerat că rezultatele proiectului FEG erau „relativ satisfăcătoare”.

Germania consideră FEG ca un instrument care completează și consolidează eforturile consimțite la scară națională pentru ieșirea din criză într-un mod util prin lărgirea spectrului calificărilor disponibile și prin extinderea perioadei în cursul căreia lucrătorii pot beneficia de asistență. O mare majoritate a lucrătorilor care au beneficiat de sprijinul FEG erau foști angajați ai societății Nokia care, după ce au participat la primele măsuri ale „Transfergesellschaft” (puse în aplicare de partenerii sociali pentru o durată maximă de 12 luni), nu erau încă reinserați pe piața muncii. Aceștia au continuat să fie încadrați în mod intensiv timp de șase luni suplimentare în cadrul proiectului FEG și li s-a oferit un spectru larg de servicii personalizate cu accentul pe asistență intensivă și personalizată pentru căutarea locurilor de muncă precum și măsuri de formare, completate cu un sprijin financiar sub formă de alocații de subzistență de scurtă durată („Transferkurzarbeitergeld”) pentru durata participării lor la măsurile de formare și de reinserție activă, cu condiția ca lucrătorii vizați să se fi angajat cu normă întreagă în proiectul FEG.

Cursurile de formare au fost alese cu grijă în acele domenii în care există cerere pe piața muncii și au fost desemnate să completeze cursurile deja oferite de Fondul social european sau de întreprinderea care concedia lucrătorii. Oferta includea, de asemenea, un ajutor pentru cei care au găsit un loc de muncă și doreau să se pregătească pentru noile lor funcții, un sprijin pentru antreprenorii potențiali, o orientare pentru lucrătorii care caută de lucru în străinătate, precum și crearea de grupuri paritare în scopul consolidării forței anumitor grupuri specifice. FEG a acordat Germaniei posibilitatea de a-și ameliora raportul dintre căutătorii de locuri de muncă și consilieri – un consilier pentru 40 de lucrători, spre deosebire de rata normală de un consilier pentru 200 de lucrători – iar consilierii au fost selectați pe baza parcursului profesional al participanților. Din cauza întârzierii finanțării din FEG, Germania începuse să pună în aplicare prima serie de măsuri cu ajutorul propriilor resurse și a celor ale FSE.

Grație acestor măsuri, cofinanțarea FEG a constituit un sprijin deosebit de personalizat și de eficace.

La șase luni după încheierea perioadei de punere în aplicare, 42 de persoane suplimentare, foști șomeri, au găsit un nou loc de muncă, ceea ce a dus numărul de lucrători reinserați la 427. Rata de reinserție a crescut chiar mai mult cu două luni mai târziu, ceea ce demonstrează că sprijinul cofinanțat de FEG poate avea, de asemenea, efecte pozitive pe termen lung.

4.5. Raport financiar

4.5.1. Contribuții financiare ale FEG

În cursul anului 2010, autoritatea bugetară a acordat 31 de contribuții din FEG, pentru un total de 83 554 141 EUR , reprezentând 16,7 % din suma anuală maximă disponibilă (tabelul 2). Toate cele 31 de contribuții au provenit din bugetul pentru 2010, deși nouă dintre ele au fost vărsate la începutul anului 2011.

Conform articolului 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006[10], care stabilește cadrul bugetar al FEG, suma anuală maximă alocată de FEG nu poate depăși 500 de milioane EUR, sumă care poate proveni din orice marjă existentă sub plafonul global de cheltuieli pentru exercițiul anterior și/sau din credite de angajament anulate din cele două exerciții anterioare, cu excepția celor de la rubrica 1B din cadrul financiar. În plus, articolul 12 din Regulamentul FEG prevede că cel puțin 25% din suma anuală maximă trebuie să rămână disponibilă la 1 septembrie din fiecare an pentru a acoperi orice necesități care apar la sfârșitul anului.

Creditele de angajament pentru contribuțiile acordate în 2010 au fost transferate din rezervă către linia bugetară FEG.

