Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32011R0142

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată Text cu relevanță pentru SEE

OJ L 54, 26.2.2011, p. 1–254 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 03 Volume 044 P. 68 - 321

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/142/oj

26.2.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 54/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 142/2011 AL COMISIEI

din 25 februarie 2011

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (regulamentul privind subprodusele de origine animală) (1), în special articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 11 alineatul (2) literele (b) și (c), articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 15 alineatul (1) literele (b), (d), (e), (h) și (i), articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 17 alineatul (2), articolul 18 alineatul (3), articolul 19 alineatul (4) literele (a), (b) și (c), articolul 19 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 20 alineatele (10) și (11), articolul 21 alineatele (5) și (6), articolul 22 alineatul (3), articolul 23 alineatul (3), articolul 27 literele (a), (b), (c) și (e) – (h), articolul 27 al doilea paragraf, articolul 31 alineatul (2), articolul 32 alineatul (3), articolul 40, articolul 41 alineatul (3) primul și al treilea paragraf, articolul 42, articolul 43 alineatul (3), articolul 45 alineatul (4), articolul 47 alineatul (2), articolul 48 alineatul (2), articolul 48 alineatul (7) litera (a), articolul 48 alineatul (8) litera (a) și articolul 48 alineatul (8) al doilea paragraf,

având în vedere Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor sanitar-veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (2), în special articolul 16 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 stabilește norme de sănătate publică și animală pentru subprodusele de origine animală și produsele derivate din acestea. Regulamentul menționat determină circumstanțele în care se elimină subprodusele de origine animală în vederea prevenirii răspândirii riscurilor pentru sănătatea publică și animală. În plus, regulamentul menționat precizează condițiile în care subprodusele de origine animală pot fi utilizate pentru aplicații în domeniul hranei pentru animale și în diferite scopuri, cum ar fi în produse cosmetice, produse farmaceutice și aplicații tehnice. De asemenea, acesta precizează obligațiile operatorilor în cazul manipulării subproduselor de origine animală în unități și instalații care fac obiectul controalelor oficiale.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 prevede că normele detaliate pentru manipularea subproduselor de origine animală și a produselor derivate, cum ar fi standardele de prelucrare, condițiile de igienă și formatul documentelor justificative care trebuie să însoțească transporturile de subproduse de origine animală și produse derivate în scopul asigurării trasabilității, se adoptă prin intermediul dispozițiilor de aplicare.

(3)

Normele detaliate pentru utilizarea și eliminarea subproduselor de origine animală din prezentul regulament ar trebui prevăzute având în vedere atingerea obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, în special utilizarea durabilă a materialelor de origine animală, precum și un nivel ridicat de protecție a sănătății publice și animale în Uniunea Europeană.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 nu se aplică corpurilor întregi sau părților de animale sălbatice, care nu sunt suspectate a fi infectate sau afectate de o boală transmisibilă la om sau la animale, cu excepția animalelor acvatice debarcate în scop comercial. În plus, acesta nu se aplică corpurilor întregi sau părților de vânat sălbatic care nu sunt colectate după ucidere, în conformitate cu bunele practici de vânătoare. Referitor la subprodusele animale provenite din vânătoare, eliminarea trebuie efectuată în așa fel încât să se prevină transmiterea riscurilor, în conformitate cu practicile specifice de vânătoare și cu bunele practici ale profesiei de vânător.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 se aplică subproduselor de origine animală utilizate pentru prelucrarea trofeelor de vânătoare. Prelucrarea unor astfel de trofee, precum și prelucrarea animalelor și părților de animale pentru care sunt utilizate alte metode, cum ar fi plastinația, trebuie să fie efectuate în condiții care previn transmiterea riscurilor pentru sănătatea umană și animală.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 se aplică și deșeurilor de catering dacă acestea provin din mijloace de transport care operează la nivel internațional, cum ar fi materiale derivate din produse alimentare servite la bordul avioanelor sau navelor care sosesc în Uniunea Europeană dintr-o țară terță. De asemenea, deșeurile de catering fac obiectul regulamentului menționat dacă acestea sunt utilizate ca hrană pentru animale, pentru prelucrare în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare autorizate în conformitate cu prezentul regulament sau pentru transformare în biogaz sau pentru compostare. Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 interzice utilizarea deșeurilor de catering ca hrană pentru animalele de fermă, cu excepția animalelor de blană. Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, deșeurile de catering pot fi prelucrate și ulterior utilizate numai dacă produsul derivat nu este utilizat ca hrană pentru astfel de animale.

(7)

În vederea asigurării coerenței legislației Uniunii, definiția pentru materiile prime furajere din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CEE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei (3) ar trebui utilizată ca bază pentru definirea materiilor prime furajere de origine animală din prezentul regulament.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 interzice expedierea subproduselor de origine animală și a produselor derivate din specii receptive din ferme, unități, instalații sau zone care intră sub incidența restricțiilor cauzate de prezența unei boli transmisibile grave. În vederea asigurării unui înalt nivel de protecție a sănătății animale în Uniune, lista bolilor din Codurile sanitare pentru animale terestre și acvatice ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (denumită în continuare „OIE”) ar trebui specificată ca fiind lista cu boli transmisibile grave în vederea determinării domeniului de aplicare al acestei interdicții.

(9)

Deoarece incinerarea și coincinerarea anumitor subproduse de origine animală nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2000/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deșeurilor (4), în prezentul regulament trebuie prevăzute norme adecvate pentru prevenirea riscurilor pentru sănătate care decurg din astfel de operațiuni, luând în considerare efectele posibile asupra mediului. Reziduurile provenite din operațiunile de incinerare sau coincinerare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ar trebui să fie reciclate sau eliminate în conformitate cu legislația de mediu a Uniunii, deoarece legislația respectivă permite în special utilizarea componentei fosforice a cenușilor în îngrășăminte și returnarea cenușii rezultate din incinerarea animalelor de companie către proprietarii acestor animale.

(10)

Produsele de origine animală sau produsele alimentare care conțin astfel de produse ar trebui să fie eliminate numai în depozite de deșeuri, în conformitate cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (5), cu condiția ca acestea să fi fost prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (6), în vederea reducerii potențialelor riscuri pentru sănătate.

(11)

Eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate prin intermediul apelor uzate ar trebui interzisă, deoarece apele uzate nu fac obiectul cerințelor care asigură un control adecvat al riscurilor pentru sănătatea publică și animală. Ar trebui luate măsuri adecvate care să prevină riscurile inacceptabile de eliminare accidentală a subproduselor lichide de origine animală, cum ar fi cele rezultate de la curățirea pardoselilor și a echipamentelor utilizate pentru prelucrare.

(12)

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (7) stabilește anumite măsuri de protecție a mediului și a sănătății umane. Articolul 2 alineatul (2) litera (b) din directiva menționată prevede că anumite materiale sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei respective în măsura în care acestea intră sub incidența altor acte legislative ale Uniunii, inclusiv subprodusele de origine animală care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (8), cu excepția celor destinate incinerării, eliminării în depozitele de deșeuri sau utilizării într-o instalație de biogaz sau de compostare. Regulamentul respectiv a fost abrogat și înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 din 4 martie 2011. În vederea asigurării coerenței legislației Uniunii, procesele prin care subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt transformate în biogaz și compostate ar trebui să îndeplinească normele de sănătate prevăzute în prezentul regulament, precum și măsurile de protecție a mediului prevăzute în Directiva 2008/98/CE.

(13)

Autoritatea competentă a unui stat membru ar trebui să poată autoriza parametri alternativi pentru transformarea subproduselor de origine animală în biogaz sau pentru compostarea acestora pe baza unei validări în conformitate cu un model armonizat. În acest caz, ar trebui să fie posibilă introducerea pe piață în întreaga Uniune Europeană a reziduurilor de digestie și a compostului. În plus, autoritatea competentă a unui stat membru ar trebui să poată autoriza anumiți parametri pentru subproduse de origine animală specifice, cum ar fi deșeurile de catering și amestecurile de deșeuri de catering cu anumite alte materiale, care sunt transformate în biogaz sau sunt compostate. Deoarece astfel de autorizări nu sunt eliberate conform unui model armonizat, reziduurile de digestie și compostul ar trebui introduse pe piață numai în statul membru în care au fost autorizați parametrii respectivi.

(14)

În scopul prevenirii contaminării produselor alimentare cu agenți patogeni, unitățile sau instalațiile care prelucrează subproduse de origine animală ar trebui să opereze în locații diferite de cele unde se află abatoare sau alte unități de prelucrare a alimentelor, în special în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (9), cu excepția cazurilor în care prelucrarea subproduselor de origine animală are loc în condiții autorizate de autoritatea competentă, în vederea prevenirii transmiterii riscurilor pentru sănătatea publică și animală în unitățile de prelucrare a produselor alimentare.

(15)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (10) prevede că statele membre implementează programe de monitorizare pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST). Corpurile animalelor utilizate pentru hrana anumitor specii, pentru promovarea biodiversității, ar trebui incluse în programele de monitorizare menționate în măsura necesară asigurării faptului că programele respective oferă informații suficiente referitoare la prevalența EST într-un anumit stat membru.

(16)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 permite hrănirea speciilor de păsări necrofage pe cale de dispariție sau protejate și a altor specii care trăiesc în habitatul natural cu anumite materiale de categoria 1, în scopul promovării biodiversității. Astfel de utilizări ca hrană ar trebui autorizate pentru anumite specii carnivore menționate în Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (11) și pentru anumite specii de păsări de pradă menționate în Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (12), pentru a se ține cont de modurile naturale de hrănire ale acestor specii.

(17)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 a introdus o procedură pentru autorizarea de metode alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate. Astfel de metode pot fi autorizate de Comisie în urma unui aviz din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”). Pentru facilitarea evaluării de către EFSA a cererilor primite, ar trebui stabilit un format standard care să explice solicitanților natura elementelor justificative care trebuie trimise. În conformitate cu tratatele, ar trebui să fie posibilă trimiterea cererilor pentru metodele alternative în limbile oficiale ale Uniunii, astfel cum prevede Regulamentul nr. 1 al Consiliului CEE de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (13).

(18)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerințelor privind igiena furajelor (14), operatorii din sectorul hranei pentru animale, alții decât producătorii primari, sunt obligați să depoziteze și să transporte hrana pentru animale în anumite condiții de igienă. Deoarece aceste condiții prevăd o reducere echivalentă a riscurilor potențiale, hrana combinată pentru animale derivată din subproduse de origine animală nu ar trebui să intre sub incidența cerințelor din prezentul regulament în ceea ce privește depozitarea și transportul.

(19)

Pentru promovarea științei și cercetării și pentru a asigura cea mai bună utilizare posibilă a subproduselor de origine animală și a produselor derivate pentru diagnosticarea bolilor umane sau animale, autoritatea competentă ar trebui să fie autorizată să prevadă condiții pentru preluarea de probe din astfel de materiale pentru scopuri de cercetare, educaționale sau diagnostice. Cu toate acestea, condițiile menționate nu ar trebui să fie stabilite pentru probe de agenți patogeni pentru care sunt prevăzute norme speciale în Directiva 92/118/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a condițiilor de sănătate publică și animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de produse care nu intră sub incidența condițiilor menționate, stabilite de reglementările comunitare specifice prevăzute de anexa A capitolul I la Directiva 89/662/CEE și, în ceea ce privește agenții patogeni, la Directiva 90/425/CEE (15).

(20)

Directiva 97/78/CE scutește de la controalele sanitar-veterinare la punctele de control la frontieră de la intrarea în Uniune subprodusele de origine animală destinate expozițiilor, cu condiția ca acestea să nu fie destinate comercializării, precum și subprodusele de origine animală destinate anumitor studii sau analize. Directiva menționată permite adoptarea de măsuri de punere în aplicare pentru aceste scutiri. Prezentul regulament ar trebui să prevadă condiții adecvate pentru importul subproduselor de origine animală și al produselor derivate destinate expozițiilor și anumitor studii sau analize, pentru a se asigura faptul că nu se răspândesc riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană sau animală atunci când aceste produse sunt introduse în Uniune. În vederea asigurării coerenței legislației Uniunii și pentru a oferi securitate juridică operatorilor, condițiile respective și măsurile de punere în aplicare pentru Directiva 97/78/CE ar trebui stabilite în prezentul regulament.

(21)

După colectare, subprodusele de origine animală ar trebui să fie manipulate în condiții adecvate care să asigure faptul că nu sunt transmise riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și animală. Unitățile sau instalațiile în care se efectuează anumite operațiuni înainte ca subprodusele de origine animală să fie supuse unor prelucrări ulterioare ar trebui să fie construite și să opereze într-un mod care să prevină transmiterea unor astfel de riscuri. Acestea ar trebui să includă unitățile sau instalațiile în care se efectuează operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală în conformitate cu legislația sanitar-veterinară a Uniunii, cu excepția manipulărilor subproduselor de origine animală în cursul activităților curative desfășurate de medici veterinari particulari.

(22)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, operatorii asigură trasabilitatea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în toate stadiile lanțului de producție, utilizare și eliminare, astfel încât să fie evitate orice perturbări inutile ale pieței interne în eventualitatea unor evenimente legate de riscuri efective sau potențiale pentru sănătatea publică sau animală. Prin urmare, trasabilitatea trebuie asigurată nu numai de către operatorii care generează, colectează sau transportă subproduse de origine animală, ci și de operatorii care elimină subprodusele de origine animală sau produsele derivate prin incinerare, coincinerare sau depozitare a deșeurilor.

(23)

Recipientele și mijloacele de transport utilizate pentru subprodusele de origine animală sau produsele derivate ar trebui să fie menținute în stare curată, astfel încât să se prevină contaminarea. Când acestea sunt dedicate transportului unui anumit material, cum ar fi subproduse lichide de origine animală care nu prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătate, operatorii își pot ajusta măsurile pentru a asigura prevenirea contaminării în funcție de riscul efectiv pe care îl prezintă materialul respectiv.

(24)

Statele membre ar trebui să fie autorizate să oblige operatorii să utilizeze sistemul computerizat veterinar integrat (Traces) instituit prin Decizia 2004/292/CE a Comisiei din 30 martie 2004 privind punerea în aplicare a sistemului TRACES și de modificare a Deciziei 92/486/CEE (16) (denumit în continuare „sistemul TRACES”) în scopul furnizării elementelor justificative privind sosirea transporturilor de subproduse de origine animală sau de produse derivate la locul de destinație. În mod alternativ, ca dovadă a sosirii transporturilor ar trebui furnizată o a patra copie a documentului comercial, care este returnată producătorului. Experiența celor două alternative ar trebui evaluată după primul an de punere în aplicare a prezentului regulament.

(25)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 specifică anumiți parametri pentru tratamentul grăsimilor topite, al uleiului de pește și al produselor din ouă care oferă un control adecvat al riscurilor potențiale pentru sănătate, în eventualitatea în care astfel de produse sunt utilizate pentru alte scopuri decât consumul uman. Prin urmare, parametrii menționați ar trebui autorizați ca alternative la tratamentele pentru subprodusele de origine animală prevăzute în prezentul regulament.

(26)

Colostrul și produsele din colostru ar trebui să provină de la cirezi de bovine indemne de anumite boli, astfel cum prevede Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (17).

(27)

Trimiterile la Directiva 76/768/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la produsele cosmetice (18), la Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste în creșterea animalelor (19), la Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanțe și reziduuri ale acestora în animale vii și în produse (20) ar trebui actualizate, iar trimiterea la Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (21) din cadrul normelor de sănătate privind gunoiul de grajd neprelucrat ar trebui actualizată.

(28)

Anumite materiale importate pentru producția de hrană pentru animale de companie ar trebui manipulate și utilizate în condiții adecvate riscului pe care ar putea să îl prezinte astfel de materiale. Ar trebui prevăzute, în special, dispoziții referitoare la expedierea acestora în condiții de siguranță către unitățile sau instalațiile de destinație unde asemenea materiale, precum și materialele de categoria 3, sunt incorporate în hrana pentru animale de companie. Referitor la unitățile sau instalațiile de destinație, autoritatea competentă ar trebui să fie autorizată să permită depozitarea materialelor importate împreună cu materialele de categoria 3, cu condiția asigurării trasabilității materialelor importate.

(29)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 se referă la anumite produse derivate care pot fi introduse pe piață conform unor condiții prevăzute de alte acte legislative ale Uniunii. Legislația respectivă prevede, de asemenea, condițiile pentru importul, colectarea și deplasarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate pentru fabricarea unor astfel de produse derivate. Cu toate acestea, Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 se aplică în cazurile în care celelalte acte legislative ale Uniunii nu prevăd condiții privind riscurile pentru sănătatea publică și animală pe care le-ar putea prezenta astfel de materii prime. Deoarece astfel de condiții nu au fost prevăzute în legătură cu materialele care au fost supuse anumitor etape de prelucrare înainte ca acestea să îndeplinească condițiile pentru introducerea pe piață în conformitate cu celelalte acte legislative ale Uniunii, aceste condiții ar trebui prevăzute în prezentul regulament. În special, ar trebui prevăzute condițiile pentru importul și manipularea unor astfel de materiale în interiorul Uniunii conform unor cerințe stricte de control și documentare, astfel încât să se prevină transmiterea unor riscuri potențiale pentru sănătate generate de astfel de materiale.

(30)

În special, prezentul regulament ar trebui să prevadă condiții adecvate de sănătate pentru materialele utilizate pentru fabricarea medicamentelor în conformitate cu Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (22), a medicamentelor de uz veterinar în conformitate cu Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (23), a dispozitivelor medicale în conformitate cu Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (24), a dispozitivelor medicale pentru diagnosticul in vitro în conformitate cu Directiva 98/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (25), a dispozitivelor medicale implantabile activ în conformitate cu Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (26) sau a reactivilor de laborator (denumite în continuare „produse finite”). Dacă riscurile generate de astfel de materiale sunt reduse prin purificare, concentrare în produs sau datorită condițiilor de manipulare și eliminare, ar trebui să se aplice numai cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cele din prezentul regulament referitoare la trasabilitate. În astfel de cazuri, nu ar trebui să se aplice cerințele referitoare la separarea subproduselor de origine animală pe diferite categorii în cadrul unității sau instalației care produce produsele finite, deoarece utilizarea ulterioară a materialelor în alte scopuri, în special posibilitatea ca acestea să ajungă în produse alimentare sau în furaje, poate fi exclusă prin aplicarea corectă a normelor de către operator, sub responsabilitatea autorității competente. Transporturile de astfel de materiale care urmează să fie importate în Uniune ar trebui să se supună controalelor sanitar-veterinare la punctele de control la frontieră de la intrare în conformitate cu Directiva 97/78/CE, pentru a se putea determina dacă produsele respective îndeplinesc cerințele pentru introducerea pe piața Uniunii.

(31)

În conformitate cu Directiva 2009/156/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe (27), notificarea anumitor boli la care sunt receptive ecvideele este obligatorie. Produsele din sângele ecvideelor destinate altor scopuri decât producerea hranei pentru animale, cum ar fi produsele din sânge destinate producerii medicamentelor de uz veterinar, ar trebui să provină de la ecvidee care nu au prezentat semne clinice ale acestor boli, în vederea reducerii riscului de transmitere a acestor boli.

(32)

Introducerea pe piață a pieilor proaspete pentru alte scopuri decât consumul uman ar trebui să poată fi permisă, cu condiția ca acestea să îndeplinească condițiile de sănătate animală pentru carnea proaspătă stabilite în conformitate cu Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (28), deoarece aceste condiții prevăd reducerea adecvată a riscurilor potențiale pentru sănătate.

(33)

Normele de sănătate prevăzute în prezentul regulament pentru producerea și introducerea pe piață a trofeelor de vânătoare și a altor preparate din animale care elimină riscurile potențiale ar trebui să completeze normele referitoare la protecția anumitor specii de animale sălbatice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (29), deoarece obiectivul regulamentului menționat este diferit. Preparatele anatomice din animale sau din subproduse de origine animală care au fost supuse unor prelucrări cum ar fi plastinația și care elimină, de asemenea, riscurile potențiale, nu ar trebui să se supună restricțiilor privind sănătatea animală, în vederea facilitării utilizării unor astfel de preparate, în special în scop educativ.

(34)

Subprodusele apicole care urmează să fie introduse pe piață ar trebui să fie indemne de anumite boli la care sunt receptive albinele, enumerate în Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE (30).

(35)

Parlamentul European și Consiliul au solicitat Comisiei determinarea unui punct final din lanțul de producție a produselor oleochimice dincolo de care acestea nu se mai supun cerințelor din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Decizia referitoare la punctul final respectiv ar trebui să fie luată cât mai curând după punerea la dispoziție a unei evaluări care estimează capacitatea proceselor oleochimice de reducere a riscurilor potențiale pentru sănătate care ar putea fi prezentate de grăsimile animale din orice categorie de material prelucrat.

(36)

Prezentul regulament ar trebui să facă trimitere la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei din 12 martie 2010 de stabilire a unor liste de țări terțe, teritorii sau părți ale acestora autorizate să introducă în Uniunea Europeană anumite animale și carne proaspătă, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (31), în măsura în care aceste țări terțe și alte teritorii ar trebui să fie autorizate pentru importul anumitor subproduse de origine animală sau produse derivate, deoarece riscurile prezentate de aceste produse sunt identice cu cele care ar putea rezulta din importul de animale vii sau carne proaspătă.

(37)

Din considerente similare privind riscurile pentru sănătate și în vederea asigurării coerenței legislației Uniunii, ar trebui să se facă trimiteri la liste suplimentare cu țări terțe din care pot fi importate anumite materiale de origine animală, în vederea determinării țărilor terțe din care pot fi importate subproduse de origine animală din specia respectivă. Astfel de liste sunt prevăzute în Decizia 2004/211/CE a Comisiei din 6 ianuarie 2004 de elaborare a listei țărilor terțe și a părților din teritoriile acestor țări din care statele membre autorizează importurile de ecvidee vii și de material seminal, de ovule și embrioni din specia ecvină și de modificare a Deciziilor 93/195/CEE și 94/63/CE (32), în Regulamentul (UE) nr. 605/2010 al Comisiei din 2 iulie 2010 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și sănătate publică și de certificare veterinară pentru introducerea în Uniunea Europeană a laptelui crud și a produselor lactate destinate consumului uman (33), în Decizia 2006/766/CE a Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a listelor țărilor terțe și a teritoriilor din care se autorizează importurile de moluște bivalve, echinoderme, tunicieri, gasteropode marine și produse pescărești (34), în Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a unei liste a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Comunitate și pot tranzita Comunitatea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (35) și în Regulamentul (CE) nr. 119/2009 al Comisiei din 9 februarie 2009 de stabilire a listei țărilor terțe și a părților acestora pentru importul sau tranzitul în Comunitate al cărnii de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice și al cărnii de iepuri de crescătorie, precum și cerințele de certificare veterinară (36).

(38)

Deoarece deșeurile din industria fotografică, care utilizează anumite subproduse de origine animală cum ar fi coloanele vertebrale bovine, prezintă nu numai riscuri pentru sănătatea publică și animală, ci și riscuri pentru mediu, acestea ar trebui fie eliminate, fie exportate în țara terță de origine a subproduselor de origine animală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (37).

(39)

Normele pentru tranzitul anumitor subproduse de origine animală și produse derivate prin Uniunea Europeană între teritoriile Federației Ruse ar trebui să facă trimitere la lista cu punctele de control la frontieră prevăzută în Decizia 2009/821/CE a Comisiei din 28 septembrie 2009 de stabilire a unei liste de puncte de control la frontieră, de fixare a anumitor reguli privind controalele efectuate de către experții veterinari ai Comisiei și de determinare a unităților veterinare în cadrul sistemului TRACES (38). În scopul tranzitului menționat, ar trebui utilizat documentul sanitar-veterinar comun de intrare prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 136/2004 al Comisiei din 22 ianuarie 2004 de stabilire a procedurilor controalelor sanitar-veterinare la punctele de control la frontieră ale Comunității la importul produselor provenind din țări terțe (39).

(40)

Prezentul regulament ar trebui să prevadă faptul că certificatele de sănătate care trebuie să însoțească transporturile de subproduse de origine animală sau de produse derivate la punctul de intrare în Uniune unde au loc controalele sanitar-veterinare ar trebui să fie eliberate în conformitate cu principii de certificare echivalente cu cele prevăzute în Directiva 96/93/CE a Consiliului din 17 decembrie 1996 privind certificarea animalelor și a produselor animaliere (40).

(41)

În vederea asigurării coerenței legislației Uniunii, controalele oficiale ale întregului lanț al subproduselor de origine animală și al produselor derivate ar trebui efectuate în conformitate cu obligațiile generale pentru controalele oficiale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (41).

