EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02014A0830(01)-20180824
Association Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community and their Member States, of the one part, and the Republic of Moldova, of the other part
Consolidated text: Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte
Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte
ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2014/492/2018-08-24
02014A0830(01) — RO — 24.08.2018 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
ACORD DE ASOCIERE (JO L 260 30.8.2014, p. 4) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
L 178 |
28 |
2.7.2016 |
||
|
L 313 |
28 |
19.11.2016 |
||
|
L 313 |
36 |
19.11.2016 |
||
|
DECIZIA NR. 1/2016 A SUBCOMITETULUI PENTRU INDICAȚII GEOGRAFICE din 18 octombrie 2016 |
L 335 |
1 |
9.12.2016 |
|
|
DECIZIA NR. 1/2016 A SUBCOMITETULUI VAMAL UE-REPUBLICA MOLDOVA din 6 octombrie 2016 |
L 39 |
45 |
16.2.2017 |
|
|
DECIZIA NR. 1/2018 A CONSILIULUI DE ASOCIERE UE-REPUBLICA MOLDOVA din 3 mai 2018 |
L 176 |
21 |
12.7.2018 |
|
|
DECIZIA NR. 1/2018 A SUBCOMITETULUI PENTRU INDICAȚII GEOGRAFICE din 24 august 2018 |
L 318 |
51 |
14.12.2018 |
|
ACORD DE ASOCIERE
între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte
PREAMBUL
REGATUL BELGIEI,
REPUBLICA BULGARIA,
REPUBLICA CEHĂ,
REGATUL DANEMARCEI,
REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,
REPUBLICA ESTONIA,
IRLANDA,
REPUBLICA ELENĂ,
REGATUL SPANIEI,
REPUBLICA FRANCEZĂ,
REPUBLICA CROAȚIA,
REPUBLICA ITALIANĂ,
REPUBLICA CIPRU,
REPUBLICA LETONIA,
REPUBLICA LITUANIA,
MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
UNGARIA,
REPUBLICA MALTA,
REGATUL ȚĂRILOR DE JOS,
REPUBLICA AUSTRIA,
REPUBLICA POLONĂ,
REPUBLICA PORTUGHEZĂ,
ROMÂNIA,
REPUBLICA SLOVENIA,
REPUBLICA SLOVACĂ,
REPUBLICA FINLANDA,
REGATUL SUEDIEI,
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,
părți contractante la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumite în continuare „statele membre”,
UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea” sau „UE” și
COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE, denumită în continuare „Euratom”,
pe de o parte, și
REPUBLICA MOLDOVA,
pe de altă parte,
în continuare denumite colectiv „părțile”,
AVÂND ÎN VEDERE valorile comune și legăturile strânse dintre părți, stabilite în trecut prin Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, și care se dezvoltă în cadrul politicii europene de vecinătate și al Parteneriatului estic, și recunoscând dorința comună a părților de a-și dezvolta, de a-și consolida și de a-și extinde în continuare relațiile lor,
RECUNOSCÂND aspirațiile europene și alegerea europeană a Republicii Moldova,
RECUNOSCÂND că valorile comune pe care se întemeiază UE, și anume democrația, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și statul de drept, constituie, de asemenea, însăși esența asocierii politice și a integrării economice prevăzute în prezentul acord,
ȚINÂND SEAMA de faptul că prezentul acord nu va aduce atingere și va lăsa cale liberă viitoarelor evoluții progresive în relațiile UE-Republica Moldova,
RECUNOSCÂND că Republica Moldova, fiind o țară europeană, are o istorie comună și împărtășește valori comune cu statele membre și se angajează să pună în aplicare și să promoveze aceste valori, care reprezintă o sursă de inspirație pentru alegerea europeană a Republicii Moldova,
RECUNOSCÂND importanța planului de acțiune în cadrul politicii europene de vecinătate al UE-Republica Moldova, adoptat în februarie 2005, în ceea ce privește consolidarea relațiilor UE-Republica Moldova și sprijinirea accelerării procesului de reformă și de apropiere legislativă în Republica Moldova, contribuind astfel la integrarea economică treptată și la aprofundarea asocierii politice,
HOTĂRÂTE să consolideze respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, principiile democratice, statul de drept, precum și buna guvernanță,
REAMINTIND în special voința lor de a promova drepturile omului, democrația și statul de drept, inclusiv prin cooperarea în acest sens în cadrul Consiliului Europei,
