COMUNICARE A COMISIEI

Orientări pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții privind etichetarea din Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008

(2022/C 78/03)

Cuvânt înainte și declinarea responsabilității Noul Regulament (UE) 2019/787 privind băuturile spirtoase a fost publicat la 17 mai 2019 și a intrat în vigoare șapte zile mai târziu. Cu toate acestea, el se aplică numai de la 25 mai 2021 în ceea ce privește majoritatea dispozițiilor sale referitoare la producție și la etichetare. În conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/787, scopul prezentului document de orientare – care se aplică, de asemenea, cu începere de la 25 mai 2021 – este de a asigura aplicarea uniformă a regulamentului atât în beneficiul administrațiilor naționale, cât și al operatorilor din sectorul alimentar (de exemplu, producătorii și importatorii de băuturi spirtoase), deoarece se referă la anumite dispoziții privind etichetarea prevăzute în acest regulament. Documentul de orientare se limitează la explicarea practică a dispozițiilor privind etichetarea aplicabile băuturilor spirtoase, în special în ceea ce privește utilizarea de „denumiri legale”, „termeni compuși”, „aluzii”, „amestecuri” și „cupaje”. În acest scop, el oferă mai multe exemple neexhaustive care sunt furnizate doar cu titlu ilustrativ. Prezentul document de orientare este pus la dispoziție doar în scop informativ, iar conținutul său nu este destinat să înlocuiască consultarea niciunei surse juridice aplicabile sau consultanța necesară din partea unui expert juridic, după caz. Nici Comisia, nici orice persoană care acționează în numele acesteia nu poate fi considerată răspunzătoare pentru utilizarea prezentelor note de orientare, iar aceste note nu pot fi considerate o interpretare obligatorie a legislației. Prezentul document este menit să sprijine întreprinderile și autoritățile naționale în ceea ce privește aplicarea legislației privind băuturile spirtoase. Numai Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de a formula interpretări obligatorii ale dreptului Uniunii. Trimiterile la dispozițiile juridice indicate în continuare sunt destinate a fi trimiteri la Regulamentul (UE) 2019/787 („RBS”), cu excepția cazului în care se indică altfel în mod explicit.

Cuprins

1.

NORME GENERALE DE ETICHETARE PENTRU BĂUTURILE SPIRTOASE

7

1.1.

Dispoziții orizontale (Regulamentul ICPA)

7

1.2.

Principiile care guvernează Regulamentul privind băuturile spirtoase

7

1.3.

Denumirile legale

8

1.4.

Termeni care pot completa denumirile legale

10

1.5.

Informații voluntare referitoare la produsele alimentare (Regulamentul ICPA)

12

1.5.1.

Denumirea unui produs alimentar utilizat în procesul de producție

15

1.6.

Materiile prime ale alcoolului etilic sau ale distilatelor

15

1.7.

Materii prime vegetale utilizate ca denumiri legale

17

2.

TERMENI COMPUȘI

18

2.1.

Ce este un termen compus

18

2.2.

Condiții de utilizare

20

2.3.

Dispoziții privind etichetarea

21

2.4.

Controale

23

3.

ALUZII

24

3.1.

Ce este o aluzie

24

3.2.

Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

25

3.2.1.

Aluzii pe alte produse alimentare decât băuturile alcoolice

26

3.2.2.

Aluzii pe alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase

27

3.2.3.

Aluzii pe lichioruri

28

3.2.4.

Aluzii pe alte băuturi spirtoase decât lichiorurile

30

3.2.5.

Alte norme de etichetare pentru aluzii

34

3.3.

Aluzie la substanțele aromatizante care „imită” băuturile spirtoase

36

3.4.

Băuturi slab alcoolizate/fără alcool care fac referire la denumiri de băuturi spirtoase

37

3.5.

Controale

39

3.5.1.

Pe alte produse alimentare decât băuturile alcoolice

39

3.5.2.

Pe alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase

39

3.5.3.

Pe lichioruri

40

3.5.4.

Pe alte băuturi spirtoase decât lichiorurile

40

3.5.5.

Pe arome „imitații”

42

3.5.6.

Aluzii la indicații geografice

42

4.

AMESTECURI

43

4.1.

Ce sunt amestecurile

43

4.2.

Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

44

4.2.1.

Norme generale

44

4.2.2.

Amestecuri care corespund unei categorii de băuturi spirtoase

45

4.3.

Controale

45

5.

CUPAJE

46

5.1.

Ce sunt cupajele

46

5.2.

Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

47

5.3.

Controale

48

6.

TABELE SINOPTICE

48

6.1.

Termeni compuși (TC)

48

6.2.

Aluzii

49

6.3.

Amestecuri

49

6.4.

Cupaje

50

Tabel de simboluri și de abrevieri

TAV	Tărie alcoolică în volume
TC	Termen compus
AEOA	Alcool etilic de origine agricolă
(Regulamentul) ICPA	Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare
IG	Indicație geografică
ICI	Indicarea cantitativă a ingredientelor
RBS	Regulamentul (UE) 2019/787 (Regulamentul privind băuturile spirtoase)
§	Punct din prezentele orientări
#	Număr casetă de exemple din prezentele orientări

1.   NORME GENERALE DE ETICHETARE PENTRU BĂUTURILE SPIRTOASE

Articolul 3 punctele 1, 4 și 8	Definiții
Articolul 4 punctele 1, 2, 3 și 4	Definiții și cerințe tehnice
Articolele 9, 10 și 13	Denumiri legale și alte dispoziții privind etichetarea

1.1.   Dispoziții orizontale (Regulamentul ICPA)

În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2019/787 (1) („RBS”), „[b]ăuturile spirtoase introduse pe piața Uniunii respectă cerințele în materie de prezentare și etichetare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 (2) , cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament” (3).

Cu excepția dispoziției explicite privind lex specialis, astfel cum este prevăzută în RBS, normele privind prezentarea și etichetarea prevăzute pentru orice produs alimentar de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 („Regulamentul ICPA”) sunt astfel aplicabile, de asemenea, pentru băuturile spirtoase ca atare și atunci când acestea sunt prezente în produse alimentare.

Printre principiile esențiale prevăzute în legislația orizontală a UE privind etichetarea produselor alimentare (Regulamentul ICPA) care sunt, de asemenea, de importanță capitală și pentru băuturile spirtoase, se numără și principiul conform căruia informațiile referitoare la produsele alimentare trebuie să nu inducă în eroare, ci să fie exacte, clare și ușor de înțeles pentru consumatori (4).

Informațiile destinate consumatorilor trebuie să fie exacte , să nu inducă în eroare și să fie ușor de înțeles.

În acest context, merită reamintit faptul că indicarea cantitativă obligatorie a anumitor (categorii de) ingrediente în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul ICPA – coroborat cu articolul 22 și cu anexa VIII la regulamentul respectiv – se numără printre normele orizontale aplicabile băuturilor spirtoase.

Normele QUID se aplică băuturilor spirtoase în conformitate cu Regulamentul ICPA, deoarece RBS nu derogă în mod explicit de la acestea.

1.2.   Principiile care guvernează Regulamentul privind băuturile spirtoase

În conformitate cu tradiția stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (5) și continuată prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 (6), Regulamentul (UE) 2019/787 se bazează în continuare pe același principiu liberal:

Fiecare băutură spirtoasă poate fi introdusă pe piața UE atât timp cât este produsă în conformitate cu legislația alimentară generală și este corect etichetată.

Cu alte cuvinte, nicio băutură spirtoasă – ca și orice alt produs alimentar – nu este interzisă pe piața UE atât timp cât respectă cerințele prevăzute pentru producția sa, este sigură pentru consum și este însoțită de informații adecvate destinate consumatorilor.

Cu toate acestea, în ceea ce privește băuturile spirtoase, acest principiu liberal trebuie să coexiste cu protecția sporită conferită de legislația UE denumirilor lor legale, care sunt fie denumiri rezervate unor categorii definite, fie pentru indicații geografice.

Denumirile legale ale băuturilor spirtoase (categorii și IG) beneficiază de o protecție specială.

Pentru a proteja reputația categoriilor și a IG-urilor de băuturi spirtoase și pentru a preveni inducerea în eroare a consumatorilor, RBS protejează produsele clar definite împotriva utilizării nelegitime în prezentarea produselor derivate care nu îndeplinesc criteriile de producție stricte aplicabile.

În consecință, operatorii din sectorul alimentar (de exemplu, producători, importatori) vor trebui să analizeze cu atenție dispozițiile privind etichetarea prevăzute în RBS înainte de a introduce pe piața UE orice băutură spirtoasă sau orice aliment care se referă la băuturi spirtoase.

Trebuie să se acorde o atenție deosebită normelor privind denumirile legale (articolul 10), termenii compuși (articolul 11), aluziile (articolul 12) și altor dispoziții privind etichetarea, inclusiv privind amestecurile și cupajele (articolul 13).

1.3.   Denumirile legale

Legislația UE în domeniul alimentar nu prevede definiții obligatorii ale produselor, cu excepția cazurilor de legislație verticală a UE precum RBS.

Atât Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cât și Regulamentul (CE) nr. 110/2008 au prevăzut o protecție sporită a denumirilor comerciale și a indicațiilor geografice, impunând ca fiecare băutură spirtoasă comercializată în UE să poarte o denumire clar definită.

Versiunea actuală a RBS menține aceeași abordare.

În plus, pentru a o alinia la formularea din Regulamentul ICPA referitoare la informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, legiuitorul a decis să înlocuiască termenul „denumire comercială” cu termenul „denumire legală”, care este definit prin:

—	articolul 2 alineatul (2) litera (n) din Regulamentul ICPA, ca „denumirea unui produs alimentar prevăzută în dispozițiile Uniunii care i se aplică [...]”; și prin

—	articolul 3 punctul 1 din RBS, ca „denumirea sub care este introdusă pe piață o băutură spirtoasă”.

În plus, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul ICPA, „[d]enumirea produsului alimentar este denumirea sa legală. În absența unei asemenea denumiri, denumirea produsului alimentar este denumirea sa curentă sau, în cazul în care nu există o denumire curentă sau aceasta nu este folosită, se indică denumirea descriptivă a produsului alimentar”. Alineatul (4) al aceluiași articol precizează că „[n]icio denumire protejată, fie ea proprietate intelectuală (7) , marcă de comerț sau nume fantezist, nu se poate substitui denumirii produsului alimentar”.

În fine, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul ICPA, denumirile legale ale băuturilor spirtoase, ca orice alte informații obligatorii referitoare la produsele alimentare, „sunt amplasate într-un loc evident, astfel încât să fie ușor vizibile, lizibile și, după caz, indelebile . Acestea nu trebuie să fie în niciun caz disimulate, ascunse, trunchiate sau separate prin orice alte reprezentări scrise sau imagini sau prin orice alt element intercalat”.

Revenind la dispozițiile specifice ale RBS, articolul 10 prevede utilizarea următoarelor denumiri legale în descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi spirtoase:

a)   OBLIGATORIU:

Articolul 10 alineatul (2): denumirea categoriei de băuturi spirtoase ale cărei cerințe le respectă (sau orice altă denumire legală permisă de categoria respectivă);

Dacă o băutură spirtoasă respectă toate cerințele prevăzute pentru o categorie de băuturi spirtoase , aceasta trebuie să poarte denumirea legală corespunzătoare.

Articolul 10 alineatul (3): denumirea legală „băutură spirtoasă”, dacă nu respectă cerințele niciuneia dintre categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I, dar respectă totuși definiția și cerințele pentru băuturile spirtoase stabilite la articolul 2;

Dacă o băutură nu respectă cerințele niciunei categorii de băuturi spirtoase, dar corespunde definiției generale a unei băuturi spirtoase, ea trebuie să poarte denumirea generică „băutură spirtoasă”.

b)   FACULTATIV:

Articolul 10 alineatul (4): denumirile legale permise în cadrul uneia sau mai multor categorii de băuturi spirtoase, dacă respectă cerințele pentru mai multe categorii de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I;

#01 - Exemple de etichetare admisă: 1) Un brandy poate fi de asemenea introdus pe piață ca rachiu de vin dacă îndeplinește cerințele atât pentru categoria 4, cât și pentru categoria 5 din anexa I 2) O sambuca poate fi de asemenea introdusă pe piață ca lichior , deoarece sambuca îndeplinește simultan, în mod necesar, cerințele pentru categoriile 33 și 36 din anexa I 3) Un gin poate fi de asemenea introdus pe piață ca băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr dacă îndeplinește cerințele atât pentru categoria 19, cât și pentru categoria 20 din anexa I

Articolul 10 alineatul (5) litera (a): o indicație geografică menționată în capitolul III, care poate completa sau înlocui denumirea sa legală;

#02 - Exemple de etichetare admisă: 1) Un cognac poate fi introdus pe piață cu denumirea de „Cognac” sau de „eau-de-vie de Cognac” 2) Un „Cassis de Dijon” poate fi introdus pe piață cu denumirea de „Cassis de Dijon” sau de „Crème de Cassis de Dijon”

Articolul 10 alineatul (5) litera (b): un termen compus care include termenul „lichior” sau „cremă” și care poate înlocui denumirea sa legală prin derogare de la articolul 10 alineatul (6) litera (c), conform căruia un termen compus poate doar completa o denumire legală (a se vedea § 2.1 de mai jos), cu condiția să respecte cerințele respective stabilite pentru categoria 33 din anexa I (și anume lichior);

c)   INTERZIS:

Articolul 10 alineatul (7) primul paragraf: denumirile legale permise în cadrul unei categorii de băuturi spirtoase și indicațiile geografice pentru băuturi spirtoase nu se folosesc în descrierea, prezentarea sau etichetarea niciunei băuturi (și anume alcoolice sau nealcoolice) care nu respectă cerințele stabilite pentru categoria sau indicația geografică respectivă (a se vedea, de asemenea, § 3.3 de mai jos).

Această interdicție se aplică chiar și în prezența unor termeni precum „similar”, „tip”, „stil”, „făcut”, „aromă”, utilizați cu scopul de a indica consumatorului că o astfel de băutură nu trebuie confundată cu băutura spirtoasă.

Singurele excepții de la această interdicție sunt permise pentru „termenii compuși”, „aluziile” și „listele de ingrediente” stabilite la articolele 11, 12 și 13 alineatele (2)-(4).

NB:

Odată cu adoptarea Regulamentului (UE) 2019/787, articolul 9 alineatele (4) și (7) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 au fost fuzionate în noul articol 10 alineatul (7) din RBS. În consecință, dispoziția prevăzută la articolul 10 alineatul (7) primul paragraf a devenit mai strictă decât articolul 9 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, care interzicea utilizarea unei denumiri de băutură spirtoasă doar pe băuturile alcoolice (și nu pe orice băutură , cum prevede noua versiune a RBS) care nu respectă toate cerințele prevăzute pentru băutura spirtoasă respectivă. Această modificare a formulării a fost necesară pentru a se asigura coerența cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, care interzice utilizarea denumirilor comerciale ale categoriilor de băuturi spirtoase pentru a descrie sau a prezenta în orice fel orice băutură în afara băuturilor spirtoase pentru care denumirile respective sunt menționate în anexa II sau înregistrate în anexa III.

#03 - Exemple de etichetare interzisă: 1) Băutură tip whisky 2) Băutură aromatizată cu cognac 3) Brandy fără alcool 4) Gin fără alcool

NB:

Regulamentul (UE) 2019/787 a introdus o noutate în ceea ce privește trimiterea la denumirile băuturilor spirtoase din alte produse alimentare decât băuturile. În fapt, în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) al doilea paragraf, aromele care imită o băutură spirtoasă sau alte produse alimentare decât o băutură pentru producția cărora s-au utilizat astfel de arome pot afișa, în prezentarea și în etichetarea lor, trimiteri la denumirile legale permise în cadrul unei categorii de băuturi spirtoase . Singura condiție este ca, pentru informarea corespunzătoare a consumatorilor, denumirile legale respective să fie însoțite de termenul „aromă” sau de alți termeni similari. Cu toate acestea, denumirile de indicații geografice nu pot fi utilizate în acest scop.

#04 - Exemple de etichetare admisă (categorii) în cazul utilizării unei arome care imită o băutură spirtoasă: 1) Aromă de rom pentru produse de brutărie - prăjitură cu aromă de rom – sau - sos de ananas cu aromă de rom 2) Aromă de gin – înghețată cu aromă de gin - sau - iaurt cu aromă de gin 3) aromă de whisky – ciocolată cu aromă de whisky - sau - bomboane cu aromă de whisky

#05 - Exemple de etichetare interzisă (IG-uri) (se admite totuși dacă se folosește IG autentică, și nu o aromă): 1) Aromă alimentară de Cognac 2) Bomboane cu aromă de Ouzo 3) Prăjitură cu aromă de Scotch Whisky 4) Sos aromatizat cu Ron de Guatemala

1.4.   Termeni care pot completa denumirile legale

Articolul 10 alineatul (6) prevede o listă orientativă de termeni care pot completa denumirile legale ale băuturilor spirtoase.

În acest context, verbul „a completa” nu ar trebui înțeles ca o cerință ca termenul în cauză să facă parte integrantă dintr-o denumire legală. Acesta indică mai degrabă faptul că termenul poate fi adăugat pe etichetă ca element suplimentar pentru a furniza și alte informații descriptive referitoare la produs.

Prin urmare, „termenul de completare” nu trebuie neapărat să fie afișat pe același rând ca denumirea legală, ci poate figura oriunde pe etichetă.

În consecință, pe etichetă pot figura următoarele, pe lângă denumirea legală:

(a)

„ o denumire sau o referință geografică (8) prevăzută în legile, regulamentele și dispozițiile administrative aplicabile în statul membru în care băutura spirtoasă este introdusă pe piață, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul”: această posibilitate este rezervată pentru termenii care sunt reglementați la nivel național, dacă există. În acest caz, termenii respectivi pot completa denumirea legală a băuturilor spirtoase introduse pe piața internă. Băuturile spirtoase respective pot fi, de asemenea, introduse pe piața unui alt stat membru, cu condiția să nu fie considerate ca inducând în eroare consumatorii din statul membru respectiv; #06 - Exemple: 1) Gammel Dansk – bitter cunoscut în mod obișnuit sub această denumire în Danemarca, deși este posibil să fie produs în afara Danemarcei 2) Berliner Gin sau Bodensee Obstler – termeni reglementați de reglementările germane 3) Korenwijn – (vruchten)brandewijn – termeni reglementați de legislația neerlandeză pentru băuturile spirtoase introduse pe piața internă

(b)

„o denumire curentă astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 (9) , cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul”: această posibilitate este rezervată pentru denumirile care sunt folosite în mod tradițional în statele membre, chiar dacă nu sunt reglementate formal. Aceste denumiri pot completa denumirea legală a băuturilor spirtoase introduse pe piețele naționale în cazul în care sunt acceptate de consumatori fără ca denumirea respectivă să necesite explicații suplimentare; #07 - Exemple: 1) Rakia : termen utilizat în mod obișnuit pentru anumite băuturi spirtoase în Bulgaria 2) Schnaps - Klarer : termeni utilizați în mod obișnuit pentru anumite băuturi spirtoase în Germania și în Austria 3) Brännvin sau sprit : termeni utilizați în mod obișnuit pentru băuturi spirtoase în Suedia 4) Viski : termen utilizat în mod obișnuit pentru whisky în Estonia 5) Nalewka : termen utilizat în mod obișnuit în Polonia pentru băuturile spirtoase produse prin macerarea materialelor vegetale în AEOA, în distilate de origine agricolă sau în băuturi spirtoase

(c)

„un termen compus sau o aluzie [pe lichioruri] în conformitate cu articolele 11 și 12” din RBS [cu excepția termenilor compuși care rezultă din combinarea denumirii unei băuturi spirtoase cu termenul „lichior” sau „cremă”, care pot înlocui denumirile legale în conformitate cu dispoziția de la articolul 10 alineatul (5) litera (b)]. Trebuie remarcat faptul că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2), termenii „alcool”, „spirtos”, „băutură”, „băutură spirtoasă” și „apă” nu pot face parte dintr-un termen compus care descrie o băutură alcoolică, cu excepția cazului în care acești termeni fac parte integrantă din denumirea legală a categoriei de băuturi spirtoase care este menționată în termenul compus. În consecință, un termen compus nu poate fi scris în niciun caz în așa fel încât să facă parte din denumirea legală generică „băutură spirtoasă”; #08 - Exemple de etichetare admisă: 1) Băutură spirtoasă Băutură spirtoasă din cereale și ghimbir (denumirea legală „băutură spirtoasă” completată de un termen compus) 2) Cremă de ciocolată (lichior) cu aromă de rom (denumirea legală „Cremă de ciocolată” completată de o aluzie) #09 - Exemple de etichetare interzisă (termeni care nu pot face parte din termeni compuși): 1) Băutură spirtoasă de whisky cu ghimbir 2) Apă de rom

(d)

„termenul «cupaj», «cupajare» sau «cupajat» , cu condiția ca băutura spirtoasă să fi făcut obiectul procedeului de cupajare în conformitate cu articolul 3 punctul 11”; NB: această indicație este obligatorie în cazul menționat la articolul 13 alineatul (3a) #10 - Exemple de etichetare admisă: 1) Whisky cupajat (denumirea legală „whisky” + termen de completare) 2) Cupaj de romuri (denumirea legală „rom” + termen de completare) #11 - Exemple de etichetare interzisă: 1) Băutură spirtoasă cupajată* 2) Cupaj de whisky și votcă* * În conformitate cu articolul 3 punctul 11, „a cupaja” înseamnă a combina două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie , deosebite între ele numai de diferențele minore de compoziție indicate la articolul respectiv. Prin urmare, o „băutură spirtoasă” generică (adică una care nu aparține unei categorii de băuturi spirtoase) sau băuturile spirtoase care aparțin unor categorii diferite nu pot fi etichetate drept cupaj.