În 2010, creditele de plată au fost prelevate din bugetul FSE (19 881 554 EUR) la începutul anului din cauza similarității politicilor celor două fonduri. Pentru evitarea oricărei confuzii în utilizarea resurselor bugetare, Comisia a identificat surse alternative de credite de plată în cursul anului și au apărut, în mod clar, resurse insuficient utilizate. O sumă de 21 381 228 EUR a fost prelevată de la linia bugetară intitulată „Realizarea programului pentru întreprinderi: ameliorarea mediului financiar al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)”. O sumă suplimentară de 42 291 359 EUR a fost identificată și prelevată de la linia bugetară „Programul-cadru pentru competitivitate și inovare — Programul pentru inovare și antreprenoriat”. Pentru aceste două linii bugetare, previziunile de investiții fuseseră reduse în mod drastic, ca urmare a crizei financiare.

Plățile efectuate pentru anul 2010 (83 554 141 EUR) au fost cu 60% mai mari decât cele pentru anul 2009 (52 349 047 EUR). Experiența arată că, la ora actuală, statele membre elaborează și depun cererile lor de intervenție din FEG cu mai multă eficacitate decât în primii ani.

4.5.2. Cheltuielile legate de asistența tehnică

În temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006, până la 0,35 % din resursele financiare disponibile pe anul respectiv (maximum 175 de milioane EUR) pot fi puse la dispoziție sub formă de asistență tehnică la inițiativa Comisiei pentru a finanța activitățile de informare, de suport tehnic și administrativ, de monitorizare, de audit, de control și de evaluare necesare pentru a pune în aplicare regulamentul FEG. În 2010, o sumă de 1 110 000 EUR a fost pusă la dispoziție pentru asistența tehnică[11] legată de activitățile enumerate în tabelul 5. Restul de 640 000 EUR, disponibil în mod potențial pentru asistență tehnică în cursul anului, nu a fost solicitat.

Tabelul 5 — Cheltuieli de asistență tehnică în 2010

Descriere | Suma înscrisă în buget în EUR | Suma efectivă în EUR |

Informații (de exemplu, actualizarea site-ului FEG în toate limbile UE, publicații și activități audiovizuale) | 240 000 | 81 436,59 |

Asistență tehnică și administrativă - Reuniuni ale persoanelor de contact ale FEG - Conferințe și seminarii (inclusiv conferințe cu părțile interesate) | 70 000 200 000 | 86 425,34 332 478,59 |

Evaluare [evaluarea intermediară a FEG prevăzută de articolul 17, alineatul (1) litera (a) din Regulamentul FEG] | 300 000 | 300 000 |

Monitorizare (zece studii) | 250 000 | 0 |

Crearea unei baze de cunoștințe | 50 000 | 0 |

Audit și control: Nicio contribuție nu a fost utilizată pentru această categorie (auditurile efectuate în 2010 au fost finanțate de alte resurse ale Comisiei Europene) |

Total | 1 110 000 | 800 340 52 |

În cursul anului, s-a decis să se organizeze două conferințe ale părților interesate ale FEG pentru consultarea statelor membre, a organismelor de punere în aplicare și a partenerilor sociali cu privire la regulamentul FEG actual și la schimbările care trebuie efectuate pentru perioada următoare anului 2011 (dacă să se mențină sau nu derogarea aferentă crizei care permite sprijinirea lucrătorilor concediați ca urmare a crizei economice și financiare mondiale și să se ridice contribuția FEG la 65% din costurile totale) și pentru perioada următoare anului 2013 (cu ocazia revizuirii integrale a regulamentului FEG). Aceste conferințe consultative au înlocuit cele zece studii de monitorizare prevăzute inițial. În plus, s-a prevăzut organizarea unui seminar care să reunească controlorii FEG în aprilie 2011.