DORIND să contribuie la dezvoltarea politică și socioeconomică a Republicii Moldova printr-o cooperare extinsă într-o gamă largă de domenii de interes comun, inclusiv în ceea ce privește buna guvernanță, libertatea, securitatea și justiția, integrarea comercială și cooperarea economică sporită, ocuparea forței de muncă și politica socială, gestiunea financiară, administrația publică și reforma funcției publice, participarea societății civile, consolidarea instituțiilor, reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă,
HOTĂRÂTE să respecte toate principiile și dispozițiile prevăzute în Carta Organizației Națiunilor Unite, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în special în Actul final de la Helsinki din 1975 al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, în concluziile Conferințelor de la Madrid și de la Viena din 1991 și, respectiv, din 1992, în Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990, în Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite din 1948 și în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 1950,
REAMINTIND voința lor de a promova pacea și securitatea în lume, precum și de a se implica într-un multilateralism eficace și în soluționarea pașnică a conflictelor, în special prin cooperarea în acest sens în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al OSCE,
RECUNOSCÂND importanța participării active a Republicii Moldova în diferite forme de cooperare regională,
DORIND să dezvolte în continuare un dialog politic periodic pe marginea unor chestiuni bilaterale și internaționale de interes reciproc, inclusiv în ceea ce privește aspecte regionale, ținând seama de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, inclusiv de politica de securitate și apărare comună (PSAC),
ȚINÂND SEAMA de dorința UE de a sprijini eforturile internaționale menite să consolideze suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și de a contribui la reintegrarea țării,
RECUNOSCÂND importanța angajamentului Republicii Moldova față de o soluționare viabilă a conflictului transnistrean și a angajamentului UE de a sprijini reabilitarea postconflict a țării,
HOTĂRÂTE să prevină și să combată toate formele de criminalitate organizată, traficul de ființe umane și corupția, precum și să își intensifice cooperarea în lupta împotriva terorismului,
HOTĂRÂTE să își aprofundeze dialogul și cooperarea cu privire la mobilitate, migrație, azil și gestionarea frontierelor în spiritul cadrului politicii UE în domeniul migrației externe, care vizează cooperarea în materie de migrație legală, inclusiv migrația circulară și combaterea migrației ilegale, precum și să garanteze punerea în aplicare eficientă a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală,
RECUNOSCÂND măsurile progresive întreprinse în vederea instituirii, la momentul oportun, a unui regim de călătorii fără viză pentru cetățenii Republicii Moldova, dacă se vor întruni condițiile pentru asigurarea unei mobilități bine gestionate și desfășurate în condiții de siguranță,
CONFIRMÂND că dispozițiile prezentului acord care se încadrează în domeniul de aplicare al părții a treia titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sunt obligatorii pentru Regatul Unit și Irlanda ca părți contractante distincte, și nu ca parte a UE, cu excepția cazului în care UE, împreună cu Regatul Unit și/sau Irlanda, au notificat în comun Republicii Moldova faptul că Regatul Unit sau Irlanda își asumă obligații ca parte a UE în conformitate cu Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care Regatul Unit și/sau Irlanda încetează să își asume obligații ca parte a UE în conformitate cu articolul 4a din protocolul respectiv, UE împreună cu Regatul Unit și/sau Irlanda informează imediat Republica Moldova cu privire la orice modificare a poziției lor, caz în care acestea trebuie să respecte în continuare dispozițiile prezentului acord în nume propriu. Aceleași dispoziții se aplică Danemarcei, în conformitate cu Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei anexat la tratatele menționate anterior,
HOTĂRÂTE să respecte principiile economiei de piață și confirmând disponibilitatea UE de a contribui la reformele economice din Republica Moldova,
HOTĂRÂTE să respecte cerințele în materie de mediu, inclusiv cooperarea transfrontalieră cu privire la acordurile internaționale multilaterale și punerea în aplicare a acestora, precum și principiile dezvoltării durabile,
DORIND să realizeze o integrare economică progresivă pe piața internă a UE, astfel cum se prevede în prezentul acord, printre altele prin crearea unei zone de liber schimb complex și cuprinzător, ca parte integrantă a prezentului acord,