(42)

Prin urmare, este necesară stabilirea în prezentul regulament a măsurilor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

(43)

De la 4 martie 2011, Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 abrogă Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

(44)

După adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1774/2002, au fost adoptate anumite acte de punere în aplicare, și anume Regulamentul (CE) nr. 811/2003 al Comisiei în ceea ce privește interzicerea reutilizării peștelui în interiorul speciei, îngroparea și incinerarea subproduselor animaliere (42), Decizia 2003/322/CE a Comisiei în ceea ce privește hrănirea unor specii de păsări necrofage cu anumite materiale de categoria 1 (43), Decizia 2003/324/CE a Comisiei în ceea ce privește o derogare de la interdicția reciclării intraspecifice pentru animalele de blană (44), Regulamentul (CE) nr. 79/2005 al Comisiei în ceea ce privește laptele și produsele lactate (45), Regulamentul (CE) nr. 92/2005 al Comisiei în ceea ce privește modul de eliminare sau utilizare (46), Regulamentul (CE) nr. 181/2006 al Comisiei în ceea ce privește îngrășămintele organice și amelioratorii de sol, alții decât gunoiul de grajd (47), Regulamentul (CE) nr. 1192/2006 al Comisiei în ceea ce privește listele cu unitățile aprobate (48) și Regulamentul (CE) nr. 2007/2006 al Comisiei în ceea ce privește importul și tranzitul anumitor produse intermediare derivate din materiale de categoria 3 (49).

(45)

În plus, în vederea stabilirii unor măsuri proporționale cu riscurile privind anumite utilizări specifice ale subproduselor de origine animală, au fost adoptate anumite măsuri tranzitorii, în special Regulamentul (CE) nr. 878/2004 al Comisiei în ceea ce privește importul și manipularea anumitor materii de categoria 1 și 2 (50), Decizia 2004/407/CE a Comisiei în ceea ce privește importul anumitor materiale pentru producerea fotogelatinei (51) și Regulamentul (CE) nr. 197/2006 al Comisiei în ceea ce privește manipularea și eliminarea alimentelor vechi (52).

(46)

Pentru simplificarea în continuare a normelor Uniunii în ceea ce privește subprodusele de origine animală, astfel cum a solicitat Președinția Consiliului în momentul adoptării Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, măsurile de punere în aplicare și măsurile tranzitorii menționate au fost revizuite. Acestea ar trebui să fie abrogate și înlocuite, după caz, prin prezentul regulament, astfel încât acestea să constituie un cadru juridic coerent pentru subprodusele de origine animală și produsele derivate.

(47)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 se aplică de la 4 martie 2011, prin urmare prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată. În plus, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție, în vederea acordării părților interesate a timpului necesar pentru adaptarea la noile norme prevăzute în prezentul regulament și pentru introducerea pe piață a anumitor produse fabricate în conformitate cu normele de sănătate ale Uniunii aplicabile înainte de acea dată, precum și pentru a permite continuarea importurilor la momentul intrării în vigoare a cerințelor din prezentul regulament.

(48)

Introducerea pe piață și exportul anumitor produse menționate în Regulamentul (CE) nr. 878/2004 ar trebui să continue în conformitate cu măsurile naționale, deoarece riscurile asociate cantităților limitate de materiale din prezent permit reglementarea acestora la nivel național, în așteptarea unei eventuale armonizări viitoare. Până la adoptarea măsurilor pentru colectarea și eliminarea anumitor cantități limitate de produse de origine animală din sectorul comerțului cu amănuntul pe baza unor dovezi suplimentare, autoritatea competentă ar trebui să poată autoriza colectarea și eliminarea unor astfel de produse prin alte mijloace, cu condiția asigurării unei protecții echivalente a sănătății publice și animale.

(49)

În conformitate cu solicitarea exprimată de Parlamentul European la momentul acordului în primă lectură a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 și ținând cont de sugestiile mai specifice ale Parlamentului de abordare a unor probleme tehnice, un proiect al prezentului regulament a fost prezentat la 27 septembrie 2010 Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară în vederea unui schimb de opinii.

(50)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește măsuri de punere în aplicare:

(a)

a normelor de sănătate publică și animală privind subprodusele de origine animală și produsele derivate, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b)

privind anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la punctele de control la frontieră în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) literele (e) și (f) din Directiva 97/78/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în anexa I.

Articolul 3

Punctul final în lanțul de producție pentru anumite produse derivate

Următoarele produse derivate, altele decât cele importate, pot fi introduse pe piață fără restricții, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a)

biomotorina care îndeplinește cerințele pentru eliminarea și utilizarea produselor derivate prevăzute în anexa IV capitolul IV secțiunea 3 punctul 2 litera (b);

(b)

hrana pentru animale de companie care îndeplinește cerințele specifice privind hrana prelucrată pentru animale de companie prevăzute în anexa XIII capitolul II punctul 7 litera (a);

(c)

produsele de ros pentru câini care îndeplinesc cerințele specifice privind produsele de ros pentru câini prevăzute în anexa XIII capitolul II punctul 7 litera (b);

(d)

pieile de ungulate care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul V litera C;

(e)

lâna și părul care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul VII litera B;

(f)

penele și puful care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în anexa XIII capitolul VII litera C;

(g)

blănurile care îndeplinesc condițiile prevăzute în anexa XIII capitolul VIII.

Articolul 4

Boli transmisibile grave

Bolile enumerate de OIE în articolul 1.2.3. din Codul sanitar pentru animale terestre, ediția 2010, și în capitolul 1.3 din Codul sanitar pentru animale acvatice, ediția 2010, sunt considerate boli transmisibile grave în sensul restricțiilor generale privind sănătatea animalelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

CAPITOLUL II

ELIMINAREA ȘI UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE

Articolul 5

Restricții privind utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate

1.   Operatorii din statele membre menționate în anexa II capitolul I respectă condițiile privind hrănirea animalelor de blană cu anumite materiale derivate din cadavre sau părți de animale din aceeași specie prevăzute în același capitol.

2.   Operatorii respectă restricțiile privind hrănirea animalelor de fermă cu iarbă provenită de pe terenuri pe care au fost aplicate anumite îngrășăminte organice și amelioratori de sol, în conformitate cu anexa II capitolul II.

Articolul 6

Eliminare prin incinerare și coincinerare

1.   Autoritatea competentă se asigură că incinerarea și coincinerarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate are loc numai:

(a)

în instalații de incinerare sau coincinerare cărora le-a fost acordată o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE; sau

(b)

în cazul instalațiilor care nu sunt obligate să dețină o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE, în instalații de incinerare sau coincinerare care au fost autorizate de autoritatea competentă să efectueze eliminări prin incinerare, sau eliminări sau recuperări de subproduse de origine animală sau produse derivate, dacă acestea reprezintă deșeuri, prin coincinerare, în conformitate cu articolul 24 alienatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

2.   Autoritatea competentă autorizează instalații de incinerare și instalații de coincinerare menționate la punctul 1 litera (b), în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, numai dacă acestea îndeplinesc cerințele stabilite în anexa III la regulamentul menționat.

3.   Operatorii instalațiilor de incinerare și a instalațiilor de coincinerare respectă cerințele generale privind incinerarea și coincinerarea stabilite în anexa III capitolul I.

4.   Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare de mare capacitate respectă cerințele din anexa III capitolul II.

5.   Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare de capacitate mică respectă cerințele din anexa III capitolul III.

Articolul 7

Depozitarea deșeurilor de materiale de categoriile 1 și 3

Prin derogare de la articolul 12 și articolul 14 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza eliminarea următoarelor materiale de categoria 1 și 3 într-un depozit de deșeuri autorizat:

(a)

hrana pentru animale de companie importată sau produsă din materiale importate, din materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b)

materialele de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu condiția ca:

(i)

astfel de materiale să nu fi intrat în contact cu niciun subprodus de origine animală menționat la articolele 8 și 9 și la articolul 10 literele (a) – (e) și (h) – (p) din regulamentul respectiv;

(ii)

în momentul în care sunt destinate eliminării:

materialele menționate la articolul 10 litera (f) din regulamentul respectiv să fi fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004; și

materialele menționate la articolul 10 litera (g) din regulamentul respectiv să fi fost prelucrate în conformitate cu anexa X capitolul II la acesta sau în conformitate cu cerințele specifice privind hrana pentru animalele de companie prevăzute în anexa XIII capitolul II din regulamentul menționat; și

(iii)

eliminarea unor astfel de materiale nu prezintă riscuri pentru sănătatea publică sau animală.

Articolul 8

Cerințe pentru instalațiile de prelucrare și alte unități

1.   Operatorii se asigură că instalațiile de prelucrare și alte unități aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerințe prevăzute în anexa IV capitolul I:

(a)

condițiile generale privind prelucrarea prevăzute în secțiunea 1;

(b)

cerințele privind epurarea apelor uzate prevăzute în secțiunea 2;

(c)

cerințele specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 1 și 2 prevăzute în secțiunea 3;

(d)

cerințele specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 3 prevăzute în secțiunea 4;

2.   Autoritatea competentă autorizează numai instalațiile de prelucrare și alte unități care îndeplinesc condițiile prevăzute în anexa IV capitolul I.

Articolul 9

Cerințe privind igiena și prelucrarea pentru instalațiile de prelucrare și alte unități

Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerințe prevăzute în anexa IV:

(a)

cerințele privind igiena și prelucrarea prevăzute în capitolul II;

(b)

metodele de prelucrare standard prevăzute în capitolul III, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau instalația respectivă;

(c)

metodele de prelucrare alternative prevăzute în capitolul IV, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau instalația respectivă.

Articolul 10

Cerințe privind transformarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în biogaz și compost

1.   Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerințe privind transformarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în biogaz sau compost prevăzute în anexa V:

(a)

cerințele aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare prevăzute în capitolul I;

(b)

cerințele de igienă aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare prevăzute în capitolul II;

(c)

parametrii de transformare standard prevăzuți în capitolul III secțiunea 1;

(d)

standardele privind reziduurile de digestie și compost prevăzute în capitolul III secțiunea 3.

2.   Autoritatea competentă autorizează numai instalațiile de biogaz și de compostare care îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa V.

3.   Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor parametri de transformare alternativi pentru instalațiile de biogaz și de compostare dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute în anexa V capitolul III secțiunea 2.

CAPITOLUL III

DEROGĂRI DE LA ANUMITE DISPOZIȚII ALE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1069/2009

Articolul 11

Norme speciale privind probele pentru cercetare și diagnostic

1.   Autoritatea competentă poate autoriza transportul, utilizarea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în condiții care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală.

Autoritatea competentă se asigură, în special, că operatorii respectă cerințele din anexa VI capitolul I.

2.   Operatorii respectă normele speciale privind probele pentru cercetare și diagnostic prevăzute în anexa VI capitolul I.

3.   Operatorii pot expedia probe pentru cercetare și diagnostic care constau din următoarele subproduse de origine animală și produse derivate către alt stat membru fără informarea autorității competente din statul membru de origine în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, fără informarea autorității competente din statul membru de destinație prin intermediul sistemului TRACES și fără acordul acceptării expedierii în conformitate cu articolul 48 alineatele (1) și (3) din regulamentul menționat:

(a)

materiale de categoria 1 și 2 și făină de carne și oase sau grăsime animală provenită din materiale de categoria 1 și 2;

(b)

proteine animale prelucrate.

Articolul 12

Norme speciale privind probele comerciale și articolele pentru expoziții

1.   Autoritatea competentă poate autoriza transportul, utilizarea și eliminarea probelor comerciale și a articolelor pentru expoziții în condiții care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală.

Autoritatea competentă se asigură, în special, că operatorii respectă cerințele din anexa VI capitolul I secțiunea 1 punctele 2, 3 și 4.

2.   Operatorii respectă normele speciale privind probele comerciale și articolele pentru expoziții prevăzute în anexa VI capitolul I secțiunea 2.

3.   Operatorii pot expedia probe comerciale care constau din următoarele subproduse de origine animală și produse derivate către alt stat membru fără informarea autorității competente din statul membru de origine în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, fără informarea autorității competente din statul membru de destinație prin intermediul sistemului TRACES și fără acordul acceptării expedierii în conformitate cu articolul 48 alineatele (1) și (3) din regulamentul menționat:

(a)

materiale de categoria 1 și 2 și făină de carne și oase sau grăsime animală provenită din materiale de categoria 1 și 2;

(b)

proteine animale prelucrate.

Articolul 13

Norme speciale privind hrănirea animalelor

1.   Operatorii pot hrăni următoarele animale cu materiale de categoria 2, cu condiția ca astfel de materiale să provină de la animale care nu au fost ucise sau nu au decedat ca urmare a prezenței sau a suspectării prezenței unei boli transmisibile la om sau la animale, sub rezerva îndeplinirii cerințelor generale prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 1 și a oricăror alte condiții care ar putea fi stabilite de autoritatea competentă:

(a)

animalele din grădinile zoologice;

(b)

animalele de blană;

(c)

câinii din haite recunoscute;

(d)

câinii și pisicile din adăposturi;

(e)

larvele și viermii pentru momeală de pescuit.

2.   Operatorii pot hrăni următoarele animale cu materiale de categoria 3 sub rezerva îndeplinirii cerințelor generale prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 1 și a oricăror alte condiții care ar putea fi stabilite de autoritatea competentă:

(a)

animalele din grădinile zoologice;

(b)

animalele de blană;

(c)

câinii din haite recunoscute;

(d)

câinii și pisicile din adăposturi;

(e)

larvele și viermii pentru momeală de pescuit.

Articolul 14

Hrănirea anumitor specii în puncte de hrănire sau în afara acestora și în grădinile zoologice

1.   Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin material cu risc specificat pentru hrănirea:

(a)

în puncte de hrănire, a speciilor pe cale de dispariție sau a speciilor protejate de păsări necrofage și a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, pentru promovarea biodiversității, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 2;

(b)

în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, a animalelor sălbatice menționate în anexa VI capitolul II secțiunea 2 punctul 1 litera (a), sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în secțiunea 3 din capitolul menționat.

2.   Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat și utilizarea materialelor derivate din animale din grădini zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 4.

Articolul 15

Norme speciale privind colectarea și eliminarea

Dacă autoritatea competentă autorizează eliminarea subproduselor de origine animală prin derogarea prevăzută la articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, eliminarea îndeplinește următoarele norme speciale prevăzute în anexa VI capitolul III:

(a)

normele speciale privind eliminarea subproduselor de origine animală prevăzute în secțiunea 1;

(b)

normele privind incinerarea și îngroparea subproduselor de origine animală în zone izolate, prevăzute în secțiunea 2;

(c)

normele privind incinerarea și îngroparea albinelor și a subproduselor apicole, prevăzute în secțiunea 3.

CAPITOLUL IV

AUTORIZAREA METODELOR ALTERNATIVE

Articolul 16

Formatul standard pentru cererile de autorizare a metodelor alternative

1.   Cererile de autorizare a metodelor alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, se depun de statele membre sau de părțile interesate în conformitate cu cerințele privind formatul standard al cererilor pentru metode alternative prevăzut în anexa VII.

2.   Statele membre desemnează puncte de contact naționale care oferă informații privind autoritatea competentă responsabilă cu evaluarea cererilor de autorizare a metodelor alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală.

3.   Comisia publică pe site-ul său internet o listă cu punctele de contact naționale.

CAPITOLUL V

COLECTAREA, TRANSPORTUL, IDENTIFICAREA ȘI TRASABILITATEA

Articolul 17

Cerințe privind documentele comerciale și certificatele de sănătate, identificarea, colectarea și transportul subproduselor de origine animală și trasabilitatea

1.   Operatorii se asigură că subprodusele de origine animală și produsele derivate:

(a)

îndeplinesc cerințele privind colectarea, transportul și identificarea prevăzute în anexa VIII capitolele I și II;

(b)

sunt însoțite în timpul transportului de documente comerciale sau certificate de sănătate în conformitate cu cerințele din anexa VIII capitolul III.

2.   Operatorii care expediază, transportă sau primesc subproduse de origine animală sau produse derivate păstrează înregistrările transporturilor și documentele comerciale sau certificatele de sănătate aferente în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa VIII capitolul IV.

3.   Operatorii respectă cerințele privind marcarea anumitor produse derivate, prevăzute în anexa VIII capitolul V.

CAPITOLUL VI

ÎNREGISTRAREA ȘI AUTORIZAREA UNITĂȚILOR ȘI INSTALAȚIILOR

Articolul 18

Cerințe privind autorizarea uneia sau mai multor unități și instalații care manipulează subproduse de origine animală în aceeași locație

Autoritatea competentă poate autoriza mai multe unități sau instalații care manipulează subproduse de origine animală aflate în aceeași locație, cu condiția ca amplasarea acestora și modul de manipulare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate în cadrul unităților sau instalațiilor să excludă transmiterea riscurilor pentru sănătatea publică și animală între unități sau instalații.

Articolul 19

Cerințe privind anumite unități și instalații autorizate care manipulează subproduse de origine animală și produse derivate

Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor, autorizate de autoritatea competentă, îndeplinesc cerințele stabilite în următoarele capitole din anexa IX la prezentul regulament în cazul în care acestea desfășoară una sau mai multe din activitățile următoare prevăzute la articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a)

Capitolul I, în cazul în care aceștia produc hrană pentru animale în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (e) din regulamentul menționat;

(b)

Capitolul II, în cazul în care aceștia depozitează subproduse de origine animală în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (i) din regulamentul menționat și în cazul în care aceștia manipulează subproduse de origine animală după colectarea acestora prin intermediul următoarelor operațiuni prevăzute la articolul 24 alienatul (1) litera (h) din regulamentul menționat:

(i)

sortare;

(ii)

tăiere;

(iii)

refrigerare;

(iv)

congelare;

(v)

sărare;

(vi)

conservare prin alte procese;

(vii)

îndepărtarea pieilor sau îndepărtarea materialului cu risc specificat;

(viii)

operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală și care au loc în conformitate cu obligațiile impuse de legislația sanitar-veterinară a Uniunii;

(ix)

igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz/compostării, înainte de transformarea sau compostarea în alte unități sau instalații în conformitate cu anexa V la prezentul regulament;

(x)

pasare;

(c)

Capitolul III, în cazul în care aceștia depozitează produse derivate destinate anumitor scopuri prevăzute la articolul 24 alineatul (1) litera (j) din regulamentul respectiv.

Articolul 20

Cerințe privind anumite unități și instalații înregistrate care manipulează subproduse de origine animală și produse derivate

1.   Operatorii instalațiilor sau unităților înregistrate sau alți operatori înregistrați manipulează subprodusele de origine animală și produsele derivate în condițiile stabilite în anexa IX capitolul IV.

2.   Operatorii înregistrați care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate, cu excepția transportului între două locații ale aceluiași operator, îndeplinesc în special condițiile stabilite în anexa IX capitolul IV punctul 2.

3.   Alineatele (1) și (2) nu se aplică:

(a)

operatorilor autorizați pentru care transportul subproduselor de origine animală sau a produselor derivate reprezintă o activitate auxiliară;

(b)

operatorilor care sunt înregistrați pentru activități de transport în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 183/2005.

4.   Autoritatea competentă poate deroga următorii operatori de la obligația de notificare prevăzută la articolul 23 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a)

operatorii care manipulează sau produc trofee de vânătoare sau alte preparate prevăzute în anexa XIII capitolul VI din prezentul regulament în scopuri personale sau necomerciale;

(b)

operatorii care manipulează sau elimină probe pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale.

CAPITOLUL VII

INTRODUCEREA PE PIAȚĂ

Articolul 21

Prelucrarea și introducerea pe piață a subproduselor de origine animală și a produselor derivate pentru hrănirea animalelor de fermă, cu excepția animalelor de blană

1.   Operatorii îndeplinesc următoarele cerințe privind introducerea pe piață, cu excepția importurilor, de subproduse de origine animală și produse derivate destinate hrănirii animalelor de fermă, cu excepția animalelor de blană, în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, stabilite în anexa X la prezentul regulament:

(a)

cerințele generale privind prelucrarea și introducerea pe piață prevăzute în capitolul I;

(b)

cerințele specifice privind proteinele animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în capitolul II;

(c)

cerințele privind anumite tipuri de hrană pentru pești și momeli pentru pescuit prevăzute în capitolul III.

2.   Autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a laptelui, a produselor pe bază de lapte și a produselor derivate din lapte clasificate ca materiale de categoria 3 în conformitate cu articolul 10 literele (e), (f) și (h) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și care nu au fost prelucrate în conformitate cu cerințele generale prevăzute în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea I din prezentul regulament, cu condiția ca materialele respective să îndeplinească cerințele privind derogarea pentru introducerea pe piață a laptelui prelucrat în conformitate cu standardele naționale prevăzute în partea II din secțiunea menționată.

Articolul 22

Introducerea pe piață și utilizarea îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol

1.   Operatorii îndeplinesc cerințele privind introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol, precum și privind utilizarea unor astfel de produse, în special aplicarea acestora pe terenuri, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (i) și cu articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, stabilite în anexa XI la prezentul regulament.

2.   Introducerea pe piață, inclusiv importul, de guano provenit de la păsări marine sălbatice nu este supusă niciunei condiții de sănătate animală.

3.   Autoritatea competentă din statul membru în care urmează să se aplice pe terenuri un îngrășământ organic sau un ameliorator de sol, produs din făină de carne și oase derivată din materiale de categoria 2 sau din proteine animale prelucrate, autorizează una sau mai multe componente care urmează să fie amestecate cu materialele menționate, în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, conform criteriilor prevăzute în anexa IX capitolul II secțiunea 1 punctul 3 din prezentul regulament.

4.   Prin derogare de la articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritățile competente din statele membre de origine și de destinație care au o frontieră comună pot autoriza transportul de gunoi de grajd între fermele localizate în regiunile de frontieră ale celor două state membre, cu condiția îndeplinirii condițiilor adecvate pentru controlul oricăror riscuri posibile pentru sănătatea publică sau animală, cum ar fi obligația operatorilor în cauză de a păstra înregistrări adecvate, prevăzute într-un acord bilateral.

5.   În conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritățile competente din statele membre încurajează, după caz, dezvoltarea, diseminarea și utilizarea de ghiduri naționale de bune practici agricole pentru aplicarea pe terenuri a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol.

Articolul 23

Produse intermediare

1.   Produsele intermediare importate în Uniune sau aflate în tranzit prin aceasta îndeplinesc condițiile de control al riscurilor potențiale pentru sănătatea publică și animală prevăzute în anexa XII la prezentul regulament.

2.   Produsele intermediare care au fost transportate către o unitate sau o instalație menționată în anexa XII punctul 3 la prezentul regulament pot fi manipulate fără alte restricții în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

unitatea sau instalația dispune de dotări adecvate pentru primirea produselor intermediare care să prevină transmiterea bolilor transmisibile la om și la animale;

(b)

produsele intermediare nu prezintă niciun risc de transmitere a bolilor transmisibile la om și la animale datorită purificării la care au fost supuse sau datorită altor tratamente la care au fost supuse subprodusele de origine animală și produsele intermediare, datorită concentrației subproduselor de origine animală în produsul intermediar sau datorită măsurilor adecvate de biosecuritate privind manipularea produselor intermediare;

(c)

unitatea sau instalația păstrează înregistrări cu date referitoare la cantitățile de materiale primite, categoria acestora, după caz, precum și la unitatea, instalația sau operatorul căruia i-a furnizat produsele sale; și

(d)

produsele intermediare neutilizate și alte materiale în surplus ale instalației sau unității, cum ar fi produsele expirate, sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

3.   Operatorul sau proprietarul unității sau instalației de destinație a produselor intermediare sau reprezentantul acestuia utilizează și/sau expediază produsele intermediare exclusiv în scopul amestecării, aplicării unui material de acoperire, asamblării, ambalării sau etichetării ulterioare.

Articolul 24

Hrană pentru animale de companie și alte produse derivate

1.   Se interzice utilizarea materialelor de categoria 1 menționate la articolul 8 literele (a), (b), (d) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru fabricarea produselor derivate destinate ingerării de către oameni sau animale sau aplicării pe oameni sau animale, altele decât produsele derivate menționate la articolele 33 și 36 din regulamentul respectiv.

2.   În cazul în care un subprodus de origine animală sau un produs derivat poate fi utilizat pentru hrănirea animalelor de fermă sau pentru alte scopuri prevăzute la articolul 36 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, acestea se introduc pe piață, cu excepția importurilor, în conformitate cu cerințele specifice privind proteinele animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în anexa X capitolul II din prezentul regulament, dacă anexa XIII la prezentul regulament nu prevede cerințe specifice privind astfel de produse.

3.   Operatorii respectă cerințele pentru introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a hranei pentru animalele de companie, în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, prevăzute în anexa XIII capitolele I și II din prezentul regulament.

4.   Operatorii respectă cerințele pentru introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a produselor derivate, în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, prevăzute în anexa XIII capitolul I și capitolele III – XII din prezentul regulament.

CAPITOLUL VIII

IMPORTUL, TRANZITUL ȘI EXPORTUL

Articolul 25

Importul, tranzitul și exportul subproduselor de origine animală și a produselor derivate

1.   Sunt interzise importul în Uniune și tranzitul prin aceasta a următoarelor subproduse de origine animală:

(a)

gunoi de grajd neprelucrat;

(b)

pene și părți de pene și puf netratate;

(c)

ceară de albine sub formă de fagure.

2.   Importul în Uniune și tranzitul prin aceasta a următoarelor subproduse de origine animală nu se supun niciunei condiții privind sănătatea animală:

(a)

lâna și părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

(b)

blănuri care au fost uscate cel puțin două zile la o temperatură ambiantă de 18 °C și 55 % umiditate.