4.5.3. Neregularități raportate sau rezolvate

În 2010, nu a fost semnalată Comisiei nicio neregularitate, în temeiul regulamentului FEG. În 2010, nu a fost rezolvată nicio neregularitate în temeiul regulamentului FEG.

4.5.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG

Articolul 15 alineatul (2) din regulamentul FEG stipulează procedurile pentru lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG. În 2010, a fost lichidată cea de-a doua serie de contribuții FEG începând de la crearea fondului. Acestea sunt următoarele șase contribuții :

Tabelul 6 — Contribuții lichidate în 2010

[pic]

Pentru aceste șase cazuri, suma totală de fonduri necheltuite care trebuie rambursată Comisiei se ridică la 9 857 484,55 EUR.

Există numeroase motive pentru care statele membre nu au utilizat toate contribuțiile FEG acordate. Deși statele membre sunt încurajate să facă previziuni bugetare realiste pentru pachetul coordonat de servicii personalizate, se poate întâmpla ca nu toate resursele solicitate să fie necesare în momentul punerii în aplicare a măsurilor. În unele cazuri, numărul de lucrători care au nevoie de asistență poate să fi fost supraestimat, unii lucrători pot prefera măsurile mai puțin costisitoare față de măsurile mai costisitoare, unii lucrători pot participa la o activitate pe timp mai scurt decât cel anticipat deoarece au găsit un nou loc de muncă iar alții pot să nu participe deloc pentru că au ales pensionarea anticipată. Întârzierile în demararea activităților pot constitui un alt motiv pentru cheltuieli mai scăzute. Pe baza experienței dobândite, statele membre ar trebui să-și amelioreze previziunile bugetare și de participare a lucrătorilor la activități, ele au început, de altfel, să aplice lecțiile învățate la cererile următoare. Mai mult, în prezent se depun eforturi considerabile de simplificare a procedurilor decizionale și a efectuării plăților din fondurile FEG, astfel încât timpul și fondurile investite să poate fi utilizate în mod optim pe viitor.

4.6. Activități de asistență tehnică întreprinse de Comisie

4.6.1. Informare și publicitate

Site-ul internet

Articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 însărcinează Comisia să realizeze „un site internet, disponibil în toate limbile Comunității, pentru a oferi informații privind FEG, consiliere pentru depunerea cererilor, precum și informații actualizate referitoare la cererile acceptate și refuzate, subliniind rolul autorității bugetare”.

În conformitate cu cerințele articolului 9, site-ul internet al FEG ( http://ec.europa.eu/egf ), creat de Comisie, este disponibil în 23 de limbi comunitare, inclusiv irlandeză. Site-ul internet al FEG a înregistrat 177 654 de pagini consultate de către 80 208 de vizitatori în 2010.

Acțiuni promoționale întreprinse în 2010

În primul trimestru al anului 2010 a fost publicată o broșură care pune în evidență principalele modificări introduse prin Regulamentul (CE) nr.546/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare. Broșura a fost editată în 23 de limbi și este disponibilă online pe site-ul internet al FEG. Exemplare tipărite în engleză, franceză și germană au fost distribuite în agențiile publice pentru ocuparea forței de muncă și publicului larg.

4.6.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și partenerii sociali

A cincea și a șasea reuniune a grupului de persoane de contact ale Fondului european de ajustare la globalizare, compus din reprezentanți ai statelor membre, s-au desfășurat la 11 martie 2010 la Bruxelles și respectiv la 29-30 septembrie 2010 la Porto. O parte din reuniunea de la Porto a fost dedicată elaborării a două revizuiri ale regulamentului FEG pe care Comisia le va efectua la sfârșitul anului 2011 și la sfârșitul anului 2013.

4.6.3. Evaluare la jumătatea termenului a FEG

Comisia s-a angajat în lucrări pregătitoare pentru evaluarea la jumătatea termenului a Fondului, conform prevederilor articolului 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul FEG. Procedurile administrative privind încredințarea evaluării unui furnizor extern erau aproape încheiate la sfârșitul anului 2010.