DORIND să creeze o zonă de liber schimb complex și cuprinzător, ceea ce va permite realizarea unei apropieri legislative și a liberalizării accesului la piață cu implicații majore, în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din statutul de membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) al părților și cu aplicarea transparentă a acestor drepturi și obligații,
CONSIDERÂND că prezentul acord va crea un nou climat favorabil relațiilor economice între părți și, mai presus de toate, dezvoltării comerțului și a investițiilor și va stimula concurența, care reprezintă factori esențiali pentru restructurarea și modernizarea economică,
HOTĂRÂTE să îmbunătățească securitatea aprovizionării cu energie, să faciliteze dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, să sporească integrarea piețelor și apropierea legislativă de elementele-cheie ale acquis-ului UE și să promoveze eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie,
RECUNOSCÂND necesitatea unei cooperări sporite în domeniul energiei și angajamentul părților de a pune în aplicare Tratatul de instituire a Comunității Energiei („Tratatul de instituire a Comunității Energiei”),
DORIND să îmbunătățească nivelul de siguranță a sănătății publice și de protecție a sănătății umane ca o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă și pentru creșterea economică,
HOTĂRÂTE să intensifice contactele interpersonale, inclusiv prin cooperare și schimburi în domeniul cercetării și dezvoltării, al educației și al culturii,
HOTĂRÂTE să promoveze cooperarea transfrontalieră și interregională, în spiritul unor bune relații de vecinătate,
RECUNOSCÂND angajamentul Republicii Moldova de a-și apropia progresiv legislația în sectoarele relevante de cea a UE și de a o pune în aplicare în mod eficace,
RECUNOSCÂND angajamentul Republicii Moldova de a-și dezvolta infrastructura administrativă și instituțională în măsura necesară pentru punerea în aplicare a prezentului acord,
ȚINÂND SEAMA de dorința UE de a oferi sprijin pentru implementarea reformelor și de a utiliza în acest scop toate instrumentele disponibile în materie de cooperare și de asistență tehnică, financiară și economică,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
Articolul 1
Obiective
Obiectivele acestei asocieri sunt:
să promoveze asocierea politică și integrarea economică între părți, pe baza unor valori comune și a unor legături strânse, inclusiv prin creșterea participării Republicii Moldova la politicile, programele și agențiile UE;
să consolideze cadrul pentru un dialog politic consolidat în toate domeniile de interes reciproc, care să permită dezvoltarea unor relații politice strânse între părți;
să contribuie la consolidarea democrației și la stabilitatea politică, economică și instituțională în Republica Moldova;
să promoveze, să mențină și să consolideze pacea și stabilitatea în regiune și în lume, inclusiv prin unirea eforturilor în vederea eliminării surselor de tensiune, prin îmbunătățirea securității frontierelor, prin promovarea cooperării transfrontaliere și a bunelor relații de vecinătate;
să sprijine și să intensifice cooperarea în spațiul de libertate, securitate și justiție, cu scopul de a consolida statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și în ceea ce privește mobilitatea și contactele interpersonale;
să susțină eforturile Republicii Moldova care vizează dezvoltarea potențialului său economic prin intermediul unei cooperări internaționale, precum și prin intermediul apropierii legislației sale de cea a UE;
să creeze condiții prielnice pentru îmbunătățirea relațiilor economice și comerciale, obiectivul final fiind integrarea treptată a Republicii Moldova în cadrul pieței interne a UE, astfel cum se prevede în prezentul acord, inclusiv prin instituirea unei zone de liber schimb complex și cuprinzător, ceea ce va permite realizarea unei apropieri legislative și a liberalizării accesului la piață cu implicații majore, în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din statutul de membre ale OMC al părților și cu aplicarea transparentă a acestor drepturi și obligații, precum și
să creeze condiții prielnice pentru o cooperare tot mai strânsă în alte domenii de interes reciproc.