(e)

„termenul «amestec», «amestecat» sau «băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec» , cu condiția ca băutura spirtoasă să fi făcut obiectul procedeului de amestecare în conformitate cu articolul 3 punctul 9”; NB: această indicație este obligatorie în cazul menționat la articolul 13 alineatul (3) #12 - Exemple de etichetare admisă: 1) Rom și gin (lista ingredientelor alcoolice) Băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec (denumirea legală „băutură spirtoasă” + termeni de completare) 2) Băutură spirtoasă (denumire legală) Amestec de rom și gin (lista ingredientelor alcoolice + termen de completare) #13 - Exemple de etichetare interzisă: 1) Băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec de rachiu de fructe și suc de portocale* 2) Amestec de aquavit și apă* * În conformitate cu articolul 3 punctul 9, „a amesteca” înseamnă a combina o băutură spirtoasă (categorie sau IG) cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: alte băuturi spirtoase care nu aparțin aceleiași categorii de băuturi spirtoase, distilate de origine agricolă , alcool etilic de origine agricolă . Prin urmare, combinarea unei băuturi spirtoase cu un ingredient nealcoolic sau cu apă nu poate fi etichetată ca amestec.

(f)

„termenul « sec » sau « dry » [adică în engleză sau în orice altă limbă oficială a UE], [...] cu condiția ca băutura spirtoasă să nu fi fost îndulcită, nici măcar pentru completarea gustului”. Următoarele excepții se aplică în cazul: (i) „băuturilor spirtoase care îndeplinesc cerințele categoriei 2 din anexa I” (și anume whisky sau whiskey ), care nu pot fi în niciun caz îndulcite, nici măcar pentru completarea gustului și, prin urmare, nu pot fi niciodată etichetate ca „sec” sau „dry” (10); (ii) băuturilor spirtoase care îndeplinesc „cerințel[e] specifice stabilite la categoriile 20-22 din anexa I” (și anume gin, gin distilat și London gin ), cărora trebuie să li se aplice în continuare norme specifice privind îndulcirea și etichetarea în legătură cu utilizarea termenului „dry” (și anume un conținut de îndulcitori adăugați de maximum 0,1 grame de îndulcitor per litru de produs final, exprimat ca zahăr invertit); (iii) „băuturilor spirtoase care respectă cerințele de la categoria 33” (și anume lichior), care trebuie îndulcite prin definiție. Termenul „sec” sau „dry” poate completa denumirea legală a unor lichioruri „care au, în special, un gust acrișor, amar, picant, acidulat, acru sau de citrice, indiferent de gradul lor de îndulcire” (considerentul 17). În fapt, utilizarea termenului „sec” în descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor nu este de natură să inducă în eroare consumatorul, deoarece acestea trebuie să aibă un conținut minim de zahăr pentru a fi clasificate ca atare. #14 - Exemple de etichetare admisă: 1) Rachiu de cidru sec (dacă nu este îndulcit, nici măcar pentru completarea gustului) 2) Gin sec (dacă îndulcitorii adăugați nu depășesc 0,1 grame per litru) 3) Lichior triplu sec (dacă lichiorul este caracterizat, de exemplu, de un gust acid sau amar) #15 - Exemple de etichetare interzisă: 1) Whisky sec (nu este posibil niciodată, deoarece toate whisky-urile trebuie să fie neîndulcite) 2) Brandy sec (în cazul în care brandy-ul a fost îndulcit pentru completarea gustului)

1.5.   Informații voluntare referitoare la produsele alimentare (Regulamentul ICPA)

Pe lângă cele de mai sus, în conformitate cu Regulamentul ICPA, în descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi spirtoase pot fi furnizate informații voluntare referitoare la produsul alimentar (11).

Articolul 36 alineatul (2) din Regulamentul ICPA prevede că „[i]nformațiile referitoare la produsele alimentare furnizate în mod voluntar respectă următoarele cerințe:

(a)	nu induc în eroare consumatorul, astfel cum se specifică la articolul 7;

(b)	nu sunt ambigue și nu derutează consumatorii și

(c)	după caz, se bazează pe date științifice relevante”.

Informațiile voluntare pot include termeni precum „fin”, „extra”, „premium”, „deluxe”, „100 % cereale pure”, ‘superior’, dar și „maturat în butoi de vin”, „maturat în butoi vechi”, „învechit în butoi de Sherry” (12), „Finisare în butoi de bere/bere neagră” etc.

Termenii care se referă la depozitarea unei băuturi spirtoase pe durata întregii perioade de maturare sau a unei părți a acesteia în butoaie de lemn care au fost utilizate anterior pentru maturarea altei băuturi spirtoase nu pot fi considerați informații pur voluntare în sensul articolului 36 din Regulamentul ICPA, spre deosebire de mențiunile referitoare, de exemplu, la butoaie de vin și de bere. Acest lucru se datorează interdicției prevăzute la articolul 10 alineatul (7) primul paragraf din RBS de a utiliza denumirile băuturilor spirtoase în descrierea, prezentarea sau etichetarea oricărei băuturi care nu respectă cerințele prevăzute în RBS sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG relevantă. Singurele excepții permise de la această interdicție sunt legate de prezența pe etichetă a termenilor compuși, a aluziilor și a listei ingredientelor, reglementată de articolele 11, 12 și 13 alineatele (2)-(4) din RBS. Prin urmare, referirea la o băutură spirtoasă în al cărei butoi de lemn a fost ulterior maturată o altă băutură spirtoasă este o aluzie reglementată de articolul 12 alineatul (3a) din RBS (13) (a se vedea § 3.2.4.2 de mai jos).

NB:	Prezenta secțiune nu se referă la termenii autorizați de dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru o IG de băutură spirtoasă, care pot completa în orice caz IG, cu condiția ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul, în aplicarea articolului 10 alineatul (5) litera (a).

NB:

Merită reamintit faptul că anumite categorii de băuturi spirtoase (în special categoriile 1-14 din anexa I) nu pot fi aromatizate, colorate, îndulcite sau supuse adăugării de alcool: aceste cerințe nu pot fi eludate prin maturarea în butoaie de lemn care nu au fost golite complet de conținutul anterior. Cu toate acestea, depozitarea în butoaie de lemn goale care au conținut anterior o altă băutură alcoolică nu este considerată aromatizare, iar menționarea unei asemenea practici pe eticheta unei băuturi spirtoase ar trebui să aibă unicul obiectiv de a informa consumatorul cu privire la tipul de recipient utilizat pentru depozitarea acesteia și trebuie să respecte articolul 7 din Regulamentul ICPA și articolul 21 din RBS. În plus, în ceea ce privește IG-urile băuturilor spirtoase, menționarea pe etichetă a unei astfel de practici trebuie să fie conformă cu cerințele stabilite în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru utilizarea unor astfel de descriptori pentru orice IG dată.

Întrucât RBS nu reglementează utilizarea informațiilor voluntare în prezentarea, descrierea și etichetarea băuturilor spirtoase, se aplică dispozițiile generale ale Regulamentului ICPA.

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul ICPA:

„Informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă cumpărătorul în eroare, în special:

a)	în ceea ce privește caracteristicile produsului alimentar și în special în ceea ce privește natura, identitatea, proprietățile, compoziția, cantitatea, data durabilității minimale, țara de origine sau locul de proveniență, metoda de fabricație sau producție;

b)	atribuind produsului alimentar efecte sau proprietăți pe care nu le are;

c)	sugerând că produsul alimentar posedă caracteristici speciale, atunci când, în realitate, toate produsele alimentare similare posedă asemenea caracteristici, mai ales evidențiind în mod special prezența sau absența anumitor ingrediente sau/și nutrienți;

d)

sugerând, prin intermediul prezentării, în descrieri sau imagini, prezența unui anumit produs alimentar sau a unui anumit ingredient, câtă vreme, în realitate, o componentă prezentă în mod natural sau un ingredient utilizat în mod normal în respectivul produs alimentar a fost înlocuit(ă) cu o altă componentă sau cu un alt ingredient.”

Autoritățile naționale competente sunt responsabile pentru asigurarea respectării legislației UE și, prin urmare, le revine sarcina de a aprecia, de la caz la caz, dacă utilizarea pe eticheta băuturilor spirtoase a unor astfel de informații voluntare este sau nu în conformitate cu legislația relevantă a UE.

Această evaluare trebuie să țină seama, printre altele, ca termenii utilizați:

—	să descrie adevărata natură și adevăratele caracteristici specifice ale produsului (de exemplu, menționarea unei caracteristici specifice de producție);

—	să descrie caracteristicile de producție permise de cerințele privind producția unei categorii sau a unei IG de băuturi spirtoase (prevăzute în anexa I la RBS sau, respectiv, în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului relevant);

—	să descrie caracteristicile de producție permise de cerințele privind producția categoriei de produse alimentare sau IG la care se face referire (de exemplu, produse vitivinicole sau IG de bere);

—	să se refere în mod corect la o IG (de exemplu, în cazul butoaielor de Sherry, ca acestea să fi fost declarate conforme de către organismul de control și de certificare relevant);

—	să distingă caracteristicile speciale ale produsului pe care sunt utilizate, față de alte produse (similare) cu care ar putea fi confundat;

—	să nu inducă în eroare consumatorii vizați.

Prin urmare, dacă anumiți termeni sunt utilizați ca informații voluntare cu referire la o băutură spirtoasă, operatorul din sectorul alimentar trebuie să fie în măsură să demonstreze că băutura spirtoasă respectivă posedă caracteristici specifice în ceea ce privește calitatea, valoarea materială, metoda de producție sau o perioadă de maturare, care o diferențiază de băuturile spirtoase ce respectă cerințele minime pentru aceeași categorie.

#16 - Exemple de etichetare admisă și de condiții relevante pentru utilizarea informațiilor voluntare: 1) Kirsch sau Edelkirsch fin ar putea indica utilizarea exclusivă de fructe pentru consum în locul fructelor căzute din copaci 2) Mirabelle ecologică indică utilizarea exclusivă a fructelor cultivate ecologic sau a fructelor obținute din agricultura integrată controlată în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/848  (14) și faptul că băutura spirtoasă este certificată ca fiind ecologică. 3) Brandy superior sau premium ar putea indica, de exemplu, o perioadă de maturare deosebit de lungă 4) Whisky „single malt” maturat într-un butoi de vin Chardonnay ar putea indica faptul că whisky-ul a petrecut suficient timp într-un butoi utilizat anterior pentru învechirea vinului Chardonnay pentru ca acest fapt să aibă un efect asupra caracterului organoleptic al băuturi spirtoase* * În conformitate cu punctul 2 litera (a) subpunctul (iii) din anexa I (whisky sau whiskey), maturarea distilatului final se efectuează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 de litri. Deoarece tipul de butoaie de lemn nu este specificat, este posibilă reutilizarea butoaielor în care au fost maturate anterior alte băuturi alcoolice, pentru a conferi whisky/whiskey-ului caracteristici organoleptice deosebite.

#17 - Exemple de etichetare interzisă și de utilizări nelegitime ale informațiilor voluntare: Whisky finisat în butoi de vin spumant nu este permisă, deoarece, în cazul vinurilor spumante, numai fermentarea în sticlă sau în rezervoare presurizate transformă vinul liniștit în vin spumant prin captarea bulelor

NB:

Referirea la o denumire protejată în legătură cu tipul de butoi utilizat pentru maturarea unei băuturi spirtoase trebuie să se facă doar cu scopul de a informa consumatorul cu privire la tipul de butoi utilizat și trebuie să respecte cerințele articolului 21 din RBS și ale articolelor 7 și 36 din Regulamentul ICPA.

1.5.1.   Denumirea unui produs alimentar utilizat în procesul de producție

Denumirea unui produs alimentar care a fost utilizat pentru producerea unei băuturi spirtoase în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa I pentru o categorie de băuturi spirtoase sau, în cazul unei IG, în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului poate fi, de asemenea, indicată în prezentarea, descrierea și etichetarea acesteia, ca informație voluntară (15).

În fapt, după cum vom vedea mai târziu (a se vedea § 2.1 de mai jos), combinarea denumirii legale a unei băuturi spirtoase cu denumirea unui produs alimentar prevăzut/permis pentru producerea sa nu este considerată un termen compus în conformitate cu articolul 3 punctul 2, care îl definește ca fiind combinația denumirii unei băuturi spirtoase cu (printre altele) „denumirea unuia sau a mai multor produse alimentare, [...] altele decât produsele alimentare utilizate pentru producerea respectivei băuturi spirtoase în conformitate cu anexa I [...]”.

Denumirea unui produs alimentar/unor produse alimentare utilizate pentru producerea unei băuturi spirtoase poate fi indicată pentru a informa consumatorul cu privire la materia sau materiile prime care îi conferă caracteristici organoleptice specifice acesteia, cu condiția ca această indicație să fie adevărată, exactă și să nu inducă în eroare consumatorul.

În acest caz, denumirea legală rămâne denumirea permisă conform categoriei băuturii spirtoase sau conform dosarului tehnic/caietului de sarcini al produsului pentru o IG.

#18 - Exemple de indicații permise privind unul sau mai multe produse alimentare principale utilizate pentru producerea băuturii spirtoase:
1) Gin de hamei distilat 2) Lichior de piersică - Lichior de cafea 3) Advocaat cu cafea	— Gin de rubarbă și ghimbir distilat* — Cremă de ciocolată (lichior)** — Lichior pe bază de ouă cu Speculoos***
* În conformitate cu punctul 21 litera (a) subpunctul (i) din anexa I, ginul distilat poate fi obținut prin distilarea AEOA în prezența unor boabe de ienupăr și a altor produse vegetale naturale, cu condiția ca gustul de ienupăr să fie predominant. Prin urmare, denumirile unor astfel de produse vegetale naturale pot fi utilizate pentru a completa denumirea legală „gin distilat”. Alte produse alimentare, care nu sunt luate în considerare ca produse vegetale naturale, cum ar fi „floricelele din porumb”, nu pot completa denumirea legală „gin distilat” decât în condițiile stabilite pentru „termenii compuși”. NB: punctul 20 litera (a) din anexa I permite numai utilizarea boabelor de ienupăr ca produse vegetale naturale în producția de gin. Prin urmare, adăugarea altor produse vegetale naturale la un gin ar trebui să fie menționată pe etichetă ca termen compus (și anume denumirea legală corespunzătoare trebuie să apară în același câmp vizual). ** În conformitate cu punctul 33 litera (f) din anexa I, fără a aduce atingere articolelor 11, 12 și 13 alineatul (4), denumirea legală „lichior” poate fi completată cu denumirea unei arome sau a unui produs alimentar care conferă aroma predominantă a băuturii spirtoase, cu condiția ca aroma să fie conferită băuturii spirtoase de produse alimentare aromatizante, preparate aromatizante și substanțe aromatizante naturale derivate din materia primă menționată în denumirea aromei sau în produsul alimentar, completată cu substanțe aromatizante numai dacă este necesar pentru a accentua aroma materiei prime respective. *** În conformitate cu punctul 39 litera (c) și cu punctul 40 litera (c) din anexa I, lichiorul pe bază de ouă (sau advocaat) și lichiorul cu ouă pot fi produse utilizând – printre altele – produse alimentare aromatizante, precum cafeaua și biscuiții speculoos.

1.6.   Materiile prime ale alcoolului etilic sau ale distilatelor

Articolul 13 alineatul (1) prevede norme mai stricte în ceea ce privește materiile prime agricole utilizate pentru distilare:

O băutură spirtoasă se poate referi la denumirile materiilor prime distilate pentru a obține alcoolul utilizat la producerea sa numai cu condiția ca acestea să fie singurele materii prime utilizate pentru distilare. Toate materiile prime utilizate trebuie menționate în ordine descrescătoare în descrierea, prezentarea și etichetarea băuturii spirtoase.

Sub rezerva îndeplinirii acestei condiții, fiecare tip de alcool etilic sau distilat (cu menționarea produsului agricol utilizat pentru a le produce) trebuie menționat în ordinea descrescătoare a cantității în volume de alcool pur prezent în băutura spirtoasă.

#19 - Exemple de etichetare admisă: 1) Băutură spirtoasă: denumire generică a băuturii spirtoase care se referă la denumirea materiei (materiilor) prime distilate pentru a o obține – NB: posibilă numai dacă băuturile rezultate respectă definiția băuturii spirtoase (articolul 2), dar nu și cerințele unei categorii de băuturi spirtoase: a) o băutură spirtoasă care este obținută exclusiv prin distilarea zahărului din trestie de zahăr, dar care nu respectă cerințele categoriei 1 din anexa I (rom), de exemplu din cauză că băutura spirtoasă în cauză a fost îndulcită peste pragul maxim stabilit pentru categoria respectivă de băuturi spirtoase, poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ Băutură spirtoasă pe bază de zahăr din trestie de zahăr ”; b) o băutură spirtoasă care este obținută exclusiv prin distilarea zahărului din agavă și din trestie de zahăr și care nu respectă cerințele niciunei categorii din anexa I poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ Băutură spirtoasă pe bază de zahăr din agavă și din trestie de zahăr ”. 2) Rachiu din cereale (categoria 3 de băuturi spirtoase): În conformitate cu punctul 3 litera (h) din anexa I la RBS, în denumirea legală „rachiu din cereale” sau „brandy din cereale”, termenul „cereale” poate fi înlocuit cu denumirea cerealei utilizate exclusiv la producerea băuturii spirtoase în cauză, de exemplu „ rachiu din grâu ” sau „ brandy din ovăz ”. 3) Rachiu de vin (categoria 4 de băuturi spirtoase): a) un rachiu de vin obținut exclusiv prin distilarea vinului „Chardonnay” produs în conformitate cu legislația aplicabilă în sectorul vitivinicol poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ Rachiu de vin Chardonnay ”; b) un rachiu de vin obținut exclusiv prin distilarea vinurilor „Chardonnay” și „Merlot” produse în conformitate cu legislația aplicabilă în sectorul vitivinicol poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ Rachiu de vin Chardonnay și Merlot ”. 4) Votcă (categoria 15 de băuturi spirtoase): a) o votcă produsă exclusiv prin utilizarea alcoolului etilic obținut prin fermentarea cerealelor poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ Votcă din cereale ”; b) o votcă produsă exclusiv prin utilizarea alcoolului etilic obținut prin fermentarea cerealelor și a cartofilor poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ Votcă din cereale și din cartofi ”*. * În conformitate cu punctul 15 litera (f) din anexa I la RBS, descrierea, prezentarea sau etichetarea votcii care nu este produsă exclusiv din cartofi sau din cereale sau din ambele trebuie să poarte în mod vizibil indicația „produsă din …”, completată cu denumirea materiilor prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă. Această mențiune trebuie să figureze în același câmp vizual cu denumirea legală. 5) Gin (categoria 20 de băuturi spirtoase): a) un gin produs cu alcool etilic obținut prin distilarea exclusiv a cerealelor poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ cu alcool etilic (de origine agricolă) obținut din cereale ”*; b) un gin produs cu alcool etilic obținut prin distilarea exclusiv a grâului și a orzului poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa mențiunea voluntară „ cu alcool etilic (de origine agricolă) obținut din orz și grâu/grâu și orz ”, în funcție de proporția de alcool pur reprezentată de fiecare dintre acestea*. * În conformitate cu punctul 20 litera (a) din anexa I, ginul este o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr produsă prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă . În conformitate cu punctul 19 litera (a) din aceeași anexă, o băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr este o băutură spirtoasă produsă prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă sau a rachiului din cereale sau a distilatului din cereale sau a unei combinații a acestora. 6) Lichior (categoria 33 de băuturi spirtoase): a) un lichior obținut exclusiv din alcool etilic sau dintr-un distilat din pere poate purta în descrierea, prezentarea și etichetarea sa termenii „ Lichior produs cu alcool etilic din pere ” sau, respectiv, „ Lichior produs cu distilat din pere ”; b) un lichior produs cu alcool etilic atât din pere, cât și din caise poate fi etichetat drept „ Lichior produs pe bază de alcool etilic obținut din pere și din caise ” sau „ Lichior produs cu alcool etilic din caise și din pere ”, în funcție de proporția de alcool pur reprezentat de alcoolul etilic obținut din pere și de alcoolul etilic obținut din caise.