5. Tendințe

În măsura în care cererile de contribuții din FEG devin tot mai numeroase, mai multe date sunt disponibile pentru a identifica tendințele cererilor și pentru a obține o vedere de ansamblu a direcției luate de acțiunile Fondului. Informațiile conținute în graficele de mai jos și în anexa 1 se referă la cele 73 de cereri din 25 de sectoare economice primite din ianuarie 2007 până în decembrie 2010.

Graficul 1: Numărul de cereri primite din 2007 până în 2010

[pic]

2007 | 2008 | 2009 | 2010 | Total |

din motive legate de criză | ------- | ------ | 23 | 24 | 47 |

din motive legate de comerț | 8 | 5 | 6 | 7 | 26 |

Total | 8 | 5 | 29 | 31 | 73 |

% din total | 11.0 % | 6.8 % | 39.7 % | 42.5 % | 100.0 % |

Graficul 2: Numărul de lucrători vizați per stat membru

[pic]

Irlanda figurează în fruntea statelor membre cu peste 12 600 de lucrători vizați pentru asistență, urmată de Spania cu peste 9 600 de lucrători, în timp ce Republica Cehă și Bulgaria au cerut ajutor doar pentru 450 și, respectiv, 650 de lucrători.

Graficul 3: Numărul de lucrători vizați per sector

[pic]

*) de la 31/12/2010 cele două sectoare marcate cu asterisc sunt incluse în sectorul „Construcții de clădiri” (NACE diviziunea 41).

Sectoarele vizate sunt, în primul rând, industria automobilelor, cu peste 18 000 de lucrători vizați, urmată de industria textilă (peste 11 000 de lucrători vizați) și sectorul construcției de clădiri (un pic mai mult de 10 000 de lucrători vizați)[12].

Graficul 4: Contribuția medie a FEG per lucrător vizat în funcție de sector

[pic]

*) de la 31/12/2010 cele două sectoare marcate cu asterisc sunt incluse în sectorul „Construcții de clădiri” (NACE diviziunea 41).

Graficul 4 indică sprijinul mediu al FEG per lucrător în diverse sectoare. Lucrătorii din sectorul „construcțiilor navale” au beneficiat de cea mai mare sumă medie a sprijinului din FEG (un pic mai mult de 15 000 EUR per lucrător), urmați de sectorul „metalurgiei” (aproape 9 700 EUR per lucrător), sectorul „întreținerii aeronavelor” (peste 8 700 EUR per lucrător) și sectorul „mașini și echipamente” (peste 7 000 EUR per lucrător). Sectoarele „mobilier”, „comerț cu amănuntul” și „articole de îmbrăcăminte” înregistrează sumele medii cele mai mici (în jur de 1 000 EUR per lucrător).

6. Concluzie

Tendințele observate până în prezent arată că cererile de intervenție din FEG sunt prezente într-un număr crescând de sectoare și de state membre. În plus, statele membre dobândesc experiență în domeniul selectării celor mai adecvate măsuri, al programării ajutorului lor pentru lucrătorii concediați și al utilizării FEG pentru a testa noi abordări. Prin dezvoltarea potențialului complet al FEG, în completarea unor alte instrumente disponibile și prin consultarea principalelor părți interesate, lucrătorii concediați vor putea beneficia de un ajutor din ce în ce mai personalizat, croit pe măsură, ceea ce va spori șansele lor de reușită pe piața muncii.