TITLUL I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 2
TITLUL II
DIALOGUL POLITIC ȘI REFORMELE, COOPERAREA ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE ȘI DE SECURITATE
Articolul 3
Obiectivele dialogului politic
Obiectivele dialogului politic sunt:
aprofundarea asocierii politice și sporirea convergenței și a eficacității politice și a politicii de securitate;
promovarea stabilității și a securității în lume prin intermediul unui multilateralism eficace;
consolidarea cooperării și a dialogului între părți cu privire la securitatea internațională și la gestionarea crizelor în lume, îndeosebi pentru a aborda problemele și principalele amenințări la nivel mondial și regional;
stimularea cooperării practice și orientate către rezultate între părți în vederea asigurării păcii, a securității și a stabilității pe continentul european;
consolidarea respectării principiilor democratice, a statului de drept și a bunei guvernanțe, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, precum și contribuirea la consolidarea reformelor politice naționale;
intensificarea dialogului și aprofundarea cooperării între părți în domeniul securității și al apărării, precum și
respectarea și promovarea principiilor suveranității și integrității teritoriale, a inviolabilității frontierelor și a independenței.
Articolul 4
Reforma internă
Părțile cooperează în următoarele domenii:
dezvoltarea, consolidarea și creșterea stabilității și a eficacității instituțiilor democratice și a statului de drept;
asigurarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
realizarea de noi progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și a legislației, astfel încât să se asigure independența sistemului judiciar, să se consolideze capacitatea administrativă a acestuia și să se garanteze imparțialitatea și eficacitatea organismelor de asigurare a respectării legii;
continuarea reformei administrației publice și crearea unui corp al funcționarilor publici responsabil, eficient, transparent și profesionist, precum și
asigurarea eficacității în lupta împotriva corupției, îndeosebi în vederea îmbunătățirii cooperării internaționale privind combaterea corupției, precum și a asigurării unei puneri în aplicare eficace a instrumentelor juridice internaționale relevante, cum ar fi Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 2003.
Articolul 5
Politica externă și de securitate
Articolul 6
Curtea Penală Internațională
Articolul 7
Prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor
Părțile îmbunătățesc cooperarea practică în ceea ce privește prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor, în special în vederea unei posibile participări a Republicii Moldova la operațiunile civile și militare de gestionare a crizelor, conduse de UE, precum și la exercițiile și activitățile de formare relevante, de la caz la caz și ca urmare a unei posibile invitații din partea UE.
Articolul 8
Stabilitatea regională
Articolul 9
Armele de distrugere în masă
În plus, părțile convin să coopereze și să contribuie la combaterea proliferării ADM și a vectorilor acestora prin:
luarea de măsuri în vederea ratificării tuturor celorlalte instrumente internaționale relevante ori a aderării la acestea, după caz, și în vederea punerii în aplicare integrale a acestora, precum și
instituirea unui sistem eficace de control al exporturilor naționale, care să controleze atât exporturile, cât și tranzitul bunurilor legate de ADM, inclusiv un control al utilizării finale a tehnologiilor cu dublă utilizare legată de ADM, și care să prevadă sancțiuni eficace în cazul încălcării controalelor exporturilor.
Articolul 10
Armele de calibru mic și armamentul ușor și controlul exporturilor de arme convenționale
Articolul 11
Cooperarea internațională în domeniul luptei împotriva terorismului
TITLUL III
LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE
Articolul 12
Statul de drept
Articolul 13
Protecția datelor cu caracter personal
Articolul 14
Cooperarea în domeniul migrației, al azilului și al gestionării frontierelor
Cooperarea se bazează pe evaluarea cerințelor specifice, efectuată prin consultare reciprocă între părți, și este pusă în aplicare în conformitate cu legislația relevantă a acestora aflată în vigoare. Aceasta se axează, în special, pe:
cauzele și consecințele migrației;
elaborarea și punerea în aplicare a legislației și a practicilor naționale privind protecția internațională, în vederea respectării dispozițiilor Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților din 1951, a Protocolului privind statutul refugiaților din 1967 și a altor instrumente internaționale relevante și în vederea asigurării respectării principiului nereturnării;
normele în materie de admisie, drepturile și statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil și integrarea persoanelor care nu au cetățenia statului-gazdă, aflate în situație de ședere legală, precum și educația, formarea și măsurile de combatere a rasismului și a xenofobiei;
instituirea unei politici preventive eficace împotriva migrației ilegale, a traficului de migranți și de persoane, inclusiv a unor mijloace de combatere a rețelelor de traficanți de migranți și de persoane și de asigurare a protecției victimelor acestui tip de trafic;
promovarea și facilitarea returnării migranților ilegali, precum și
în domeniul gestionării frontierelor și al securității documentelor, cooperarea se axează pe chestiuni privind organizarea, formarea, cele mai bune practici și alte măsuri operaționale, precum și consolidarea cooperării dintre Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) și serviciile poliției de frontieră ale Republicii Moldova.