NB:

Se face referire aici la produse agricole distilate după fermentarea alcoolică pentru a obține alcool etilic sau distilate de origine agricolă. Materiile prime macerate în alcool sau adăugate în alt mod băuturii spirtoase în conformitate cu cerința sa de producție se încadrează mai degrabă în categoria „produselor alimentare utilizate în procesul de producție”, care sunt tratate la § 1.5.1 de mai sus, în timp ce produsele alimentare care sunt combinate cu o băutură spirtoasă, deși nu sunt necesare/permise în procesul de producție al acesteia, trebuie indicate în conformitate cu normele privind termenii compuși sau aluziile.

1.7.   Materii prime vegetale utilizate ca denumiri legale

În conformitate cu articolul 13 alineatul (5), „[u]tilizarea denumirilor materiilor prime vegetale care sunt utilizate ca denumiri legale ale unor băuturi spirtoase nu aduce atingere utilizării denumirilor acestor materii prime vegetale în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare. Denumirile materiilor prime vegetale respective pot fi utilizate la descrierea, prezentarea sau etichetarea altor băuturi spirtoase, cu condiția ca această utilizare să nu inducă în eroare consumatorul.”

Această dispoziție a fost considerată necesară pentru a permite utilizarea denumirilor de fructe sau de plante pe care RBS le rezervă ca denumiri legale pentru anumite băuturi spirtoase și în prezentarea și etichetarea ca ingrediente (ca fructe sau plante, nu ca băuturi spirtoase) ale altor produse alimentare.

Aceeași posibilitate se aplică și altor băutura spirtoase, atât timp cât se precizează în descriere, în prezentare și în etichetare că nu se face referire la băutura spirtoasă (ca ingredient), ci la materia primă vegetală în sine.

#20 - Exemple: 1) Kirsch (denumirea legală pentru rachiu de fructe: categoria 9): termenul german „Kirsch” (cireașă) poate fi utilizat în: a) prezentarea și etichetarea prăjiturii cu cireșe („ Kirschkuchen ”), chiar dacă la fabricarea produsului alimentar s-au utilizat fructele și nu băutura spirtoasă; b) descrierea, prezentarea și etichetarea unui lichior de cireșe („ Kirschlikör ”), chiar dacă la producerea lichiorului s-au utilizat fructele și nu băutura spirtoasă, cu condiția să nu existe niciun risc de inducere în eroare a consumatorului astfel încât acesta să creadă că lichiorul a fost făcut cu Kirsch (băutura spirtoasă) și nu cu cireșe (fructe). 2) Anis (denumirea legală a băuturii spirtoase din categoria 28): termenul francez sau german „Anis” (anason) poate fi utilizat în: a) prezentarea și etichetarea unei infuzii („ infusion à l’anis ”), chiar dacă la fabricarea produsului alimentar s-a utilizat planta/produsul vegetal și nu băutura spirtoasă; b) descrierea, prezentarea și etichetarea unui lichior de anason („ Liqueur d’anis ”), chiar dacă a fost obținut prin infuzarea anasonului în alcool și zahăr și nu prin utilizarea băuturii spirtoase, cu condiția ca consumatorul să fie informat cu privire la modul de fabricare a lichiorului. 3) Gențiană (denumirea legală a băuturii spirtoase din categoria 18): termenul „gențiană” (împreună cu traducerile sale în alte limbi oficiale ale UE) poate fi utilizat în: a) prezentarea și etichetarea unei infuzii („ ceai de gențiană ”), chiar dacă la fabricarea produsului alimentar s-a utilizat planta/produsul vegetal și nu băutura spirtoasă; b) prezentarea și etichetarea unui preparat alimentar precum salata de gențiană. 4) Blutwurz (termen utilizat în indicația geografică germană de lichior „Blutwurz”): termenul german „Blutwurz” [și anume rădăcina plantei de sclipeți sau Potentilla erecta (L.) Raeusch] poate fi utilizat în: a) descrierea, prezentarea și etichetarea unui alt lichior (Blutwurzel Likör) ca aromă principală utilizată pentru producerea băuturii spirtoase respective; b) descrierea, prezentarea și etichetarea unei alte băuturi spirtoase (de exemplu, Blutwurzel Spirituose) produse prin infuzare (sau macerare și distilare).

2.   TERMENI COMPUȘI

Articolul 3 punctul 2	Definiție
Articolul 11	Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

2.1.   Ce este un termen compus

Utilizarea unui termen compus este o opțiune disponibilă pentru a descrie o băutură spirtoasă (categorie sau IG) din care provine întreaga cantitate de alcool din produs, la care se adaugă alte produse alimentare și care, în consecință, nu mai are dreptul să poarte în descrierea, prezentarea sau etichetarea sa denumirea legală a respectivei categorii sau IG. În schimb, trebuie să utilizeze denumirea legală „băutură spirtoasă” (16), cu excepția cazului în care respectă cerințele ce permit utilizarea unui termen compus care include termenii „lichior” sau „cremă” (17) ca denumire legală.

Dacă produsul rezultat nu respectă definiția și cerințele unei băuturi spirtoase (de exemplu, din cauza unei tării alcoolice sub 15 % vol. (18)), el va trebui să poarte denumirea corespunzătoare a băuturii alcoolice în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul ICPA (NB: care nu este niciodată denumirea comercială (19)).

În conformitate cu articolul 3 punctul 2, „«termen compus» înseamnă, în legătură cu descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi alcoolice, combinația fie a unei denumiri legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrise în anexa I, fie a indicației geografice pentru o băutură spirtoasă, din care provine întreaga cantitate de alcool a produsului finit, cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)	denumirea unuia sau a mai multor produse alimentare, altele decât o băutură alcoolică și altele decât produsele alimentare utilizate pentru producerea respectivei băuturi spirtoase în conformitate cu anexa I, sau adjective derivate din denumirile respective;

(b)	termenul «lichior» sau «cremă»;”.

Astfel, în ambele cazuri:

—

ingredientul alcoolic este o categorie sau o IG de băuturi spirtoase (doar una) la care se adaugă unul sau mai multe produse alimentare (de exemplu, sucuri sau alte băuturi nealcoolice, ierburi aromatice, condimente, zahăr, produse lactate) pentru a conferi produsului final proprietăți organoleptice specifice suplimentare;

—	produsul sau produsele alimentare combinat(e) cu denumirea băuturii spirtoase nu sunt nici băuturi care conțin alcool, nici alimente necesare/permise pentru producerea băuturii spirtoase în conformitate cu normele relevante;

—	combinația are ca rezultat în mod necesar o băutură alcoolică, și anume fie o altă băutură spirtoasă cu tăria alcoolică minimă necesară de 15 % vol., fie o băutură alcoolică cu mai puțin de 15 % TAV;

—

întreaga cantitate de alcool din produsul final trebuie să provină din băutura spirtoasă menționată în termenul compus (adică produsul final nu poate conține nicio altă componentă alcoolică, cu excepția alcoolului care poate fi prezent în arome, în coloranți sau în alte ingrediente autorizate utilizate pentru producerea băuturii alcoolice finale – a se vedea, de asemenea, § 2.2 de mai jos). NB: chiar și utilizarea termenilor „lichior” sau „cremă” într-un termen compus evidențiază faptul că au fost adăugați îndulcitori și/sau produse lactate la o băutură spirtoasă pentru a cărei producție nu sunt permise sau, cel puțin, nu într-o asemenea cantitate. Termenii compuși reprezintă o excepție de la regula care interzice utilizarea denumirilor legale ale băuturilor spirtoase pentru a descrie băuturi care nu respectă toate cerințele stabilite pentru băuturile spirtoase respective. Termenii compuși sunt utilizați pentru a descrie băuturile alcoolice care rezultă din combinarea anumitor produse alimentare cu o categorie sau o IG de băuturi spirtoase care nu ar mai avea astfel dreptul de a fi etichetată ca atare. NB: Denumirea produsului sau produselor alimentare poate fi exprimată, de asemenea, prin utilizarea unui adjectiv care face referire la produsul sau produsele respective. NB: În cadrul unui termen compus, denumirea băuturii spirtoase și denumirea produsului sau produselor alimentare pot fi combinate cu sau fără prepoziție. #21 - Exemple de termeni compuși admiși: 1) Scotch Whisky cu miere – Scotch Whisky și miere* 2) Gin & tonic – Whisky & Cola – Coco Rum* 3) Tescovină cu scorțișoară și cacao* 4) Lichior de brandy** 5) Cremă de whisky** * În aceste cazuri, denumirea (legală) a produsului final trebuie furnizată împreună cu termenul compus. ** În aceste cazuri, termenul compus este și denumirea legală.

Articolul 11 alineatul (2) exclude în mod explicit următorii termeni de la includerea într-un termen compus care descrie o băutură alcoolică (cu excepția cazului în care oricare dintre acești termeni face parte dintr-o denumire legală, de exemplu „rachiu” în denumirea „rachiu de vin” sau „rachiu de fructe” sau termenul german „Wasser”, de exemplu în „Kirschwasser”):

—

alcool;

—

rachiu;

—

băutură;

—	băutură spirtoasă;

—

apă.

Această excludere evidențiază interzicerea utilizării denumirilor referitoare la produse alimentare care fac parte în mod natural din băutura spirtoasă respectivă și are ca scop, de asemenea, prevenirea practicilor care induc în eroare consumatorul.

NB:

De exemplu, un rom care conține îndulcitori peste pragul admis de 20 de grame per litru și care, astfel, nu mai este un rom, ci trebuie să poarte denumirea legală „băutură spirtoasă”, nu poate afișa termenul compus „rom pe bază de zahăr” sau „rom pe bază de zahăr din trestie de zahăr”. Dacă se adaugă alte produse alimentare care nu sunt permise în cadrul categoriei 1 din anexa I, termenul „rom” poate apărea într-un termen compus, precum „rom și condimente”. Dacă nu, produsul rezultat va trebui etichetat, de exemplu, ca „băutură spirtoasă cu zahăr din trestie de zahăr” (pentru a indica faptul că a fost adăugat zahăr) sau „băutură spirtoasă pe bază de zahăr din trestie de zahăr” (pentru a indica faptul că zahărul a fost distilat pentru a produce băutura spirtoasă care, cu toate acestea, nu îndeplinește alte cerințe de producție pentru rom).

#22 – Exemple de termeni compuși interziși:
1) Brandy și alcool	sau	Cognac și alcool
2) Băutură spirtoasă pe bază de whisky	sau	Băutură spirtoasă de Scotch Whisky
3) Băutură pe bază de rom	sau	Băutură de Ron de Guatemala
4) Rom pe bază de zahăr din trestie de zahăr	sau	Rom de Cuba și zahăr
5) Băutură spirtoasă de lichior	sau	Băutură spirtoasă de Irish Cream
6) Apă de gin	sau	Apă de Genever

În conformitate cu articolul 10 alineatul (6) litera (c), un termen compus poate doar completa denumirea legală a unei băuturi spirtoase. Prin urmare, un termen compus nu poate fi utilizat ca denumire legală pentru o băutură spirtoasă.

Singura excepție de la această regulă este reprezentată de termenii compuși care includ termenul „lichior” sau „cremă” și care, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) litera (b), pot înlocui denumirea legală cu condiția ca băutura rezultată să respecte cerințele relevante prevăzute în categoria 33 de băuturi spirtoase „lichior” din anexa I.

#23 - Exemple de termeni compuși admiși care includ termenul „lichior” sau „cremă” :
1) Vodka liqueur (EN) 2) Wodkalikör – Likör aus/mit Wodka (DE) 3) Liqueur à la vodka (FR) 4) Liquore alla vodka (IT) 5) Licor de vodka (ES) 6) Likier na bazie wódki (PL)	— Irish Whiskey Cream (EN) — Berliner Kümmelcream (DE) — Crème de Cognac (FR) — Crema di Grappa (IT) — Crema de Orujo de Galicia (ES) — Krem na bazie Polskiej Wódki (PL)
În toate cazurile enumerate mai sus, trebuie respectate următoarele cerințe: a) băutura spirtoasă menționată trebuie să fie autentică, și anume trebuie să respecte cerințele stabilite de categoria de băuturi spirtoase sau de IG de băuturi spirtoase respectivă, inclusiv tăria alcoolică minimă –> nicio diluare cu apă care să o reducă sub nivelul minim prevăzut și b) alcoolul utilizat la producerea sa provine exclusiv din băutura spirtoasă menționată în termenul compus (cu excepția alcoolului care poate fi prezent în arome, în coloranți sau în alte ingrediente autorizate utilizate pentru producerea băuturii respective) –> niciun adaos de alte băuturi spirtoase sau de alcool etilic de origine agricolă sau de distilate de origine agricolă de orice fel și c) cerințele prevăzute la categoria 33 din anexa I pentru utilizarea denumirii legale „ lichior ” (și anume o tărie alcoolică minimă de 15 % în volume și un conținut minim de îndulcitori de 100 de grame per litru) sau „ cremă ” (și anume toate cele de mai sus + utilizarea de lapte sau de produse lactate).

2.2.   Condiții de utilizare

Articolul 11 alineatul (1) prevede următoarele condiții pentru utilizarea denumirii unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) într-un termen compus:

„(a)	alcoolul utilizat la producerea băuturii alcoolice să provină exclusiv din băutura spirtoasă menționată în termenul compus, cu excepția alcoolului care poate fi prezent în aromele, coloranții sau alte ingrediente autorizate utilizate pentru producerea respectivei băuturi alcoolice și

(b)	băutura spirtoasă să nu fi fost diluată doar prin adaos de apă, astfel încât concentrația sa alcoolică să fie sub nivelul concentrației minime prevăzute la categoria relevantă de băuturi spirtoase prevăzută în anexa I (20) .”

Prin urmare, utilizarea unei denumiri de băutură spirtoasă într-un termen compus este permisă numai cu condiția ca:

a)

să fi fost utilizată numai băutura spirtoasă autentică, deoarece denumirea unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) nu poate fi afișată dacă produsul la care se referă nu respectă toate cerințele prevăzute pentru producția sa; NB: cu alte cuvinte, trebuie să respecte toate cerințele stabilite în categoria de băuturi spirtoase relevantă sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului relevant pentru IG.

b)

la produsul final nu se poate adăuga niciun alt alcool în afara alcoolului care provine din băutura spirtoasă menționată, cu excepția alcoolului care poate fi prezent în arome, în coloranți sau în alte ingrediente autorizate utilizate la producerea acestuia; NB: cu alte cuvinte: — băutura spirtoasă la care se face referire nu poate fi lipsită de alcool (adică nu sunt autorizați compuși aromatizanți extrași din băutura spirtoasă) și — nu se pot adăuga alcool etilic/distilate/alte băuturi spirtoase suplimentare.

c)

adaosul de apă este permis numai în măsura în care băutura spirtoasă își menține tăria alcoolică minimă prescrisă. NB: această interdicție se aplică numai apei, deoarece băutura spirtoasă poate fi combinată cu alte produse alimentare lichide nealcoolice (de exemplu sucuri de fructe, produse lactate), ceea ce va avea, de asemenea, în mod evident, efectul de a reduce în mod proporțional tăria alcoolică totală a produsului final.

2.3.   Dispoziții privind etichetarea

În cazul în care un operator din sectorul alimentar decide să utilizeze un termen compus, este necesar nu numai să se stabilească faptul că băutura alcoolică rezultată îndeplinește condițiile pentru utilizarea acestui termen compus (a se vedea § 2.1 și 2.2 de mai sus), ci și ca produsul să fie etichetat în consecință.

Articolul 11 alineatul (3) stabilește următoarele dispoziții de etichetare pentru termenii compuși care descriu o băutură alcoolică și care:

„(a)	se scriu cu caractere uniforme, de același tip, de aceeași dimensiune și de aceeași culoare;

(b)	nu sunt întrerupți de niciun element de text sau imagine care nu face parte din aceștia;

(c)	nu se scriu cu caractere a căror dimensiune depășește dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice și

(d)

în cazurile în care băutura alcoolică este o băutură spirtoasă, aceștia sunt însoțiți întotdeauna de denumirea legală a băuturii spirtoase, care apare în același câmp vizual ca termenul compus, cu excepția cazului în care denumirea legală este înlocuită cu un termen compus în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) litera (b).” (21)

Aceste dispoziții privind etichetarea urmăresc să asigure faptul că:

(a) și (b):

denumirea băuturii spirtoase utilizate în termenul compus nu apare într-un mod mai proeminent decât denumirea produsului alimentar care este combinată cu aceasta;

(c):	denumirea (legală) a băuturii alcoolice nu apare cu caractere de dimensiuni mai mici decât dimensiunea caracterelor utilizate pentru termenul compus, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura reală a produsului și

(d):

atunci când produsul final este o băutură spirtoasă, denumirea sa legală apare întotdeauna în același câmp vizual ca termenul compus – cu excepția cazului în care termenul compus înlocuiește în mod legitim denumirea legală – pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura reală a produsului. NB: articolul 11 alineatul (3) nu impune ca termenul compus să fie afișat în același câmp vizual ca denumirea altor băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase; cu toate acestea, se aplică cerințele din Regulamentul ICPA conform cărora informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare, în special în ceea ce privește natura și identitatea produsului alimentar [articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul ICPA], și denumirea produsului alimentar trebuie să figureze într-un loc marcant, în așa fel încât să fie ușor vizibilă etc. [articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul ICPA]. NB: Articolul 11 alineatul (3) nu impune ca denumirea legală a băuturii alcoolice și termenul compus să figureze pe rânduri separate, însă dispoziția prevăzută la articolul 11 alineatul (2) interzice ca termeni precum „băutură” și „băutură spirtoasă” să facă parte din termenul compus. Prin urmare, afișarea denumirii legale „băutură spirtoasă” sau a denumirii „băutură” – de exemplu „Băutură (spirtoasă) Gin & Tonic” – pe același rând cu termenul compus nu ar fi acceptabilă.

2.4.   Controale

Controalele privind (descrierea,) prezentarea și etichetarea unui produs care conține un termen compus ce se referă la denumirea unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) vizează conformitatea cu următoarele condiții:

Producție:

1)

ingredientul alcoolic este o categorie sau o IG de băuturi spirtoase (nu mai mult de o singură băutură spirtoasă) la care se adaugă unul sau mai multe produse alimentare care nu sunt permise în procesul de producție și care nu sunt băuturi alcoolice, pentru a conferi produsului final proprietăți organoleptice specifice suplimentare;

2)	produsul final este o băutură alcoolică;

3)	a fost utilizată băutura spirtoasă autentică, și anume aceasta îndeplinește toate cerințele de producție prevăzute în categoria relevantă de băuturi spirtoase din anexa I sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG, inclusiv tăria alcoolică minimă;

4)	întreaga cantitate de alcool provine din băutura spirtoasă menționată, cu excepția alcoolului care poate fi prezent în arome, în coloranți sau în alte ingrediente autorizate;

Etichetarea:

5)

denumirea (legală) este: a. „băutură spirtoasă” pentru băuturile spirtoase care nu respectă cerințele niciunei categorii; b. un termen compus care combină denumirea băuturii spirtoase cu termenul „lichior” sau „cremă” pentru o băutură spirtoasă rezultată care respectă cerințele relevante ale categoriei 33 din anexa I sau c. denumirea băuturii alcoolice, dacă nu este o băutură spirtoasă (de exemplu, cu mai puțin de 15 % TAV) în conformitate cu normele ICPA (22);

6)	în termenul compus, denumirea băuturii spirtoase este combinată fie cu termenul „lichior” sau „cremă” (dacă respectă cerințele relevante indicate la punctul 5.b de mai sus), fie cu denumirea/adjectivul pentru produsele alimentare care nu sunt permise în procesul de producție al acesteia;

7)

denumirea (legală) a băuturii alcoolice trebuie să fie afișată într-un mod marcant, astfel încât să fie ușor vizibilă, clar lizibilă și, după caz, indelebilă. Această denumire nu trebuie să fie în niciun caz disimulată, ascunsă, trunchiată sau separată prin orice alte reprezentări scrise sau imagini sau prin orice alt element intercalat;

8)

denumirea legală a băuturii spirtoase care rezultă din combinarea unei băuturi spirtoase cu unul sau mai multe produse alimentare apare întotdeauna în același câmp vizual cu termenul compus [cu excepția cazului în care termenul compus este, de asemenea, denumirea legală a băuturii spirtoase în aplicarea articolului 10 alineatul (5) litera (b) din RBS] (23);

9)	fără a aduce atingere denumirilor legale prevăzute la articolul 10, termenii „alcool”, „spirtos”, „băutură”, „băutură spirtoasă” și „apă” nu pot face parte din termenul compus;

10)	termenul compus se scrie cu caractere uniforme, de același tip, de aceeași dimensiune și de aceeași culoare;

11)	cuvintele care formează termenul compus nu sunt întrerupte de niciun element de text sau imagine care nu face parte din acestea;

12)	termenul compus apare cu caractere de aceeași dimensiune ca cele utilizate pentru denumirea (legală) a băuturii alcoolice sau cu caractere mai mici.