ANEXA 1 Cereri de intervenție a FEG pe baza nomenclaturii activităților economice de la 31.12.2010 Număr total de cereri: 73 *) |

Industria automobilelor (NACE: Fabricarea de autovehicule, remorci și semiremorci, diviziunea 29) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/001 | FR | Peugeot |

EGF/2007/010 | PT | Lisabona-Alentejo |

EGF/2008/002 | ES | Delphi |

EGF/2008/004 | ES | Castilla y León |

EGF/2009/007 | SE | Volvo |

EGF/2009/009 | AT | Steiermark |

EGF/2009/013 | DE | Karmann |

EGF/2009/019 | FR | Renault |

EGF/2010/002 | ES | Cataluña |

EGF/2010/004 | PL | Wielkopolskie |

EGF/2010/015 | FR | Peugeot |

EGF/2010/023 | ES | Lear |

EGF/2010/031 | BE | General Motors Belgium |

Industria textilă (NACE: Fabricarea produselor textile, diviziunea 13) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/005 | IT | Sardegna |

EGF/2007/006 | IT | Piemonte |

EGF/2007/007 | IT | Lombardia |

EGF/2008/001 | IT | Toscana |

EGF/2008/003 | LT | Alytaus tekstilė |

EGF/2008/005 | ES | Catalonia |

EGF/2009/001 | PT | Norte-Centro |

EGF/2009/004 | BE | Oost-West Vlaanderen |

EGF/2009/005 | BE | Limburg |

EGF/2010/009 | ES | Valencia |

Articole de îmbrăcăminte (NACE: Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, diviziunea 14) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/008 | MT | Produse textile |

EGF/2009/018 | LT | Articole de îmbrăcăminte |

EGF/2010/003 | ES | Galicia |

EGF/2010/014 | SI | Mura |

Industria tipografică (NACE: Tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor, diviziunea 18) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/026 | NL | Noord Holland și Utrecht |

EGF/2009/027 | NL | Noord Brabant și Zuid Holland |

EGF/2009/028 | NL | Limburg |

EGF/2009/029 | NL | Gelderland și Overijssel |

EGF/2009/030 | NL | Drenthe |

EGF/2010/027 | NL | N Brabant Div 18 |

EGF/2010/028 | NL | Overijssel Div 18 |

EGF/2010/029 | NL | Z Holland/Utrecht Div 18 |

EGF/2010/030 | NL | N Holland/Flevoland Div 18 |

Mașini și echipamente (NACE: Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., diviziunea 28) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/015 | DK | Danfoss Group |

EGF/2009/031 | DK | Linak |

EGF/2010/001 | DK | Nordjylland |

EGF/2010/006 | PL | H.Cegielski-Poznań |

EGF/2010/013 | PL | Podkarpackie |

EGF/2010/017 | DK | Midtjylland machinery |

EGF/2010/018 | DE | Heidelberger Druckmaschinen |

EGF/2010/022 | DK | LM Glasfiber |

Echipamente electronice (NACE: Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, diviziunea 26) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/023 | PT | Qimonda |

EGF/2010/008 | AT | AT&S |

EGF/2010/011 | NL | NXP Semiconductors |

Telefoane mobile (NACE: Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, diviziunea 26) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/003 | DE | BenQ |

EGF/2007/004 | FI | Perlos |

EGF/2009/002 | DE | Nokia |

Construcții de clădiri (NACE: Construcții de clădiri, diviziunea 41) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/011 | NL | Heijmans |

EGF/2009/017 | LT | Construcții |

EGF/2010/019 | IE | Construction 41 |

Lucrări speciale de construcții (NACE: Lucrări speciale de construcții, diviziunea 43) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/020 | IE | Construction 43 |

Activități de arhitectură și inginerie (NACE: Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică, diviziunea 71) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/021 | IE | Construction 71 |

Industria metalurgică (NACE: Industria metalurgică, diviziunea 24) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/022 | BG | Kremikovtsi AD (ineligibil) |

EGF/2010/007 | AT | Steiermark-Niederoesterreich |

Echipamente casnice (NACE: Fabricarea echipamentelor electrice, diviziunea 27) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/006 | IT | Gruppo Merloni |

EGF/2009/010 | LT | AB Snaige |

Comerț cu amănuntul (NACE: Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor, diviziunea 47) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/010 | CZ | Unilever |

EGF/2010/016 | ES | Aragon |

Calculatoare (NACE: Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, diviziunea 26) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/008 | IE | Dell |