3.   Operatorii respectă următoarele cerințe specifice privind importul în Uniune și tranzitul prin aceasta a anumitor subproduse de origine animală și produse derivate, în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) și cu articolul 42 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, prevăzute în anexa XIV la prezentul regulament:

(a)

cerințele specifice pentru importul și tranzitul materialelor de categoria 3 și a produselor derivate destinate utilizărilor în lanțul alimentar animal, altele decât utilizările în hrana pentru animale de companie sau pentru animale de blană, prevăzute în capitolul I din anexa menționată;

(b)

cerințele specifice pentru importul și tranzitul subproduselor de origine animală și a produselor derivate destinate utilizărilor în afara lanțului alimentar animal pentru animalele de fermă, prevăzute în capitolul II din anexa respectivă.

Articolul 26

Introducerea pe piață, inclusiv importul, și exportul anumitor materiale de categoria 1

Autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piață, inclusiv importul, precum și exportul de piei provenite de la animale care au fost supuse unui tratament ilegal conform definiției de la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din Directiva 96/22/CE sau de la articolul 2 litera (b) din Directiva 96/23/CE, de intestine de rumegătoare cu sau fără conținut și de oase și produse din oase care conțin coloana vertebrală și craniul, cu condiția îndeplinirii următoarelor cerințe:

(a)

materialele respective trebuie să nu fie materiale de categoria 1 provenite de la oricare din următoarele animale:

(i)

animale suspecte de infecție cu EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(ii)

animale în care prezența EST a fost confirmată oficial;

(iii)

animale ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST;

(b)

materialele respective trebuie să nu fie destinate vreuneia din următoarele utilizări:

(i)

hrănirea animalelor;

(ii)

aplicarea pe terenuri din care se hrănesc animalele de fermă;

(iii)

producerea de:

produse cosmetice astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 76/768/CEE;

dispozitive medicale implantabile activ astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 90/385/CEE;

dispozitive medicale astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 93/42/CEE;

dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 98/79/CE;

medicamente de uz veterinar astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2001/82/CE;

medicamente astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2001/83/CE;

(c)

materialele trebuie importate cu o etichetă și trebuie să îndeplinească cerințele specifice pentru anumite deplasări de subproduse de origine animală prevăzute în anexa XIV capitolul IV secțiunea 1 din prezentul regulament;

(d)

materialele trebuie să fie importate în conformitate cu cerințele de certificare sanitar-veterinară prevăzute în legislația națională.

Articolul 27

Importul și tranzitul probelor pentru cercetare și diagnostic

1.   Autoritatea competentă poate autoriza importul și tranzitul probelor pentru cercetare și diagnostic, care conțin produse derivate sau subproduse de origine animală, inclusiv subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 25 alineatul (1), în conformitate cu condițiile care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală.

Condițiile respective includ cel puțin următoarele:

(a)

introducerea transportului trebuie să fi fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din statul membru de destinație; și

(b)

transportul trebuie trimis direct de la punctul de intrare în Uniune către utilizatorul autorizat.

2.   Operatorii prezintă probele pentru cercetare și diagnostic destinate importului printr-un stat membru, altul decât statul membru de destinație, la unul din punctele autorizate de control la frontieră ale Uniunii enumerate în anexa I la Decizia 2009/821/CE. La punctul de control la frontieră, probele pentru cercetare și diagnostic nu se supun controalelor sanitar-veterinare în conformitate cu capitolul I din Directiva 97/78/CE. Autoritatea competentă a punctului de control la frontieră informează autoritatea competentă a statului membru de destinație în legătură cu introducerea probelor pentru cercetare și diagnostic prin intermediul sistemului TRACES.

3.   Operatorii care manipulează probe pentru cercetare sau probe pentru diagnostic îndeplinesc cerințele speciale privind eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 1 din prezentul regulament.

Articolul 28

Importul și tranzitul probelor comerciale și a articolelor pentru expoziții

1.   Autoritatea competentă poate autoriza importul și tranzitul probelor comerciale în conformitate cu normele speciale prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 2 punctul 1 din prezentul regulament.

2.   Operatorii care manipulează probe comerciale îndeplinesc normele speciale privind manipularea și eliminarea probelor comerciale prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 2 punctele 2 și 3 din prezentul regulament.

3.   Autoritatea competentă poate autoriza importul și tranzitul articolelor pentru expoziții în conformitate cu normele speciale privind articolele pentru expoziții prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 3 din prezentul regulament.

4.   Operatorii care manipulează articole pentru expoziții îndeplinesc condițiile privind ambalarea, manipularea și eliminarea articolelor pentru expoziții prevăzute în anexa XIV capitolul III secțiunea 3 din prezentul regulament.

Articolul 29

Cerințe specifice privind anumite deplasări de subproduse de origine animală între teritorii ale Federației Ruse

1.   Autoritatea competentă autorizează deplasări specifice de transporturi de subproduse de origine animală provenite din și destinate Federației Ruse direct sau printr-o țară terță, pe căi rutiere sau feroviare prin Uniune, între punctele autorizate de control la frontieră ale Uniunii enumerate în anexa I la Decizia 2009/821/CE, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

transportul este sigilat cu un sigiliu purtând un număr de serie, la punctul de control la frontieră de intrare în Uniune, de către serviciile sanitar-veterinare ale autorității competente;

(b)

documentele care însoțesc transportul, prevăzute la articolul 7 din Directiva 97/78/CE, cuprind pe fiecare pagină o ștampilă aplicată de medicul veterinar oficial al autorității competente responsabile pentru punctul de control la frontieră, purtând mențiunea „EXCLUSIV PENTRU TRANZIT PRIN UE CU DESTINAȚIA RUSIA”;

(c)

sunt îndeplinite cerințele procedurale prevăzute la articolul 11 din Directiva 97/78/CE;

(d)

transportul este certificat ca acceptabil pentru tranzit în documentul sanitar-veterinar comun de intrare prevăzut în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 136/2004 de către medicul veterinar oficial de la punctul de control la frontiera de introducere.

2.   Nu sunt autorizate descărcarea sau depozitarea, în sensul articolului 12 alineatul (4) sau al articolului 13 din Directiva 97/78/CE, a unor astfel de transporturi pe teritoriul unui stat membru.

3.   Autoritatea competentă efectuează cu regularitate audituri pentru a verifica dacă numărul de transporturi și cantitățile de produse care părăsesc teritoriul Uniunii corespund numărului și cantităților care au fost introduse în Uniune.

Articolul 30

Listele cu unitățile și instalațiile din țările terțe

Listele cu unitățile și instalațiile din țările terțe se introduc în sistemul TRACES în conformitate cu specificațiile tehnice publicate de Comisie pe site-ul său internet.

Fiecare listă se actualizează periodic.

Articolul 31

Modele de certificate de sănătate și declarații pentru import și tranzit

Transporturile de subproduse de origine animală și produse derivate pentru importul în Uniune sau tranzitul prin aceasta trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate și declarații, în conformitate cu modelele prevăzute în anexa XV la prezentul regulament, la punctul de intrare în Uniune în care au loc controalele sanitar-veterinare, în conformitate cu Directiva 97/78/CE.

CAPITOLUL IX

CONTROALE OFICIALE

Articolul 32

Controale oficiale

1.   Autoritatea competentă ia toate măsurile necesare pentru a controla întreg lanțul de colectare, transport, utilizare și eliminare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Măsurile respective sunt luate în conformitate cu principiile privind controalele oficiale prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

2.   Controalele oficiale menționate la alineatul (1) includ controalele privind păstrarea înregistrărilor și a altor documente impuse de normele prevăzute în prezentul regulament.

3.   Autoritatea competentă efectuează următoarele controale oficiale, prevăzute la articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa XVI la prezentul regulament:

(a)

controale oficiale ale instalațiilor de prelucrare în conformitate cu capitolul I;

(b)

controale oficiale ale altor activități care implică manipularea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în conformitate cu capitolul III secțiunile 1 – 9.

4.   Autoritatea competentă efectuează controale ale sigiliilor aplicate transporturilor de subproduse de origine animală sau de produse derivate.

În cazul în care autoritatea competentă aplică un sigiliu unui astfel de transport expediat către un loc de destinație, aceasta trebuie să informeze autoritatea competentă din locul de destinație.

5.   Autoritatea competentă întocmește listele cu unitățile, instalațiile și operatorii prevăzute la articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XVI capitolul II din prezentul regulament.

6.   Autoritatea competentă din statul membru de destinație decide în legătură cu cererea unui operator privind acceptarea sau refuzul anumitor materiale de categoria 1, categoria 2 și făinii de carne și oase sau grăsimii animale derivate din materiale de categoria 1 și categoria 2, în termen de 20 de zile calendaristice de la data primirii unei astfel de cereri, cu condiția ca cererea să fie depusă în una din limbile oficiale ale statului membru respectiv.

7.   Operatorii depun cererile de autorizare menționate la alineatul (6) în conformitate cu formatul standard prevăzut în anexa XVI capitolul III secțiunea 10 din prezentul regulament.

Articolul 33

Reautorizarea instalațiilor și unităților după acordarea unei autorizații temporare

1.   În cazul în care o instalație sau o unitate autorizată pentru prelucrarea materialelor de categoria 3 primește ulterior o autorizație temporară pentru prelucrarea materialelor de categoria 1 sau de categoria 2, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, este interzisă reluarea prelucrării materialelor de categoria 3 înainte ca autoritatea competentă să acorde autorizația de reluare a prelucrării materialelor de categoria 3 în conformitate cu articolul 44 din regulamentul respectiv.

2.   În cazul în care o instalație sau o unitate autorizată pentru prelucrarea materialelor de categoria 2 primește ulterior o autorizație temporară pentru prelucrarea materialelor de categoria 1, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, este interzisă reluarea prelucrării materialelor de categoria 2 înainte ca autoritatea competentă să acorde autorizația de reluare a prelucrării materialelor de categoria 2 în conformitate cu articolul 44 din regulamentul respectiv.

CAPITOLUL X

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 34

Restricții privind introducerea pe piață a anumitor subproduse de origine animală și produse derivate din motive de sănătate publică și animală

Autoritatea competentă nu interzice și nu restricționează introducerea pe piață a următoarelor subproduse de origine animală și produse derivate din motive de sănătate publică sau animală, altele decât în conformitate cu normele prevăzute în legislația Uniunii, în special cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și în prezentul regulament:

(a)

proteine animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în anexa X capitolul II din prezentul regulament;

(b)

hrana pentru animale de companie și anumite alte produse derivate prevăzute în anexa XIII la prezentul regulament;

(c)

subproduse de origine animală și produse derivate importate în Uniune sau aflate în tranzit prin aceasta în conformitate cu anexa XIV la prezentul regulament.

Articolul 35

Abrogare

1.   Se abrogă următoarele acte:

(a)

Regulamentul (CE) nr. 811/2003;

(b)

Decizia 2003/322/CE;

(c)

Decizia 2003/324/CE;

(d)

Regulamentul (CE) nr. 878/2004;

(e)

Decizia 2004/407/CE;

(f)

Regulamentul (CE) nr. 79/2005;

(g)

Regulamentul (CE) nr. 92/2005;

(h)

Regulamentul (CE) nr. 181/2006;

(i)

Regulamentul (CE) nr. 197/2006;

(j)

Regulamentul (CE) nr. 1192/2006;

(k)

Regulamentul (CE) nr. 2007/2006.

2.   Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 36

Măsuri tranzitorii

1.   Pentru o perioadă tranzitorie până la 31 decembrie 2011, operatorii pot introduce pe piață îngrășăminte organice și amelioratori de sol produse înainte de 4 martie 2011 în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1774/2002 și (CE) nr. 181/2006:

(a)

cu condiția ca acestea să fi fost produse:

(i)

fie de carne și oase provenită din materiale de categoria 2;

(ii)

fie din proteine animale prelucrate;

(b)

chiar dacă acestea nu au fost amestecate cu o componentă care să excludă utilizarea ulterioară a amestecului pentru hrănirea animalelor.

2.   Pentru o perioadă de tranziție până la 31 ianuarie 2012, transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate însoțite de un certificat de sănătate, o declarație sau un document comercial, completat și semnat în conformitate cu modelul adecvat prevăzut în anexa X din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, continuă să fie acceptate pentru importul în Uniune, cu condiția ca astfel de certificate, declarații sau documente să fi fost completate și semnate înainte de 30 noiembrie 2011.

3.   Pentru o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2012 și prin derogare de la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, statele membre pot autoriza colectarea, transportul și eliminarea materialelor de categoria 3 care conțin produse de origine animală, sau a alimentelor care conțin produse de origine animală, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme generate de defecte de fabricație sau de ambalare sau de alte defecte care nu prezintă riscuri pentru sănătatea publică sau animală, în conformitate cu articolul 10 litera (f) din regulamentul respectiv, prin alte mijloace decât incinerarea sau îngroparea la fața locului, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (d) din regulamentul respectiv, cu condiția îndeplinirii cerințelor privind eliminarea prin alte mijloace prevăzute în anexa VI capitolul IV din prezentul regulament.

Articolul 37

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 4 martie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 februarie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 300, 14.11.2009, p. 1.

(2)  JO L 24, 30.1.1998, p. 9.

(3)  JO L 229, 1.9.2009, p. 1.

(4)  JO L 332, 28.12.2000, p. 91.

(5)  JO L 182, 16.7.1999, p. 1.

(6)  JO L 139, 30.4.2004, p. 1.

(7)  JO L 312, 22.11.2008, p. 3.

(8)  JO L 273, 10.10.2002, p. 1.

(9)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(10)  JO L 147, 31.5.2001, p. 1.

(11)  JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

(12)  JO L 20, 26.1.2010, p. 7.

(13)  JO 17, 6.10.1958, p. 385/58.

(14)  JO L 35, 8.2.2005, p. 1.

(15)  JO L 62, 15.3.1993, p. 49.

(16)  JO L 94, 31.3.2004, p. 63.

(17)  JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64.

(18)  JO L 262, 27.9.1976, p. 169.

(19)  JO L 125, 23.5.1996, p. 3.

(20)  JO L 125, 23.5.1996, p. 10.

(21)  JO L 343, 22.12.2009, p. 74.

(22)  JO L 311, 28.11.2001, p. 67.

(23)  JO L 311, 28.11.2001, p. 1.

(24)  JO L 169, 12.7.1993, p. 1.

(25)  JO L 331, 7.12.1998, p. 1.

(26)  JO L 189, 20.7.1990, p. 17.

(27)  JO L 192, 23.7.2010, p. 1.

(28)  JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(29)  JO L 61, 3.3.1997, p. 1.

(30)  JO L 268, 14.9.1992, p. 54.

(31)  JO L 73, 20.3.2010, p. 1.

(32)  JO L 73, 11.3.2004, p. 1.

(33)  JO L 175, 10.7.2010, p. 1.

(34)  JO L 320, 18.11.2006, p. 53.

(35)  JO L 226, 23.8.2008, p. 1.

(36)  JO L 39, 10.2.2009, p. 12.

(37)  JO L 190, 12.7.2006, p. 1.

(38)  JO L 296, 12.11.2009, p. 1.

(39)  JO L 21, 28.1.2004, p. 11.

(40)  JO L 13, 16.1.1997, p. 28.

(41)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(42)  JO L 117, 13.5.2003, p. 14.

(43)  JO L 117, 13.5.2003, p. 32.

(44)  JO L 117, 13.5.2003, p. 37.

(45)  JO L 16, 20.1.2005, p. 46.

(46)  JO L 19, 21.1.2005, p. 27.

(47)  JO L 29, 2.2.2006, p. 31.

(48)  JO L 215, 5.8.2006, p. 10.

(49)  JO L 379, 28.12.2006, p. 98.

(50)  JO L 162, 30.4.2004, p. 62.

(51)  JO L 151, 30.4.2004, p. 11.

(52)  JO L 32, 4.2.2006, p. 13.


ANEXA I

DEFINIȚIILE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

animale de blană” înseamnă animale crescute pentru producția de blană și care nu sunt destinate consumului uman;

2.

sânge” înseamnă sânge integral proaspăt;

3.

materii prime furajere” înseamnă acele materii prime furajere, conform definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, de origine animală, inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, produse din ouă, ulei de pește, derivați de grăsime, colagen, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru și nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării;

4.

produse din sânge” înseamnă produse derivate obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă deshidratată/congelată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite deshidratate/congelate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;

5.

proteine animale prelucrate” înseamnă proteine animale obținute în întregime din materiale de categoria 3, care au fost tratate în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1 (inclusiv făină de sânge și făină de pește), astfel încât acestea să poată fi utilizate direct ca materii prime furajere sau pentru orice alte utilizări în furaje, inclusiv în hrana pentru animale de companie, sau pentru utilizări în îngrășăminte organice sau amelioratori de sol; totuși, acestea nu includ produsele din sânge, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul, produsele din colostru, nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic, ouăle și produsele din ouă, inclusiv cojile de ouă, fosfatul tricalcic și colagenul;

6.

făină de sânge” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din tratamentul termic al sângelui sau al componentelor sângelui în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1;

7.

făină de pește” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;

8.

grăsimi topite” înseamnă grăsimi obținute prin prelucrarea:

(a)

fie a subproduselor de origine animală;

(b)

fie a produselor destinate consumului uman, pe care un operator le-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

9.

ulei de pește” înseamnă ulei obținut din prelucrarea animalelor acvatice sau ulei obținut din prelucrarea peștelui destinat consumului uman, pe care un operator l-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

10.

subproduse apicole” înseamnă miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen, care nu sunt destinate consumului uman;

11.

colagen” înseamnă produse pe bază de proteine obținute din piei, oase și tendoane de animale;

12.

gelatină” înseamnă proteine naturale, solubile, gelatinizate sau nu, obținute prin hidroliza parțială a colagenului produs din oase, piei, tendoane și ligamente de animale;

13.

jumări” înseamnă reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;

14.

proteine hidrolizate” înseamnă polipeptide, peptide și aminoacizi, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

15.

apă albă” înseamnă un amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea, cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, inclusiv recipientele utilizate pentru produse lactate, înainte de curățire și dezinfecție;

16.

conservă de hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie prelucrată termic, în recipiente închise ermetic;

17.

produse de ros pentru câini” înseamnă produse de ros pentru animale de companie, produse din piei netăbăcite de ungulate sau din alte materiale de origine animală;

18.

subproduse aromatizante de origine animală” înseamnă produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie;

19.

hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie și produse de ros pentru câini:

(a)

care conțin materiale de categoria 3, altele decât materialele prevăzute la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, și

(b)

care pot conține materiale de categoria 1 importate care constau din subproduse de origine animală obținute din animale care au fost supuse unui tratament ilegal conform definiției de la articolul 1 alineatul (2) litera (d) din Directiva 96/22/CE sau de la articolul 2 litera (b) din Directiva 96/23/CE;

20.

hrană prelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie, care a fost prelucrată în conformitate cu anexa XIII capitolul II punctul 3;

21.

hrană neprelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie care conține materiale de categoria 3 și care nu a fost supusă niciunui proces de conservare, altul decât refrigerarea sau congelarea;

22.

deșeuri de catering” înseamnă orice deșeuri alimentare, inclusiv uleiurile de gătit uzate provenite din restaurante, unități de catering și bucătării, inclusiv bucătării centrale și bucătării casnice;

23.

reziduuri de digestie” înseamnă reziduuri provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;

24.

conținutul tractului digestiv” înseamnă conținutul tractului digestiv al mamiferelor și ratitelor;

25.

derivați de grăsime” înseamnă produse derivate obținute din grăsimi topite care, în ceea ce privește grăsimile topite obținute din materiale de categoria 1 sau categoria 2, au fost prelucrate în conformitate cu anexa XIII capitolul XI;

26.

guano” înseamnă un produs natural colectat din excrementele provenite de la lilieci sau păsări marine sălbatice și care nu este mineralizat;

27.

făină de carne și oase” înseamnă proteine animale derivate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau categoria 2 în conformitate cu una din metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III;

28.

piei tratate” înseamnă produse derivate din piei netratate, altele decât produsele de ros pentru câini, care au fost:

(a)

uscate;

(b)

sărate uscat sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere;

(c)

sărate timp de cel puțin șapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu;

(d)

uscate timp de cel puțin 42 de zile la o temperatură minimă de 20 °C; sau

(e)

au fost supuse unui proces de conservare, altul decât prin tăbăcire;

29.

piei netratate” înseamnă toate țesuturile cutanate și subcutanate care nu au fost supuse niciunui tratament, altul decât tăierea, refrigerarea sau congelarea;

30.

pene și părți de pene netratate” înseamnă pene sau părți de pene, altele decât penele sau părțile de pene care au fost tratate:

(a)

cu un curent de aburi; sau

(b)

printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

31.

lână netratată” înseamnă lână, alta decât lâna care:

(a)

a fost supusă spălării industriale;

(b)

a fost obținută prin tăbăcire; sau

(c)

a fost tratată printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

32.

păr netratat” înseamnă păr, altul decât părul care:

(a)

a fost supus spălării industriale;

(b)

a fost obținut prin tăbăcire; sau

(c)

a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

33.

păr de porc netratat” înseamnă păr de porc, altul decât părul de porc care:

(a)

a fost supus spălării industriale;

(b)

a fost obținut prin tăbăcire; sau

(c)

a fost tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;

34.

articol pentru expoziții” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate expozițiilor sau activităților artistice;

35.

produs intermediar” înseamnă un produs derivat:

(a)

destinat producerii medicamentelor, medicamentelor de uz veterinar, dispozitivelor medicale, dispozitivelor medicale implantabile activ, dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro sau reactivilor de laborator;

(b)

care este suficient de finisat atât în ceea ce privește design-ul, cât și etapele de prelucrare și fabricație, pentru a putea fi considerat un produs derivat și pentru ca materialul să poată clasificat direct sau ca și componentă a unui produs pentru scopul respectiv;

(c)

care necesită totuși anumite manipulări sau prelucrări suplimentare, cum ar fi amestecare, acoperire, asamblare, ambalare sau etichetare înainte ca produsul să fie adecvat pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune, după caz, ca medicament, medicament de uz veterinar, dispozitiv medical, dispozitiv medical implantabil activ, dispozitiv medical pentru diagnostic in vitro sau reactiv de laborator;

36.

reactiv de laborator” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține subproduse de origine animală sau produse derivate și care este destinat, ca atare sau în combinație cu substanțe de origine neanimală, unor utilizări de laborator specifice ca reactiv sau produs reactiv, etalon sau material de control pentru detectarea, măsurarea, examinarea sau producerea de alte substanțe;

37.

produs utilizat pentru diagnostic in vitro” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține un produs din sânge sau un alt subprodus de origine animală și care este folosit ca reactiv, produs reactiv, etalon, trusă sau orice alt sistem, folosit fie ca atare, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, utilizat numai sau în special în vederea diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, a unei boli sau anomalii genetice sau pentru a stabili nivelul de siguranță și compatibilitatea cu reactivii; nu include organe donate sau sânge donat;

38.

probe pentru cercetare și diagnostic” înseamnă subproduse de origine animală și produse derivate destinate următoarelor utilizări: examinarea în contextul activităților de diagnostic sau analiză pentru promovarea progresului în domeniul științei și tehnologiei, în context educațional sau în activități de cercetare;

39.

probe comerciale” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau analize în vederea realizării unui proces de producție sau a dezvoltării de furaje sau alte produse derivate, inclusiv pentru testarea utilajelor, pentru utilizarea într-o unitate sau instalație care:

(a)

produce furaje sau produse destinate altor utilizări decât ca alimente sau furaje; sau

(b)

prelucrează subproduse de origine animală sau produse derivate;

40.

coincinerare” înseamnă recuperarea sau eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în cazul în care acestea sunt deșeuri, într-o instalație de coincinerare;

41.

combustie” înseamnă un proces care implică oxidarea sau arderea în vederea utilizării valorii energetice a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, dacă acestea nu sunt deșeuri;

42.

incinerarea” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ca deșeuri, într-o instalație de incinerare, în conformitate cu definiția de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

43.

reziduuri de incinerare și coincinerare” înseamnă orice reziduuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 13 din Directiva 2000/76/CE, generate de instalațiile de incinerare sau coincinerare care tratează subproduse de origine animală sau produse derivate;

44.

cod de culori” înseamnă folosirea sistematică a culorilor în conformitate cu anexa VIII capitolul II punctul 1 litera (c) pentru expunerea informațiilor în conformitate cu prezentul regulament pe suprafața sau partea suprafeței unui ambalaj, recipient sau vehiculul sau pe o etichetă sau pe un simbol aplicat pe acestea;

45.

operațiuni intermediare” înseamnă operațiunile, altele decât depozitarea, prevăzute la articolul 19 litera (b);

46.

tăbăcire” înseamnă întărirea pieilor, cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;

47.

taxidermie” înseamnă arta preparării și împăierii pieilor de animale pentru a reproduce forma unui animal viu, astfel încât prin pielea împăiată să nu poată fi transmise riscuri inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;

48.

comerț” înseamnă comerțul cu mărfuri între statele membre în conformitate cu articolul 28 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

49.

metode de prelucrare” înseamnă metodele enumerate în anexa IV capitolele III și IV;

50.

lot” înseamnă o unitate de producție produsă într-o singură instalație prin utilizarea unor parametri de producție uniformi, cum ar fi originea materialelor, sau mai multe asemenea unități, dacă acestea sunt produse în ordine consecutivă într-o singură instalație și depozitate împreună ca o unitate de expediere;

51.

recipient închis ermetic” înseamnă un recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;

52.

instalație de biogaz” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții anaerobe;

53.

centre de colectare” înseamnă spații, altele decât instalațiile de prelucrare, în care sunt colectate subprodusele de origine animală menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu intenția de a fi utilizate pentru hrănirea animalelor menționate la același articol;

54.

instalație de compostare” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții aerobe;

55.

instalație de coincinerare” înseamnă orice instalație fixă sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale definite la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2000/76/CE;

56.

instalație de incinerare” înseamnă orice unitate tehnică fixă sau mobilă și echipamentul dedicat tratamentului termic al deșeurilor conform definiției de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

57.

instalație de producere a hranei pentru animale de companie” înseamnă spații sau instalații pentru producerea de hrană pentru animale de companie sau subproduse aromatizante de origine animală în conformitate cu articolul 24 alienatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

58.

instalație de prelucrare” înseamnă spații sau instalații pentru prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în care subprodusele de origine animală sunt prelucrate în conformitate cu anexa IV și/sau anexa X.