3.   ALUZII

Articolul 3 punctul 3	Definiție
Articolul 12	Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

3.1.   Ce este o aluzie

Utilizarea unei aluzii este o opțiune disponibilă în anumite condiții pentru a face referire la denumirea unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) în (descrierea,) prezentarea sau etichetarea unui alt produs alimentar.

În conformitate cu articolul 3 punctul 3, „«aluzie» înseamnă trimiterea directă sau indirectă la una sau mai multe denumiri legale prevăzute la categoriile de băuturi spirtoase descrise în anexa I sau la una sau mai multe indicații geografice pentru băuturi spirtoase, alta decât o trimitere dintr-un termen compus sau dintr-o listă de ingrediente menționată la articolul 13 alineatele (2)-(4), în cadrul descrierii, prezentării și etichetării aferente:

(a)	unui produs alimentar, altul decât o băutură spirtoasă,

(b)	unei băuturi spirtoase care respectă cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I sau

(c)	unei băuturi spirtoase care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 12 alineatul (3a);”

Cu alte cuvinte, o aluzie la denumirile băuturilor spirtoase poate fi făcută în:

—	prezentarea și etichetarea altor produse alimentare decât băuturile alcoolice;

—	prezentarea și etichetarea altor băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase;

—	descrierea, prezentarea și etichetarea lichiorurilor;

—

descrierea, prezentarea și etichetarea altor băuturi spirtoase decât lichiorurile [admise numai în cazuri specifice care nu ar putea fi calificate drept termeni compuși sau amestecuri, pentru care se aplică dispoziții specifice privind etichetarea (a se vedea capitolul 2 de mai sus și capitolul 4 de mai jos)].

În conformitate cu articolul 10 alineatul (6) litera (c), o aluzie poate doar completa denumirea legală a unei băuturi spirtoase. În consecință, o aluzie la o băutură spirtoasă nu poate înlocui niciodată denumirea legală a acesteia, ci trebuie adăugată acestei denumiri în conformitate cu normele privind etichetarea prevăzute la articolul 12 alineatul (4) (a se vedea § 3.2.3 și 3.2.4 de mai jos).

O aluzie este referirea la una sau mai multe denumiri de băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) în prezentarea și etichetarea unui alt produs alimentar. În cazul în care aluzia este prezentă pe o băutură spirtoasă , ea nu poate fi utilizată niciodată ca denumirea legală a acestei băuturi .

NB:

S-a pus întrebarea în ce mod trebuie înțeleasă dispoziția de la articolul 10 alineatul (7) primul paragraf din RBS – care interzice utilizarea unei denumiri de băutură spirtoasă (categorie sau IG) în descrierea, prezentarea și etichetarea oricărei băuturi care nu respectă cerințele stabilite pentru respectiva categorie sau IG de băuturi spirtoase, cu excepția aluziilor, a termenilor compuși și a listelor de ingrediente – în raport cu obligația orizontală de a indica detalii referitoare la operatorul din sectorul alimentar , în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) și cu articolul 9 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul ICPA. În fapt, se poate întâmpla ca numele sau adresa unui operator din sectorul alimentar (dar și logourile sau denumirile comerciale înregistrate) să includă denumirea unei categorii de băuturi spirtoase (de exemplu, „Distileriile de rom din Guadeloupa” sau „Compania de votcă marca X”) sau a unei IG (de exemplu „Bassano del Grappa ”). Această întrebare este cu atât mai relevantă dacă băutura spirtoasă pe care este afișat numele sau adresa unui astfel de operator din sectorul alimentar nu aparține aceleiași categorii de băuturi spirtoase (de exemplu, dacă „Compania de votcă marca X” produce gin ). Răspunsul este că cele două obligații legale (una în temeiul RBS și cealaltă în temeiul normelor ICPA) nu sunt în mod neapărat incompatibile: dacă numele sau adresa companiei include (în mod legal) denumirea unei categorii sau a unei IG de băuturi spirtoase , dar această denumire nu este utilizată ca denumirea legală a băuturii spirtoase , trebuie să se menționeze numele sau adresa respectivă, deoarece ambele dispoziții sunt aplicabile în paralel și dispoziția din RBS nu împiedică menționarea denumirii comerciale în aplicarea ICPA. Același lucru este valabil și pentru denumirile descriptive [în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (p) din Regulamentul ICPA] pentru alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase, care nu ar trebui să fie incompatibile cu interdicția de a menționa denumirea unei băuturi spirtoase în aplicarea articolului 10 alineatul (7) primul paragraf din RBS.

3.2.   Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

În conformitate cu articolul 12, se aplică norme diferite în cazul în care aluzia la denumirea unei băuturi spirtoase se face pe:

a)	un alt produs alimentar decât o băutură alcoolică;

b)	o altă băutură alcoolică decât o băutură spirtoasă;

c)	o băutură spirtoasă care se încadrează în oricare dintre categoriile 33-40 din anexa I (lichioruri) sau

d)

o altă băutură spirtoasă decât un lichior (în cazuri specifice și limitate). Aluziile la denumirile băuturilor spirtoase pot fi incluse în (descrierea,) prezentarea și etichetarea oricărui tip de produs alimentar. Cu toate acestea, aluziile pe alte băuturi spirtoase decât lichiorurile sunt admise numai în cazuri specifice și limitate. NB: Pentru a ține seama de natura specifică a indicațiilor geografice și de protecția sporită instituită pentru a preveni orice însușire ilegală a reputației lor, în cazul aluziei la o IG de băutură spirtoasă utilizată ca ingredient în alte produse alimentare, se recomandă ca: 1) băutura spirtoasă care face obiectul denumirii IG să fie utilizată într-o cantitate suficientă pentru a conferi o caracteristică esențială produsului alimentar în cauză; 2) produsul alimentar care face aluzie la una sau mai multe IG de băuturi spirtoase să nu conțină niciun alt „ingredient comparabil” , și anume niciun alt ingredient care ar putea înlocui parțial sau total ingredientul (ingredientele) care beneficiază de o IG. În acest caz, denumirea IG trebuie să figureze numai în lista ingredientelor, în conformitate cu articolele 18-22 din Regulamentul ICPA. Această recomandare se aplică, în mod evident, numai băuturilor spirtoase care aparțin aceleiași categorii ca indicația sau indicațiile geografice menționate sau aromelor care „imită” băuturile spirtoase, în timp ce alte categorii de băuturi spirtoase pot fi adăugate și menționate pe etichetă în aplicarea dispozițiilor referitoare la aluzii și 3) procentul de încorporare a produsului care face obiectul denumirii (denumirilor) IG să fie indicat în aluzia la IG de băutură spirtoasă sau foarte aproape de aceasta sau, dacă este cazul, în lista ingredientelor, în legătură directă cu ingredientul în cauză, după cum prevăd normele QUID (24). În cazul aluziilor la denumiri IG, se recomandă ca: 1) produsul alimentar să aibă, ca una dintre caracteristicile sale esențiale, un gust care poate fi atribuit în principal prezenței băuturii spirtoase cu IG utilizate ca ingredient; 2) să nu se folosească niciun alt ingredient „comparabil” (cu excepția băuturilor spirtoase din alte categorii) și 3) cantitatea utilizată să fie indicată în mod clar. #25 - Exemple:   Praline de ciocolată umplute cu Ouzo (5 %) ar fi admisibilă numai dacă s-ar fi utilizat o cantitate suficientă de Ouzo autentic pentru a conferi pralinelor de ciocolată un gust care poate fi atribuit în principal acestei băuturi.   Bere   cu Rum da Madeira (7 %) ar fi admisibilă numai dacă la bere nu s-a adăugat, pe lângă IG Rum da Madeira, niciun ingredient „comparabil” [de exemplu, un alt rom (cu sau fără IG), un compus aromatic extras din rom (da Madeira) sau o aromă care „imită” romul] NB: În cazul în care la bere s-a adăugat nu numai Rum da Madeira, ci și un alt sau alte ingrediente „comparabile”, denumirea IG nu poate fi utilizată ca aluzie și poate figura doar în lista ingredientelor, împreună cu ingredientul sau ingredientele „comparabile” și cu ingredientele utilizate pentru producerea berii în sine. NB: În cazul în care la bere s-a adăugat nu numai Rum da Madeira, ci și o altă sau alte băuturi spirtoase care nu se încadrează la categoria 1 din anexa I (rom), toate denumirile băuturilor spirtoase trebuie menționate în aluzie (sau în lista ingredientelor).

NB:	Se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) al doilea paragraf din RBS, denumirile IG de băuturi spirtoase nu pot fi utilizate pentru a descrie arome care imită IG respective sau utilizarea acestora în niciun produs alimentar.

3.2.1.   Aluzii pe alte produse alimentare decât băuturile alcoolice

Articolul 12 alineatul (1) permite aluzia la denumirea uneia sau mai multor băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) în prezentarea și etichetarea unui alt produs alimentar decât o băutură alcoolică, cu condiția ca „alcoolul utilizat la producerea produsului alimentar să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase la care se face trimitere în aluzie”.

Singura excepție permisă de la această condiție este „alcoolul care poate fi prezent în arome, coloranți sau alte ingrediente autorizate utilizate la producerea respectivului produs alimentar”, și anume alcoolul care a fost utilizat la prepararea ingredientelor respective.

Cu excepția acestui fapt, întreaga cantitate de alcool prezentă în produsul final trebuie astfel să provină din băutura spirtoasă autentică (și anume care respectă toate cerințele stabilite pentru categoria sau IG respectivă – inclusiv tăria alcoolică minimă în momentul utilizării), fără niciun adaos de alcool etilic sau de distilate sau de alte băuturi spirtoase.

Există în special două cazuri posibile:

a)

un alt produs alimentar lichid decât o băutură alcoolică și decât apa, la care s-au adăugat mai multe băuturi spirtoase (25), care va avea ca rezultat o băutură alcoolică (și anume o băutură cu o anumită tărie alcoolică, în funcție de cantitatea de alcool care este adăugată în mod necesar prin băuturile spirtoase respective); NB: Nu este posibil în niciun caz ca băutura rezultată din combinarea unui produs alimentar lichid nealcoolic cu băuturi spirtoase să nu conțină alcool deloc.

b)

un produs alimentar nelichid la care au fost adăugate una sau mai multe băuturi spirtoase în decursul preparării sale, care va avea ca rezultat în mod neapărat un produs alimentar cu un anumit conținut rezidual de alcool, în funcție de cantitatea băuturii sau băuturilor spirtoase utilizate. Cu toate acestea, este posibil ca o parte din acest alcool să se evaporeze în timpul proceselor de preparare precum coacerea.

Etichetarea unui asemenea produs alimentar nu este reglementată de RBS și, prin urmare, se aplică Regulamentul ICPA, în special articolul 36 privind informațiile voluntare și articolul 7 privind practicile corecte de informare.

#26 - Exemple de aluzii admise pe alte produse alimentare decât băuturile alcoolice:
— Ciocolată cu Kirsch*	sau	— Praline cu Cognac*
— Prăjitură cu lichior pe bază de ouă*	sau	— Biscuiți cu Mirto di Sardegna*
— Înghețată cu rom și stafide*	sau	— Înghețată cu Génépi des Alpes*
— Nectar de fructe rafinat cu rom și brandy**	sau	— Sucuri de fructe mixte cu rom și whisky **
* Aceștia nu sunt termeni compuși deoarece produsul rezultat nu este o băutură alcoolică. ** În cazul aluziilor la mai mult de o băutură spirtoasă care figurează pe băuturi nealcoolice, întreaga cantitate de alcool din produsul final trebuie să provină exclusiv din băuturile spirtoase la care se face aluzie.

3.2.2.   Aluzii pe alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase

Articolul 12 alineatul (2) permite aluzia la denumirea uneia sau mai multor băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) în prezentarea și etichetarea unei alte băuturi alcoolice decât o băutură spirtoasă, cu condiția ca:

„(a)	alcoolul adăugat să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase menționate în aluzie și

(b)	proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului finit.”

Această dispoziție se referă la toate băuturile care conțin alcool și care nu sunt băuturi spirtoase, inclusiv, printre altele:

1)	vin [fără a se aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 (26)];

2)	produse vitivinicole aromatizate [fără a se aduce atingere dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 251/2014 (27)];

3)

bere;

4)	cidru de mere, cidru de pere și alte băuturi fermentate.

Legiuitorul a introdus această nouă dispoziție, care nu există în Regulamentul (CE) nr. 110/2008, pentru a clarifica condițiile aplicabile aluziilor la băuturile spirtoase din prezentarea și etichetarea altor băuturi alcoolice.

În fapt, acest lucru implică adăugarea de alcool la alcoolul prezent în mod natural în băutura alcoolică, ceea ce contrazice astfel, aparent, principiul conform căruia alcoolul trebuie să provină exclusiv din băutura sau băuturile spirtoase menționate.

#27 - Exemple de aluzii permise pe alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase: 1) Bere cu Genever – sau – Bere cu o notă de Genever – sau – Bere rafinată cu Genever: întreaga cantitate de alcool adăugată la bere trebuie să provină din Genever autentic (și anume care respectă toate cerințele prevăzute pentru această IG, inclusiv tăria alcoolică minimă), fără adaos de ingrediente „comparabile”, alcool etilic, distilate sau alte băuturi spirtoase; 2) Cidru de mere fierbinte cu Punch au Rhum: întreaga cantitate de alcool adăugată la cidrul de mere trebuie să provină de la punch au rhum [și anume care respectă cerințele stabilite pentru categoria 33 din anexa I și, în special, litera (d) a treia liniuță]. 3) Băutură alcoolică Diplomat* rafinat cu lichior Maraschino și cu Cognac : întreaga cantitate de alcool adăugată la băutura alcoolică (vermut) trebuie să provină din lichior Maraschino autentic (și anume care respectă toate cerințele prevăzute pentru categoria 37 din anexa I) și din Cognac (și anume care respectă toate cerințele prevăzute în dosarul său tehnic/în caietul său de sarcini al produsului). * „Diplomat” este un cocktail care conține vermut și lichior. Se face referire la acesta aici numai pentru a ilustra posibilitatea de a face aluzii la produse vitivinicole aromatizate. Din cauza faptului că în Regulamentul (UE) nr. 251/2014 nu există dispoziții privind termenii compuși și aluziile și din cauza interdicției prevăzute în regulamentul respectiv de a utiliza orice denumiri de vânzare rezervate produselor vitivinicole aromatizate pentru băuturi alcoolice care nu îndeplinesc cerințele stabilite pentru producerea acestora, pentru descrierea unor astfel de băuturi alcoolice trebuie utilizate denumiri alternative. NB: Exemplele de mai sus sunt descriptive și nu aplică dispozițiile privind etichetarea care impun ca aluzia să apară pe un rând separat de rândul pe care se află denumirea legală a lichiorului și cu o dimensiune a caracterelor care să nu depășească jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru aceasta din urmă.
#28 - Exemple de aluzii interzise pe alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase:
1) Bere rafinată cu aromă de rom*	sau	Bere aromatizată cu compuși aromatici de Genever*
2) Vermut cu Sambuca **	sau	Sangria rafinată cu rom de Madeira**
* Aluziile pe băuturi (în acest caz, bere) sunt interzise dacă se referă la arome și nu la categoria de băuturi spirtoase (rom) sau IG (Genever) autentică. ** Regulamentul (UE) nr. 251/2014 nu permite utilizarea termenilor compuși sau a aluziilor pe produsele vitivinicole aromatizate și interzice utilizarea denumirilor de vânzare rezervate produselor vitivinicole aromatizate pentru băuturile alcoolice care nu îndeplinesc cerințele stabilite pentru producția acestora.

Clarificarea faptului că, în cazul aluziilor pe băuturile alcoolice, alcoolul adăugat trebuie să provină din băutura sau băuturile spirtoase menționate a permis legiuitorului să prevadă că aceeași normă de etichetare, stabilită anterior la articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 numai pentru amestecuri, se aplică acum și băuturilor alcoolice care fac aluzie la una sau mai multe băuturi spirtoase. Scopul este de a informa consumatorul cu privire la proporția în produsul final a alcoolului provenit din băutura alcoolică inițială și, respectiv, din băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie.

În consecință, în cazul aluziei la una sau mai multe băuturi spirtoase, o listă a ingredientelor alcoolice trebuie afișată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, indicând în ordine descrescătoare proporția (în procente) de alcool pur reprezentată de fiecare ingredient alcoolic din produsul final [articolul 12 alineatul (2) litera (b)].

#29 - Exemple de etichetare a proporției de alcool provenite din fiecare ingredient alcoolic: 1) Bere cu Genever (alcool 6 % vol.: bere 90 % - Genever 10 %) 2) Cidru de mere fierbinte cu Punch au Rhum (8 % vol: cidru de mere 95 % - rom 5 %) 3) Diplomat* rafinat cu Cognac și Maraschino (Alc. 15 % vol.: vin 75 % - Cognac 10 % - Maraschino 8 % - alcool etilic de origine agricolă 7 %) * Regulamentul (UE) nr. 251/2014 nu permite utilizarea termenilor compuși sau a aluziilor pe produsele vitivinicole aromatizate și interzice utilizarea denumirilor de vânzare rezervate produselor vitivinicole aromatizate pentru băuturile alcoolice care nu îndeplinesc cerințele stabilite pentru producția acestora. Cu toate acestea, denumirea unui cocktail precum „Diplomat” – care conține vermut – poate fi utilizată în acest context. Întrucât vermutul este un vin aromatizat care prevede adăugarea de alcool, atunci când la producerea sa se folosește alcool etilic de origine agricolă, lista ingredientelor alcoolice trebuie să precizeze acest lucru pentru a distinge acest alcool de alcoolul provenit din vin și din băuturile spirtoase la care se face aluzie. NB: Exemplele de mai sus sunt descriptive și nu aplică dispozițiile privind etichetarea care impun ca aluzia să apară pe un rând separat de rândul pe care se află denumirea legală a lichiorului și cu o dimensiune a caracterelor care să nu depășească jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru aceasta din urmă.

3.2.3.   Aluzii pe lichioruri

Articolul 12 alineatul (3) permite aluzia la denumirea uneia sau mai multor băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) în descrierea, prezentarea și etichetarea unei băuturi spirtoase care respectă cerințele oricăreia dintre categoriile 33-40 din anexa I (și anume lichioruri), cu condiția ca:

„(a)	alcoolul adăugat să provină exclusiv din băutura spirtoasă sau din băuturile spirtoase menționate în aluzie;

(b)

proporția fiecărui ingredient alcoolic să fie indicată cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate; iar această proporție să fie egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului finit și

(c)	termenul «cream» [NB: numai termenul englez «cream»] să nu apară în denumirea legală a unei băuturi spirtoase care îndeplinește cerințele de la categoriile 33-40 din anexa I sau în denumirea legală a băuturii spirtoase sau a băuturilor spirtoase menționate în aluzie.”

Această dispoziție se referă la oricare dintre categoriile 33-40 (lichioruri), prin derogare de la dispozițiile privind amestecurile prevăzute la articolul 13 alineatul (4).

În fapt, adăugarea uneia sau mai multor băuturi spirtoase la un lichior ar fi considerată un amestec în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 3 alineatele (9) și (10) și ar trebui să fie etichetată în consecință.

Cu toate acestea, legiuitorul a introdus o excepție în domeniul de aplicare al normelor privind aluzia, destinată inițial să se limiteze la alte produse alimentare decât băuturile spirtoase. Acest lucru a fost realizat pentru a se asigura faptul că consumatorul este informat în mod corespunzător cu privire la conținutul unui lichior la care se adaugă o băutură spirtoasă diferită pentru a-i conferi o caracteristică organoleptică deosebită. Aceasta este o practică obișnuită, dat fiind că – printre altele – lichiorurile pot fi produse prin combinarea uneia sau mai multor băuturi spirtoase [a se vedea punctul 33 litera (a) subpunctul (ii) din anexa I].