Comerț cu ridicata (NACE: Comerț cu ridicata, diviziunea 46) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/012 | NL | Noord Holland ICT |

Întreținerea aeronavelor (NACE: Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, diviziunea 33) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/021 | IE | SR Technics |

Activități de editare (NACE: Activități de editare, diviziunea 58) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/024 | NL | Noord Holland și Zuid Holland |

Mobilă (NACE: Fabricarea de mobilă, diviziunea 31) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/016 | LT | Mobilă |

Sticlă cristal (NACE: Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, diviziunea 23) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/012 | IE | Waterford Crystal |

Piatră/Marmură (NACE: Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, diviziunea 23) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/005 | ES | Valencia |

Ceramică (NACE: Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, diviziunea 23) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/014 | ES | Valencia |

Tâmplărie și dulgherie (NACE: Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei, diviziunea 16) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/020 | ES | Castilla-La Mancha |

Servicii financiare (NACE: Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii, diviziunea 64) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/024 | NL | ABN Amrobank |

Construcții navale (NACE: Fabricarea altor mijloace de transport, diviziunea 30) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/025 | DK | Odense Steel Shipyard |

Fabricarea încălțămintei (NACE: Fabricarea articolelor din piele și a produselor derivate, diviziunea 15) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/026 | PT | Rohde |

*) următoarele patru cereri au fost retrase de statele membre (de la 31/12/2010) și nu sunt incluse în listă sau în statistici: |

EGF/2007/002 | FR | Renault |

EGF/2007/009 | ES | Delphi |

EGF/2009/003 | AT | Magna Steyr |

EGF/2009/025 | NL | Noord Brabant |

[1] Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, JO L 406, 30.12.2006, p. 1, astfel cum a fost corectat în JO L 48, 22.2.2008, p. 82, în toate limbile și în JO L 202, 31.7.2008, p. 74, numai în limba engleză.

[2] Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (JO L 167, 29.6.2009).

[3] Mașini și echipamente (6), industria automobilelor (5), industria tipografică (4), echipamente electronice (2), comerț cu amănuntul (2), articole de îmbrăcăminte (2), industria textilă (1), construcții de clădiri (1), activități de construcții specializate (1), activități de arhitectură și inginerie (1), servicii financiare (1), construcții navale (1), fabricarea de încălțăminte (1), piatră/marmură (1), comerț cu ridicata (1), metalurgie (1).

[4] Cele trei cereri irlandeze referitoare la sectorul construcțiilor (EGF/2010/019, 020, 021) nu au fost luate în considerare aici, întrucât detaliile acestora nu au fost comunicate decât în 2011.

[5] 2009ESFN451 Stichting Opleidings- en ontwikkelingsfonds voor semiconductor productiebedrijven .

[6] 2008ESFN226 (perioada de punere în aplicare a proiectului de la 1.4.2009 până la 31.3.2010) și 2008ESFB295 (perioada de punere în aplicare a proiectului de la 1.11.2009 până la 31.10.2010).

[7] Inclusiv „formarea în vederea unei mai mari capacități de ocupare a unui loc de muncă” și „pregătirea procedurilor de evaluare și de acordare a calificărilor profesionale naționale”.

[8] SEC(2010) 993 final din 30.8.2010.

[9] Comisia a realizat acest tabel pe baza măsurilor puse în aplicare de statele membre astfel cum se menționează în rapoartele lor finale. Categoriile de măsuri se bazează dar nu corespund pe deplin cu metodologia Eurostat descrisă în documentul „Baze de date politice privind piața muncii – Metodologie – Revizuire din iunie 2006”. Anumite măsuri cofinanțate, precum alocațiile pentru căutarea unui loc de muncă, alocațiile de formare, alocațiile de subzistență pentru persoanele care beneficiază de alte măsuri active ale pieței muncii, de exemplu, nu intră în niciuna din categoriile Eurostat.

[10] JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

[11] JO L 154, 19.6.2010, p. 27.

[12] Pentru o defalcare mai detaliată, a se vedea anexa 1.