ANEXA II

RESTRICȚII PRIVIND UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

CAPITOLUL I

Reciclarea intraspecifică a animalelor de blană

1.

În Estonia, Letonia și Finlanda, următoarele animale de blană pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie:

(a)

vulpi (Vulpes vulpes);

(b)

câini enoți (Nycteroites procynoides).

2.

În Estonia și Letonia, animalele de blană din specia nurcă americană (Mustela vison) pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie.

3.

Hrănirea menționată la punctele 1 și 2 are loc în următoarele condiții:

(a)

Hrănirea are loc numai în ferme:

(i)

care au fost înregistrate de autoritatea competentă pe baza unei cereri însoțite de documentația care dovedește că nu există motive pentru a suspecta prezența unui agent EST în populația de specii la care se referă cererea;

(ii)

unde există, în cadrul fermei, un sistem de supraveghere adecvat pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) la animale de blană și care include teste de laborator periodice ale probelor pentru detectarea TSE;

(iii)

care au oferit garanții adecvate că în lanțul alimentar uman sau în lanțul alimentar al altor animale decât animalele de blană nu pătrund subproduse de origine animală, făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt derivate din animalele respective sau din descendenții acestora;

(iv)

care nu au avut niciun contact cunoscut cu ferme unde s-au înregistrat focare confirmate sau suspecte de EST;

(v)

unde operatorul fermei înregistrate se asigură că:

carcasele animalelor de blană destinate hrănirii animalelor din aceeași specie sunt manipulate și prelucrate separat de carcasele neautorizate pentru scopul respectiv;

animalele de blană hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt derivate din animale de aceeași specie sunt păstrate separat de animalele care nu sunt hrănite cu produse derivate din animale de aceeași specie;

ferma îndeplinește cerințele prevăzute în anexa VI capitolul II secțiunea 1 punctul 2 și în anexa VIII capitolul II punctul (2) litera (b) subpunctul (ii).

(b)

Operatorul fermei se asigură că făina de carne și oase sau alte produse derivate dintr-o specie și destinate hrănirii aceleiași specii:

(i)

au fost prelucrate într-o instalație de prelucrare autorizată în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 numai prin utilizarea metodelor de prelucrare 1 – 5 sau a metodei de prelucrare 7 prevăzute în anexa IV capitolul III din prezentul regulament;

(ii)

au fost produse din animale sănătoase ucise pentru producerea blănurilor.

(c)

În cazul oricărui contact cunoscut sau suspect cu orice fermă în care s-au înregistrat focare confirmate sau suspectate de EST, operatorul fermei trebuie imediat:

(i)

să informeze autoritatea competentă cu privire la un astfel de contact;

(ii)

să oprească expedierea de animale de blană către orice destinație în lipsa unei autorizații scrise din partea autorității competente.

CAPITOLUL II

Hrănirea animalelor de fermă cu iarbă

Pentru hrănirea animalelor de fermă cu iarbă de pe terenuri, fie prin acces direct al animalelor la terenurile respective, fie prin utilizarea ierbii cosite ca furaj, se aplică următoarele condiții privind îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol aplicate pe terenurile respective:

(a)

perioada de așteptare de cel puțin 21 de zile prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să fi fost respectată;

(b)

s-au utilizat numai îngrășăminte organice și amelioratori de sol în conformitate cu articolul 32 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu anexa XI capitolul II din prezentul regulament.

Cu toate acestea, condițiile menționate nu se aplică dacă pe terenuri se aplică numai următoarele îngrășăminte organice și amelioratori de sol:

(a)

gunoi de grajd și guano;

(b)

conținutul tractului digestiv, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru, care nu sunt considerate de autoritatea competentă ca prezentând riscuri de răspândire a vreunei boli grave la animale.


ANEXA III

ELIMINAREA ȘI RECUPERAREA

CAPITOLUL I

CERINȚE GENERALE PRIVIND INCINERAREA ȘI COINCINERAREA

Secțiunea 1

Condiții generale

1.

Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament se asigură că instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele condiții de igienă:

(a)

Subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie eliminate cât mai curând posibil după sosirea acestora, în conformitate cu condițiile prevăzute de autoritatea competentă. Acestea trebuie depozitate în mod corespunzător înainte de eliminare, în conformitate cu condițiile prevăzute de autoritatea competentă.

(b)

Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu utilaje adecvate pentru curățirea și dezinfectarea recipientelor și vehiculelor la fața locului, și anume într-o zonă desemnată din care apele uzate sunt eliminate în conformitate cu legislația Uniunii, în vederea eliminării riscurilor de contaminare.

(c)

Instalațiile trebuie să fie plasate pe o suprafață solidă cu scurgere adecvată.

(d)

Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu sisteme adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările. În acest scop, trebuie să se utilizeze un program documentat pentru controlul dăunătorilor.

(e)

Personalul trebuie să aibă acces la dotări adecvate pentru igiena personală, cum ar fi lavabouri, vestiare și chiuvete, după caz, pentru a preveni riscurile de contaminare.

(f)

Trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățenie trebuie să se prevadă echipamente și agenți de curățare corespunzători.

(g)

Controlul igienei trebuie să includă controale regulate ale mediului și echipamentelor. Calendarul controalelor și rezultatele acestora trebuie păstrate și documentate timp de cel puțin doi ani.

2.

Operatorul unei instalații de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate pentru a preveni sau a reduce, pe cât posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.

3.

Animalele trebuie să nu aibă acces la instalații, subproduse de origine animală sau produse derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate sau la cenușa care rezultă din incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală.

4.

Dacă instalația de incinerare sau coincinerare este amplasată într-o exploatație de creștere a animalelor de fermă:

(a)

trebuie să existe o separare fizică totală între echipamentul de incinerare sau coincinerare și efectivele de animale, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul;

(b)

echipamentul trebuie dedicat în exclusivitate operării incineratorului și nu poate fi utilizat altundeva în exploatație sau, în mod alternativ, acesta trebuie curățat și dezinfectat înainte de o astfel de utilizare;

(c)

personalul care lucrează la instalație trebuie să își schimbe îmbrăcămintea exterioară și încălțămintea înainte de manipularea animalelor sau a furajelor.

5.

Depozitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate, precum și a cenușii, trebuie să se efectueze în recipiente acoperite, identificate în mod corespunzător și, după caz, în recipiente etanșe.

6.

Subprodusele de origine animală incinerate incomplet trebuie reincinerate sau eliminate prin alte metode, altele decât prin eliminare într-un depozit de deșeuri autorizat, în conformitate cu articolele 12, 13 și 14, după caz, din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Secțiunea 2

Condiții de operare

Instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate, construite și operate astfel încât gazul rezultat din aceste procese să se ridice în mod controlat și omogen, chiar și în cele mai defavorabile condiții, la o temperatură de 850 °C timp de cel puțin două secunde sau la o temperatură de 1 100 °C timp de 0,2 secunde, măsurată în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei în care are loc incinerarea sau coincinerarea, în conformitate cu autorizarea autorității competente.

Secțiunea 3

Reziduurile de incinerare și coincinerare

1.

Cantitatea de reziduuri de incinerare și coincinerare trebuie să fie minimă, iar reziduurile trebuie să fie inofensive. Astfel de reziduuri trebuie recuperate, după caz, direct din instalație sau în afara acesteia în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, sau eliminate într-un depozit de deșeuri autorizat.

2.

Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, trebuie să se efectueze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu, de exemplu în recipiente închise.

Secțiunea 4

Măsurarea temperaturii și a altor parametri

1.

Se utilizează tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.

2.

Autorizația emisă de autoritatea competentă sau condițiile anexate acesteia stabilesc cerințele privind măsurarea temperaturii.

3.

Funcționarea oricăror echipamente de monitorizare automată face obiectul unor controale și a unui test anual de supraveghere.

4.

Rezultatele măsurătorilor de temperatură sunt înregistrate și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare admise stabilite prin prezentul regulament în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de către autoritatea în cauză.

Secțiunea 5

Funcționarea anormală

În cazul unei defecțiuni sau al unor condiții de funcționare anormale a unei instalații de incinerare sau de coincinerare, operatorul reduce sau oprește operațiunile cât mai rapid posibil, până în momentul în care se pot relua operațiunile normale.

CAPITOLUL II

INSTALAȚII DE INCINERARE ȘI COINCINERARE DE MARE CAPACITATE

Secțiunea 1

Condiții specifice de operare

Instalațiile de incinerare și coincinerare care tratează numai subproduse de origine animală și produse derivate, cu o capacitate de peste 50 de kg pe oră (instalații de mare capacitate) și care nu sunt obligate să dețină un permis de operare în conformitate cu Directiva 2000/76/CE, îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

Instalațiile trebuie să fie echipate pentru fiecare linie cu cel puțin un arzător auxiliar. Acest arzător pornește automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere după ultima injecție de aer de combustie scade, după caz, sub 850 °C sau 1 100 °C. De asemenea, acesta trebuie să fie folosit în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a asigura menținerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, pe tot parcursul acestor operațiuni și pe toată perioada în care în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se află material nears.

(b)

Dacă în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se introduc subproduse de origine animală sau produse derivate printr-un proces continuu, instalația trebuie să dispună de un sistem automat care să prevină introducerea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în faza de pornire, înainte de atingerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, și în orice moment în care temperatura respectivă nu este menținută.

(c)

Operatorul trebuie să opereze instalația de incinerare astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conținutul de carbon organic total al cenușii și zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată sau la care pierderea la calcinare a acestora să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată. Dacă este necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare.

Secțiunea 2

Evacuarea apelor

1.

Amplasamentul instalațiilor de mare capacitate, inclusiv zonele asociate de depozitare pentru subproduse de origine animală, sunt proiectate astfel încât să se prevină eliberarea neautorizată și accidentală de orice substanțe poluante în sol, ape de suprafață și ape subterane.

2.

Trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată provenită de la amplasamentul instalației sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.

Dacă este necesar, operatorul se asigură că apa de ploaie sau apa menționată mai sus poate fi testată și epurată înainte de eliminare, după caz.

CAPITOLUL III

INSTALAȚII DE INCINERARE ȘI COINCINERARE DE CAPACITATE MICĂ

Instalațiile de incinerare și coincinerare care tratează numai subproduse de origine animală și produse derivate, cu o capacitate maximă mai mică de 50 de kg de subproduse de origine animală pe oră sau per lot (instalații de capacitate mică) și care nu sunt obligate să dețină un permis de operare în conformitate cu Directiva 2000/76/CE:

(a)

se utilizează numai pentru eliminarea:

(i)

cadavrelor animalelor de companie prevăzute la articolul 8 litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; sau

(ii)

materialelor de categoria 1 prevăzute la articolul 8 literele (b), (e) și (f), materialelor de categoria 2 prevăzute la articolul 9 sau materialelor de categoria 3 prevăzute la articolul 10 din regulamentul menționat;

(b)

sunt echipate cu un arzător auxiliar, în cazul în care în instalația de capacitate mică sunt introduse materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(c)

sunt operate astfel încât subprodusele de origine animală să fie transformate complet în cenușă.


ANEXA IV

PRELUCRAREA

CAPITOLUL I

CERINȚE PRIVIND INSTALAȚIILE DE PRELUCRARE ȘI ANUMITE ALTE INSTALAȚII ȘI UNITĂȚI

Secțiunea 1

Condiții generale

1.

Instalațiile de prelucrare îndeplinesc următoarele cerințe privind prelucrarea prin sterilizare sub presiune sau în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

(a)

Instalațiile de prelucrare trebuie să nu fie situate în același loc cu abatoarele sau alte unități autorizate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu excepția cazului în care riscurile pentru sănătatea publică și animală care rezultă din prelucrarea subproduselor de origine animală care provin din astfel de abatoare sau alte unități sunt controlate prin respectarea cel puțin a următoarelor condiții:

(i)

instalația de prelucrare trebuie să fie separată fizic de abator sau de alte unități, unde este cazul prin amplasarea unității de prelucrare într-o clădire complet separată de abator sau de alte unități;

(ii)

în instalația de prelucrare trebuie să se instaleze și să se utilizeze următoarele:

un sistem de bandă rulantă care leagă instalația de prelucrare de abator sau alte unități și care nu poate fi ocolit;

intrări, zone de recepție, echipamente și ieșiri separate, atât pentru instalația de prelucrare, cât și pentru abator sau unități;

(iii)

trebuie luate măsuri pentru prevenirea răspândirii riscurilor prin intermediul personalului comun instalației de prelucrare și abatorului sau altor unități;

(iv)

persoanele neautorizate și animalele trebuie să nu aibă acces la instalația de prelucrare.

Prin derogare de la punctele (i) – (iv), în cazul unităților de prelucrare a materialelor de categoria 3, autoritatea competentă poate autoriza alte condiții în locul celor stabilite la aceste puncte, care să reducă riscurile pentru sănătatea publică și animală, inclusiv riscurile rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 3 provenite din unități exterioare autorizate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sau cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Statele membre informează Comisia și celelalte state membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală prevăzut la articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 în legătură cu utilizarea acestei derogări de către autoritățile lor competente;

(b)

Instalația de prelucrare trebuie să aibă un sector curat și un sector murdar, separate în mod corespunzător. Sectorul murdar trebuie să cuprindă un spațiu acoperit pentru recepționarea subproduselor de origine animală și trebuie să fie construit astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Podelele trebuie să fie construite astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

(c)

Instalația de prelucrare trebuie să fie prevăzută cu dotări adecvate, inclusiv lavabouri, vestiare și chiuvete pentru personal;

(d)

Instalația de prelucrare trebuie să aibă o capacitate suficientă de producție de apă caldă și abur pentru prelucrarea subproduselor de origine animală;

(e)

Sectorul murdar trebuie, după caz, să conțină echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală și echipamente pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unitatea de prelucrare;

(f)

Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalațiile trebuie să fie dotate cu:

(i)

echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp și, dacă se aplică metodei de prelucrare utilizate, a presiunii în punctele critice;

(ii)

dispozitive de înregistrare pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători astfel încât acestea să rămână accesibile pentru verificări și controale oficiale;

(iii)

un sistem de siguranță adecvat care să prevină încălzirile insuficiente;

(g)

Pentru a se preveni recontaminarea produselor derivate prin introducerea de subproduse de origine animală, trebuie să existe o separare clară a zonei din instalație unde sunt descărcate subprodusele de origine animală care urmează să fie prelucrate de zonele prevăzute pentru prelucrarea produsului în cauză și pentru depozitarea produsului derivat.

2.

Instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a mijloacelor de transport, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

3.

Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roților vehiculelor și a altor părți ale vehiculului, după caz, la plecarea din sectorul murdar al instalației de prelucrare.

4.

Toate instalațiile de prelucrare trebuie să aibă un sistem de eliminare a apelor uzate care îndeplinește cerințele prevăzute de autoritatea competentă în conformitate cu legislația Uniunii.

5.

Instalația de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator sau să folosească serviciile unui laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a capacității laboratorului de a efectua analizele respective, să fie acreditat în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente în vederea evaluării capacității laboratorului de a efectua aceste analize.

6.

În cazul în care, pe baza unei evaluări a riscurilor, volumul de produse tratate impune prezența periodică sau permanentă a autorității competente, instalația de prelucrare trebuie să fie prevăzută cu o încăpere dotată în mod adecvat care poate fi încuiată și care să fie utilizată exclusiv de către serviciul de inspecție.

Secțiunea 2

Epurarea apelor uzate

1.

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 și alte unități în care sunt eliminate materiale cu risc specificat, precum și abatoarele și instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 2, dispun de un proces de pretratare pentru reținerea și colectarea materialelor de origine animală ca o primă etapă a epurării apelor uzate.

Echipamentul utilizat în procesul de pretratare constă din bazine colectoare sau site cu dimensiunile ochiurilor de cel mult 6 mm situate în avalul procesului sau din sisteme echivalente care asigură faptul că particulele solide din apele uzate care trec prin aceste site nu depășesc 6 mm.

2.

Apele uzate provenite de la unitățile menționate la punctul 1 trebuie să treacă printr-un proces de pretratare care asigură filtrarea tuturor apelor uzate înainte de a fi evacuate din unitățile respective. Nu se utilizează zdrobirea, macerarea sau orice alte prelucrări sau aplicarea presiunii care ar putea facilita trecerea materialelor solide de origine animală prin procesul de pretratare.

3.

Toate materialele de origine animală reținute de procesul de pretratare al unităților menționate la punctul 1 se colectează și se transportă ca materiale de categoria 1 sau categoria 2, după caz, și sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4.

Apele uzate care au trecut de procesul de pretratare din unitățile menționate la punctul 1 și apele uzate din alte unități care manipulează sau prelucrează subproduse de origine animală se epurează în conformitate cu legislația Uniunii, fără restricții în conformitate cu prezentul regulament.

5.

În plus față de cerințele prevăzute la punctul 4, autoritatea competentă poate obliga operatorii să epureze apele uzate provenite din sectorul murdar al instalațiilor de prelucrare și din instalațiile sau unitățile care efectuează operațiuni intermediare cu materiale de categoria 1 sau categoria 2 sau care depozitează materiale de categoria 1 sau categoria 2, în conformitate cu condițiile care asigură reducerea riscurilor prezentate de agenții patogeni.

6.

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctele 1 – 5, se interzice eliminarea subproduselor de origine animală prin sistemul de ape uzate, inclusiv a sângelui și a laptelui sau a produselor derivate.

Cu toate acestea, materialele de categoria 3 care constau din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării pot fi eliminate prin sistemul de ape uzate, cu condiția ca acestea să fi fost supuse unuia dintre tratamentele pentru nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării prevăzute în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea III din prezentul regulament.

Secțiunea 3

Cerințe specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 1 și categoria 2

Amplasarea instalațiilor de prelucrare a materialelor de categoria 1 și categoria 2 trebuie să asigure o separare totală a materialelor de categoria 1 de materialele de categoria 2, de la recepționarea materiilor prime până la expedierea produsului derivat rezultat, cu excepția cazului în care un amestec de materiale de categoria 1 și categoria 2 este prelucrat ca material de categoria 1.

Secțiunea 4

Cerințe specifice privind prelucrarea materialelor de categoria 3

În plus față de condițiile generale stabilite în secțiunea 1, se aplică și următoarele cerințe:

1.

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 nu pot fi amplasate în aceeași locație cu instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care acestea se află într-o clădire complet separată.

2.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza prelucrarea materialelor de categoria 3 într-o locație care manipulează sau prelucrează materiale de categoria 1 sau categoria 2, dacă se previne contaminarea încrucișată prin:

(a)

amplasarea incintelor, în special dispunerea zonelor de recepție, precum și prin manipularea ulterioară a materiilor prime;

(b)

dispunerea și gestionarea echipamentului utilizat pentru prelucrare, inclusiv dispunerea și gestionarea unor linii de prelucrare separate sau proceduri de curățire care exclud propagarea oricăror riscuri potențiale pentru sănătatea publică și animală; și

(c)

dispunerea și gestionarea zonelor de depozitare temporară a produselor finite.

3.

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 trebuie să fie prevăzute cu o instalație de verificare a prezenței corpurilor străine, cum ar fi materialele de ambalaj sau bucățile de metal, din subprodusele de origine animală sau produsele derivate, dacă acestea prelucrează materiale destinate hrănirii animalelor. Astfel de corpuri străine se îndepărtează înainte sau în cursul prelucrării.

CAPITOLUL II

CERINȚE PRIVIND IGIENA ȘI PRELUCRAREA

Secțiunea 1

Cerințe generale de igienă

În plus față de cerințele generale de igienă prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, instalațiile de prelucrare dispun de un program documentat de control al dăunătorilor pentru implementarea sistemelor de protecție împotriva dăunătorilor, cum ar fi insectele, rozătoarele și păsările, prevăzute la articolul 25 alineatul (1) litera (c) din regulamentul respectiv.

Secțiunea 2

Cerințe generale privind prelucrarea

1.

Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească aparate de măsură și dispozitive de înregistrare calibrate corespunzător. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării aparatelor de măsură și a dispozitivelor de înregistrare.

2.

Materiile prime care ar putea să nu fi fost supuse tratamentului termic specificat, cum ar fi materialul eliminat la începutul procesului sau scurgerile din fierbătoare, trebuie recirculate prin instalația de tratament termic sau colectate și reprelucrate sau eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Secțiunea 3

Metode de prelucrare a materialelor de categoria 1 și categoria 2

Cu excepția cazului în care autoritatea competentă impune aplicarea sterilizării sub presiune (metoda 1), materialele de categoria 1 și categoria 2 se prelucrează în conformitate cu metodele de prelucrare 2, 3, 4 sau 5 prevăzute în capitolul III.

Secțiunea 4

Prelucrarea materialelor de categoria 3

1.

Pentru fiecare metodă de prelucrare conform capitolului III, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare includ:

(a)

dimensiunea particulelor materiilor prime;

(b)

temperatura atinsă în procesul de tratament termic;

(c)

presiunea, dacă se aplică materiilor prime;

(d)

durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu. Pentru fiecare punct critic de control aplicabil trebuie specificate standarde de prelucrare minime.

2.

În cazul tratamentelor chimice care au fost autorizate de autoritatea competentă ca metoda de prelucrare 7 în conformitate cu capitolul III litera G, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor chimice aplicate includ ajustarea pH-ului care a fost realizată.

3.

Înregistrările se păstrează timp de cel puțin doi ani pentru a dovedi aplicarea valorilor de prelucrare minime pentru fiecare punct critic de control.

4.

Materialele de categoria 3 se prelucrează în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 5 sau cu metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 7, în conformitate cu capitolul III.

CAPITOLUL III

METODE DE PRELUCRARE STANDARD

A.   Metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune)

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2.

Subprodusele de origine animală cu o dimensiune a particulelor de cel mult 50 de milimetri trebuie încălzite la o temperatură internă de peste 133 °C timp de cel puțin 20 de minute fără întrerupere la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari. Presiunea trebuie produsă prin evacuarea totală a aerului din camera de sterilizare și înlocuirea acestuia cu aburi („aburi saturați”); tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare anterioară sau posterioară procesului.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

B.   Metoda de prelucrare 2

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 150 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea se efectuează în sistem discontinuu.

C.   Metoda de prelucrare 3

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

D.   Metoda de prelucrare 4

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

E.   Metoda de prelucrare 5

Reducere

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 20 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite până la coagulare, apoi presate astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteic. Materialul proteic trebuie apoi încălzit astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

F.   Metoda de prelucrare 6 (pentru subproduse de origine animală de categoria 3 provenite numai de la animale acvatice sau nevertebrate acvatice)

Reducere

1.

Subprodusele de origine animală trebuie reduse astfel încât dimensiunea particulelor să fie de cel mult:

(a)

50 mm, în cazul tratamentului termic în conformitate cu punctul 2 litera (a); sau

(b)

30 mm, în cazul tratamentului termic în conformitate cu punctul 2 litera (b).

Acestea trebuie amestecate apoi cu acid formic pentru a reduce și a menține pH-ul la cel mult 4,0. Amestecul trebuie depozitat timp de cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea altui tratament.

Timp, temperatură și presiune

2.

După reducere, amestecul trebuie încălzit la:

(a)

o temperatură internă de cel puțin 90 °C timp de cel puțin 60 de minute; sau

(b)

o temperatură internă de cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute.

În cazul în care se utilizează un sistem continuu, avansarea produsului prin convertorul de căldură trebuie să fie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia astfel încât la sfârșitul operațiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce privește atât timpul, cât și temperatura.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

G.   Metoda de prelucrare 7

1.

Orice metodă de prelucrare autorizată de autoritatea competentă pentru care operatorul sau autoritatea competentă a demonstrat următoarele:

(a)

identificarea riscurilor relevante prezentate de materiile prime, având în vedere originea materialelor, precum și a riscurilor potențiale având în vedere starea de sănătate a animalelor din statul membru respectiv sau zona în care metoda urmează să fie utilizată;

(b)

capacitatea metodei de prelucrare de a reduce riscurile menționate la un nivel care nu prezintă niciun risc semnificativ pentru sănătatea publică sau animală;

(c)

prelevarea zilnică de probe din produsul finit pe o perioadă de 30 de zile de producție cu respectarea următoarelor standarde microbiologice:

(i)

Probe de material prelevate direct după tratament:

Clostridium perfringens: absent în 1 g de produs

(ii)

Probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit:

 

Salmonella: absență în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

 

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2; m = 10; M = 300 în 1 g

unde:

n

=

numărul de probe de analizat;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M

=

valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare; și

c

=

numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

2.