În fapt, dispozițiile privind amestecurile prevăzute la articolul 13 alineatele (3) și (4) impun ca denumirea băuturilor spirtoase (și a altor componente alcoolice ale amestecului) să fie indicată exclusiv într-o listă a ingredientelor alcoolice. În schimb, în temeiul dispozițiilor care reglementează aluziile pe lichioruri, denumirea băuturii sau băuturilor spirtoase adăugate poate apărea oriunde, atât timp cât se află în același câmp vizual ca denumirea legală [după cum impune articolul 12 alineatul (4) litera (c), a se vedea § 3.2.5 de mai jos]. Pentru a reduce riscul de utilizare greșită și de practici înșelătoare, legiuitorul a introdus, în cazul aluziilor pe lichioruri (la fel ca în cazul amestecurilor) și cerința de a afișa o listă a ingredientelor alcoolice cel puțin o dată în același câmp vizual ca aluzia, indicând în ordine descrescătoare proporția (în procente) a alcoolului reprezentat de fiecare ingredient alcoolic din produsul final [articolul 12 alineatul (3) litera (b)].

În plus, dispozițiile privind etichetarea prevăzute la articolul 12 alineatul (4) literele (a) și (b) impun ca aluzia să nu fie pe același rând cu denumirea legală a lichiorului și să fie scrisă cu o dimensiune a caracterelor care să nu depășească jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală sau pentru eventualii termeni compuși.

Cu toate acestea, spre deosebire de lista ingredientelor alcoolice pentru amestecuri [care trebuie, de asemenea, să fie scrisă cu o dimensiune a caracterelor care să nu depășească jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală: a se vedea articolul 13 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul 13 alineatul (4) al doilea paragraf litera (a), precum și § 4.2.1 și 4.2.2 de mai jos], aluziile pe lichioruri pot apărea cu caractere care nu sunt de același tip și de aceeași culoare ca cele utilizate pentru denumirea legală.

În fine, articolul 12 alineatul (4) litera (c) prevede că aluziile pe lichioruri „sunt însoțite întotdeauna de denumirea legală a băuturii spirtoase, care apare în același câmp vizual ca aluzia.” (a se vedea § 3.2.5 de mai jos).

NB:

Legiuitorul a introdus o limitare a dispoziției de mai sus, și anume denumirile legale care includ termenul „cream” nu sunt permise atunci când lichiorurile fac aluzie la băuturi spirtoase. Această excepție se aplică numai termenului în limba engleză (și nu în alte limbi) și are ca scop protejarea reputației IG Irish Cream.

#30 - Exemple de aluzii permise și interzise pe lichioruri:
1) Lichior pe bază de ouă rafinat cu brandy	sau	— Lichior Blutwurz cu cognac
2) Lichior de ciocolată cu un shot de gin	sau	— Licor de café de Galicia cu rom
3) Lichior pe bază de ouă produs cu rachiu de cireșe (chiar dacă întreaga cantitate de alcool – și anume 100 % - provine din rachiul de cireșe, acesta poate fi menționat ca aluzie)
4) Crème de Brandy avec Rhum	DAR NU: Brandy Cream avec/cu rhum
5) Crema de Orujo con Whisky	DAR NU: Orujo Cream con/cu whisky
NB: Lichior pe bază de ouă cu o notă de votcă poate fi utilizată ca aluzie . Spre deosebire de lichior de votcă , care este un termen compus și, ca atare, nu admite adăugarea de alt alcool decât cel provenit din votcă, în aluzia pe lichioruri este permisă adăugarea de alcool prin rețeta de fabricație a lichiorului. Prin urmare, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorului, pentru aluziile pe lichioruri este obligatorie indicarea proporției de alcool provenit din toate ingredientele alcoolice. NB: Whisky cream (în engleză) poate fi doar un termen compus și, ca atare, impune ca alcoolul să provină exclusiv din whisky. NB: Exemplele de mai sus sunt descriptive și nu aplică dispozițiile privind etichetarea care impun ca aluzia să apară pe un rând separat de rândul pe care se află denumirea legală a lichiorului și cu o dimensiune a caracterelor care să nu depășească jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru aceasta din urmă.

NB:

Unii susțin că posibilitatea de a face aluzie la băuturile spirtoase pe un lichior slăbește cerința ca, în cazul termenilor compuși, întreaga cantitate de alcool să provină din băutura spirtoasă menționată. În fapt, în timp ce într-un „Lichior de whisky” întreaga cantitate de alcool trebuie să provină din whisky, un „Lichior cu (un dram de) whisky” poate fi produs utilizând și alte tipuri de alcool.

Din acest motiv, se recomandă ca, în cazul în care se fac aluzii pe lichioruri, denumirea legală „lichior” să fie întotdeauna completată cu denumirea materiei prime principale utilizate pentru a-i conferi acestuia aroma predominantă (de exemplu, lichior de nucă de cocos cu un shot de rom; lichior de ciocolată cu o notă de brandy). În caz contrar, în prezența aluziilor, utilizarea denumirii legale „lichior”, fără a fi completată cu denumirea aromei principale utilizate, ar putea indica o intenție de a induce în eroare consumatorii.

3.2.4.   Aluzii pe alte băuturi spirtoase decât lichiorurile

Articolul 12 alineatul (3a) permite aluzia la denumirea unei singure băuturi spirtoase (categorie sau IG) în descrierea, prezentarea și etichetarea altei băuturi spirtoase decât un lichior (și anume care respectă cerințele oricăreia dintre categoriile 33-40 din anexa I), „cu condiția ca:

(a)

băutura spirtoasă menționată în aluzie: (i) să fi fost utilizată ca unică bază alcoolică pentru producerea băuturii spirtoase finale, care trebuie să respecte cerințele unei categorii de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I; (ii) să nu fi fost combinată cu alte produse alimentare decât produsele alimentare utilizate pentru producerea sa sau pentru producerea băuturii spirtoase finale în conformitate cu anexa I sau cu caietul de sarcini aferent și (iii) să nu fi fost diluată prin adăugarea de apă astfel încât tăria sa alcoolică să fie sub tăria minimă prevăzută în cadrul categoriei de băuturi spirtoase stabilite în anexa I sau în caietul de sarcini al indicației geografice căreia îi aparține băutura spirtoasă menționată în aluzie sau

(b)

băutura spirtoasă să fi fost depozitată pe toată perioada de maturare sau pe o parte a acesteia într-un butoi din lemn utilizat anterior pentru maturarea băuturii spirtoase menționate în aluzie, cu condiția ca: (i) butoiul din lemn să fi fost golit de conținutul său anterior pentru acele categorii de băuturi spirtoase sau indicații geografice pentru băuturi spirtoase pentru care adaosul de alcool, diluat sau nu, este interzis; (ii) aluzia să fie făcută în cadrul descrierii butoiului din lemn utilizat pentru maturarea băuturii spirtoase rezultate; (iii) aluzia să fie mai puțin proeminentă decât denumirea legală a băuturii spirtoase sau decât orice termen compus utilizat și (iv) prin derogare de la alineatul (4) litera (b), aluzia să apară cu o dimensiune a caracterelor care să nu o depășească pe cea a caracterelor utilizate pentru denumirea legală a băuturii spirtoase sau pentru orice termen compus utilizat.”.

Și în aceste cazuri, în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) litera (c), aluziile „sunt însoțite întotdeauna de denumirea legală a băuturii spirtoase, care apare în același câmp vizual ca aluzia.” (a se vedea § 3.2.5 de mai jos).

3.2.4.1.    Aluzii la băuturi spirtoase utilizate ca bază alcoolică unică

Producătorii ar putea dori să creeze produse inovatoare experimentând cu categorii sau IG-uri de băuturi spirtoase consacrate, transformându-le în categorii de băuturi spirtoase diferite.

În anumite cazuri, legiuitorul permite producătorilor respectivi să facă aluzie la denumirea legală a băuturii spirtoase inițiale în descrierea, prezentarea și etichetarea băuturii spirtoase finale, în condițiile enumerate în paragraful anterior.

Pe de altă parte, unele categorii de băuturi spirtoase – de exemplu, votca aromatizată – pot fi produse prin utilizarea unei alte categorii de băuturi spirtoase – în cazul dat ca exemplu: votca – ca unică bază alcoolică, iar producătorul ar putea avea interesul de a face aluzie la acest ingredient alcoolic în descrierea, prezentarea și etichetarea produsului final.

Dispozițiile articolului 12 alineatul (3a) litera (a) din RBS se referă exact la cazurile menționate mai sus.

Pentru a preveni utilizarea abuzivă a reputației unei băuturi spirtoase (categorie sau IG), legiuitorul a prevăzut că orice trimitere la denumirea legală a acesteia în descrierea, prezentarea sau etichetarea unei alte băuturi spirtoase produse prin utilizarea băuturii spirtoase la care se face aluzie ca bază alcoolică unică este permisă numai dacă băutura spirtoasă finală respectă cerințele unei categorii de băuturi spirtoase și, prin urmare, trebuie să poarte denumirea legală prevăzută de respectiva categorie de băuturi spirtoase.

Acest lucru înseamnă că nu va fi niciodată posibil să se facă aluzie la o categorie sau la o IG de băuturi spirtoase utilizată ca bază alcoolică unică pe un produs etichetat generic drept „băutură spirtoasă”.

În plus, interdicția de a adăuga produse alimentare care nu sunt permise în producția băuturii spirtoase la care se face aluzie sau a băuturii spirtoase finale, în conformitate cu normele relevante prevăzute în anexa I pentru categoriile de băuturi spirtoase sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG-urile de băuturi spirtoase, exclude orice suprapunere între aluziile pe băuturi spirtoase și termenii compuși care necesită exact combinarea cu unul sau mai multe astfel de produse alimentare (a se vedea § 2.1 de mai sus).

În fine, pentru a face aluzie la denumirea legală a unei băuturi spirtoase în descrierea, prezentarea și etichetarea altei băuturi spirtoase, tăria alcoolică a băuturii spirtoase finale nu poate fi mai mică decât tăria alcoolică minimă necesară pentru băutura spirtoasă la care se face aluzie, în conformitate cu normele prevăzute în anexa I la RBS pentru categoriile de băuturi spirtoase sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului relevant pentru IG-urile de băuturi spirtoase (a se vedea exemplele de la #31).

NB:

S-a pus întrebarea dacă repetarea denumirii unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) deja indicate într-un termen compus – de exemplu, pentru a descrie proprietățile specifice ale băuturii spirtoase respective – trebuie considerată o aluzie. Dispozițiile menționate mai sus ale articolului 12 alineatul (3a) litera (a) din RBS exclud în mod clar această posibilitate. În acest caz, referirea repetată la denumirea băuturii spirtoase utilizate în combinație cu un alt produs alimentar ar trebui înțeleasă ca o „extindere” a utilizării denumirii respective în termenul compus și trebuie să respecte normele privind etichetarea stabilite la articolul 11 alineatul (3) din RBS.

#31 - Exemple de etichetare admisă: Rachiu de vin (40 % vol.) făcut din cognac finisat în butoi de bourbon Întrucât dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru Cognac nu permite maturarea sa decât în butoaie de lemn care au conținut anterior vin sau rachiu de vin, un cognac finisat într-un butoi care a conținut anterior whisky bourbon nu mai are dreptul de a purta această denumire IG. Cu toate acestea, aluzia la faptul că băutura spirtoasă inițială a fost produsă în conformitate cu cerințele pentru Cognac până când a fost depozitată într-un butoi de bourbon oferă consumatorului informații utile. NB : în acest caz, rachiul de vin trebuie să aibă tăria alcoolică minimă necesară pentru cognac (adică 40 % alcool în volume). Băutură spirtoasă cu aromă de ienupăr (32 % vol.) FĂCUTĂ DIN KORN În conformitate cu cerințele prevăzute la categoria 19 din anexa I, băuturile spirtoase cu aromă de ienupăr pot fi produse –printre altele – prin aromatizarea rachiului de cereale cu boabe de ienupăr. Întrucât Korn este un rachiu de cereale înregistrat ca indicație geografică, această etichetare este permisă cu condiția ca tăria alcoolică a produsului final să atingă minimul necesar pentru Korn (adică 32 % alcool în volume), care este mai mare decât tăria alcoolică minimă necesară pentru băuturile spirtoase cu aromă de ienupăr (și anume 30 % TAV). Votcă (cu aromă) de zmeură (37,5 % vol.) făcută cu votcă distilată de patru ori O votcă aromatizată, care – în conformitate cu cerințele prevăzute la categoria 31 din anexa I – este produsă prin adăugarea de arome și, eventual, de îndulcitori la o votcă, poate face aluzie la votca utilizată în descrierea, prezentarea și etichetarea sa, în temeiul articolului 12 alineatul (3a) litera (a) din RBS. NB: Tăria alcoolică minimă necesară pentru votca aromatizată este aceeași cu tăria alcoolică necesară pentru votcă, și anume 37,5 % vol.

#32 - Exemple de etichetare interzisă (NB: aluzia pe o băutură spirtoasă care nu corespunde unei categorii – și care poartă astfel denumirea legală de „băutură spirtoasă” – este întotdeauna interzisă): 1) Băutură spirtoasă făcută din rom și brandy Combinarea a două băuturi spirtoase diferite nu poate fi etichetată ca aluzie. Dacă din această combinație fac parte numai băuturi spirtoase, ea va trebui să fie etichetată ca amestec . Dacă au fost adăugate alte produse alimentare, denumirile băuturilor spirtoase pot fi incluse numai într-o listă de ingrediente a produselor alimentare, cu condiția ca lista să fie în conformitate cu articolele 18-22 din Regulamentul ICPA, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) din RBS. 2) Băutură spirtoasă pe bază de rom cu condimente Combinarea unei băuturi spirtoase cu unul sau mai multe produse alimentare, altele decât produsele alimentare utilizate pentru producerea acesteia în conformitate cu cerințele sale specifice, are întotdeauna ca rezultat un termen compus și, prin urmare, nu poate fi etichetată ca aluzie. 3) Băutură spirtoasă obținută din rom (15 % vol.) Aluziile la categoriile sau la IG-urile de băuturi spirtoase sunt interzise în cazul în care acestea au fost pur și simplu diluate cu apă pentru a se situa sub tăria alcoolică necesară (37,5 % vol. în cazul romului).

3.2.4.2.    Aluzii la butoaiele altor băuturi spirtoase

După cum s-a explicat mai sus (a se vedea § 1.5), termenii care se referă la depozitarea unei băuturi spirtoase pe durata întregii perioade de maturare sau a unei părți a acesteia în butoaie de lemn utilizate anterior pentru maturarea altei băuturi spirtoase nu pot fi considerați o informație voluntară în sensul articolului 36 din Regulamentul ICPA, din cauza dispoziției prevăzute la articolul 10 alineatul (7) primul paragraf din RBS, care interzice utilizarea denumirilor de băuturi spirtoase în descrierea, prezentarea sau etichetarea oricărei băuturi care nu respectă cerințele prevăzute în RBS sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului relevant pentru IG.

Singurele excepții permise de la această interdicție sunt legate de prezența pe etichetă a termenilor compuși, a aluziilor și a listei ingredientelor, reglementată de articolele 11, 12 și 13 alineatele (2)-(4) din RBS. Prin urmare, referirea la o băutură spirtoasă în al cărei butoi de lemn a fost ulterior maturată o altă băutură spirtoasă este nu numai o informație voluntară în conformitate cu ICPA, ci și o aluzie reglementată de articolul 12 alineatul (3a) din RBS.

NB:

Articolul 12 alineatul (3a) litera (b) punctul (i) din RBS prevede că, în cazul băuturilor spirtoase (categorii sau IG-uri) pentru care este interzis adaosul de alcool, diluat sau nu, butoiul de lemn trebuie golit de conținutul său anterior. Această cerință se aplică, de exemplu, categoriilor 1-14 de băuturi spirtoase. În cazul categoriilor sau al IG-urilor de băuturi spirtoase pentru care nu se aplică cerința de mai sus, nu este prin urmare interzis să se lase în butoiul de lemn o parte din băutura spirtoasă care a fost maturată anterior în acesta. Cu toate acestea, practica respectivă, atunci când este utilizată, trebuie să fie etichetată în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) sau (4) din RBS (și anume dispozițiile privind etichetarea amestecurilor ), pe lângă dispozițiile privind etichetarea prevăzute la articolul 12 alineatul (3a) litera (b) punctele (ii)-(iv) din RBS pentru aluziile la butoaiele de băuturi spirtoase (a se vedea exemplul 3 de la #33).

NB:

În conformitate cu articolul 12 alineatul (3a) litera (b) punctele (ii)-(iv) din RBS și prin derogare de la regula generală de etichetare aplicabilă aluziilor pe băuturi alcoolice (și anume că aluzia trebuie să figureze cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice sau pentru eventualii termeni compuși folosiți), aluzia la butoaiele de băuturi spirtoase poate figura cu caractere a căror dimensiune nu este mai mare decât dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală a băuturii alcoolice sau pentru orice termen compus folosit, atât timp cât se referă în mod clar la butoiul utilizat la maturarea băuturii spirtoase rezultate și figurează într-un mod mai puțin proeminent decât denumirea legală a băuturii spirtoase sau decât orice termen compus folosit. Cu toate acestea, băuturile spirtoase menționate în dispoziția respectivă care au fost etichetate înainte de 31 decembrie 2022 în aplicarea articolului 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 (și anume necesitând numai ca aluzia să figureze cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru denumirea de vânzare și pentru termenul compus) pot fi introduse în continuare pe piață până la epuizarea stocurilor. În orice caz, chiar și în această perioadă de tranziție, se recomandă ca aluzia la butoaiele de băuturi spirtoase să nu fie inclusă pe etichetă într-un mod mai proeminent decât denumirea legală a băuturii spirtoase (de exemplu, prin utilizarea unui fond, a unor culori sau a unui tip de caractere diferite).

În afara aspectelor care trebuie evaluate de autoritățile naționale competente în ceea ce privește utilizarea corectă a referirilor la maturarea în butoaie de lemn utilizate anterior pentru maturarea altor băuturi alcoolice (în special vin sau bere) enumerate la § 1.5 de mai sus, inclusiv conformitatea cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul ICPA, în cazul aluziilor la butoaiele de băuturi spirtoase se recomandă ca:

1)

băutura spirtoasă să fi fost într-adevăr maturată într-un butoi de lemn folosit anterior pentru maturarea băuturii spirtoase la care se face aluzie: în fapt, maturarea, astfel cum este definită la articolul 4 punctul 11 din RBS presupune „depozitarea unei băuturi spirtoase în recipiente adecvate pentru o anumită perioadă, cu scopul de a permite băuturii spirtoase respective să facă obiectul unor reacții naturale care conferă caracteristici specifice băuturii spirtoase în cauză”. Aceasta înseamnă, de exemplu, că utilizarea de recipiente inerte, precum butoaiele din plastic sau utilizarea așchiilor de lemn ca substitut pentru maturarea într-un butoi de lemn nu este permisă;

2)	în cazul categoriilor de băuturi spirtoase care interzic adaosul de alcool [de exemplu, categoriile 1-14 de băuturi spirtoase din anexa I, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2) litera (b) din RBS], butoaiele utilizate pentru maturare să fie golite de conținutul lor anterior;

3)

întrucât butoiul utilizat pentru maturarea unei băuturi spirtoase are un efect semnificativ asupra caracterului acesteia, este legitim să se ofere consumatorilor informații cu privire la conținutul anterior al butoiului utilizat. Cu toate acestea, informațiile respective trebuie să fie clare și lipsite de ambiguitate, trebuie să se refere la butoiul utilizat și nu doar la băutura spirtoasă maturată anterior în acesta și nu trebuie să inducă în eroare consumatorul, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatele (1a) și (2) și la articolul 36 din Regulamentul ICPA. De exemplu: a) referirea la un anumit butoi poate fi justificată numai în cazul în care băutura spirtoasă a fost maturată în butoi o perioadă de timp suficient de lungă pentru ca acest lucru să afecteze caracterul organoleptic al băuturii spirtoase respective; b) contextul în care se face referire la aluzie trebuie să fie clar și să aibă doar scopul de a informa consumatorul cu privire la conținutul anterior al butoiului utilizat, și anume că băutura spirtoasă a petrecut suficient timp într-un butoi care a fost utilizat anterior pentru a matura, de exemplu, rom; c) aluzia trebuie să fie exactă și să nu inducă în eroare. Etichetarea și comercializarea unui produs nu trebuie să sugereze că întreaga cantitate de băutură spirtoasă respectivă a fost maturată în tipul de butoi menționat dacă nu este cazul. Descrierea whisky-ului ca fiind, de exemplu, „maturat în butoi de rom” ar induce în eroare dacă numai o parte din butoaiele utilizate pentru producerea whisky-ului au fost folosite la maturarea romului; d) unele băuturi spirtoase utilizează termenul „finisare” sau „finisat”. Acesta este un termen tradițional din industria de profil care se referă la perioada finală de maturare într-un butoi diferit de butoaiele utilizate anterior. Întrucât finisarea corespunde unei părți din perioada de maturare, cerințele menționate anterior trebuie să se aplice și în cazul finisării. #33 - Exemple de etichetare admisă: 1) ROM maturat în butoaie de Kentucky Bourbon 2) Single Malt Whisky* maturat în butoi de Cognac/finisat în butoi de rom 3) Băutură spirtoasă amestec de gin 95 % și rom 5 % maturat în butoi de rom ar putea indica faptul că romul/whisky-ul/ginul și romul au petrecut suficient timp într-un butoi de lemn utilizat anterior pentru a matura bourbon/cognac/rom pentru ca acest lucru să aibă un efect asupra caracterului lor organoleptic. * În conformitate cu punctul 2 litera (a) subpunctul (iii) din anexa I (whisky sau whiskey), maturarea distilatului final se efectuează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 de litri. Deoarece tipul de butoaie de lemn nu este specificat, este posibilă reutilizarea butoaielor în care au fost maturate anterior alte băuturi alcoolice, pentru a conferi whisky/whiskey-ului caracteristici organoleptice deosebite. #34 - Exemple de etichetare interzisă: Cognac finisat în butoi de lemn pentru rom nu este permisă deoarece dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG Cognac nu prevede, la metoda de producție, finisarea într-un butoi care nu a fost utilizat anterior pentru a matura vin sau rachiuri de vin. Whisky maturat în butoi de brandy nu este permisă deoarece aluzia nu poate fi mai proeminentă decât denumirea legală a băuturii spirtoase, iar dimensiunea caracterelor utilizate pentru aluzie nu poate fi mai mare decât cea a caracterelor utilizate pentru denumirea legală. Rom cu finisare de cognac nu este permisă deoarece aluzia trebuie să includă o trimitere la tipul de butoi utilizat.

3.2.5.   Alte norme de etichetare pentru aluzii

Articolul 12 alineatul (4) prevede că „[a]luziile menționate la alineatele (2), (3) și (3a):

(a)	nu se afișează pe același rând cu denumirea băuturii alcoolice;

(b)

se scriu cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice și, în cazul în care sunt utilizați termeni compuși, cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru acești termeni compuși în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera (c) și

(c)	în cazul aluziilor din descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, acestea sunt însoțite întotdeauna de denumirea legală a băuturii spirtoase, care apare în același câmp vizual ca aluzia.” (28)

Dispozițiile stabilite la articolul 12 alineatul (4) sunt, prin urmare, obligatorii atunci când se fac aluzii pe băuturi alcoolice, dar nu și atunci când aluziile sunt făcute pe alte produse alimentare decât băuturile alcoolice [articolul 12 alineatul (1)]. În cazul acestora (de exemplu, înghețată de rom, Kirschpralinen, prăjitură cu lichior pe bază de ouă), se aplică normele generale de etichetare din Regulamentul ICPA, în special articolul 7 privind practicile corecte de informare.

În plus, atunci când se fac aluzii la băuturi spirtoase pe alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase și pe lichioruri, trebuie indicată cel puțin o dată proporția de alcool reprezentată de fiecare ingredient alcoolic: în același câmp vizual ca aluzia și în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.

 (29)

În exemplele de mai sus, denumirea produsului alimentar (bere, cidru de mere, vinuri aromatizate, lichior de ciocolată, crème de brandy, lichior, rachiu de vin) și termenii compuși (crème de brandy – care poate fi atât termen compus, cât și denumirea legală –, lichior de ciocolată și lichior pe bază de ouă și scorțișoară) nu se află pe același rând cu aluzia (Genever, Punch au Rhum, Cognac, Maraschino, gin, brandy, Irish Whiskey, rom, butoi de bourbon).

În orice caz, atunci când băutura rezultată este o băutură spirtoasă, denumirea legală a acesteia trebuie să fie întotdeauna indicată în același câmp vizual unde apare și aluzia, care trebuie să fie înscrisă cu caractere a căror dimensiune este jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală a băuturii spirtoase și pentru eventualul termen compus sau mai mică (cu excepția aluziilor la butoaiele de băuturi spirtoase, care pot fi afișate cu caractere de dimensiuni ce nu depășesc dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală a băuturii spirtoase și pentru eventualii termeni compuși).

Aluzia poate apărea totuși cu caractere de un tip diferit și de o culoare diferită sau pe un fond diferit de cel al denumirii băuturii alcoolice/termenului compus. Cu toate acestea, se recomandă ca aluzia să fie afișată într-un mod mai puțin proeminent decât denumirea băuturii alcoolice. Această recomandare devine obligație legală pentru aluziile la butoaiele de băuturi spirtoase, pentru a se compensa cerința mai puțin restrictivă privind dimensiunea caracterelor prevăzută pentru aluziile respective.

3.3.   Aluzie la substanțele aromatizante care „imită” băuturile spirtoase

După cum s-a menționat deja (a se vedea § 1.3. de mai sus), în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) primul paragraf, o denumire de băutură spirtoasă (categorie sau IG) nu poate fi utilizată în niciun fel în (descrierea,) prezentarea și etichetarea niciunei băuturi care nu respectă cerințele de producție stabilite în respectiva categorie de băuturi spirtoase sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG.

Această interdicție strictă include în mod explicit și cazurile în care se menționează în mod clar în (descriere,) prezentare și etichetare că este o imitație, prin utilizarea unor termeni precum „similar”, „tip”, „stil”, „făcut”, „aromă” etc.

Denumirea unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) nu poate fi utilizată pentru (a descrie,) a prezenta sau a eticheta o băutură diferită de respectiva băutură spirtoasă.

În mod evident, această interdicție nu aduce atingere dispozițiilor prevăzute pentru termenii compuși (articolul 11), pentru aluzii (articolul 12) și pentru lista ingredientelor (alcoolice) [articolul 13 alineatele (2)-(4)], care se aplică bineînțeles cu condiția respectării tuturor normelor relevante.

#37 - Exemple de etichetare interzisă: 1) Băutură alcoolică cu aromă de votcă 2) Băutură spirtoasă aromatizată cu rom 3) Băutură stil brandy 4) Băutură slab alcoolizată tip gin 5) Băutură fără alcool similară whisky-ului

Cu toate acestea, prin introducerea articolului 10 alineatul (7) al doilea paragraf, legiuitorul a decis că – deși este clar că, pentru a nu risca inducerea în eroare a consumatorului, denumirea unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) nu poate fi utilizată pentru a descrie o băutură ce nu respectă cerințele acesteia – denumirile categoriilor de băuturi spirtoase pot fi utilizate ca:

1)	parte a referirii la o aromă sau

2)	în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare decât băuturile produse cu utilizarea aromelor respective,

chiar dacă produsele respective nu respectă cerințele prevăzute pentru categoria de băuturi spirtoase la care se referă în prezentarea și etichetarea lor.

Legiuitorul a recunoscut astfel o practică comună pe piață, în care anumite arome poartă denumirea unor categorii de băuturi spirtoase (de exemplu, aromă de rom sau aromă de brandy), deși nu respectă cerințele categoriilor respective, care nu induc însă neapărat în eroare consumatorul.

Cu toate acestea, pentru a conferi o protecție mai strictă IG-urilor, la articolul 10 alineatul (7) al doilea paragraf legiuitorul a interzis în mod explicit ca denumirile de indicații geografice pentru băuturi spirtoase să fie utilizate pentru a descrie orice arome sau produse alimentare aromatizate cu aromele respective.

#38 - Exemple de aluzii la („imitații de”) băuturi spirtoase: 1) Babà al rum – Babà au rhum – Savarină cu rom : în acest caz, trebuie folosit numai rom veritabil (care respectă toate cerințele categoriei 1 din anexa I). 2) Babà aromatisé au rhum – Babà con aroma di rum – Savarină cu aromă de rom – Savarină aromatizată cu rom: În acest caz, se poate utiliza aromă de rom , cu condiția să nu se inducă în eroare consumatorul cu privire la natura aromei utilizate (și anume că nu este o băutură spirtoasă). Alte exemple: PRODUSE ALIMENTARE NELICHIDE 3) Înghețata cu aromă de rom poate conține o aromă 4) Înghețata cu Armagnac trebuie să conțină Armagnac (IG) autentic 5) Iaurtul aromatizat cu gin & tonic poate conține o aromă 6) Ciocolata aromatizată cu Scotch Whisky trebuie să conțină Scotch Whisky (IG) autentic PRODUSE ALIMENTARE LICHIDE (BĂUTURI) 7) Sucul de portocale cu rom și votcă trebuie să conțină rom și votcă autentice 8) Cola aromatizată cu Irish Whiskey trebuie să conțină Irish Whiskey (IG) autentic 9) Berea rafinată cu rom trebuie să conțină rom autentic 10) Berea rafinată cu Genever trebuie să conțină Genever (IG) autentic 11) Lichiorul pe bază de ouă cu o notă de Kirschwasser trebuie să conțină Kirschwasser autentic 12) Lichiorul pe bază de ouă cu o notă de Cognac trebuie să conțină Cognac (IG) autentic NB: Exemplele de mai sus sunt descriptive și nu aplică dispozițiile privind etichetarea care impun ca aluzia să apară pe un rând separat de rândul pe care se află denumirea legală a lichiorului și cu o dimensiune a caracterelor care să nu depășească jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru aceasta din urmă.

3.4.   Băuturi slab alcoolizate/fără alcool care fac referire la denumiri de băuturi spirtoase

După cum s-a menționat deja (a se vedea § 1.3 și 3.3 de mai sus), articolul 10 alineatul (7) primul paragraf din RBS interzice utilizarea denumirilor legale ale categoriilor de băuturi spirtoase sau ale indicațiilor geografice pentru băuturi spirtoase în descrierea, prezentarea și etichetarea oricărei băuturi care nu respectă cerințele categoriei de băuturi spirtoase sau IG relevante. Această interdicție se aplică și în cazul în care astfel de denumiri legale sau indicații geografice sunt utilizate împreună cu cuvinte sau expresii precum „similar”, „tip”, „stil”, „făcut”, „aromă” sau orice alt termen similar.

NB:	Această interdicție se extinde, de asemenea, și la denumirile sau referirile fanteziste, cum ar fi, de exemplu, „no gin”, „pentru iubitorii de gin”, „VirGin”, „Ginfection” folosite pentru a descrie băuturi care nu respectă cerințele prevăzute în categoria 20 din anexa I la RBS.

#39 - Exemple de etichetare interzisă (deoarece se referă la băuturi spirtoase în timp ce pretind că băutura nu conține deloc alcool):
1) Băutură spirtoasă nealcoolică	– sau –	Băutură spirtoasă fără alcool
2) Gin fără alcool	– sau –	Gin tonic fără alcool
3) Whisky nealcoolic	– sau –	Whisky & Cola fără alcool

Dispozițiile care reglementează termenii compuși și aluzia sunt enumerate printre excepțiile de la interdicția menționată mai sus. Cu toate acestea, referirea la denumirea unei băuturi spirtoase într-o băutură care nu conține alcool nu ar fi posibilă nici în temeiul normelor privind termenii compuși, nici în temeiul normelor privind aluziile, din cauza condiției ca întreaga cantitate de alcool din produsul final să provină din băutura spirtoasă menționată.

În fapt, dacă băutura finală nu conține deloc alcool, nu se poate aștepta, în mod rezonabil, ca băutura spirtoasă la care se face referire să respecte toate cerințele (în special tăria alcoolică minimă necesară) categoriei de băuturi spirtoase sau ale indicației geografice a cărei denumire a fost utilizată pe etichetă.

Orice băutură care se referă la o denumire de băutură spirtoasă (fie într-un termen compus, fie într-o aluzie) este întotdeauna o băutură alcoolică.

În acest context, merită subliniat faptul că termenul „băutură alcoolică” nu este definit în legislația UE, deși, în scopurile sale proprii, Codul vamal al Uniunii califică drept „nealcoolice” băuturile cu o tărie alcoolică în volume care nu depășește 0,5 %, în timp ce băuturile cu o tărie alcoolică în volume de peste 0,5 % sunt clasificate drept băuturi alcoolice (30).

În ceea ce privește ICPA, articolul 16 alineatul (4) și articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul ICPA se referă la băuturile alcoolice care conțin mai mult de 1,2 % alcool în volume, nu cu scopul de a defini ce este o băutură alcoolică, ci doar pentru a stabili băuturile alcoolice (adică cele care conțin mai mult de 1,2 % alcool în volume) care sunt exceptate de la indicarea obligatorie a declarației nutriționale și a listei ingredientelor sau care trebuie să indice tăria alcoolică dobândită pe etichetă.

Cu toate acestea, în absența unei definiții a „băuturii alcoolice” în legislația UE din domeniul alimentar și în mod specific în scopul termenilor compuși sau al aluziilor la denumirea băuturilor spirtoase de pe eticheta altor produse alimentare, băuturile rezultate care conțin cel mult 1,2 % alcool în volume trebuie considerate în continuare băuturi alcoolice în contextul RBS.

Cu toate acestea, după cum se menționează la articolul 38 alineatul (2) din Regulamentul ICPA, statele membre pot adopta dispoziții de drept intern în ceea ce privește chestiunile care nu sunt armonizate în mod specific prin acest regulament, în măsura în care acestea nu interzic, obstrucționează sau restricționează libera circulație a bunurilor care sunt în conformitate cu acest regulament. Desigur că astfel de măsuri naționale nu trebuie să autorizeze practici care ar putea induce în eroare consumatorul.

Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că în ultimii ani s-a observat o tendință de creștere a comercializării băuturilor dezalcoolizate parțial sau total. Acesta este în special cazul berii, care este un produs nereglementat la nivelul UE.

În mod legitim, în absența unor norme UE în acest sens și în vederea furnizării de informații adecvate pentru consumatori, statele membre pot adopta dispoziții pentru a stabili pragurile privind conținutul de alcool care ar putea determina definiții precum „nealcoolică”, „slab alcoolizată”, ”dezalcoolizată” pentru băuturile care nu sunt reglementate la nivelul UE.

Acest lucru exclude în mod evident utilizarea unei astfel de terminologii pentru băuturile spirtoase, pentru vin (31) și pentru produsele vitivinicole aromatizate, care fac obiectul unor dispoziții specifice la nivelul UE.

Cu toate acestea, alte băuturi, precum berea sau băuturile alcopop, și anume băuturile care rezultă din combinarea oricărei băuturi cu băuturi spirtoase [cum este cazul anumitor aluzii, definite la articolul 3 punctul 3 litera (a) și reglementate de articolul 12 alineatele (1) și (2) din RBS], pot beneficia de astfel de definiții naționale (atunci când acestea există).

În consecință, etichetarea unei băuturi precum, de exemplu:

—	„votcă și suc de portocale (termen compus)

băutură nealcoolică” - cu 0,05 % alcool în volume

nu este permisă în temeiul legislației UE (32).

Pe de altă parte, dat fiind că berea nu este reglementată la nivelul UE, legislația națională (acolo unde există) ar putea permite următoarea etichetare:

—	„bere fără alcool cu un shot de gin ” (aluzie) - cu 0,4 % alcool în volume sau ca

—	„bere slab alcoolizată rafinată cu rom ” (aluzie) - cu 1 % alcool în volume.

În 2021, Comisia a lansat o licitație pentru un studiu, în vederea examinării în continuare a aspectelor de mai sus, pentru a stabili dacă este necesară o legislație specifică.

3.5.   Controale

Controalele privind (descrierea,) prezentarea și etichetarea unui produs care conține o aluzie ce se referă la denumirea unei băuturi spirtoase (categorie sau IG) vizează conformitatea cu următoarele condiții:

3.5.1.   Pe alte produse alimentare decât băuturile alcoolice

Producție:

1.	produsul alimentar care face aluzie la băutura sau băuturile spirtoase este alt produs alimentar (lichid sau nu) decât o băutură alcoolică (adică nu conține deloc alcool);

2.	produsul rezultat este o băutură alcoolică sau un produs alimentar nelichid care conține alcool, chiar dacă numai urme;

3.

băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie respectă toate cerințele stabilite pentru producerea lor în categoria relevantă de băuturi spirtoase din anexa I sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG, inclusiv tăria alcoolică minimă necesară, și anume într-o aluzie se pot menționa numai băuturi spirtoase autentice și

4.	întreaga cantitate de alcool din produsul rezultat provine din băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie (cu excepția alcoolului care poate fi prezent în arome, în coloranți sau în alte ingrediente autorizate utilizate pentru producerea produsului alimentar inițial).

Etichetarea:

5.	în cazul produselor alimentare lichide, aluziile sunt posibile numai pentru mai multe băuturi spirtoase (combinația dintre o singură băutură spirtoasă și alte produse alimentare face obiectul normelor privind termenii compuși);

6.	produsul final este etichetat în conformitate cu dispozițiile Regulamentului ICPA.

3.5.2.   Pe alte băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase

Producție:

1.	produsul alimentar care face aluzie la băutura sau băuturile spirtoase este altă băutură alcoolică decât o băutură spirtoasă (de exemplu, vin, produs vitivinicol aromatizat, bere, cidru de mere, cidru de pere, alte băuturi fermentate);

2.	produsul rezultat este în continuare o băutură alcoolică;

3.

băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie respectă toate cerințele stabilite pentru producerea lor în categoria relevantă de băuturi spirtoase din anexa I sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG, inclusiv tăria alcoolică minimă necesară, și anume într-o aluzie se pot menționa numai băuturi spirtoase autentice

4.

întreaga cantitate de alcool adăugată provine din băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie (adică în plus față de alcoolul prezent în mod natural în băutura alcoolică inițială), cu excepția alcoolului care poate fi prezent în eventuale arome, eventuali coloranți sau eventuale alte ingrediente autorizate.

Etichetarea:

5.	eventualele aluzii de pe vinurile și produsele vitivinicole aromatizate trebuie să respecte legislația specifică a UE pentru aceste produse;

6.

denumirea băuturii alcoolice trebuie să fie afișată într-un mod marcant, astfel încât să fie ușor vizibilă, clar lizibilă și, după caz, indelebilă. Această denumire nu trebuie să fie în niciun caz disimulată, ascunsă, trunchiată sau separată prin orice alte reprezentări scrise sau imagini sau prin orice alt element intercalat;

7.	aluzia nu figurează pe același rând ca denumirea băuturii alcoolice;

8.	aluzia este scrisă cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea băuturii alcoolice și a termenilor compuși, în cazul în care se folosesc termeni compuși și

9.	proporția fiecărui ingredient alcoolic este indicată cel puțin o dată: în același câmp vizual ca aluzia și în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului final.

3.5.3.   Pe lichioruri

Producție:

1.	produsul alimentar care face aluzie la băutura sau băuturile spirtoase este un lichior, și anume o băutură spirtoasă care îndeplinește cerințele oricăreia dintre categoriile 33-40 din anexa I la RBS (lichioruri);

2.	produsul rezultat este în continuare un lichior, și anume o băutură spirtoasă care respectă cerințele categoriei 33 din anexa I (lichior);

3.

băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie respectă toate cerințele stabilite pentru producerea lor în categoria relevantă de băuturi spirtoase din anexa I sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG, inclusiv tăria alcoolică minimă necesară, și anume într-o aluzie se pot menționa numai băuturi spirtoase autentice;

4.

întreaga cantitate de alcool adăugată provine din băutura sau băuturile spirtoase menționate în aluzie (adică în plus față de alcoolul prezent în mod natural în lichiorul inițial), cu excepția alcoolului care poate fi prezent în eventuale arome, eventuali coloranți sau eventuale alte ingrediente autorizate.

Etichetarea:

5.	denumirea legală este „lichior”, deoarece băutura spirtoasă rezultată respectă în continuare cerințele relevante ale categoriei 33 din anexa I, sau una dintre denumirile legale prevăzute de cealaltă categorie de lichior ale cărei cerințe le respectă;

6.

denumirea legală a lichiorului trebuie să fie afișată într-un mod marcant, astfel încât să fie ușor vizibilă, clar lizibilă și, după caz, indelebilă. Această denumire nu trebuie să fie în niciun caz disimulată, ascunsă, trunchiată sau separată prin orice alte reprezentări scrise sau imagini sau prin orice alt element intercalat;

7.	aluzia este întotdeauna însoțită de denumirea legală a lichiorului, care trebuie să apară în același câmp vizual (33);

8.	aluzia nu figurează pe același rând ca denumirea legală a lichiorului;

9.	aluzia este scrisă cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală a lichiorului și a termenilor compuși, în cazul în care se folosesc termeni compuși;

10.	termenul „cream” (numai în limba engleză) nu apare nici în denumirea legală a lichiorului, nici în denumirea legală a băuturii sau băuturilor spirtoase menționate în aluzie și

11.	proporția fiecărui ingredient alcoolic este indicată cel puțin o dată: în același câmp vizual ca aluzia și în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate. Această proporție este egală cu procentul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al produsului final.

3.5.4.   Pe alte băuturi spirtoase decât lichiorurile

Producție:

1.	produsul alimentar care face aluzie la băutura spirtoasă (unică) este altă băutură spirtoasă decât un lichior;

2.