Detaliile privind punctele critice de control pe baza cărora fiecare instalație de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie să fie înregistrate și păstrate astfel încât operatorul sau autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează trebuie să includă dimensiunea particulelor și, după caz, temperatura critică, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.

3.

Prin derogare de la punctul 1, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor metode de prelucrare care au fost autorizate înainte de data aplicării prezentului regulament, în conformitate cu anexa V capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

4.

Autoritatea competentă suspendă definitiv sau temporar aplicarea metodelor de prelucrare prevăzute la punctele 1 și 3 în cazul în care obține dovezi conform cărora oricare din circumstanțele specificate la punctul 1 literele (a) sau (b) s-au modificat în mod substanțial.

5.

Autoritatea competentă informează la cerere autoritatea competentă dintr-un alt stat membru cu privire la informațiile pe care le deține conform punctelor 1 și 2 în legătură cu o metodă de prelucrare autorizată.

CAPITOLUL IV

METODE DE PRELUCRARE ALTERNATIVE

Secțiunea 1

Dispoziții generale

1.

Materialele rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau categoria 2, cu excepția biomotorinei produsă în conformitate cu secțiunea 2 litera D din prezentul capitol, se marchează în mod permanent în conformitate cu cerințele privind marcarea anumitor produse derivate prevăzute în anexa VIII capitolul V.

2.

Autoritatea competentă dintr-un stat membru pune la dispoziția autorității competente dintr-un alt stat membru, la cerere, rezultatele controalelor oficiale în cazul în care o metodă alternativă este utilizată pentru prima dată în statul membru respectiv, în vederea facilitării introducerii unei metode alternative noi.

Secțiunea 2

Standarde de prelucrare

A.   Procesul de hidroliză alcalină

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Hidroliza alcalină se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Se utilizează fie o soluție fie de hidroxid de sodiu (NaOH), fie de hidroxid de potasiu (KOH) (sau o combinație a acestora), într-o cantitate care să asigure o echivalență molară aproximativă în raport cu greutatea, tipul și compoziția subproduselor de origine animală care trebuie supuse digestiei.

Dacă baza este neutralizată de un conținut ridicat de lipide al subproduselor de origine animală, baza adăugată se ajustează astfel încât să se atingă echivalența molară menționată.

(b)

Subprodusele de origine animală se introduc într-un recipient din aliaj de oțel. Se adaugă cantitatea de alcaline măsurată fie sub formă solidă, fie în soluție, în conformitate cu litera (a).

(c)

Recipientul se închide iar subprodusele de origine animală și amestecul alcalin se încălzesc la o temperatură internă de cel puțin 150 °C la o presiune (absolută) de cel puțin 4 bari, timp de cel puțin:

(i)

trei ore fără întrerupere;

(ii)

șase ore fără întrerupere în cazul tratamentului subproduselor de origine animală menționate la articolul 8 litera (a) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Cu toate acestea, materialele obținute din materiale de categoria 1 care constau din animale ucise în contextul măsurilor de eradicare a EST și care sunt fie rumegătoare care nu necesită testare pentru EST, fie rumegătoare care au fost testate și rezultatul a fost negativ în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, pot fi prelucrate în conformitate cu punctul 2 litera (c) subpunctul (i) din prezenta secțiune; sau

(iii)

o oră fără întrerupere în cazul subproduselor de origine animală care constau din materiale obținute din pește sau păsări.

(d)

Procesul trebuie efectuat într-un sistem discontinuu, iar materialul din recipient trebuie amestecat în mod continuu pentru a facilita procesul de digestie până când se obține dizolvarea țesuturilor și înmuierea oaselor și a dinților; și

(e)

Subprodusele de origine animală trebuie tratate astfel încât cerințele privind timpul, temperatura și presiunea să fie îndeplinite simultan.

B.   Procesul de hidroliză la temperatură ridicată și presiune înaltă

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate materiale de categoria 2 și categoria 3.

2.   Metoda de prelucrare

Hidroliza la temperatură ridicată și presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Subprodusele de origine animală sunt încălzite la o temperatură internă de cel puțin 180 °C timp de cel puțin 40 de minute fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puțin 12 bari, încălzirea fiind obținută prin aplicarea indirectă a aburilor la reactorul biolitic;

(b)

Tratarea se efectuează discontinuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant; și

(c)

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea.

C.   Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Subprodusele de origine animală trebuie mai întâi prelucrate într-o instalație autorizată prin metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) prevăzută în capitolul III;

(b)

La sfârșitul procesului prevăzut la litera (a), materiile degresate se tratează la o temperatură de cel puțin 220 °C timp de cel puțin 20 de minute, la o presiune (absolută) de cel puțin 25 de bari, încălzirea fiind efectuată în două etape, prima prin injecție directă de aburi, iar a doua în mod indirect printr-un schimbător de căldură coaxial;

(c)

Procesul se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant;

(d)

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea;

(e)

Materialul rezultat este apoi amestecat cu apă și fermentat în condiții anaerobe (prelucrare generatoare de biogaz) într-un reactor de biogaz;

(f)

În cazul materiilor prime de categoria 1, întregul proces trebuie să aibă loc în aceeași locație și într-un sistem închis, iar biogazul produs în cursul procesului trebuie supus rapid procesului de combustie în aceeași instalație la minimum 900 °C, urmat de răcire rapidă („stingere”).

D.   Procesul de obținere a biomotorinei

1.   Materii prime

Pentru acest proces poate fi utilizată fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Producerea de biomotorină se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(i)

în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare 1 (sterilizare prin presiune) în conformitate cu capitolul III; și

(ii)

în cazul materialelor de categoria 3, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor derivate din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;

(b)

Grăsimile prelucrate se prelucrează în continuare utilizând una din următoarele metode:

(i)

un proces prin care grăsimile prelucrate se separă de proteine în cazul grăsimilor provenite de la rumegătoare, impuritățile insolubile peste 0,15 % din greutate se îndepărtează, iar grăsimile prelucrate se supun ulterior esterificării și transesterificării.

Cu toate acestea, esterificarea nu este obligatorie pentru grăsimile prelucrate derivate din materiale de categoria 3. Pentru esterificare se scade pH-ul sub 1 prin adăugarea acidului sulfuric (H2SO4) sau a unui acid echivalent, iar amestecul se încălzește la 72 °C timp de cel puțin două ore, amestecând cu putere.

Transesterificarea se efectuează prin creșterea pH-ului la aproximativ 14 cu ajutorul hidroxidului de potasiu sau cu o bază echivalentă la o temperatură cuprinsă între 35 °C și 50 °C timp de cel puțin 15 de minute. Transesterificarea se realizează de două ori în condițiile descrise în prezentul punct, utilizând o nouă soluție bazică. Acest proces este urmat de rafinarea produselor, inclusiv printr-o distilare în vid la 150 °C, care rezultă în producerea biomotorinei;

(ii)

un proces care utilizează parametri echivalenți, autorizat de autoritatea competentă.

E.   Procesul de gazificare Brookes

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate materiale de categoria 2 și categoria 3.

2.   Metoda de prelucrare

Procesul de gazificare Brookes se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Camera de postcombustie se încălzește cu gaze naturale;

(b)

Subprodusele de origine animală se introduc în camera primară a gazificatorului, apoi se închide ușa. Camera primară nu are arzătoare și se încălzește prin căldura transferată prin conducție de la camera de postcombustie situată sub camera primară. Cele trei supape de admisie montate pe ușa principală pentru a mări eficiența procesului constituie singura admisie de aer în camera primară;

(c)

Subprodusele de origine animală se volatilizează în hidrocarburi complexe, iar gazele obținute trec din camera primară printr-o deschidere îngustă situată în partea de sus a peretelui posterior spre zonele de amestecare și cracare, unde sunt descompuse în elementele lor constitutive. În final, gazele sunt evacuate în camera de postcombustie, unde se ard cu flacăra unui arzător cu gaze naturale în prezența unui exces de aer;

(d)

Fiecare unitate de prelucrare este prevăzută cu două arzătoare și două ventilatoare secundare de rezervă, în caz de defectare a arzătoarelor sau a ventilatoarelor. Camera secundară este concepută pentru un timp minim de retenție de două secunde la o temperatură de cel puțin 950 °C, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de combustie.

(e)

La ieșirea din camera secundară, gazele de evacuare trec printr-un amortizor barometric situat la baza coșului, care le răcește și le diluează cu aer ambiant, menținând o presiune constantă în camera primară și cea secundară;

(f)

Procesul se realizează într-un ciclu de 24 de ore, care include încărcarea, prelucrarea, răcirea și eliminarea cenușii. La sfârșitul ciclului, cenușa reziduală se îndepărtează din camera primară printr-un sistem de extracție cu vid în saci închiși care se sigilează înainte de transport;

(g)

Nu este permisă gazificarea altor materiale în afara subproduselor de origine animală.

F.   Procesul de combustie a grăsimilor animale într-un cazan termic

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate fracții de grăsime obținute din subproduse de origine animală din toate categoriile.

2.   Metoda de prelucrare

Combustia grăsimilor animale într-un cazan termic se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(i)

în cazul fracției de grăsime a materialelor de categoria 1 și 2 destinată combustiei în altă instalație,

pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea rumegătoarelor care au fost testate cu un rezultat negativ în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și din prelucrarea animalelor, altele decât rumegătoarele care necesită testare pentru EST, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 în conformitate cu capitolul III din prezenta anexă.

pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea altor rumegătoare, metoda de prelucrare 1 conform capitolului III; și

(ii)

în cazul materialelor de categoria 1 și 2 destinate combustiei în aceeași instalație sau în cazul materialelor de categoria 3, oricare din metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metoda de prelucrare 7; în cazul materialelor obținute din pește, metodele de prelucrare de la 1 la 7 în conformitate cu capitolul III;

(b)

Fracția de grăsime se separă de proteine, iar în cazul grăsimii obținute din rumegătoare destinată combustiei în altă instalație se îndepărtează impuritățile insolubile peste 0,15 % în greutate;

(c)

După procesul de prelucrare prevăzut la literele (a) și (b), grăsimile:

(i)

se vaporizează într-un cazan de producere de vapori și se supun combustiei la o temperatură de cel puțin 1 100 °C, minimum 0,2 secunde; sau

(ii)

se prelucrează printr-un proces care utilizează parametri echivalenți, autorizat de autoritatea competentă;

(d)

Nu este permisă combustia materialelor de origine animală, altele decât grăsimile animale.

(e)

Combustia grăsimilor obținute din materiale de categoriile 1 și 2 se efectuează în aceeași instalație în care aceste grăsimi sunt topite, în vederea utilizării energiei generate la procesele de topire. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate să autorizeze transportul acestor grăsimi către alte instalații pentru a fi supuse combustiei, cu condiția ca:

(i)

instalația de destinație să fie autorizată să efectueze combustia;

(ii)

prelucrarea produselor alimentare sau a hranei pentru animale într-o instalație autorizată din același loc să se efectueze în condiții de separare strictă;

(f)

Combustia se efectuează în conformitate cu legislația Uniunii pentru protecția mediului, în special în conformitate cu standardele legislației respective privind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.

G.   Procesul termo-mecanic de producere a biocombustibilului

1.   Materii prime

Pentru acest proces pot fi utilizate gunoiul de grajd, conținutul tractului digestiv și materialele de categoria 3.

2.   Metoda de prelucrare

Producerea termo-mecanică de biocombustibil se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:

(a)

Subprodusele de origine animală se încarcă într-un convertor și se tratează ulterior la o temperatură de 80 °C timp de opt ore. În această perioadă dimensiunea materialului trebuie redusă în mod continuu prin utilizarea unui echipament adecvat de abraziune mecanică.

(b)

Materialul se tratează ulterior la o temperatură de 100 °C timp de cel puțin două ore.

(c)

Dimensiunea particulelor materialului rezultat trebuie să fie mai mică de 20 de milimetri;

(d)

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea prevăzute la punctele (a) și (b);

(e)

În cursul tratamentului materialului, apa evaporată se extrage în mod continuu din atmosfera de deasupra biocombustibilului și se trece printr-un condensator din oțel inoxidabil. Condensatul de păstrează la o temperatură de cel puțin 70 °C timp de cel puțin o oră înainte de a fi eliminat ca apă uzată;

(f)

După tratamentul termic al materialului, biocombustibilul din convertor rezultat se descarcă și se transportă automat printr-un conveier interconectat și acoperit în întregime în vederea incinerării sau coincinerării în același loc;

(g)

Procesul se efectuează în sistem discontinuu.

Secțiunea 3

Eliminarea și utilizarea produselor derivate

1.

Produsele derivate din prelucrarea

(a)

Materialelor de categoria 1:

(i)

se elimină în conformitate cu articolul 12 literele (a) sau (b) din Regulamentul (CE) 1069/2009;

(ii)

se elimină prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat;

(iii)

se transformă în biogaz, cu condiția ca reziduurile de digestie să fie eliminate în conformitate cu punctele (i) sau (ii); sau

(iv)

se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor.

(b)

Materialelor de categoria 2 sau categoria 3:

(i)

se elimină în conformitate cu punctul 1 litera (a) subpunctele (i) sau (ii), cu sau fără prelucrare prealabilă, în conformitate cu articolul 12 literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(ii)

se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor;

(iii)

se utilizează ca îngrășăminte organice sau ca amelioratori de sol; sau

(iv)

se compostează sau se transformă în biogaz.

2.

Materialele care rezultă de la prelucrare în conformitate cu:

(a)

procesul de hidroliză alcalină definit în secțiunea 2 litera A pot fi transformate într-o instalație de biogaz și ulterior supuse combustiei rapide la minimum 900 °C, urmată de răcire rapidă („stingere”); în cazul în care materialul prevăzut la articolul 8 literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 a fost utilizat ca materie primă, transformarea în biogaz are loc în același loc ca și prelucrarea, într-un sistem închis;

(b)

procesul de producere a biomotorinei:

(i)

biomotorina și reziduurile de la distilarea biomotorinei pot fi utilizate drept combustibil fără restricții în conformitate cu prezentul regulament (punct final);

(ii)

sulfatul de potasiu poate fi utilizat pentru producerea produselor derivate destinate aplicării pe terenuri;

(iii)

glicerina:

derivată din materiale de categoria 1 sau categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1 conform capitolului III poate fi transformată în biogaz.

derivată din materiale de categoria 3 poate fi utilizată pentru hrănirea animalelor.

3.

Orice deșeuri rezultate de la prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu prezenta secțiune, cum ar fi nămolurile, filtratele, cenușa și reziduurile de digestie se elimină în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament.


ANEXA V

TRANSFORMAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE ÎN BIOGAZ ȘI COMPOST

CAPITOLUL I

CERINȚE APLICABILE INSTALAȚIILOR

Secțiunea 1

Instalații de biogaz

1.

Instalațiile de biogaz trebuie să fie echipate cu o unitate de pasteurizare/igienizare, care nu poate fi ocolită, pentru subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse cu o dimensiune maximă a particulelor de 12 mm înainte de introducerea în unitate, care dispune de:

(a)

instalații de monitorizare care să asigure că temperatura de 70 °C este atinsă timp de o oră;

(b)

instrumente pentru înregistrarea continuă a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare prevăzute la litera (a); și

(c)

un sistem adecvat care să prevină o încălzire insuficientă.

2.

Prin derogare de la punctul 1, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie în cazul instalațiilor de biogaz care transformă numai:

(a)

materiale de categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1 prevăzută în anexa IV capitolul III;

(b)

materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 5 sau cu metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 7, în conformitate cu anexa IV capitolul III.

(c)

materiale de categoria 3 care au fost supuse pasteurizării/igienizării în altă instalație autorizată;

(d)

subproduse de origine animală care pot fi utilizate ca materii prime fără prelucrare în conformitate cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament;

(e)

subproduse de origine animală care au fost supuse procesului de hidroliză alcalină prevăzut în anexa IV capitolul IV secțiunea 2 litera A;

(f)

următoarele subproduse de origine animală, dacă au fost autorizate de autoritatea competentă:

(i)

subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care au fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 în momentul în care acestea sunt destinate altor scopuri decât consumul uman;

(ii)

subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 10 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; sau

(iii)

subprodusele de origine animală care sunt transformate în biogaz, dacă reziduurile de digestie sunt ulterior compostate, prelucrate sau eliminate în conformitate cu prezentul regulament.

3.

Dacă instalația de biogaz este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de biogaz nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

Distanța respectivă se determină într-un mod care să asigure că nu există riscuri inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalația de biogaz.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de biogaz și animalele, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul.

4.

Fiecare instalație de biogaz trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

Secțiunea 2

Instalațiile de compostare

1.

Instalațiile de compostare trebuie să fie echipate cu un reactor de compostare închis sau cu o zonă închisă, care nu poate fi ocolită de subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse în instalație, și trebuie să fie echipată cu următoarele:

(a)

instalații de monitorizare a temperaturii în timp;

(b)

dispozitive pentru înregistrarea, după caz continuă, a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare menționate la litera (a);

(c)

un sistem de siguranță adecvat care să prevină încălzirile insuficiente.

2.

Prin derogare de la punctul 1, pot fi permise alte tipuri de sisteme de compostare dacă acestea:

(a)

sunt astfel exploatate încât toate materialele din sistem să îndeplinească parametrii de timp și temperatură, inclusiv, după caz, asigurarea monitorizării continue a parametrilor; sau

(b)

transformă numai materiale prevăzute în secțiunea 1 punctul 2; și

(c)

îndeplinesc toate celelalte cerințe relevante din prezentul regulament.

3.

Dacă instalația de compostare este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de compostare nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația de compostare trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

Distanța respectivă se determină într-un mod care să asigure că nu există riscuri inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalația de compostare.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de compostare și animalele, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul.

4.

Fiecare instalație de compostare trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

CAPITOLUL II

CERINȚE DE IGIENĂ APLICABILE INSTALAȚIILOR DE BIOGAZ ȘI DE COMPOSTARE

1.

Subprodusele de origine animală se transformă cât mai curând posibil după sosirea la instalația de biogaz sau de compostare. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător până în momentul tratării.

2.

Containerele, recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul materialelor netratate se curăță și se dezinfectează într-o zonă desemnată în acest sens.

Această zonă trebuie proiectată sau amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.

3.

Se iau în mod sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor dăunători.

În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

4.

Se stabilesc și se documentează proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

5.

Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate.

6.

Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în stare bună de întreținere, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale regulate.

7.

Reziduurile de digestie și compostul trebuie să fie astfel manipulate și depozitate în instalația de biogaz sau de compostare încât să se prevină orice recontaminare.

CAPITOLUL III

PARAMETRI DE TRANSFORMARE

Secțiunea 1

Parametri de transformare standard

1.

Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de biogaz echipată cu o unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

(a)

dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în instalație: 12 mm;

(b)

temperatura minimă a tuturor materialelor din instalație: 70 °C; și

(c)

timpul minim neîntrerupt al materialelor în instalație: 60 de minute.

Cu toate acestea, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul și produsele din colostru de categoria 3 pot fi utilizate fără pasteurizare/igienizare ca materii prime într-o instalație de biogaz, dacă autoritatea competentă consideră că acestea nu prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave la om sau la animale.

Cerințele minime prevăzute la literele (b) și (c) din prezentul punct se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt introduse într-o instalație de biogaz fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

2.

Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de compostare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

(a)

dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în reactorul de compostare: 12 mm;

(b)

temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor: 70 °C; și

(c)

timpul minim fără întrerupere: 60 de minute.

Cerințele minime prevăzute la literele (b) și (c) din prezentul punct se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt compostate fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Secțiunea 2

Parametri de transformare alternativi pentru instalațiile de biogaz și de compostare

1.

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea altor parametri decât parametrii prevăzuți în capitolul I secțiunea 1 punctul 1 și parametrii de transformare standard, dacă solicitantul unei astfel de utilizări demonstrează că astfel de parametri asigură reducerea adecvată a riscurilor biologice. Această demonstrare trebuie să includă o validare efectuată în conformitate cu următoarele cerințe:

(a)

Identificarea și analiza pericolelor posibile, inclusiv impactul materiilor prime, pe baza unei descrieri complete a condițiilor și parametrilor de transformare;

(b)

O evaluare a riscurilor privind modul în care condițiile de transformare specifice menționate la litera (a) sunt realizate în practică, în situații normale și atipice;

(c)

Validarea procesului preconizat prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității:

(i)

organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:

este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;

nu este mai puțin termorezistent la aspectele letale ale procesului de transformare, dar nici mult mai rezistent decât agenții patogeni care sunt monitorizați de către acesta;

este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat; sau

(ii)

unui organism indicator sau a unui virus bine caracterizat, pe durata expunerii, introdus în materiile prime în interiorul unui suport indicator adecvat;

(d)

Validarea procesului preconizat menționat la litera (c) trebuie să demonstreze că procesul realizează reducerea globală a următoarelor riscuri:

(i)

pentru procesele termice și chimice:

o reducere de 5 log10 a Enterococcus faecalis sau a Salmonella Senftenberg (775W, H2S negativ),

o reducere a titrului de infecțiozitate a virusurilor termorezistente precum parvovirusul cu cel puțin 3 log10, atunci când acestea sunt identificate ca prezentând un risc relevant; și

(ii)

pentru procesele chimice:

o reducere a paraziților rezistenți, precum ouăle de Ascaris spp., de cel puțin 99,9 % (3 log10) a stadiilor viabile;

(e)

Elaborarea unui program de control complet, care include proceduri de monitorizare a funcționării procesului menționat la litera (c);

(f)

Măsuri care să asigure o monitorizare și o supraveghere continuă a parametrilor relevanți ai procesului stabiliți în programul de control, atunci când instalația funcționează.

Detaliile privind parametrii relevanți ai procesului utilizați într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compostare, precum și celelalte puncte critice de control, se înregistrează și se păstrează astfel încât proprietarul, operatorul sau reprezentantul acestora și autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației.

La cerere, operatorul pune la dispoziția autorității competente aceste înregistrări. La cerere, Comisiei i se pun la dispoziție informațiile referitoare la un proces autorizat în conformitate cu prezentul punct.

2.

Prin derogare de la punctul 1, până la adoptarea normelor menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe specifice, altele decât cele prevăzute în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta să garanteze un efect echivalent în ceea ce privește reducerea patogenilor pentru:

(a)

deșeuri de catering utilizate ca singurele subproduse de origine animală într-o instalație de biogaz sau de compostare; și

(b)

amestecuri de deșeuri de catering cu următoarele materiale:

(i)

gunoi de grajd;

(ii)

conținutul tractului digestiv separat de tractul digestiv;

(iii)

lapte;

(iv)

produse pe bază de lapte;

(v)

produse derivate din lapte;

(vi)

colostru;

(vii)

produse din colostru;

(viii)

ouă;

(ix)

produse din ouă;

(x)

subprodusele de origine animală prevăzute la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care au fost supuse prelucrării definite la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004.

3.

Dacă materialele menționate la punctul 2 litera (b) sau produsele derivate menționate la articolul 10 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 reprezintă singurele materii prime de origine animală care sunt tratate într-o instalație de biogaz sau de compostare, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe, altele decât cele specificate în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta:

(a)

să nu considere că materialele respective prezintă un risc de răspândire a vreunei boli transmisibile grave la om sau la animale;

(b)

să considere că reziduurile de digestie sau compostul reprezintă materiale neprelucrate și să oblige operatorii să le manipuleze în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament.

4.

Operatorii pot introduce pe piață reziduuri de digestie și compost care au fost produse în conformitate cu parametrii autorizați de autoritatea competentă:

(a)

în conformitate cu punctul 1;

(b)

în conformitate cu punctele 2 și 3, numai în interiorul statului membru în care au fost autorizați parametrii respectivi.

Secțiunea 3

Standarde pentru reziduurile de digestie și compost

1.

(a)

Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în cursul transformării sau imediat după aceea în instalația de biogaz sau în instalația de compostare în scopul monitorizării procesului trebuie să respecte următoarele standarde:

 

Escherichia coli: n = 5, c = 1, m = 1 000, M = 5 000 în 1 g;

sau

 

Enterococcaceae: n = 5, c = 1, m = 1 000, M = 5 000 în 1 g;

și

(b)

Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit trebuie să respecte următoarele standarde:

Salmonella: absență în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0

Unde, pentru literele (a) și (b):

n

=

numărul de probe de analizat;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M

=

valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare; și

c

=

numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

2.

Reziduurile de digestie sau compostul care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta secțiune sunt supuse din nou transformării sau compostării și, în ceea ce privește Salmonella, sunt manipulate sau eliminate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente.


ANEXA VI

NORME SPECIALE PRIVIND CERCETAREA, HRĂNIREA ANIMALELOR, COLECTAREA ȘI ELIMINAREA

CAPITOLUL I

NORME SPECIALE PRIVIND PROBELE PENTRU CERCETARE ȘI ALTE SCOPURI

Secțiunea 1

Probe pentru cercetare și diagnostic

1.

Operatorii se asigură că expedierile de probe pentru cercetare și diagnostic sunt însoțite de un document comercial, care trebuie să specifice:

(a)

descrierea materialului și specia animală de la care provine;

(b)

categoria materialului;

(c)

cantitatea materialului;

(d)

locul de origine și locul de expediere a materialului;

(e)

numele și adresa expeditorului;

(f)

numele și adresa destinatarului și/sau utilizatorului;

2.

Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic iau toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile la om sau la animale în cursul manipulării materialelor aflate sub controlul lor, în special prin aplicarea bunelor practici de laborator.

3.

Se interzic orice utilizări ulterioare ale probelor pentru cercetare și diagnostic în alte scopuri decât cele prevăzute la punctul 38 din anexa I.

4.

Probele pentru cercetare și diagnostic și orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, se elimină:

(a)

ca deșeuri prin incinerare sau coincinerare;

(b)

în cazul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate prevăzute la articolul 8 litera (a) punctul (iv), la articolul 8 literele (c) și (d) și la articolele 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 care fac parte din culturi de celule, seturi de laborator sau probe de laborator, prin tratament în condiții cel puțin echivalente cu metoda validată pentru autoclavele cu aburi (1) și eliminare ulterioară ca deșeuri sau ape uzate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii;

(c)

prin sterilizare sub presiune și eliminare ulterioară sau utilizare în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

5.

Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic păstrează un registru cu expedierile probelor respective.

Registrul include informațiile menționate la punctul 1 și data și metoda de eliminare a probelor și a oricăror produse derivate.

6.

Prin derogare de la punctele 1, 4 și 5, autoritatea competentă poate accepta manipularea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale în alte condiții care să asigure eliminarea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.

Secțiunea 2

Probe comerciale și articole pentru expoziții

1.

Probele comerciale și articolele pentru expoziții pot fi transportate, utilizate și eliminate numai în conformitate cu secțiunea 1 punctele 1 – 4 și 6.

2.

După încheierea studiilor sau analizelor specifice, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, probele comerciale:

(a)

se reexpediază în statul membru de origine;

(b)

se expediază către alt stat membru sau o țară terță, dacă o astfel de expediere a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din statul membru sau țara terță de destinație; sau

(c)

se elimină sau se utilizează în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

3.

După încheierea activității expoziției sau a activității artistice, articolele pentru expoziție se reexpediază în statul membru de origine, se expediază sau se elimină în conformitate cu punctul 2.

CAPITOLUL II

NORME SPECIALE PRIVIND HRĂNIREA ANIMALELOR

Secțiunea 1

Cerințe generale

Materialele de categoria 2 și 3 prevăzute la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pot fi utilizate ca hrană pentru animalele prevăzute la alineatul (1) literele (a), (d), (f), (g) și (h) din articolul menționat, dacă sunt îndeplinite cel puțin următoarele condiții, pe lângă orice condiții prevăzute de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

1.

Subprodusele de origine animală se transportă la utilizatori sau la centrele de colectare în conformitate cu anexa VIII capitolul I secțiunile 1 și 3.

2.

Centrele de colectare se înregistrează de către autoritatea competentă, dacă acestea:

(a)

îndeplinesc cerințele privind instalațiile care efectuează operațiunile intermediare prevăzute în anexa IX capitolul II; și

(b)

dispun de dotări adecvate pentru distrugerea materialelor neutilizate, sau le trimit la o instalație autorizată de prelucrare sau la o instalație autorizată de incinerare sau coincinerare în conformitate cu prezentul regulament.

3.

Statele membre pot autoriza utilizarea ca centru de colectare a unei instalații de prelucrare pentru materialele de categoria 2.

4.

Operatorii centrelor de colectare care furnizează către utilizatori finali materiale, altele decât subprodusele de origine animală provenite de la animale acvatice sau de la nevertebrate acvatice, trebuie să se asigure că acestea sunt supuse unuia din următoarele tratamente:

(a)

denaturare cu o soluție de agent colorant; soluția trebuie să aibă o astfel de concentrație încât colorația materialului colorat să fie vizibilă în mod clar și să nu dispară atunci când materialele colorate sunt supuse congelării sau refrigerării, iar întreaga suprafață a tuturor pieselor de material trebuie să fie colorată cu o astfel de soluție fie prin imersarea materialului în soluție, fie prin pulverizare sau alte moduri de aplicare a soluției;

(b)

sterilizare prin fierbere sau cu aburi sub presiune până când fiecare piesă de material este complet fiartă; sau

(c)

orice altă manipulare sau tratament autorizate de autoritatea competentă care răspunde de operator.

Secțiunea 2

Hrănirea anumitor specii în puncte de hrănire

1.

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 prevăzute la articolul 18 alienatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru hrănirea următoarelor specii protejate sau pe cale de dispariție în puncte de hrănire, în următoarele condiții:

(a)

Materialele trebuie utilizate ca hrană pentru:

(i)

una din speciile următoare de păsări necrofage, în următoarele state membre:

Statul membru:

Specia de animale

Bulgaria

vultur bărbos (Gypaetus barbatus)

vultur negru (Aegypius monachus)

hoitar (Neophron percnopterus)

vultur sur (Gyps fulvus)

acvilă de munte (Aquila chrysaetos)

acvilă de câmp (Aquila chrysaetos)

codalb (Haliaeetus albicilla)

gaie neagră (Milvus migrans)

gaie roșie (Milvus migrans)

Grecia

vultur bărbos (Gypaetus barbatus)

vultur negru (Aegypius monachus)

hoitar (Neophron percnopterus)

vultur sur (Gyps fulvus)

acvilă de munte (Aquila chrysaetos)

acvilă de câmp (Aquila chrysaetos)

codalb (Haliaeetus albicilla)

gaie neagră (Milvus migrans)

Spania

vultur bărbos (Gypaetus barbatus)

vultur negru (Aegypius monachus)

hoitar (Neophron percnopterus)

vultur sur (Gyps fulvus)

acvilă de munte (Aquila chrysaetos)

vultur imperial spaniol (Aquila adalberti)

gaie neagră (Milvus migrans)

gaie roșie (Milvus migrans)

Franța

vultur bărbos (Gypaetus barbatus)

vultur negru (Aegypius monachus)

hoitar (Neophron percnopterus)

vultur sur (Gyps fulvus)

acvilă de munte (Aquila chrysaetos)

codalb (Haliaeetus albicilla)

gaie neagră (Milvus migrans)

gaie roșie (Milvus migrans)

Italia

vultur bărbos (Gypaetus barbatus)

vultur negru (Aegypius monachus)

hoitar (Neophron percnopterus)

vultur sur (Gyps fulvus)

acvilă de munte (Aquila chrysaetos)

gaie neagră (Milvus migrans)

gaie roșie (Milvus migrans)

Cipru

vultur negru (Aegypius monachus)

vultur sur (Gyps fulvus)

Portugalia

vultur negru (Aegypius monachus)

hoitar (Neophron percnopterus)

vultur sur (Gyps fulvus)

acvilă de munte (Aquila chrysaetos)

Slovacia

acvilă de munte (Aquila chrysaetos)

acvilă de câmp (Aquila chrysaetos)

codalb (Haliaeetus albicilla)

gaie neagră (Milvus migrans)

gaie roșie (Milvus migrans)

(ii)

una din speciile din ordinul carnivorelor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, în arii speciale de conservare care au fost stabilite în conformitate cu directiva respectivă; sau

(iii)

una din speciile din ordinul falconiformelor sau strigiformelor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, în arii de protecție specială care au fost stabilite în conformitate cu directiva respectivă;

(b)

Autoritatea competentă a acordat autorizarea operatorului responsabil pentru punctul de hrănire.

Autoritatea competentă acordă astfel de autorizații dacă:

(i)

hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

(ii)

există un sistem adecvat de supraveghere a EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care implică teste de laborator periodice pentru detectarea EST;

(c)

Autoritatea competentă trebuie să asigure coordonarea cu orice autoritate competentă responsabilă cu supravegherea cerințelor prevăzute în autorizare;

(d)

Autoritatea competentă trebuie să constate, pe baza unei evaluări a situației specifice a speciilor în cauză și a habitatului acestora, că stadiul de conservare al speciilor respective va fi îmbunătățit;

(e)

Autorizarea acordată de autoritatea competentă trebuie:

(i)

să se refere și să menționeze speciile în cauză;

(ii)

să descrie în detaliu localizarea punctului de hrănire din aria geografică în care are loc hrănirea; și

(iii)

să fie imediat suspendată în cazul:

unei implicări suspecte sau confirmate în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor, sau

nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(f)

Operatorul responsabil cu hrănirea:

(i)

desemnează o zonă pentru hrănire îngrădită, accesul la aceasta fiind limitat doar la speciile care urmează să fie conservate, după caz cu gard sau alte mijloace care corespund modului natural de hrănire al speciilor respective;

(ii)

se asigură că toate cadavrele eligibile de bovine și cel puțin 4 % din cadavrele eligibile de ovine și caprine destinate utilizării ca hrană pentru animale sunt testate înainte de utilizare, cu rezultate negative, în cadrul programului de monitorizare a EST pus în aplicare în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și, după caz, în conformitate cu o decizie adoptată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) al doilea paragraf din regulamentul respectiv; și

(iii)

păstrează înregistrări care conțin cel puțin numărul, natura, greutatea estimată și originea carcaselor animalelor utilizate pentru hrănire, data hrănirii, locul unde a avut loc hrănirea și, după caz, rezultatele testelor EST.

2.

În cazul în care un stat membru trimite Comisiei o cerere de includere în lista prevăzută la punctul 1 litera (a), acesta depune:

(a)

o justificare detaliată pentru extinderea listei în vederea includerii anumitor specii de păsări necrofage din statul membru respectiv, inclusiv o explicație a motivelor pentru care este necesară hrănirea unor astfel de păsări cu materiale de categoria 1 în loc de materiale de categoria 2 sau categoria 3;

(b)

o explicație privind măsurile care urmează să fie luate pentru a asigura respectarea dispozițiilor de la punctul 1.

Secțiunea 3

Hrănirea animalelor sălbatice în afara punctelor de hrănire

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, pentru hrănirea animalelor sălbatice menționate în secțiunea 2 punctul 1 litera (a), în următoarele condiții:

1.

Autoritatea competentă trebuie să constate, pe baza unei evaluări a situației specifice a speciilor în cauză și a habitatului acestora, că stadiul de conservare al speciilor respective va fi îmbunătățit;

2.

Autoritatea competentă trebuie să identifice în autorizare exploatațiile sau efectivele situate într-o zonă de hrănire delimitată geografic în următoarele condiții:

(a)

Zona de hrănire trebuie să nu se extindă pe arii de creștere intensivă a animalelor;

(b)

Animalele de fermă din exploatațiile sau efectivele din zona de hrănire trebuie să se supună supravegherii periodice a unui medic veterinar oficial în ceea ce privește prevalența EST și a bolilor transmisibile la om sau la animale;

(c)

Hrănirea trebuie suspendată imediat în cazul:

(i)

unei implicări suspecte sau confirmate a unei exploatații sau a unui efectiv în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor;

(ii)

unui focar suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă la om sau la animale într-o exploatație sau într-un efectiv, până la excluderea riscurilor; sau

(iii)

nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(d)

Autoritatea competentă trebuie să specifice în autorizare:

(i)

măsuri adecvate de prevenire a transmiterii EST și a bolilor transmisibile de la animale moarte la om sau la alte animale, cum ar fi măsuri care să vizeze modurile de hrănire ale speciilor care urmează să fie conservate, restricții de hrănire sezonale, restricții de deplasare pentru animalele de fermă și alte măsuri destinate să controleze riscurile potențiale de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale, cum ar fi măsuri referitoare la speciile prezente în zona de hrănire pentru care nu sunt destinate subprodusele de origine animală;

(ii)

responsabilitățile persoanelor sau entităților din zona de hrănire care oferă asistență la hrănire sau sunt responsabile pentru animalele de fermă, referitor la măsurile menționate la subpunctul (i);

(iii)

condițiile de impunere a sancțiunilor prevăzute la articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 aplicabile încălcării măsurilor prevăzute la subpunctul (i) de către persoane sau entități prevăzute la prezenta literă (d) subpunctul (ii);

(e)

În cazul în care hrănirea este efectuată fără colectarea în prealabil a animalelor moarte, se efectuează o estimare a ratei mortalității preconizate în zona de hrănire și a cerințelor de hrănire preconizate ale animalelor sălbatice, pentru a servi ca bază pentru evaluarea riscurilor potențiale de transmitere a bolilor.

Secțiunea 4

Hrănirea animalelor din grădinile zoologice cu materiale de categoria 1

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat și utilizarea materialelor obținute din animale din grădinile zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologie în următoarele condiții:

(a)

Autoritatea competentă trebuie să fi acordat autorizarea operatorului responsabil cu hrănirea. Autoritatea competentă acordă astfel de autorizații dacă:

(i)

hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;

(ii)

dacă se utilizează materiale de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat, provenite de la bovine, există un sistem adecvat de supraveghere pentru EST în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care implică testări de laborator periodice ale probelor pentru detectarea EST;

(b)

Autorizarea acordată de autoritatea competentă trebuie suspendată imediat în cazul:

(i)

unei implicări suspecte sau confirmate în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor; sau

(ii)

nerespectării oricărei norme prevăzute în prezentul regulament.

(c)

Operatorul responsabil cu hrănirea:

(i)

depozitează materialul care urmează să fie utilizat pentru hrănire și efectuează hrănirea într-o zonă îngrădită cu gard pentru a se asigura că la materialele pentru hrănire nu au acces alte animale carnivore decât animalele din grădinile zoologice pentru care a fost acordată autorizarea;

(ii)

se asigură că rumegătoarele destinate utilizării ca hrană sunt incluse în programul de monitorizare a EST pus în aplicare în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și, după caz, în conformitate cu o decizie adoptată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1b) al doilea paragraf din regulamentul respectiv;

(iii)

păstrează înregistrări care conțin cel puțin numărul, natura, greutatea estimată și originea cadavrelor animalelor utilizate pentru hrănire, rezultatele testelor EST și data hrănirii.

CAPITOLUL III

NORME SPECIALE PRIVIND COLECTAREA ȘI ELIMINAREA

Secțiunea 1

Norme speciale privind eliminarea subproduselor de origine animală

1.

În cazul în care autoritatea competentă autorizează eliminarea subproduselor de origine animală la fața locului în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, astfel de eliminări pot fi efectuate:

(a)

prin incinerare sau îngropare în incinta de origine a subproduselor de origine animală;

(b)

într-un depozit de deșeuri autorizat; sau

(c)

prin incinerare sau îngropare într-un loc astfel încât riscurile pentru sănătatea animală, pentru sănătatea publică și pentru mediu să fie reduse la minimum, cu condiția ca acel loc să fie situat la o distanță adecvată care să permită autorității competente gestionarea prevenirii riscurilor pentru sănătatea animală, sănătatea publică și mediu;

2.

Incinerarea subproduselor de origine animală în locurile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt incinerate:

(a)

pe ruguri amenajate corespunzător, care să asigure transformarea subproduselor de origine animală în cenușă;

(b)

fără periclitarea sănătății umane;

(c)

fără utilizarea de procese sau metode care ar putea dăuna mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale sau prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;

(d)

în condiții care să asigure că toate cenușile rezultate sunt eliminate prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat.

3.

Îngroparea subproduselor de origine animală în locurile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt îngropate:

(a)

într-un mod care să împiedice accesul animalelor carnivore sau omnivore la acestea;

(b)

într-un depozit de deșeuri autorizat sau în alt loc fără a periclita sănătatea umană și utilizând procese sau metode care nu dăunează mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale sau prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;

4.

În cazul eliminării în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, transportul subproduselor de origine animală de la locul de origine la locul de eliminare trebuie efectuat în următoarele condiții:

(a)

subprodusele de origine animală să fie transportate în recipiente sau vehicule sigure și etanșe;

(b)

încărcarea și descărcarea subproduselor de origine animală să fie supravegheată de autoritatea competentă, după caz;

(c)

roțile vehiculelor să fie dezinfectate la plecarea de la locul de origine;

(d)

recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală să fie curățate și dezinfectate în mod corespunzător după descărcarea subproduselor de origine animală; și

(e)

să fie asigurate escorte pentru vehicule, teste de etanșeitate și acoperitori duble adecvate, după caz.

Secțiunea 2

Incinerarea și îngroparea subproduselor de origine animală în zonele izolate

Procentajele maxime prevăzute la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 nu depășesc:

(a)

10 % din populația de bovine din statul membru în cauză;

(b)

25 % din populația de ovine și caprine din statul membru în cauză;

(c)

10 % din populația de porcine din statul membru în cauză; și

(d)

un procentaj din populația altor specii, stabilit de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a riscurilor potențiale pentru sănătatea publică și animală generate de eliminarea animalelor din speciile respective prin incinerare sau îngropare la fața locului.

Secțiunea 3

Incinerarea și îngroparea albinelor și a subproduselor apicole

În cazul albinelor și al subproduselor apicole, autoritatea competentă poate autoriza eliminarea prin incinerare sau îngropare la fața locului, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu condiția de se lua toate măsurile necesare pentru a se asigura faptul că incinerarea sau îngroparea nu periclitează sănătatea animală, sănătatea umană sau mediul.

CAPITOLUL IV

ELIMINAREA PRIN ALTE MIJLOACE

Prin derogare de la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, statele membre pot autoriza colectarea, transportul și eliminarea materialelor de categoria 3 prevăzute la articolul 10 litera (f) din regulamentul menționat prin alte mijloace decât incinerarea sau îngroparea la fața locului, dacă:

(a)

volumul materialelor nu depășește 20 de kg pe săptămână în unitatea sau instalația de colectare a materialelor, indiferent de specia sau originea materialelor;

(b)

materialele sunt colectate, transportate și eliminate prin mijloace care previn transmiterea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;

(c)

autoritatea competentă efectuează controale periodice, inclusiv controale ale înregistrărilor păstrate de operatori, în unitățile sau instalațiile în care sunt colectate materialele, în vederea asigurării respectării dispozițiilor prezentei secțiuni.

Statele membre pot decide creșterea volumului prevăzut la litera (a) la maximum 50 de kg pe săptămână, cu condiția ca acestea să prezinte Comisiei și celorlalte state membre o justificare detaliată în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală prevăzut la articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, care să specifice natura activităților pentru care volumul urmează să fie crescut, speciile de origine ale subproduselor de origine animală în cauză, precum și o explicație a motivelor pentru care este necesară creșterea volumului, având în vedere un sistem adecvat pentru manipularea și eliminarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate pe teritoriul lor, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv.


(1)  CEN TC/102 – Sterilizatoare medicale - EN 285:2006 + A2:2009 - Sterilizare - Sterilizatoare cu aburi - Sterilizatoare mari, trimitere publicată în JO C 293, 2.12.2009, p. 39.


ANEXA VII

FORMATUL STANDARD AL CERERILOR DE AUTORIZARE A UNOR METODE ALTERNATIVE

CAPITOLUL I

Regimul lingvistic

1.

Cererile de autorizare a unei metode alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 (cereri), se depun în una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, astfel cum se menționează la articolul 1 din Regulamentul nr. 1 din 1958.

2.

Părțile interesate care depun astfel de cereri într-o limbă alta decât engleza trebuie să valideze traducerea oficială a cererii lor, furnizată de AESA, înainte de evaluare.

Perioada menționată la articolul 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 începe doar în momentul în care partea interesată a validat traducerea oficială a cererii.

CAPITOLUL II

Conținutul cererilor

1.

Cererile conțin toate informațiile necesare privind punctele următoare, pentru a permite AESA să evalueze siguranța metodei lor alternative propuse:

(a)

categoriile de subproduse de origine animală care sunt prevăzute a fi supuse metodei alternative, prin referire la categoriile menționate la articolele 8, 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(b)

identificarea și caracterizarea materialelor cu risc conform principiilor următoare:

Materialele cu risc semnificativ trebuie să facă obiectul unei identificări separate. Pentru fiecare material, probabilitatea de expunere umană și animală în condiții de funcționare normale, pe de o parte, și în caz de anomalie sau urgență, pe de altă parte, trebuie să fie evaluată. În caz de expunere semnificativă, riscul potențial trebuie să fie evaluat;

(c)

factorul de reducere a riscurilor conform principiilor următoare:

 

Nivelul de reducere a riscurilor pentru sănătatea umană și animală pe care îl poate garanta procesul trebuie să fie estimat pe baza unor măsurători directe.

 

În cazul în care nu sunt disponibile măsurători directe, pot fi utilizate, de asemenea, modelizări sau extrapolări pornind de la alte procese. Pentru ca reducerea efectivă a riscurilor să poată fi demonstrată, pericolul identificat (cum ar fi Salmonella) trebuie să fie cuantificat atât în ceea ce privește materiile (prime) de intrare, cât și în ceea ce privește materiile de ieșire obținute. În scopul prezentului capitol, materiile de ieșire cuprind orice produs final sau subprodus rezultat din proces.

 

Estimările trebuie să fie însoțite de dovezi. Este vorba – în cazul măsurătorilor – de informații referitoare la metodologia utilizată (sensibilitatea și fiabilitatea metodelor folosite), natura probelor analizate și dovezi ale reprezentativității acestora (probe reale relevante, număr de teste realizate).

 

Dacă prezența prionului este măsurată în mod indirect, ar trebui furnizată o explicație cu privire la relevanța metodelor utilizate. Trebuie furnizată o evaluare a valabilității lor și trebuie precizate incertitudinile pe care le cuprind;

(d)

prevenirea riscurilor conform principiilor următoare:

 

Trebuie analizată eficacitatea probabilă a măsurilor tehnice utilizate pentru a asigura prevenirea riscurilor.

 

Această analiză trebuie să se refere la condiții de funcționare normale și anormale/urgențe, inclusiv defecțiunile apărute în cursul procesului.

 

Trebuie specificate procedurile de monitorizare și de supraveghere aplicate pentru a demonstra gradul de prevenire.

 

Dacă prevenirea totală nu este realizabilă, este cerută o evaluare a oricărui risc potențial.

(e)

identificarea proceselor interdependente conform principiilor următoare:

 

Trebuie evaluate elementele care pot influența indirect capacitatea de reducere a riscurilor a unui anumit proces.

 

Impacturile indirecte pot rezulta din condițiile de transport, de depozitare și de eliminare fără risc a produselor finale și a subproduselor derivate dintr-un proces.

(f)

utilizarea finală prevăzută pentru produse finale și subproduse conform principiilor următoare:

 

Trebuie specificată utilizarea finală prevăzută pentru produsele finale și subprodusele unui proces.

 

Riscurile potențiale pentru sănătatea umană și animală trebuie să fie calculate pe baza nivelului de reducere a riscurilor estimat în conformitate cu litera (c).

2.

Cererile sunt însoțite de documente justificative, în special de o schemă tehnică ce detaliază funcționarea procesului, de dovezile indicate la punctul 1 litera (c), precum și de alte dovezi care să susțină explicațiile furnizate în cadrul stabilit la punctul 1.

3.

Cererile menționează coordonatele părții interesate, respectiv numele și adresa completă, numerele de telefon și/sau de fax și/sau adresa de e-mail a unei persoane de contact care acționează în calitate de parte interesată sau în numele acesteia.


ANEXA VIII

COLECTAREA, TRANSPORTUL ȘI TRASABILITATEA

CAPITOLUL I

COLECTARE ȘI TRANSPORT

Secțiunea 1

Vehicule și recipiente

1.

Începând cu punctul de pornire al lanțului de producție menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie colectate și transportate în ambalaje noi închise ermetic sau în recipiente sau vehicule etanșe acoperite.

2.

Vehiculele și recipientele refolosibile, precum și toate echipamentele sau aparatele reutilizabile care intră în contact cu subproduse de origine animală sau cu produse derivate altele decât produsele derivate introduse pe piață în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2009 și care sunt depozitate și transportate în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 183/2005, trebuie păstrate curate.

Dacă nu sunt dedicate transportului de subproduse de origine animală sau de produse derivate specifice într-un mod care să împiedice orice contaminare încrucișată, ele trebuie să fie, în special:

(a)

curate și uscate înainte de utilizare și

(b)

curățate, spălate și/sau dezinfectate după fiecare utilizare în măsura necesară pentru a împiedica o contaminare încrucișată.

3.

Recipientele refolosibile trebuie să fie folosite numai pentru transportul unui anumit subprodus de origine animală sau produs derivat în măsura în care acest lucru este necesar pentru evitarea contaminării încrucișate.

Cu toate acestea, recipientele refolosibile pot fi utilizate dacă autoritatea competentă a autorizat o astfel de utilizare:

(a)

pentru transportul diferitelor subproduse de origine animală sau produse derivate, cu condiția să fi fost curățate și dezinfectate între diferitele utilizări într-un mod care să împiedice contaminarea încrucișată;

(b)

pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate menționate la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după ce au fost folosite pentru transportul produselor destinate consumului uman, în condiții care să împiedice contaminarea încrucișată.

4.

Ambalajele trebuie să fie eliminate prin incinerare sau prin alte mijloace, în conformitate cu legislația Uniunii.

Secțiunea 2

Condiții de temperatură

1.

Transportul subproduselor de origine animală destinate producției de materii prime furajere sau de hrană neprelucrată pentru animale de companie trebuie să se desfășoare la o temperatură adecvată, respectiv la o temperatură maximă de 7 °C în cazul subproduselor de origine animală obținute din carne și produse pe bază de carne care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția cazului în care sunt utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu anexa II capitolul I, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.