în acest caz, aluzia poate fi folosită în unul din următoarele două cazuri: a. dacă băutura spirtoasă menționată în aluzie a fost utilizată ca bază alcoolică unică pentru producerea băuturii spirtoase finale, cu condiția: i. să nu fi fost adăugate alte băuturi spirtoase sau alcool etilic sau distilate (caz în care ar face mai degrabă obiectul dispozițiilor privind amestecurile) și băutura spirtoasă finală să respecte cerințele prevăzute în anexa I pentru o categorie de băuturi spirtoase, purtând astfel denumirea legală a categoriei respective (și niciodată denumirea generică „băutură spirtoasă”); ii. băutura spirtoasă menționată în aluzie să nu fi fost combinată cu alte produse alimentare decât produsele alimentare utilizate pentru producerea sa sau pentru producerea băuturii spirtoase finale în conformitate cu anexa I sau cu caietul de sarcini al produsului aferent (caz care ar face mai degrabă obiectul dispozițiilor privind termenii compuși) și iii. băutura spirtoasă finală să nu fi fost diluată prin adăugarea de apă astfel încât tăria sa alcoolică să fie sub tăria minimă prevăzută în cadrul categoriei de băuturi spirtoase relevante prevăzute în anexa I sau în caietul de sarcini al produsului pentru indicația geografică căreia îi aparține băutura spirtoasă menționată în aluzie; SAU b. dacă băutura spirtoasă a fost depozitată pe durata întregii perioade de maturare sau a unei părți a acesteia (de exemplu, „finisare”) într-un butoi de lemn utilizat anterior pentru maturarea băuturii spirtoase menționate în aluzie, cu condiția ca: i. butoiul din lemn să fi fost golit de conținutul său anterior în cazul categoriilor de băuturi spirtoase sau al indicațiilor geografice de băuturi spirtoase pentru care adaosul de alcool este interzis; ii. băutura spirtoasă să fi fost maturată în butoi o perioadă suficient de lungă pentru ca acesta să îi afecteze caracterul organoleptic; iii. aluzia să aibă doar scopul de a informa consumatorul cu privire la procesul de producție și la conținutul anterior al butoiului utilizat; iv. aluzia să fie exactă și să nu inducă în eroare: etichetarea și comercializarea unui produs nu trebuie să sugereze faptul că întreaga băutură spirtoasă a fost maturată în tipul de butoi menționat atunci când acest lucru nu este adevărat (de exemplu, când numai o parte din băutura spirtoasă a fost maturată în butoaie utilizate anterior pentru maturarea altor băuturi spirtoase).

Etichetarea:

3.

denumirea legală a băuturii spirtoase trebuie să fie afișată într-un mod marcant, astfel încât să fie ușor vizibilă, clar lizibilă și, după caz, indelebilă. Această denumire nu trebuie să fie în niciun caz disimulată, ascunsă, trunchiată sau separată prin orice alte reprezentări scrise sau imagini sau prin orice alt element intercalat;

4.	aluzia este întotdeauna însoțită de denumirea legală a băuturii spirtoase, care trebuie să apară în același câmp vizual (34);

5.	aluzia nu figurează pe același rând ca denumirea legală a băuturii spirtoase;

6.

în cazul aluziilor la băuturi spirtoase utilizate ca bază alcoolică unică: aluzia este scrisă cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală a băuturii spirtoase și a termenului sau termenilor compuși, în cazul în care se folosesc termeni compuși (35);

7.

în cazul aluziilor la un butoi de băutură spirtoasă: a. aluzia trebuie să se refere la tipul de butoi utilizat (o simplă referire la băutura spirtoasă conținută anterior nu este admisibilă); b. aluzia trebuie să apară într-un mod mai puțin proeminent decât denumirea legală a băuturii spirtoase; c. aluzia este scrisă cu caractere a căror dimensiune nu depășește dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală a băuturii spirtoase și a termenului sau termenilor compuși, în cazul în care se folosesc termeni compuși (36) și d. în cazul băuturilor spirtoase pentru care este permis adaosul de alcool, dacă butoiul nu este golit și se lasă în mod intenționat în el o parte din băutura spirtoasă anterioară, pentru a fi combinată cu cealaltă băutură spirtoasă, produsul rezultat trebuie etichetat în conformitate cu dispozițiile privind amestecurile, care pot fi completate prin aluzie la băutura spirtoasă conținută anterior în butoiul respectiv.

3.5.5.   Pe arome „imitații”

1.

Denumirile de băuturi spirtoase (atât categorii, cât și IG-uri) se utilizează exclusiv: a. pentru a descrie, a prezenta sau a eticheta o băutură spirtoasă care respectă cerințele categoriei sau IG relevante sau b. într-un termen compus, într-o aluzie, într-o listă a ingredientelor, într-un amestec sau într-un cupaj, în conformitate cu dispozițiile relevante.

2.

Excepție: denumirea legală a unei categorii de băuturi spirtoase (nu denumirea unei IG) a fost utilizată pentru a defini: a. o aromă sau b. un alt produs alimentar decât o băutură aromatizată cu respectiva aromă, chiar dacă acestea nu respectă dispozițiile privind aluziile, cu condiția ca aceste denumiri legale să fie completate de termenul „aromă” sau de orice alt termen similar.

3.5.6.   Aluzii la indicații geografice

Pe lângă recomandarea de a nu se utiliza ingrediente „comparabile” (cu excepția altor băuturi spirtoase, în conformitate cu dispozițiile privind aluziile), orice aluzie la o băutură spirtoasă cu indicație geografică trebuie să respecte, de asemenea, condiția ca gustul să fie recognoscibil și să poată fi atribuit în principal respectivei IG.

Din cauza acestei din urmă cerințe, controalele sunt deosebit de complicate, deoarece este deja destul de dificil să se controleze prezența whisky-ului autentic sau a rachiului de caise în produse alimentare precum prăjiturile, ciocolata sau iaurtul, dar este și mai dificil să se verifice din punct de vedere analitic și organoleptic dacă, de exemplu, whisky-ul este Scotch Whisky sau dacă rachiul de caise este Kecskeméti barackpálinka.

Se recomandă concentrarea controalelor asupra documentației care poate fi găsită în locul de producție în timpul controalelor la fața locului: se poate solicita producătorului de produse alimentare precum prăjiturile, ciocolata etc. (din exemplele de mai sus) să identifice furnizorul de băuturi spirtoase cu IG și să pună la dispoziție chitanțe și documente.

De asemenea, poate exista un acord specific cu furnizorul cu privire la autenticitatea produsului. Prezența unor astfel de documente poate contribui la dovedirea autenticității. Cu toate acestea, absența documentelor de la furnizor nu indică în mod neapărat o fraudă, dar poate constitui un motiv pentru efectuarea de investigații suplimentare.

Dacă exercițiul de trasabilitate a documentelor pe hârtie nu oferă garanții suficiente și există în continuare îndoieli, se pot utiliza teste analitice.

După caz, ar putea fi adecvat să se aplice analiza spectroscopiei izotopice de masă și să se utilizeze ca referință baze de date izotopice.

#40 - Exemple: În cadrul seminarului de control organizat de DG AGRI în 2018, a fost prezentat un exemplu privind modul în care se poate verifica dacă votca a fost produsă în Polonia sau în Suedia, utilizând valorile izotopice ale apei folosite, deoarece acestea diferă în nord. În cazul „Kecskeméti barackpálinka” se folosesc caise, iar acestea ar putea genera un tipar specific care ar putea fi urmărit atunci când se efectuează analiza izotopică.

Desigur că aceste analize ar putea părea complexe, însă aceasta este doar o metodă posibilă de identificare a produsului și nu este o cerință sistematică. Este la latitudinea autorității competente să identifice cel mai bun instrument de utilizat.

4.   AMESTECURI

Articolul 3 punctele 9 și 10	Definiții
Articolul 13 alineatele (3) și (4)	Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

4.1.   Ce sunt amestecurile

În anumite condiții, denumirile băuturilor spirtoase (categorii sau IG-uri) pot fi indicate în descrierea, prezentarea și etichetarea unor băuturi spirtoase care au fost produse prin combinarea mai multor ingrediente alcoolice diferite.

În conformitate cu articolul 3 punctul 10, „«amestec» înseamnă o băutură spirtoasă care a făcut obiectul procedeului de amestecare”, în timp ce, în conformitate cu articolul 3 punctul 9, „«a amesteca» înseamnă a combina o băutură spirtoasă care aparține fie unei categorii descrise în anexa I, fie unei indicații geografice cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)	alte băuturi spirtoase care nu aparțin aceleiași categorii de băuturi spirtoase descrise în anexa I;

(b)	distilate de origine agricolă;

(c)	alcool etilic de origine agricolă.” Amestecurile sunt băuturi spirtoase care rezultă din combinarea unor componente alcoolice diferite (și anume băuturi spirtoase, distilate, alcool etilic).

Alte produse alimentare pot fi adăugate exclusiv ca ingrediente în producerea uneia sau mai multora dintre băuturile spirtoase care compun amestecul.

Exemplul tipic de astfel de băuturi spirtoase prin care se adaugă alte produse alimentare este reprezentat de lichioruri, care, în conformitate cu cerințele categoriei 33 de băuturi spirtoase, pot fi produse prin adăugarea de îndulcitori, de arome, de produse de origine agricolă sau de produse alimentare la alcool etilic de origine agricolă, la distilate de origine agricolă, la una sau mai multe băuturi spirtoase sau la o combinație a acestora.

Prin adăugarea unui lichior la un amestec, toate ingredientele utilizate pentru a produce lichiorul respectiv sunt, de asemenea, introduse în amestecul în cauză.

#41 - Exemple de amestecuri admise: 1) Cocktail Angel Face (gin, brandy de caise, Calvados) 2) Lichior Grand Marnier* (lichior de portocale și Cognac) 3) Cocktail B & B (Cognac și Bénédictine = lichior din plante) 4) Cocktail Black Nail (Irish Whisky și Irish Mist) * Referirea la o denumire comercială se face aici doar în scop ilustrativ (Grand Marnier fiind un lichior renumit cu o compoziție bine-cunoscută în ceea ce privește ingredientele alcoolice).

NB:

Amestecurile compuse din două categorii de băuturi spirtoase definite în mod specific, altele decât lichiorurile, – de exemplu, dintr-un rachiu de cereale (categoria 3 din anexa I, care necesită o tărie alcoolică minimă în volume de 35 %) și Williams (categoria 9 din anexa I, care necesită o tărie alcoolică minimă în volume de 37,5 %) – ar trebui să aibă un conținut efectiv de alcool care să corespundă conținutului minim de alcool combinat calculat al celor două, de exemplu 36,5 % vol. În fapt, în cazul în care se adaugă apă sau alte lichide, astfel încât tăria alcoolică a oricărei băuturi spirtoase să fie mai mică decât cea indicată în anexa I, băutura spirtoasă respectivă nu mai poate utiliza niciuna dintre denumirile prevăzute în categoria în cauză ca denumire legală, indiferent dacă în descrierea, prezentarea și etichetarea produsului final se menționează una sau mai multe categorii de băuturi spirtoase. Același lucru este valabil și în cazul în care se adaugă arome, coloranți sau îndulcitori, cu încălcarea cerințelor prevăzute pentru respectiva categorie de băuturi spirtoase. În acest caz, băutura finală nu ar reprezenta un amestec în sensul articolului 3 punctele 9 și 10 și nu ar putea fi etichetată ca atare în conformitate cu normele privind etichetarea amestecurilor, iar denumirile băuturilor spirtoase utilizate ar putea fi incluse numai într-o listă a ingredientelor, astfel cum se prevede la articolele 18-22 din Regulamentul ICPA.

NB:

În sensul RBS, numai cocktailurile rezultate exclusiv dintr-o combinație de diferite categorii de băuturi spirtoase, distilate de origine agricolă și/sau AEOA pot fi considerate amestecuri și etichetate ca atare. În plus, condițiile privind utilizarea și etichetarea amestecurilor sunt relevante numai pentru băuturile preambalate. Cu toate acestea, trebui subliniat faptul că, în unele rețete de cocktailuri gata de băut, lichiorurile pot include, de exemplu, zahărul și produsele alimentare (de exemplu sucuri de fructe/produse lactate) necesare pentru realizarea cocktailului. În acest caz, cocktailul ar putea fi totuși considerat și etichetat ca amestec, cu condiția ca lichiorul sau lichiorurile utilizate să respecte cerințele prevăzute în categoria 33 de băuturi spirtoase (în special tăria alcoolică minimă și conținutul minim de zahăr) și ca băutura rezultată să fie în continuare o băutură spirtoasă, de exemplu să aibă o tărie alcoolică minimă de 15 % în volume.

4.2.   Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

4.2.1.   Norme generale

Articolul 13 alineatul (3) prevede condițiile generale de utilizare și de etichetare a amestecurilor.

Pentru a proteja denumirile băuturilor spirtoase (categorii sau IG-uri) împotriva însușirii abuzive, articolul 13 alineatul (3) primul paragraf prevede că, în cazul amestecurilor, denumirile respective „pot fi indicate exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice afișate în același câmp vizual ca denumirea legală a băuturii spirtoase”.

Denumirea legală va fi „băutură spirtoasă” în cazul în care amestecul nu corespunde niciunei categorii de băuturi spirtoase.

În acest caz, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) al doilea paragraf, lista ingredientelor alcoolice dintr-un amestec trebuie însoțită de cel puțin unul dintre următorii termeni: „amestec” sau „amestecat” sau „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec”.

Termenul selectat poate preceda sau urma lista ingredientelor alcoolice sau poate fi plasat pe un alt rând în raport cu aceasta, atât timp cât apare în același câmp vizual ca lista și ca denumirea legală a amestecului.

În plus, atât lista ingredientelor alcoolice, cât și mențiunea însoțitoare trebuie să fie înscrise cu caractere uniforme de același tip și de aceeași culoare, a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală [articolul 13 alineatul (3) al doilea paragraf].

În fine, eticheta trebuie să prezinte cel puțin o dată proporția procentuală din volumul de alcool pur reprezentată de fiecare ingredient alcoolic, în ordinea descrescătoare a cantității utilizate în amestec [articolul 13 alineatul (3) al treilea paragraf].

NB:

În sensul dispozițiilor privind etichetarea amestecurilor în temeiul RBS, ingredientele alcoolice sunt fie băuturi spirtoase (ca atare), fie AEOA, fie distilate de origine agricolă, după cum se indică la articolul 3 punctul 9 din RBS. Pe de altă parte, într-o listă a ingredientelor, astfel cum este reglementată de articolele 18-22 din Regulamentul ICPA, ingredientele unice ale unei băuturi spirtoase trebuie să fie defalcate (și anume ingredientele unui lichior de portocale, care este o băutură spirtoasă ca atare, ar trebui să fie identificate într-o listă a ingredientelor în conformitate cu ICPA, de exemplu AEOA, zahăr și aromă de portocale).

4.2.2.   Amestecuri care corespund unei categorii de băuturi spirtoase

Articolul 13 alineatul (4) prevede condițiile specifice de utilizare și de etichetare a amestecurilor care corespund uneia sau mai multor categorii de băuturi spirtoase.

Acesta este, de regulă, cazul lichiorurilor care aparțin categoriei 33 de băuturi spirtoase. În acest caz, denumirea legală a amestecului va fi una dintre denumirile legale prevăzute în categoria relevantă (de exemplu „lichior”, „cremă”).

Și în cazul amestecurilor care corespund uneia sau mai multor categorii, denumirile băuturilor spirtoase (categorii sau IG-uri) utilizate la producerea amestecului pot apărea:

„(a)	exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice conținute de amestec care se scriu cu caractere uniforme având același tip și culoare și având o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală și

(b)	cel puțin o dată în același câmp vizual ca denumirea legală a amestecului.”

În plus, eticheta trebuie să prezinte cel puțin o dată proporția procentuală din volumul de alcool pur reprezentată de fiecare ingredient alcoolic, în ordinea descrescătoare a cantității utilizate în amestec [articolul 13 alineatul (4) al treilea paragraf].

În concluzie, diferențele dintre amestecurile care nu aparțin unei categorii de băuturi spirtoase (a) și amestecurile care aparțin unei categorii de băuturi spirtoase (b) se limitează la următoarele:

1)	denumirea legală a amestecurilor (a) este denumirea generică „băutură spirtoasă”, în timp ce pentru amestecurile (b) aceasta este una dintre denumirile legale permise de categoria sau categoriile de băuturi spirtoase din care face parte amestecul;

2)	în cazul amestecurilor (b), nu este necesar ca lista ingredientelor alcoolice să fie însoțită de termenul care definește un amestec („amestec”, „amestecat” sau „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec”).

Celelalte condiții de etichetare sunt aceleași în ambele cazuri.

4.3.   Controale

Controalele privind descrierea, prezentarea și etichetarea amestecurilor vizează respectarea următoarelor condiții:

Producție:

1)	produsul final este o băutură spirtoasă în conformitate cel puțin cu definiția de la articolul 2 din RBS (sau cu cerințele prevăzute în anexa I pentru categoria de băuturi spirtoase din care fac parte);

2)

au fost utilizate numai componente alcoolice distilate (băuturi spirtoase, distilate de origine agricolă și alcool etilic de origine agricolă sau o combinație a acestora), în timp ce alte produse alimentare pot fi adăugate doar ca ingrediente la lichioruri care corespund categoriei 33 de băuturi spirtoase din anexa I;

3)	băutura sau băuturile spirtoase menționate în lista ingredientelor alcoolice respectă toate cerințele stabilite pentru producerea lor în categoria relevantă de băuturi spirtoase din anexa I sau în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG, inclusiv tăria alcoolică minimă necesară.

Etichetarea:

4)	denumirea legală este „băutură spirtoasă”, în cazul amestecurilor care nu corespund unei categorii de băuturi spirtoase prevăzute în anexa I, sau una dintre denumirile legale prevăzute în categoria de băuturi spirtoase din care face parte amestecul;

5)	alte denumiri de băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) apar exclusiv într-o listă a ingredientelor alcoolice, însoțite de un termen care indică faptul că este vorba despre un amestec (dacă amestecul nu aparține unei categorii de băuturi spirtoase);

6)

lista ingredientelor alcoolice și termenul care o însoțește trebuie să figureze în același câmp vizual ca denumirea legală a amestecului și să fie înscrise cu caractere uniforme de același tip și de aceeași culoare, a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală;

7)	eticheta prezintă cel puțin o dată proporția procentuală din volumul de alcool pur reprezentată de fiecare ingredient alcoolic, în ordinea descrescătoare a cantității utilizate în amestec.

5.   CUPAJE

Articolul 3 punctele 11 și 12	Definiții
Articolul 13 alineatul (3a)	Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

5.1.   Ce sunt cupajele

În conformitate cu articolul 3 punctul 12, „«cupaj» înseamnă o băutură spirtoasă care a făcut obiectul procedeului de cupajare”, în timp ce, în conformitate cu articolul 3 punctul 11, „«a cupaja» înseamnă a combina două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeași categorie, între care există numai diferențe minore de compoziție, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

(a)	metoda de producție;

(b)	aparatele de distilare folosite;

(c)	durata de maturare sau de învechire;

(d)	aria geografică de producție;

băutura spirtoasă produsă în acest fel aparține aceleiași categorii de băuturi spirtoase ca și băuturile spirtoase inițiale, înainte de cupajare.”

Cupajele sunt băuturi spirtoase care rezultă din combinarea diferitelor băuturi spirtoase care aparțin aceleiași categorii de băuturi spirtoase. Prin urmare, cupajele aparțin aceleiași categorii de băuturi spirtoase.

În majoritatea cazurilor, diferite băuturi spirtoase din aceeași categorie sunt combinate pentru a se obține anumite proprietăți organoleptice dorite sau pentru a garanta uniformitatea caracteristicilor unei băuturi spirtoase pe parcursul anilor de producție.

De exemplu, în industria producătoare de Scotch Whisky, specialiștii în cupajare aleg anumite tipuri de whisky-uri „single malt” și „single grain” pentru a fabrica anumite mărci de Scotch Whisky cupajat.

Aceasta este o practică de producție obișnuită, care nu ridică nicio problemă în ceea ce privește posibilitatea de a induce în eroare consumatorii.

Cu toate acestea, definiția cupajelor include și combinarea de băuturi spirtoase care aparțin aceleiași categorii, dar, în același timp, și unor indicații geografice diferite (de exemplu, Cognac și Armagnac) sau combinarea de băuturi spirtoase care aparțin aceleiași categorii, dintre care una este o indicație geografică, dar cealaltă nu (de exemplu, Kirsch și Kirsch d’Alsace).

Pentru a proteja reputația indicațiilor geografice, legiuitorul a extins condițiile de utilizare și normele privind etichetarea analoage deja prevăzute pentru amestecuri [articolul 13 alineatul (3a) (37)] la cupajele obținute din băuturi spirtoase care aparțin unor indicații geografice diferite sau care aparțin doar parțial unor indicații geografice.