2.

Materialele de categoria 3 neprelucrate destinate producției de materii prime furajere sau de hrană pentru animale de companie trebuie să fie depozitate și transportate în stare refrigerată, congelată sau însilozată, cu excepția cazurilor în care:

(a)

sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la colectare sau de la sfârșitul depozitării în stare refrigerată sau congelată, dacă transportul ulterior este asigurat prin mijloace de transport prin care este menținută temperatura de depozitare;

(b)

în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte sau al produselor derivate din lapte care nu au fost supuse niciunuia dintre tratamentele menționate în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea I, sunt transportate în stare refrigerată și în recipiente izolate, cu excepția situațiilor în care riscurile pot fi limitate prin alte măsuri, datorită caracteristicilor materiilor.

3.

Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menținerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului, precum și monitorizarea acestei temperaturi.

Secțiunea 3

Derogare privind colectarea și transportul materialelor de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte

Secțiunea 1 nu se aplică transportului și colectării de materiale de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte efectuate de operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care recepționează produse pe care le-au livrat anterior și care le-au fost returnate, în special de către clienții lor.

Secțiunea 4

Derogare privind colectarea și transportul gunoiului de grajd

Prin derogare de la secțiunea 1, autoritatea competentă poate autoriza ca transportul și colectarea gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiași ferme sau între ferme și utilizatori aflați în același stat membru să se efectueze în condiții care să asigure prevenirea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.

CAPITOLUL II

IDENTIFICARE

1.

Trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a)

transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate în timpul colectării la locul de origine al subproduselor de origine animală și în timpul transportului;

(b)

o substanță de marcaj pentru identificarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate dintr-o anumită categorie este folosită numai pentru categoria pentru care utilizarea sa este cerută, în conformitate cu prezentul regulament, sau stabilită în temeiul punctului 4;

(c)

transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate sunt expediate dintr-un stat membru către un alt stat membru în ambalaje, recipiente sau vehicule care poartă, în mod vizibil și indelebil, cel puțin pe durata transportului, codul de culori descris în continuare, utilizat pentru afișarea informațiilor prevăzute în prezentul regulament pe suprafața sau pe o parte a ambalajului, a recipientului sau a vehiculului, sau pe o etichetă sau un simbol aplicat pe acestea:

(i)

în cazul materialelor de categoria 1, folosind culoarea neagră;

(ii)

în cazul materialelor de categoria 2 (altele decât gunoiul de grajd și conținutul tractului digestiv), folosind culoarea galbenă;

(iii)

în cazul materialelor de categoria 3, folosind culoarea verde cu conținut ridicat de albastru pentru a o distinge în mod clar de celelalte culori;

(iv)

în cazul transporturilor importate, culoarea menționată pentru materiile respective la punctele (i), (ii) și (iii), de îndată ce transportul a trecut de punctul de control la frontieră de primă intrare în Uniune.

2.

În timpul transportului și al depozitării, o etichetă atașată pe ambalaj, recipient sau vehicul trebuie:

(a)

să indice în mod clar categoria de subproduse de origine animală sau de produse derivate și

(b)

să poarte una din următoarele mențiuni, care să apară în mod vizibil și lizibil pe ambalaj, un recipient sau un vehicul, după caz:

(i)

în cazul materialelor de categoria 3: „impropriu pentru consumul uman”;

(ii)

în cazul materialelor de categoria 2 (altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv) și al produselor derivate din materialele de categoria 2: „impropriu pentru consumul uman”; cu toate acestea, dacă materialele de categoria 2 sunt destinate hranei animalelor menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 în condițiile prevăzute sau stabilite în conformitate cu articolul respectiv, eticheta va purta mențiunea „pentru hrana …”, completată cu denumirea speciilor specifice de animale cărora le sunt destinate materiile respective;

(iii)

în cazul materialelor de categoria 1 și a produselor derivate din materiale de categoria 1 care sunt destinate:

eliminării: „exclusiv pentru eliminare”;

fabricării de hrană pentru animale de companie: „exclusiv pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie”;

fabricării unui produs derivat menționat la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009: „exclusiv pentru fabricarea de produse derivate. Impropriu pentru consumul uman sau animal sau pentru fertilizarea solurilor”;

(iv)

în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte, al produselor derivate din lapte, al colostrului și al produselor din colostru: „impropriu pentru consumul uman”;

(v)

în cazul gelatinei produse pornind de la materiale de categoria 3: „gelatină destinată consumului animal”;

(vi)

în cazul colagenului produs pornind de la materiale de categoria 3: „colagen destinat consumului animal”;

(vii)

în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: „exclusiv ca hrană pentru alimente de companie”;

(viii)

în cazul peștelui și al produselor derivate din pește destinate hranei peștilor, tratate și ambalate înainte de distribuție, denumirea și adresa unității de producție de origine a furajelor, marcate în mod clar și lizibil, și

în cazul făinii de pește provenind din pești sălbatici: „conține doar făină de pește provenind din pești sălbatici – poate fi folosit pentru hrana peștilor de crescătorie din toate speciile”;

în cazul făinii de pește provenind din pești de crescătorie: „conține doar făină de pește provenind din pești de crescătorie din specia […] – poate fi folosită doar pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii”;

în cazul făinii de pește provenind din pești sălbatici și pești de crescătorie: „conține făină de pește provenind din pești sălbatici și pești de crescătorie din specia […] – poate fi folosită doar pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii”;

(ix)

în cazul produselor din sânge provenite de la ecvidee nedestinate hranei animalelor: „sânge și produse din sânge provenite de la ecvidee. Impropriu pentru consumul uman sau animal”;

(x)

în cazul coarnelor, copitelor și al altor materii destinate producției de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol menționate în anexa XIV capitolul II secțiunea 12: „impropriu pentru consumul uman sau animal”;

(xi)

în cazul îngrășămintelor organice și al amelioratorilor de sol: „îngrășăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la pășuni sau utilizarea recoltelor în calitate de pășuni sunt interzise timp de cel puțin 21 de zile după aplicare”;

(xii)

în cazul materialelor utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu anexa VI capitolul II secțiunea I: denumirea și adresa centrului de colectare și mențiunea „impropriu pentru consumul uman”;

(xiii)

în cazul gunoiului de grajd și al conținutului tractului digestiv: „gunoi de grajd”;

(xiv)

în cazul produselor intermediare, pe ambalajul exterior: „exclusiv pentru medicamente/medicamente de uz veterinar/dispozitive medicale/dispozitive medicale implantabile activ/dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro/reactivi de laborator”;

(xv)

în cazul probelor pentru cercetare și diagnostic: „pentru cercetare și diagnostic”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xvi)

în cazul probelor comerciale: „probe comerciale improprii pentru consumul uman”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(xvii)

în cazul articolelor pentru expoziții: „articole pentru expoziții improprii pentru consumul uman”, în locul textului pentru etichetă prevăzut la litera (a);

(c)

Cu toate acestea, eticheta menționată la litera (b) subpunctul (xi) nu este cerută pentru îngrășămintele organice și amelioratorii de sol:

(i)

ambalate în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depășește 50 de kg și care sunt destinate a fi utilizate de către consumatorul final sau

(ii)

ambalate în saci mari, a căror greutate nu depășește 1 000 de kg, cu condiția ca:

acestea să fie autorizate de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia trebuie să fie utilizate,

să se indice pe aceste ambalaje sau pe acești saci faptul că ele nu sunt destinate a fi utilizate pe soluri la care au acces animalele de fermă.

3.

Statele membre pot să instituie sisteme sau să stabilească norme pentru codificarea cromatică a ambalajelor, recipientelor sau vehiculelor folosite pentru transportul subproduselor de origine animală și al produselor derivate, originare din și rămase pe teritoriul lor, cu condiția ca aceste sisteme sau norme să nu confunde sistemul de codificare cromatică prevăzut la punctul 1 litera (c).

4.

Statele membre pot să stabilească sisteme sau să definească reguli privind marcarea subproduselor de origine animală provenite de pe teritoriul lor și destinate să rămână pe acest teritoriu, cu condiția ca aceste sisteme sau reguli să nu fie incompatibile cu cerințele referitoare la marcare prevăzute pentru produsele derivate în capitolul V al prezentei anexe.

5.

Prin derogare de la punctele 3 și 4, statele membre pot folosi sistemele sau normele menționate la aceste puncte pentru subprodusele de origine animală, provenite de pe teritoriul lor, dar nedestinate să rămână pe acest teritoriu, dacă statele membre sau țara terță de destinație și-au dat acordul.

6.

Cu toate acestea:

(a)

punctele 1 și 2 ale prezentului capitol nu se aplică identificării materialelor de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte efectuate de operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care recepționează produse pe care le-au livrat anterior și care le-au fost returnate, în special de către clienții lor;

(b)

autoritatea competentă poate accepta ca identificarea gunoiului de grajd transportat între două puncte situate în cadrul aceleiași ferme sau între ferme și utilizatori aflați în același stat membru să se efectueze prin alte mijloace, prin derogare de la punctele 1 și 2;

(c)

furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau produse derivate și care au fost ambalate și introduse pe piață în calitate de furaje în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 nu trebuie să fie identificate în conformitate cu punctul 1 și nu trebuie să fie etichetate în conformitate cu punctul 2.

CAPITOLUL III

DOCUMENTE COMERCIALE ȘI CERTIFICATE DE SĂNĂTATE

1.

În timpul transportului, subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie însoțite de un document comercial stabilit în conformitate cu modelul care figurează în prezentul capitol sau, dacă este prevăzut de prezentul regulament, de un certificat de sănătate.

Cu toate acestea, acest document sau certificat nu este necesar dacă:

(a)

comercianții cu amănuntul furnizează produse derivate din materiale de categoria 3 și îngrășăminte organice și amelioratori de sol unor utilizatori finali din același stat membru, care nu sunt operatori ai sectorului;

(b)

laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte, care sunt materiale de categoria 3, sunt colectate și returnate unor operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui autorizate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, dacă acești operatori recepționează produse, în special de la clienții lor, pe care le-au livrat anterior;

(c)

furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau produse derivate sunt introduse pe piață, ambalate și etichetate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009.

2.

Documentul comercial se redactează în cel puțin trei exemplare (un exemplar original și două copii). Originalul trebuie să însoțească transportul până la destinația finală. Destinatarul trebuie să păstreze documentul original. Producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.

Statele membre pot cere ca sosirea transporturilor să fie atestată prin intermediul sistemului TRACES sau al unui al patrulea exemplar al documentului comercial, pe care destinatarul îl trimite înapoi producătorului.

3.

Certificatele de sănătate se emit și se semnează de către autoritatea competentă.

4.

În timpul transportului în cadrul Uniunii, subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt însoțite de un document comercial stabilit în conformitate cu modelul care figurează la punctul 6, încă de la punctul de început în lanțul de prelucrare menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Cu toate acestea, pe lângă autorizația de a transmite informații prin intermediul unui sistem alternativ, menționată la articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza ca subprodusele de origine animală și produsele derivate care sunt transportate pe teritoriul său să fie însoțite de:

(a)

un document comercial diferit, pe suport de hârtie sau în format electronic, cu condiția ca acest document comercial să conțină informațiile menționate la litera (f) din notele care figurează la punctul 6 al prezentului capitol;

(b)

un document comercial în care cantitatea de materii să fie exprimată în greutate sau volum de materii sau în numărul de ambalaje.

5.

Registrele și documentele comerciale sau certificatele de sănătate aferente sunt păstrate pe o perioadă de cel puțin doi ani pentru a fi prezentate autorității competente.

6.

Model de document comercial

Note

(a)

Documentul comercial este furnizat în conformitate cu modelul prevăzut în prezentul capitol.

Acesta include, numerotate în ordinea indicată în model, atestările necesare pentru transportul subproduselor de origine animală și al produselor derivate.

(b)

Este întocmit într-una din limbile oficiale ale statului membru de origine și ale statului membru de destinație, după caz.

Totuși, poate fi, de asemenea, întocmit și în alte limbi oficiale ale Uniunii, cu condiția să fie însoțit de o traducere oficială, sau să fi fost acceptat în prealabil de autoritatea competentă a statului membru de destinație.

(c)

Originalul fiecărui document comercial este compus dintr-o singură foaie de hârtie, recto și verso sau, în cazul în care nu este suficient, trebuie prezentat astfel încât toate foile de hârtie necesare să facă parte dintr-un tot integrat și indivizibil.

(d)

În cazul în care la documentul comercial se anexează foi suplimentare din rațiuni legate de identificarea diverselor articole ale transportului, aceste foi sunt considerate, de asemenea, ca făcând parte din certificatul original, iar semnătura și ștampila persoanei responsabile pentru transport trebuie să se aplice pe fiecare pagină.

(e)

În cazul în care documentul comercial, inclusiv foile suplimentare prevăzute la litera (d), se compune din mai multe pagini, fiecare pagină se numerotează în josul paginii – (numărul paginii) din (numărul total de pagini) – și este prevăzută, în partea de sus a paginii, cu numărul de cod al documentului atribuit de persoana responsabilă.

(f)

Originalul documentului comercial trebuie completat și semnat de către persoana responsabilă.

Documentul comercial trebuie să indice:

(i)

data la care materialele au fost preluate de la unitate;

(ii)

descrierea materialelor, inclusiv;

identificarea materialelor într-una din categoriile menționate la articolele 8, 9 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009,

specia de animale și referirea specifică la punctul aplicabil al articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru materialele de categoria 3 și produsele derivate din acestea care sunt destinate pentru hrana animalelor și

după caz, numărul crotaliei animalului;

(iii)

cantitatea de materiale, în volum, greutate sau număr de ambalaje;

(iv)

locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;

(v)

numele și adresa transportatorului de materiale;

(vi)

numele și adresa destinatarului și, după caz, numărul său de autorizare sau de înregistrare, eliberat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu Regulamentele (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 sau (CE) nr. 183/2005, după caz;

(vii)

după caz, numărul de autorizare sau de înregistrare al unității sau al instalației de origine, eliberat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu Regulamentele (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 sau (CE) nr. 183/2005, după caz, precum și natura și metodele de tratare.

(g)

Culoarea semnăturii persoanei responsabile trebuie să fie diferită de cea a textului tipărit.

(h)

Numărul de referință al documentului și numărul de referință local nu pot fi atribuite decât o singură dată pentru același transport.

Document comercial

Pentru transportul în interiorul Uniunii Europene al subproduselor de origine animală și al produselor derivate care nu sunt destinate consumului uman, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009

Image

Image

CAPITOLUL IV

ÎNREGISTRĂRI

Secțiunea 1

Dispoziții generale

1.

Înregistrările menționate la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru subprodusele de origine animală și produsele derivate, altele decât furajele combinate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, care au fost fabricate pornind de la subproduse de origine animală sau de la produse derivate și care sunt introduse pe piață în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, cuprind:

(a)

o descriere a:

(i)

speciei de animale pentru materialele de categoria 3 și produsele derivate ale acestora destinate utilizării ca materii prime furajere și, dacă este cazul, numărul crotaliei animalului în cazul carcaselor întregi și al capetelor;

(ii)

cantitatea de materiale;

(b)

în cazul înregistrărilor păstrate de orice persoană care expediază subproduse de origine animală sau produse derivate, informațiile următoare:

(i)

data la care materialele au fost preluate de la unitate;

(ii)

numele și adresa transportatorului și a destinatarului și, după caz, numărul lor de autorizare sau de înregistrare;

(c)

în cazul înregistrărilor păstrate de orice persoană care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate, informațiile următoare:

(i)

data la care materialele au fost preluate de la unitate;

(ii)

locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;

(iii)

numele și adresa destinatarului și, dacă este cazul, numărul său de autorizare sau de înregistrare;

(d)

în cazul înregistrărilor păstrate de orice persoană care primește subproduse de origine animală sau produse derivate, informațiile următoare:

(i)

data primirii materialelor;

(ii)

locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;

(iii)

numele și adresa transportatorului.

2.

Prin derogare de la punctul 1 al prezentei secțiuni, operatorii nu trebuie să păstreze informațiile menționate la punctul 1 litera (a) și la literele (b) subpunctul (i), (c) subpunctul (i), (c) subpunctul (iii), (d) subpunctul (ii) și (d) subpunctul (iii) separat dacă păstrează o copie a documentului comercial care figurează în capitolul III pentru fiecare transport și țin la dispoziție aceste informații, precum și informațiile cerute în temeiul punctului 1 al prezentei secțiuni.

3.

Operatorii instalațiilor de incinerare și de coincinerare păstrează înregistrări privind cantitățile și categoria subproduselor de origine animală și ale produselor derivate incinerate sau coincinerate, după caz, precum și data la care au fost efectuate aceste operațiuni.

Secțiunea 2

Cerințe suplimentare în cazul utilizării în scopuri furajere speciale

Pe lângă înregistrările cerute în conformitate cu secțiunea 1, operatorii păstrează următoarele înregistrări în legătură cu materialele relevante dacă subprodusele de origine animală sunt utilizate în scopuri furajere speciale, în conformitate cu anexa VI capitolul II:

1.

în cazul utilizatorilor finali, cantitatea utilizată, animalele pentru care trebuie să servească drept hrană și data utilizării;

2.

în cazul centrelor de colectare:

(i)

cantitatea manipulată sau tratată în conformitate cu anexa VI capitolul I secțiunea 1 punctul 4;

(ii)

numele și adresa fiecărui utilizator final care utilizează materialele;

(iii)

incintele în care materialele urmează a fi utilizate;

(iv)

cantitatea expediată și

(v)

data expedierii materialelor.

Secțiunea 3

Cerințe referitoare la anumite animale de blană

Operatorul fermei menționat în anexa II capitolul I înregistrează cel puțin:

(a)

numărul de blăni și de carcase provenind de la animale hrănite cu materiale provenind din propria lor specie și

(b)

fiecare transport, pentru a asigura trasabilitatea materialelor.

Secțiunea 4

Cerințe pentru aplicarea anumitor îngrășăminte organice și amelioratori de sol

Persoana responsabilă de terenurile cărora li se aplică îngrășăminte organice și amelioratori de sol, altele decât materialele menționate în anexa II capitolul II al doilea paragraf și la care au acces animale de fermă sau de pe care se taie iarbă pentru hrana animalelor de fermă păstrează înregistrările următoare pe o perioadă de cel puțin doi ani:

1.

cantitățile de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol aplicate;

2.

data la care s-au aplicat îngrășămintele organice și amelioratorii de sol și locurile aplicării acestora;

3.

în urma aplicării îngrășământului organic sau a amelioratorului de sol, data la care animalele au fost lăsate să pască pe teren sau la care iarba de pe terenul respectiv a fost tăiată pentru a fi utilizată în calitate de furaj.

Secțiunea 5

Cerințe referitoare la subprodusele de origine animală derivate din animale acvatice și la hrana peștilor

Instalațiile de prelucrare care produc făină de pește sau alte furaje provenite de la animale acvatice păstrează înregistrări ale următoarelor date:

(a)

cantitățile produse în fiecare zi;

(b)

specia de origine, precizând dacă animalele acvatice au fost capturate în natură sau dacă provin din acvacultură;

(c)

în cazul făinii de pește obținute din pești de crescătorie, destinată hranei peștilor de crescătorie dintr-o altă specie, denumirea științifică a speciei de origine.

Secțiunea 6

Cerințe referitoare la incinerarea și la îngroparea subproduselor de origine animală

În cazul incinerării sau al îngropării subproduselor de origine animală, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, persoana responsabilă de incinerare sau de îngropare păstrează înregistrări privind următoarele date:

(a)

cantitățile, categoriile și speciile de subproduse de origine animală incinerate sau îngropate;

(b)

datele și locurile de incinerare și de îngropare.

Secțiunea 7

Cerințe referitoare la fotogelatină

Operatorii fabricilor autorizate din industria fotografică menționate în anexa XIV capitolul II secțiunea 11 păstrează înregistrări referitoare la achizițiile și la utilizările fotogelatinei, precum și la eliminarea reziduurilor și a materialelor în surplus.

CAPITOLUL V

MARCAREA ANUMITOR PRODUSE DERIVATE

1.

În instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, produsele derivate sunt marcate în mod permanent cu triheptanoat de glicerol (GTH), astfel încât:

(a)

GTH să se adauge la produsele derivate care au fost supuse unui prim tratament de dezinfectare termică la o temperatură internă de cel puțin 80 °C și rămân protejate de recontaminare;

(b)

toate produsele derivate să conțină în întreaga substanță, în mod omogen, o concentrație minimă de cel puțin 250 mg GTH pe kilogram de grăsime.

2.

Operatorii instalațiilor de prelucrare menționate la punctul 1 dispun de un sistem de monitorizare și de înregistrare a parametrilor care permit să se demonstreze autorității competente că este atinsă concentrația minimă omogenă cerută de GTH.

Acest sistem de monitorizare și înregistrare include determinarea, pe baza unor probe prelevate la intervale regulate, a conținutului de GTH intact ca trigliceridă într-un extract de GTH curățat în eter de petrol 40-70.

3.

Marcarea cu GTH nu este cerută pentru:

(a)

produsele derivate lichide destinate unor instalații de biogaz sau de compostare;

(b)

produsele derivate utilizate pentru hrana animalelor de blană în conformitate cu anexa II capitolul I;

(c)

biomotorina produsă în conformitate cu anexa IV capitolul IV secțiunea 2 punctul D;

(d)

produsele derivate obținute în conformitate cu articolul 12 litera (a) subpunctul (ii) și litera (b) subpunctul (ii), cu articolul 13 litera (a) subpunctul (ii) și litera (b) subpunctul (ii) și cu articolul 16 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul în care aceste produse sunt:

(i)

deplasate în afara instalației de prelucrare cu ajutorul unui sistem închis de bandă rulantă, care nu poate fi ocolit, cu condiția ca acest sistem să fi fost autorizat de autoritatea competentă pentru:

o incinerare sau o coincinerare directă imediată,

o utilizare imediată în conformitate cu o metodă autorizată pentru subprodusele de origine animală de categoria 1 și de categoria 2, în conformitate cu anexa IV capitolul IV sau

(ii)

destinate cercetării și altor scopuri specifice menționate la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, care au fost autorizate de autoritatea competentă.


ANEXA IX

CERINȚE APLICABILE ANUMITOR UNITĂȚI ȘI INSTALAȚII AUTORIZATE ȘI ÎNREGISTRATE

CAPITOLUL I

PRODUCEREA HRANEI PENTRU ANIMALELE DE COMPANIE

Unitățile sau instalațiile care produc hrană pentru animalele de companie, menționate la articolul 24 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru:

(a)

depozitarea și tratarea materialelor în deplină siguranță și pentru

(b)

eliminarea, în conformitate cu prezentul regulament, a subproduselor de origine animală rămase după producția produselor, sau aceste materiale trebuie să fie trimise către o instalație de incinerare, o instalație de coincinerare, o instalație de prelucrare sau, în cazul materialelor de categoria 3, o instalație de biogaz sau de compostare în conformitate cu articolele 12, 13 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament.

CAPITOLUL II

MANIPULAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ DUPĂ COLECTAREA LOR

Cerințele prezentului capitol se aplică depozitării subproduselor de origine animală, menționate la articolul 24 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și următoarelor operațiuni care presupun manipularea subproduselor de origine animală după colectarea lor, menționată la articolul 24 alineatul (1) litera (h) din regulamentul respectiv:

(a)

sortare;

(b)

tăiere;

(c)

refrigerare;

(d)

congelare;

(e)

sărare sau alte procese de conservare;

(f)

înlăturarea pieilor;

(g)

îndepărtarea materialelor cu risc specificat;

(h)

operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală și care au loc în conformitate cu obligațiile impuse de legislația sanitar-veterinară a Uniunii, cum ar fi examinarea post-mortem sau prelevarea de probe;

(i)

igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz sau compostării, înainte de transformarea sau compostarea în alte unități sau instalații în conformitate cu anexa V din prezentul regulament;

(j)

pasare.

Secțiunea 1

Cerințe generale

1.

Spațiile și instalațiile în care se efectuează operațiuni intermediare trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

(a)

trebuie să fie separate în mod adecvat de drumurile publice prin care se poate propaga o contaminare și de alte spații, cum ar fi abatoarele. Structura instalațiilor trebuie să asigure separarea completă a materialelor de categoria 1 și 2, pe de o parte, de materialele de categoria 3, pe de altă parte, de la primire până la expediere, în afara cazului în care se află în clădiri complet separate.

(b)

instalația trebuie să dispună de un spațiu acoperit pentru primirea și expedierea subproduselor de origine animală, cu excepția cazului în care acestea sunt descărcate cu ajutorul unor instalații care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică și animală, cum ar fi tuburile închise pentru subprodusele lichide de origine animală.

(c)

instalația trebuie să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor.

(d)

instalația trebuie să fie prevăzută cu dotări adecvate, inclusiv lavabouri, vestiare, chiuvete pentru personal și, dacă este necesar, birouri care să poată fi puse la dispoziția personalului care efectuează controale oficiale.

(e)

instalația trebuie să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

(f)

dacă este necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, instalațiile trebuie să dispună de unități de depozitare cu temperatură controlată adecvate, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală la temperaturi corespunzătoare și proiectate astfel încât să permită monitorizarea și înregistrarea acestor temperaturi.

2.

Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Trebuie să existe dotări corespunzătoare pentru dezinfectarea roților vehiculelor.

Secțiunea 2

Cerințe de igienă

1.

Sortarea subproduselor de origine animală trebuie să se efectueze astfel încât să se evite orice risc de propagare a bolilor animale.

2.

Pe întreg parcursul depozitării, subprodusele de origine animală se manevrează și se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni.

3.

Subprodusele de origine animală se depozitează în mod corespunzător, inclusiv în condiții de temperatură adecvate, până la reexpediere.

Secțiunea 3

Standarde de prelucrare pentru igienizare/pasteurizare

Igienizarea/pasteurizarea menționată la subpunctul (i) al paragrafului inițial al prezentului capitol trebuie să fie efectuată în conformitate cu standardele de prelucrare menționate în anexa V capitolul I secțiunea 1 punctul 1 sau în conformitate cu parametrii de transformare alternativi autorizați în conformitate cu anexa V capitolul III secțiunea 2 punctul 1.

CAPITOLUL III

CERINȚE REFERITOARE LA DEPOZITAREA PRODUSELOR DERIVATE

Secțiunea 1

Cerințe generale

Incintele și dotările în care sunt depozitate produse derivate trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe:

1.

Incintele și dotările în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 3 nu pot fi situate în același loc cu incintele în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 1 sau de categoria 2, cu excepția cazului în care contaminarea încrucișată este împiedicată de structura și de gestionarea spațiilor, de exemplu prin depozitarea în clădiri complet separate.

2.

Instalația trebuie:

(a)

să dispună de un spațiu acoperit pentru primirea și expedierea produselor derivate, cu excepția cazului în care produsele derivate:

(i)

sunt descărcate cu ajutorul unor instalații care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică și animală, cum ar fi tuburile închise pentru produsele lichide sau

(ii)

sunt recepționate ambalate, de exemplu în saci mari sau în recipiente sau mijloace de transport ermetice acoperite;

(b)

să fie construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua trebuie să fie instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;

(c)

să dispună de dotări adecvate, inclusiv băi, vestiare și chiuvete corespunzătoare pentru personal;

(d)

să beneficieze de aranjamentele adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările.

3.

Instalația trebuie să dispună de dotări corespunzătoare pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite produsele derivate, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

4.

Produsele derivate se depozitează în mod corespunzător până la reexpediere.

Secțiunea 2

Cerințe specifice referitoare la depozitarea laptelui, a anumitor produse pe bază de lapte și a anumitor produse derivate din lapte

1.

Depozitarea produselor menționate în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea II se efectuează la o temperatură adecvată pentru a evita orice risc pentru sănătatea publică sau animală, într-o unitate sau o instalație de depozitare autorizată și înregistrată, prevăzută în acest scop sau într-o zonă de depozitare separată, prevăzută în acest scop, în cadrul unei unități sau instalații de depozitare autorizate și înregistrate.

2.

Probele prelevate din produsele finale în cursul sau la terminarea depozitării trebuie să fie cel puțin conforme cu standardele microbiologice stabilite în anexa X capitolul I.

CAPITOLUL IV

OPERATORI ÎNREGISTRAȚI

1.

Operatorii instalațiilor sau unităților înregistrate sau alți operatori înregistrați manipulează subprodusele de origine animală și produsele derivate în următoarele condiții:

(a)

spațiile trebuie să fie astfel construite încât să poată fi curățate și dezinfectate în mod eficace, dacă este necesar;

(b)

spațiile trebuie să fie prevăzute cu sisteme adecvate pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările;

(c)

instalațiile și echipamentele trebuie să fie păstrate în condiții de igienă, dacă este necesar;

(d)

subprodusele de origine animală și produsele derivate trebuie să fie depozitate în condiții care să împiedice orice contaminare.

2.

Operatorii păstrează înregistrări într-o formă accesibilă autorității competente.

3.

Operatorii înregistrați care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate între locuri care nu constituie spațiile aceluiași operator trebuie, în special:

(a)

să dispună de informații de identificare a vehiculelor lor, care să permită verificarea utilizării vehiculelor pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate;

(b)

să-și curețe și să-și dezinfecteze vehiculele, după caz;

(c)

să ia toate măsurile necesare pentru a preveni contaminarea și propagarea bolilor transmisibile la om și la animale.


ANEXA X

MATERII PRIME FURAJERE

CAPITOLUL I

CERINȚE GENERALE REFERITOARE LA PRELUCRARE ȘI LA INTRODUCEREA PE PIAȚĂ

Standarde microbiologice aplicabile produselor derivate

Standardele microbiologice enunțate în continuare se aplică produselor derivate:

Probele de produse finale prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de prelucrare trebuie să respecte următoarele standarde:

 

Salmonella: absență în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0

 

Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g

unde:

n

=

numărul de probe de analizat;

m

=

valoarea prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;

M

=

valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și

c

=

numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.

Cu toate acestea, standardele microbiologice stabilite în prezentul capitol nu se aplică grăsimilor topite și uleiului de pește provenite din prelucrarea subproduselor de origine animală, atunci când proteinele animale prelucrate, obținute în cursul aceleiași prelucrări, sunt supuse unei prelevări aleatorii de probe cu scopul de a asigura respectarea acestor standarde.

CAPITOLUL II

CERINȚE SPECIFICE REFERITOARE LA PROTEINELE ANIMALE PRELUCRATE ȘI LA ALTE PRODUSE DERIVATE

Secțiunea 1

Cerințe specifice privind proteinele animale prelucrate

A.   Materii prime

Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi utilizate pentru producerea proteinelor animale prelucrate.

B.   Standarde de prelucrare

1.

Proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere trebuie să fi fost supuse metodei de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) descrise în anexa IV capitolul III.

Cu toate acestea,

(a)

sângele porcin sau componentele sângelui porcinelor destinate producerii de făină de sânge pot să fi fost supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III cu condiția ca, în cazul metodei 7, să se aplice un tratament termic la o temperatură de 80 °C pentru întregul conținut;

(b)

proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere

(i)

pot să fi fost supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III, cu condiția ca ele să fie apoi eliminate sau utilizate în calitate de combustibil;

(ii)

în cazul în care sunt destinate exclusiv hranei pentru animalele de companie, este posibil ca acestea să fi fost supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III, cu condiția ca acestea:

să fie transportate în recipiente prevăzute în acest scop care să nu fie utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală sau al furajelor pentru animalele de fermă și

să fie expediate direct dintr-o instalație de prelucrare de materiale de categoria 3 către instalația de producere a hranei pentru animale de companie sau către o instalație de depozitare autorizată, de unde sunt expediate direct către o instalație de producere a hranei pentru animale de companie.

2.

Proteinele animale prelucrate de alte animale decât mamiferele, cu excepția făinii de pește, trebuie să fie supuse oricărei metode de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III.

3.

Făina de pește trebuie să fi fost supusă:

(a)

oricăreia dintre metodele de prelucrare descrise în anexa IV capitolul III sau

(b)

unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în capitolul I al prezentei anexe.

C.   Depozitare

1.

Proteinele animale prelucrate trebuie să fie ambalate și depozitate în saci noi sau sterilizați sau depozitate în silozuri pentru marfă în vrac construite în mod corespunzător sau în hambare.

Trebuie să se adopte măsuri suficiente pentru reducerea la minimum a condensului din interiorul silozurilor, transportoarelor sau al ascensoarelor.

2.

Produsele din transportoare, ascensoare și silozuri trebuie protejate împotriva contaminării accidentale.

3.

Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie să fie menținute în stare uscată și curată și trebuie să existe puncte de inspecție adecvate astfel încât echipamentele să poată fi examinate în ceea ce privește gradul de curățenie.

Toate unitățile de depozitare trebuie să fie golite și curățate în mod regulat, în măsura necesară pentru a preveni orice contaminare.

4.

Proteinele animale prelucrate trebuie păstrate la loc uscat.

Trebuie să se prevină scurgerile și condensul din zonele de depozitare.

Secțiunea 2

Cerințe specifice privind produsele din sânge

A.   Materii prime

Doar sângele menționat la articolul 10 litera (a) și litera (b) subpunctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 poate fi utilizat pentru producerea de produse din sânge.

B.   Standarde de prelucrare

Produsele din sânge trebuie să fi fost supuse:

(a)

oricăreia dintre metodele de prelucrare 1 - 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III sau

(b)

unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului din sânge cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în capitolul I al prezentei anexe.

Secțiunea 3

Cerințe specifice referitoare la grăsimile topite, uleiul de pește și derivații de grăsime provenind din materiale de categoria 3

A.   Materii prime

1.   Grăsimi topite

Doar materialele de categoria 3, altele decât cele menționate la articolul 10 literele (i), (j), (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi utilizate pentru producerea de grăsimi topite.

2.   Ulei de pește

Doar materialele de categoria 3 menționate la articolul 10 literele (i) și (j) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și materialele de categoria 3 provenite de la animale acvatice menționate la articolul 10 literele (e) și (f) din regulamentul respectiv pot fi utilizate pentru producerea de ulei de pește.

B.   Standarde de prelucrare

Dacă uleiul de pește sau grăsimile topite nu au fost produse în conformitate cu secțiunea VIII sau cu secțiunea XII a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, grăsimile topite trebuie să fie produse cu ajutorul uneia dintre metodele de prelucrare 1 – 5 sau al metodei de prelucrare 7, iar uleiurile de pește pot fi produse:

(a)

folosind una dintre metodele de prelucrare 1 – 7 descrise în anexa IV capitolul III; sau

(b)

în conformitate cu o altă metodă care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în capitolul I al prezentei anexe.

Grăsimile topite obținute de la rumegătoare trebuie să fie purificate astfel încât nivelul maxim al cantității totale de impurități insolubile rămase să nu depășească 0,15 % din greutate.

Derivații de grăsime provenind de la grăsimi topite sau uleiuri de pește de categoria 3 trebuie să fie produși în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate în anexa IV capitolul III.

C.   Cerințe de igienă

În cazul în care se ambalează grăsimile topite sau uleiul de pește, acestea trebuie ambalate în recipiente noi sau în recipiente care au fost curățate și dezinfectate, dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea contaminării, luându-se toate măsurile de precauție pentru a se preveni recontaminarea acestora.

În cazul în care urmează să se efectueze transportul în vrac al produselor respective, tuburile, pompele și rezervoarele pentru marfa în vrac, precum și orice alt recipient sau autocisternă pentru marfă în vrac, folosite la transportul produselor din unitatea producătoare fie direct pe navă sau în rezervoare de coastă, fie direct în instalații, trebuie să fie curate înainte de utilizare.

Secțiunea 4

Cerințe specifice referitoare la lapte, colostru și la anumite alte produse derivate din lapte sau din colostru

Partea I

Cerințe generale

A.   Materii prime

Doar laptele menționat la articolul 10 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepția nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau separării și laptele menționat la articolul 10 literele (f) și (h) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pot fi utilizate pentru producția de lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte.

Colostrul nu poate fi utilizat decât dacă provine de la animale vii care nu prezentau niciun semn de boală transmisibilă la om sau la animale prin intermediul colostrului.

B.   Standarde de prelucrare

1.

Laptele trebuie să fie supus unuia din tratamentele următoare:

1.1.

sterilizare la o valoare F0  (1) egală sau superioară lui trei;

1.2.

Tratament UHT (2) combinat cu unul din tratamentele următoare:

(a)

un tratament fizic ulterior, prin:

(i)

un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puțin 72 °C, sau

(ii)

reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puțin o oră;

(b)

condiția ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine.

1.3.

Tratament HTST (3) aplicat de două ori;

1.4.

Tratament HTST combinat cu unul din următoarele:

(a)

un tratament fizic ulterior, prin:

(i)

un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puțin 72 °C, sau

(ii)

reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puțin o oră;

(b)

condiția ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine.

2.

Produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte trebuie să fie supuse cel puțin unuia din tratamentele prevăzute la punctul 1 sau să fie produse din lapte tratat în conformitate cu punctul 1.

3.

Zerul destinat hranei animalelor din specii receptive la febra aftoasă și produs din lapte tratat în conformitate cu punctul 1 trebuie:

(a)

fie să fie colectat la cel puțin 16 ore de la coagularea laptelui, iar pH-ul înregistrat să fie sub 6,0 înainte de a fi transportat la exploatațiile de animale; sau

(b)

să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine.

4.

În plus față de cerințele prevăzute la punctele 1, 2 și 3, laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

4.1.

după prelucrare, trebuie să se ia toate măsurile de precauție pentru a se preveni contaminarea produselor;

4.2.

produsul final trebuie să fie etichetat astfel încât să indice faptul că acesta conține materiale de categoria 3 și nu este destinat consumului uman, și trebuie să fie:

(a)

ambalat în recipiente noi, sau

(b)

transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport care înainte de utilizare a fost curățat și dezinfectat în totalitate.

5.

Laptele crud trebuie să fie produs în condiții care să ofere garanții adecvate privind sănătatea animalelor.

6.

Colostrul și produsele din colostru trebuie:

6.1.

să fie obținute de la bovine crescute într-o exploatație în care toate efectivele de bovine sunt recunoscute oficial indemne de tuberculoză, oficial indemne de bruceloză și oficial indemne de leucoză enzootică bovină, conform definițiilor de la articolul 2 alineatul (2) literele (d), (f) și (j) din Directiva 64/432/CEE;

6.2.

să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în statul membru de origine;

6.3.

să fi fost supuse unui tratament unic HTST (3);

6.4.

să îndeplinească cerințele stabilite la punctul 4 al prezentei părți.

Partea II

Derogare privind introducerea pe piață a laptelui prelucrat în conformitate cu standardele naționale

1.

Cerințele enunțate la punctele 2 și 3 ale prezentei părți se aplică prelucrării, utilizării și depozitării laptelui, produselor pe bază de lapte și produselor derivate din lapte care sunt materiale de categoria 3, astfel cum sunt menționate la articolul 10 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepția nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau separării și a laptelui menționat la articolul 10 literele (f) și (h) din regulamentul respectiv, care nu au fost prelucrate în conformitate cu partea I a prezentei secțiuni.

2.

Autoritatea competentă autorizează unitățile de prelucrare a laptelui autorizate sau înregistrate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 să furnizeze lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte pentru utilizările menționate la punctul 3 al prezentei părți, cu condiția ca unitatea vizată să asigure trasabilitatea produselor.

3.

Laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte pot fi furnizate și utilizate ca materii prime furajere:

(a)

în statul membru vizat și în zonele transfrontaliere în care statele membre au un acord reciproc în acest sens, în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă, care au fost în contact cu lapte crud și/sau cu lapte pasteurizat în conformitate cu cerințele privind tratamentul termic enunțate în anexa III secțiunea IX capitolul II punctul II.1 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, dacă aceste produse derivate au fost supuse unuia dintre următoarele tratamente:

(i)

tratamentul UHT;

(ii)

o sterilizare în urma căreia se atinge o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau care a fost efectuată la o temperatură de minimum 115 °C timp de 15 minute sau o combinație echivalentă de temperatură și timp;

(iii)

o pasteurizare sau o sterilizare, alta decât cea prevăzută la subpunctul (ii), urmată de:

în cazul laptelui deshidratat sau al produselor deshidratate pe bază de lapte sau derivate din lapte, de un proces de deshidratare;

în cazul unui produs din lapte acidificat, un proces prin care valoarea pH-ului este redusă și menținută timp de cel puțin o oră la un nivel sub 6;

(b)

în statul membru în cauză,

(i)

în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă, care au fost în contact cu lapte care a fost doar pasteurizat în conformitate cu cerințele privind tratamentul termic enunțate în anexa III secțiunea IX capitolul II punctul II.1 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și al zerului produs pornind de la produse pe bază de lapte netratate termic, care a fost colectat la cel puțin 16 ore după coagularea laptelui și al cărui pH trebuie să fie măsurat la o valoare mai mică de 6,0 înainte de livrarea zerului pentru a fi utilizat ca hrană pentru animale, cu condiția ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploatații de animale autorizate în acest scop, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil și al scenariului cel mai puțin favorabil de către statul membru vizat în cadrul elaborării planurilor de urgență privind epizootiile, în special febra aftoasă;

(ii)

în cazul produselor crude, inclusiv apa albă care a fost în contact cu lapte crud și cu alte produse care nu pot fi supuse tratamentelor menționate la litera (a) și la litera (b) subpunctul (i), cu condiția ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploatații de animale autorizate în acest scop, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil și al scenariului cel mai puțin favorabil de către statul membru vizat în cadrul elaborării planurilor de urgență privind epizootiile, în special febra aftoasă și cu condiția ca animalele prezente în exploatațiile de animale autorizate să nu poată fi deplasate decât

direct către un abator situat în același stat membru, sau

către o altă exploatație situată în același stat membru, în privința căreia autoritatea competentă garantează că animalele receptive la febra aftoasă nu pot părăsi exploatația decât pentru a fi transportate direct către un abator situat în același stat membru sau, dacă animalele au fost expediate către o exploatație care nu utilizează produsele vizate la prezentul subpunct (ii), doar după trecerea unei perioade de așteptare de 21 de zile de la introducerea animalelor.

4.

Autoritatea competentă poate autoriza furnizarea de colostru care nu îndeplinește condițiile enunțate în partea I punctul B.6 de la un fermier la un alt fermier aflați în același stat membru în scopuri furajere, în condiții care să împiedice transmiterea de riscuri pentru sănătate.

Partea III

Cerințe speciale referitoare la nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării

Materialele de categoria 3 compuse din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării trebuie să fi fost supuse unui tratament termic de cel puțin 70 °C timp de 60 de minute sau de cel puțin 80 °C timp de 30 de minute înainte de a putea fi introduse pe piață pentru a fi utilizate la hrana animalelor de fermă.

Secțiunea 5

Cerințe specifice privind gelatina și proteinele hidrolizate

A.   Materii prime

Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate la articolul 10 literele (m), (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi utilizate pentru producerea gelatinei și a proteinelor hidrolizate.

B.   Standarde de prelucrare pentru gelatină

1.

Dacă gelatina nu a fost produsă în conformitate cu anexa III secțiunea XIV din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, ea trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 sunt supuse unui tratament cu acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri.

Este necesar ca pH-ul să fie apoi rectificat. Este necesar ca gelatina să fie extrasă cu ajutorul mai multor operațiuni succesive de încălzire, urmate de o purificare prin filtrare și sterilizare.

2.

După ce a fost supusă proceselor menționate la punctul 1, gelatina poate trece printr-un proces de deshidratare și, dacă este necesar, printr-un proces de pulverizare sau de laminare.

3.

Utilizarea conservanților, alții decât dioxidul de sulf sau apa oxigenată, este interzisă.

C.   Alte cerințe referitoare la gelatină

Gelatina trebuie să fie împachetată, ambalată, depozitată și transportată în condiții de igienă satisfăcătoare.

În mod concret:

(a)

trebuie prevăzută o cameră sau un spațiu special pentru depozitarea materialelor de ambalare și de împachetare;

(b)

împachetarea și ambalarea trebuie să aibă loc într-o încăpere sau un spațiu special destinat acestui scop.

D.   Standarde de prelucrare pentru proteine hidrolizate

Proteinele hidrolizate trebuie să fie produse printr-un proces de producție care include măsuri corespunzătoare de reducere la minimum riscurile de contaminare. Proteinele hidrolizate provenite de la rumegătoare trebuie să aibă o greutate moleculară sub 10 000 Dalton.

În afară de cerințele enunțate în primul paragraf, proteinele hidrolizate provenite integral sau parțial din piei de rumegătoare trebuie să fie produse într-o instalație de prelucrare destinată în exclusivitate producerii proteinelor hidrolizate, printr-un proces care include prepararea materiilor prime de categoria 3 prin tratare cu saramură, cenușărire și spălare intensivă, urmate de expunerea materiilor la:

(a)

un pH mai mare de 11, timp de peste trei ore la o temperatură de peste 80 °C și tratament termic ulterior la peste 140 °C timp de 30 de minute la o presiune de peste 3,6 bari sau

(b)

un pH de 1-2, urmat de un pH mai mare de 11, urmată de tratament termic la 140 °C timp de 30 de minute la o presiune de 3 bari.

Secțiunea 6

Cerințe specifice privind fosfatul dicalcic

A.   Materii prime

Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate la articolul 10 literele (m), (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi utilizate pentru producerea fosfatului dicalcic.

B.   Standarde de prelucrare

1.

Fosfatul dicalcic trebuie să fie produs printr-un proces care să cuprindă următoarele trei etape:

(a)

în primul rând, se asigură că întregul material osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat cu apă fierbinte și tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentrație minimă de 4 % și la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puțin două zile;

(b)

în al doilea rând, după etapa din proces prevăzută la litera (a), se aplică un tratament cu soluție fosforică obținute cu oxid de calciu, rezultând un precipitat de fosfat dicalcic cu un pH de 4-7;

(c)

în final, precipitatul de fosfat dicalcic este uscat cu aer la o temperatură de intrare între 65 °C și 325 °C și o temperatură de ieșire între 30 °C și 65 °C.

2.

În cazul în care fosfatul dicalcic este derivat din oase degresate, el trebuie să provină din oase menționate la articolul 10 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Secțiunea 7

Cerințe specifice pentru fosfatul tricalcic

A.   Materii prime

Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate la articolul 10 literele (m), (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi utilizate pentru producerea fosfatului tricalcic.

B.   Standarde de prelucrare

Fosfatul tricalcic trebuie să fie produs printr-un proces care să asigure:

(a)

că tot materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat în contracurent cu apă fierbinte (așchiile de os trebuie să fie mai mici de 14 mm);

(b)

o fierbere continuă în aburi timp de 30 de minute, la o temperatură de 145 °C și o presiune de 4 bari;

(c)

separarea masei proteinice din hidroxiapatită (fosfatul tricalcic) prin centrifugare;

(d)

granularea fosfatului tricalcic după uscare în pat fluidizat cu aer la 200 °C.

Secțiunea 8

Cerințe specifice aplicabile colagenului

A.   Materii prime

Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate la articolul 10 literele (m), (n), (o) și (p) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi utilizate pentru producerea colagenului.

B.   Standarde de prelucrare

1.

Dacă colagenul nu a fost produs în conformitate cu cerințele referitoare la colagen menționate în anexa III secțiunea XV din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, ea trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 neprelucrate sunt supuse unui tratament care include spălarea, adaptarea pH-ului, utilizându-se un acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri, filtrare și extrudare.

După acest tratament, colagenul poate fi supus unui proces de uscare.

2.

Se interzice utilizarea altor agenți de conservare decât cei autorizați de legislația Uniunii.

C.   Alte cerințe

Colagenul trebuie să fie ambalat, împachetat, depozitat și transportat în condiții de igienă satisfăcătoare. În mod concret:

(a)

trebuie prevăzută o cameră sau un spațiu special pentru depozitarea materialelor de ambalare și de împachetare;

(b)

împachetarea și ambalarea trebuie să aibă loc într-o încăpere sau un spațiu special destinat acestui scop.

Secțiunea 9

Cerințe specifice aplicabile produselor din ouă

A.   Materii prime

Doar subprodusele de origine animală menționate la articolul 10 literele (e) și (f) și la articolul 10 litera (k) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pot fi utilizate pentru producerea de produse din ouă.

B.   Standarde de prelucrare

Produsele din ouă trebuie să fi fost în prealabil:

(a)

supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare 1 - 5 sau metodei de prelucrare 7 descrise în anexa IV capitolul III;

(b)

supuse unei alte metode și unor parametri care garantează conformitatea produselor cu standardele microbiologice aplicabile produselor derivate, enunțate în capitolul I sau

(c)

tratate în conformitate cu cerințele referitoare la ouă și la produsele din ouă enunțate în anexa III secțiunea X capitolele I, II și III din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Secțiunea 10

Cerințe specifice referitoare la anumite materiale de categoria 3

Materialele de categoria 3 care cuprind produse de origine animală sau produse alimentare conținând produse de origine animală care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricație ori a unor defecte de ambalare sau a altor defecte care nu determină niciun risc pentru sănătatea publică sau animală, menționate la articolul 10 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pot fi introduse pe piață pentru a fi utilizate ca hrană pentru animalele de fermă, cu condiția ca:

(a)

materialele să nu fie compuse din materiale de origine animală și să nu fi fost în contact cu materiale de origine animală care nu au fost supuse prelucrării:

(i)

în conformitate cu prezentul regulament;

(ii)

în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

(b)

să fi fost luate toate măsurile de precauție necesare pentru a preveni contaminarea materialelor.

CAPITOLUL III

CERINȚE REFERITOARE LA ANUMITE TIPURI DE HRANĂ PENTRU PEȘTI ȘI MOMELI PENTRU PESCUIT

1.

Subprodusele de origine animală provenite din pești sau nevertebrate acvatice și produsele derivate din acestea care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana peștilor de crescătorie sau a altor specii de acvacultură trebuie:

(a)

să fie manipulate și prelucrate separat de materialele care nu sunt autorizate în acest scop;

(b)

să provină

(i)

din pești sau alte animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine, debarcate în scop comercial, sau din subproduse de origine animală provenite din pești sălbatici care provin din unitățile de fabricare a produselor din pește pentru consumul uman sau

(ii)

din pești de crescătorie, cu condiția să fie utilizate pentru hrana peștilor de crescătorie dintr-o altă specie.