5.2.   Condiții de utilizare și dispoziții privind etichetarea

Articolul 13 alineatul (3a) prevede condițiile generale de utilizare și de etichetare a cupajelor.

Denumirea legală va fi una dintre denumirile legale prevăzute pentru categoria de băuturi spirtoase căreia îi aparține cupajul.

În mod evident, în aplicarea articolului 10 alineatul (5) litera (a), denumirea legală poate fi completată sau înlocuită cu o indicație geografică de băutură spirtoasă, în cazul în care sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute în dosarul tehnic/caietul de sarcini al produsului pentru IG respectivă.

În cazul cupajelor de băuturi spirtoase care aparțin unor indicații geografice diferite sau care aparțin doar parțial unor indicații geografice, se aplică următoarele norme privind etichetarea:

a)

în conformitate cu articolul 13 alineatul (3a) al doilea paragraf litera (a) punctul (i), denumirile care corespund băuturilor spirtoase cupajate pot figura „exclusiv într-o listă de ingrediente alcoolice conținute de cupaj care se scriu cu caractere uniforme de același font și de aceeași culoare și având o dimensiune care nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală”;

b)	în conformitate cu articolul 13 alineatul (3a) al doilea paragraf litera (a) punctul (ii), denumirile respective trebuie să figureze „cel puțin o dată în același câmp vizual ca denumirea legală a cupajului”;

c)

în conformitate cu articolul 13 alineatul (3a) al doilea paragraf litera (b), lista ingredientelor alcoolice trebuie însoțită de cel puțin unul dintre următorii termeni: „cupaj”, „cupajare” sau „cupajat”. Termenul selectat poate preceda sau urma lista ingredientelor alcoolice sau poate fi plasat pe un alt rând în raport cu aceasta, atât timp cât apare în același câmp vizual ca lista și ca denumirea legală a cupajului;

d)

în conformitate cu articolul 13 alineatul (3a) al doilea paragraf litera (c), eticheta trebuie să prezinte cel puțin o dată proporția procentuală din volumul de alcool pur reprezentată de fiecare ingredient alcoolic, în ordinea descrescătoare a cantității utilizate în cupaj. NB: Dispozițiile de mai sus vizează în special protejarea reputației anumitor indicații geografice. Prin urmare, ele nu se aplică cupajelor de băuturi spirtoase care aparțin aceleiași IG sau niciunei IG, deoarece cupajarea este un proces de producție obișnuit utilizat pentru fabricarea anumitor băuturi spirtoase, iar precizarea cantității fiecărei băuturi spirtoase diferite dintr-un cupaj nu este relevantă.

5.3.   Controale

Controalele privind descrierea, prezentarea și etichetarea cupajelor vizează respectarea următoarelor condiții:

Producție:

1)	Numai băuturile spirtoase din aceeași categorie pot fi combinate într-un cupaj: acestea se disting numai prin diferențe minore de compoziție datorate factorilor enumerați la articolul 3 punctul 11 din RBS (a se vedea § 5.1 de mai sus);

2)	produsul final aparține aceleiași categorii de băuturi spirtoase ca și băuturile spirtoase care sunt combinate în cupaj;

Etichetarea cupajelor:

3)	denumirea legală este una dintre denumirile legale prevăzute pentru categoria de băuturi spirtoase căreia îi aparține cupajul;

4)	denumirea legală poate fi completată sau înlocuită cu o indicație geografică de băutură spirtoasă în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile relevante;

5)

în cazul cupajelor de băuturi spirtoase care aparțin unor indicații geografice diferite sau care aparțin doar parțial unor indicații geografice: a. denumirile băuturilor spirtoase care compun cupajul (categorii sau IG) figurează exclusiv într-o listă a ingredientelor alcoolice; b. lista ingredientelor alcoolice se scrie cu caractere uniforme de același tip și de aceeași culoare, a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea legală; c. lista ingredientelor alcoolice apare cel puțin o dată în același câmp vizual cu denumirea legală a cupajului; d. lista ingredientelor alcoolice este însoțită de un termen care indică faptul că este vorba despre un cupaj; e. eticheta prezintă cel puțin o dată proporția procentuală din volumul de alcool pur reprezentată de fiecare ingredient alcoolic, în ordinea descrescătoare a cantității utilizate în cupaj.

6.   TABELE SINOPTICE

6.1.   Termeni compuși (TC)

DEFINIȚIE: Articolul 3 punctul 2	Combinație (având ca rezultat o băutură alcoolică) a unei denumiri de băutură spirtoasă (categorie sau IG) cu: 1) denumirea sau adjectivele derivate ale unuia sau mai multor produse alimentare (altele decât o băutură alcoolică și altele decât produsele alimentare utilizate pentru producerea respectivei băuturi spirtoase) și/sau 2) termenul „lichior” sau „cremă”.
CONDIȚII DE UTILIZARE: Articolul 11	a) Întreaga cantitate de alcool provine din băutura spirtoasă menționată în TC, cu excepția alcoolului prezent în arome, în coloranți și în alte ingrediente autorizate b) Nu se permite nicio diluare cu apă care să reducă tăria alcoolică sub TAV necesară
CERINȚE PRIVIND ETICHETAREA: Articolul 11	— Nu se permite utilizarea termenilor „alcool”, „spirtos”, „băutură”, „băutură spirtoasă” și „apă” în TC — Denumirea (legală): — „băutură spirtoasă” pentru băuturile spirtoase care nu respectă cerințele niciunei categorii; — termeni compuși care combină denumirea băuturii spirtoase cu termenul „lichior” sau „cremă” pentru o băutură spirtoasă care respectă cerințele relevante ale categoriei 33 din anexa I sau — denumirea băuturii alcoolice în conformitate cu Regulamentul ICPA, dacă nu este o băutură spirtoasă. — TC trebuie să fie înscriși cu caractere a căror dimensiune nu este mai mare decât cea a caracterelor utilizate pentru denumirea (legală) — TC trebuie să fie înscriși cu caractere uniforme (același tip, aceeași dimensiune, aceeași culoare) — TC trebuie să nu fie întrerupți de niciun element de text sau imagine care nu face parte din aceștia — În cazul unei combinații care are ca rezultat o băutură spirtoasă, denumirea legală a acesteia trebuie să însoțească întotdeauna TC: ambele trebuie să apară în același câmp vizual

6.2.   Aluzii

DEFINIȚIE: Articolul 3 punctul 3	Referire directă sau indirectă la una sau mai multe băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) în (descrierea,) prezentarea și etichetarea: 1. altor produse alimentare decât băuturile alcoolice 2. altor băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase 3. lichiorurilor (băuturi spirtoase din categoriile 33-40) 4. altor băuturi spirtoase decât lichiorurile (în cazuri specifice și limitate care nu se califică drept TC sau amestecuri)
CONDIȚII DE UTILIZARE: Articolul 12	a) Întreaga cantitate de alcool (adăugată) provine din băutura spirtoasă (cu excepția aluziilor pe butoaiele de băuturi spirtoase) b) Numai pentru IG-urile de băuturi spirtoase: produsul care face obiectul denumirii IG trebuie să fie utilizat într-o cantitate suficientă (procentul trebuie indicat pe etichetă) pentru a conferi o caracteristică esențială produsului alimentar în cauză (gust care poate fi atribuit în principal prezenței IG sau – în cazul în care este imposibil de dovedit – documente justificative corespunzătoare) c) Numai pentru IG-urile de băuturi spirtoase: nu s-a folosit niciun alt ingredient „comparabil”
CERINȚE PRIVIND ETICHETAREA: Articolul 12	— Numai pentru 1: se aplică normele ICPA — Numai pentru 2: denumirea = denumirea băuturii alcoolice în conformitate cu normele ICPA — Numai pentru 3: denumirea legală = „lichior”, denumirea legală a celeilalte categorii de lichior ale cărei cerințe respectă + nu se utilizează termenul „cream” în limba engleză. — Numai pentru 4: denumirea legală = oricare dintre denumirile permise de o categorie de băuturi spirtoase ale căror cerințe sunt respectate (denumirea legală „băutură spirtoasă” este permisă numai în cazul aluziilor la butoaie de băuturi spirtoase) — Pentru 2-4: Aluziile nu trebuie să figureze pe același rând ca denumirea (legală) a băuturii alcoolice + trebuie să fie înscrise cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea (legală) și pentru (eventualii) TC (cu excepția aluziilor la butoaie de băuturi spirtoase, care pot fi înscrise cu caractere de aceeași dimensiune ca cele utilizate pentru denumirea legală și eventualii TC) — Pentru 3 și 4: Aluzia trebuie să fie întotdeauna însoțită de denumirea legală a băuturii spirtoase: ambele trebuie să apară în același câmp vizual — Pentru 2 și 3: Lista ingredientelor alcoolice trebuie să indice procentul de alcool în ordine descrescătoare cel puțin o dată

6.3.   Amestecuri

DEFINIȚIE: Articolul 3 punctele 9 și 10

Combinații de ingrediente alcoolice distilate diferite, și anume băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri), alcool etilic de origine agricolă și/sau distilate de origine agricolă, care au ca rezultat: 1. o băutură spirtoasă care nu aparține unei categorii sau 2. o băutură spirtoasă care aparține unei categorii (de exemplu, lichior)

CERINȚE PRIVIND ETICHETAREA: Articolul 13 alineatele (3) și (4)

— Numai pentru 1: denumirea legală = „băutură spirtoasă” — Numai pentru 2: denumirea legală = denumirea categoriei — Denumirile de băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) trebuie să fie menționate numai într-o listă a ingredientelor alcoolice aflată în același câmp vizual ca denumirea legală — Lista ingredientelor alcoolice trebuie să indice, în ordine descrescătoare, procentul de alcool reprezentat de fiecare ingredient din amestec, cel puțin o dată — Numai pentru 1: în cazul în care este furnizată lista ingredientelor alcoolice, trebuie să se indice unul dintre termenii „amestec”, „amestecat” sau „băutură spirtoasă obținută dintr-un amestec”

6.4.   Cupaje

DEFINIȚIE: Articolul 3 punctele 11 și 12

Combinații de diferite băuturi spirtoase care aparțin aceleiași categorii, cu mici diferențe în ceea ce privește: 1) metoda de producție; 2) aparatele de distilare folosite; 3) perioada de maturare sau de învechire și/sau 4) aria geografică de producție

CERINȚE PRIVIND ETICHETAREA: Articolul 13 alineatul (3a)

— Denumirea legală = denumirea categoriei (care poate fi completată sau înlocuită cu denumirea unei IG) NUMAI pentru cupajele de diferite IG-uri sau de IG-uri + băuturi spirtoase care nu aparțin unei IG: — Denumirile altor băuturi spirtoase (categorii sau IG-uri) trebuie să fie menționate numai într-o listă a ingredientelor alcoolice aflată în același câmp vizual ca denumirea legală, cel puțin o dată. — în cazul în care este furnizată lista ingredientelor alcoolice, trebuie să se indice unul dintre termenii „cupaj”, „cupajare” sau „cupajat” — Lista ingredientelor alcoolice trebuie să indice, în ordine descrescătoare, procentul de alcool reprezentat de fiecare ingredient din cupaj, cel puțin o dată

---

(1)  Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 (JO L 130, 17.5.2019, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(3)  Acesta era deja cazul Regulamentului (CE) nr. 110/2008, care face trimitere, într-o serie de dispoziții privind etichetarea, la normele orizontale din Directiva 2000/13/CE, care a fost abrogată și înlocuită de Regulamentul ICPA cu începere de la 13 decembrie 2014.

(4)  A se vedea articolul 7 din Regulamentul ICPA.

(5)  Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).

(7)  În conformitate cu articolul 10 alineatul (5) litera (a) din RBS, denumirea legală a unei băuturi spirtoase poate fi completată sau înlocuită cu o IG de băuturi spirtoase.

(8)  Această dispoziție nu se referă la indicațiile geografice reglementate de capitolul III din RBS.

(9)  Articolul 2 alineatul (2) litera (o) din Regulamentul ICPA: „denumire curentă” înseamnă o denumire care este acceptată drept denumire a produsului alimentar de către consumatorii din statul membru în care este vândut, fără ca denumirea să necesite explicații suplimentare;

(10)  Aceeași excepție se aplică, prin analogie, IG-urilor de băuturi spirtoase al căror dosar tehnic/caiet de sarcini al produsului interzice orice îndulcire, chiar și pentru completarea gustului (de exemplu, Pálinka): întrucât toate băuturile spirtoase care aparțin IG în cauză nu sunt deloc îndulcite, etichetarea oricăreia dintre acestea ca „sec” ar induce în eroare.

(11)  A se vedea capitolul V din Regulamentul ICPA.

(12)  Atunci când în descrierea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase se face referire la o IG (de băutură spirtoasă sau de vin) al cărui butoi de lemn a fost utilizat pentru depozitarea băuturii spirtoase respective, este esențial ca operatorul din sectorul alimentar să poată dovedi, pe baza unor elemente obiective, că acel butoi a fost într-adevăr utilizat anterior pentru învechirea IG menționate.

(13)  Introdus de Regulamentul delegat (UE) 2021/1465 al Comisiei din 6 iulie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește definiția aluziilor la denumirile legale ale băuturilor spirtoase sau la indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase și utilizarea acestora în descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, altele decât băuturile spirtoase la care se face aluzie (JO L 321, 13.9.2021, p. 12).

(14)  Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 150, 14.6.2018, p. 1).

(15)  Cu toate acestea, nu și denumirea materiei (materiilor) prime distilate pentru a obține alcoolul utilizat la producerea unei băuturi spirtoase, care face mai degrabă obiectul dispozițiilor articolului 13 alineatul (1) (a se vedea § 1.6 de mai jos).

(16)  În ceea ce privește „votca” (categoria 15 de băuturi spirtoase), atunci când se adaugă ingrediente pentru a-i conferi o altă aromă predominantă decât cea a materiilor prime utilizate la producerea ei, în conformitate cu punctul 31 litera (e) din anexa I la RBS, denumirea sa legală trebuie să fie „votcă aromatizată” sau „votcă” completată de denumirea oricărei arome predominante (categoria 31 de băuturi spirtoase).

(17)  În conformitate cu categoria 33 litera (d) a patra liniuță. Lichior, „fără a aduce atingere articolului 3 punctul 2, articolului 10 alineatul (5) litera (b) și articolului 11, pentru lichiorurile care conțin lapte sau produse lactate, se poate utiliza denumirea legală „cremă” completată cu denumirea materiei prime utilizate care îi conferă lichiorului aroma predominantă, cu sau fără termenul «lichior»”.

(18)  „mai puțin în cazul băuturilor spirtoase care respectă cerințele de la categoria 39 din anexa I”, astfel cum se prevede la articolul 2 litera (c) din RBS.

(19)  În conformitate cu articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul ICPA, denumirea legală nu poate fi înlocuită de o denumire comercială.

(20)  În cauza C-136/96, referitoare la vânzarea unui whisky cu tărie redusă (și anume un whisky diluat cu apă sub 40 %), CJUE a respins un argument al pârâtului potrivit căruia acesta avea dreptul să beneficieze de dispozițiile privind termenii compuși pentru a-i permite să își descrie whisky-ul cu tărie redusă ca „Blended Whisky Spirit” sau „Spiritueux au Whisky”. Unul dintre motivele invocate pentru respingerea acestui argument a fost acela că, la momentul respectiv, dispozițiile privind termenii compuși se refereau numai la lichioruri. Întrucât articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 avea ca scop să extindă dispozițiile privind termenii compuși la toate băuturile spirtoase (și nu doar la lichioruri), precum și la IG, exista prin urmare pericolul ca descrieri precum „Scotch Whisky și apă de izvor” să poată fi utilizate ca termen compus pentru „Scotch Whisky”-urile cu tărie redusă, deoarece întreaga cantitate de alcool din produs era Scotch Whisky. Acest lucru ar fi anulat complet scopul stabilirii unei tării minime pentru Scotch Whisky/whisky (și alte băuturi spirtoase definite). Din acest motiv s-a introdus în Regulamentul (CE) nr. 110/2008 articolul 10 alineatul (2) [și a fost confirmat la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din noua versiune a RBS], pentru a se asigura faptul că nu se pot folosi termeni compuși în cazul în care băuturile spirtoase definite au fost pur și simplu diluate până la un nivel sub tăria lor minimă; Hotărârea din 16 iulie 1998, C-136/96, The Scotch Whisky Association, ECLI: EU:C:1998:366.

(21)  Introdus de Regulamentul delegat (UE) 2021/1335 al Comisiei din 27 mai 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește etichetarea băuturilor spirtoase rezultate din combinarea unei băuturi spirtoase cu un produs alimentar sau cu mai multe astfel de produse (JO L 289, 12.8.2021, p. 4).

(22)  În ceea ce privește denumirile altor băuturi alcoolice decât băuturile spirtoase, se aplică articolul 17 din Regulamentul ICPA: „Denumirea produsului alimentar este denumirea sa legală. În absența unei asemenea denumiri, denumirea produsului alimentar este denumirea sa curentă sau, în cazul în care nu există o denumire curentă sau aceasta nu este folosită, se indică denumirea descriptivă a produsului alimentar”. A se vedea definițiile respective de la articolul 2 alineatul (2) literele (n), (o) și (p) din Regulamentul ICPA.

(23)  Băuturile spirtoase care nu îndeplinesc această cerință, dar care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 110/2008 și care au fost produse și etichetate înainte de 31 decembrie 2022 pot fi introduse în continuare pe piață până la epuizarea stocurilor.

(24)  Aceste recomandări le reflectă pe cele incluse în documentul „Comunicarea Comisiei – Linii directoare privind etichetarea produselor alimentare care folosesc ca ingrediente produse cu denumiri de origine protejate (DOP) și cu indicații geografice protejate (IGP) (2010/C 341/03)”.

(25)  Conform definiției prevăzute la articolul 3 punctul 2 din RBS, combinarea unei băuturi spirtoase cu unul sau mai multe produse alimentare care are ca rezultat o băutură alcoolică este un termen compus și face obiectul dispozițiilor specifice prevăzute la articolul 11. Cu toate acestea, adăugarea mai multor băuturi spirtoase la o băutură nealcoolică trebuie tratată ca aluzie și face obiectul dispozițiilor de la articolul 12 alineatul (1).

(26)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(27)  Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).

(28)  Introdus prin Regulamentul delegat (UE) 2021/1334 al Comisiei din 27 mai 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aluziile la denumirile legale ale băuturilor spirtoase sau la indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase în descrierea, prezentarea și etichetarea altor băuturi spirtoase (JO L 289, 12.8.2021, p. 1).

(29)  Articolul 12 alineatul (3a) litera (b) punctul (iv) din Regulamentul (UE) 2019/787 se aplică numai începând de la 31 decembrie 2022. Între timp, rămâne în vigoare articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 (care impune ca aluzia să apară cu caractere cu dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru denumirea de vânzare și pentru termenul compus).

(30)  Anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun: textul notei 3 de la capitolul 22: „3. În sensul poziției 2202, expresia «băuturi nealcoolice» înseamnă băuturile cu titru alcoolic volumic de maximum 0,5 % vol. Băuturile alcoolice se clasifică, după caz, la pozițiile 2203-2206 sau la poziția 2208.”

(31)  Dispozițiile privind vinurile „dezalcoolizate” sau „parțial dezalcoolizate” sunt stabilite în Regulamentul privind OCP (UE) nr. 1308/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/2117.

(32)  În fapt, astfel de băuturi ar conține o anumită cantitate de alcool, deși un procent foarte scăzut. Prin urmare, în temeiul legislației UE, acestea ar trebui să fie considerate băuturi alcoolice.

(33)  Lichiorurile care fac obiectul acestei dispoziții și care nu îndeplinesc această cerință, dar îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 110/2008 și au fost produse și etichetate înainte de 31 decembrie 2022 pot fi introduse în continuare pe piață până la epuizarea stocurilor.

(34)  Băuturile spirtoase care nu îndeplinesc această cerință, dar care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 110/2008 și care au fost produse și etichetate înainte de 31 decembrie 2022 pot fi introduse în continuare pe piață până la epuizarea stocurilor.

(35)  Băuturile spirtoase care intră sub incidența acestei dispoziții și care au fost etichetate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 înainte de 31 decembrie 2022 pot fi introduse în continuare pe piață până la epuizarea stocurilor.

(36)  Băuturile spirtoase care intră sub incidența acestei dispoziții și care au fost etichetate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 înainte de 31 decembrie 2022 pot fi introduse în continuare pe piață până la epuizarea stocurilor.

(37)  Introdus prin Regulamentul delegat (UE) 2021/1096 al Comisiei din 21 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește dispozițiile referitoare la etichetarea cupajelor (JO L 238, 6.7.2021, p. 1).