Articolul 15
Circulația persoanelor
Părțile garantează punerea în aplicare integrală a următoarelor acte:
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, precum și
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, astfel cum a fost modificat la data de 27 iunie 2012.
Articolul 16
Prevenirea și combaterea criminalității organizate, a corupției și a altor activități ilegale
Părțile cooperează în ceea ce privește prevenirea și combaterea tuturor formelor de activități infracționale și ilegale, organizate sau nu, inclusiv cele cu caracter transnațional, cum ar fi:
traficul de migranți și traficul de persoane;
contrabanda și traficul de bunuri, inclusiv în domeniul armelor de calibru mic și al drogurilor ilicite;
activitățile economice și financiare ilegale, cum ar fi contrafacerea, frauda fiscală și fraudele legate de achizițiile publice;
frauda, astfel cum se specifică în titlul VI (Asistență financiară și Dispoziții antifraudă și de control) din prezentul acord, referitoare la proiecte finanțate de către donatori internaționali;
corupția activă și cea pasivă, atât în sectorul privat, cât și în cel public, inclusiv abuzul de funcții și traficul de influență;
falsificarea de documente și prezentarea de declarații false, precum și
criminalitatea informatică.
Articolul 17
Lupta împotriva drogurilor ilicite
Articolul 18
Spălarea de bani și finanțarea terorismului
Articolul 19
Combaterea terorismului
Părțile convin să coopereze în domeniul prevenirii și al suprimării actelor de terorism, în deplină conformitate cu principiile statului de drept, cu dreptul internațional în domeniul drepturilor omului, cu dreptul refugiaților și dreptul umanitar, precum și în conformitate cu Strategia globală a ONU de combatere a terorismului din 2006 și cu actele cu putere de lege și actele administrative respective ale părților. Acestea trebuie să procedeze astfel, în special în cadrul punerii în aplicare depline a Rezoluțiilor 1267 (1999), 1373 (2001), 1540 (2004) și 1904 (2009) ale Consiliului de Securitate al ONU și a altor instrumente ale ONU în domeniu, precum și a convențiilor și a instrumentelor internaționale aplicabile:
prin schimbul de informații privind grupările teroriste și rețelele lor de sprijin, în conformitate cu reglementările internaționale și naționale;
prin schimbul de opinii cu privire la tendințele terorismului și la mijloacele și metodele de combatere a acestui fenomen, inclusiv în domenii tehnice și în domeniul formării, precum și prin schimbul de experiență în ceea ce privește prevenirea terorismului, și
prin schimbul de cele mai bune practici în domeniul protecției drepturilor omului în lupta împotriva terorismului.
Articolul 20
Cooperare judiciară
TITLUL IV
COOPERAREA ECONOMICĂ ȘI ALTE TIPURI DE COOPERARE SECTORIALĂ
CAPITOLUL 1
Reforma administrației publice
Articolul 21
Cooperarea se axează pe dezvoltarea unei administrații publice eficiente și responsabile în Republica Moldova, cu scopul de a sprijini instituirea statului de drept, de a garanta faptul că instituțiile de stat funcționează în folosul întregii populații din Republica Moldova și de a promova dezvoltarea armonioasă a relațiilor dintre Republica Moldova și partenerii săi. Se acordă o atenție deosebită modernizării și dezvoltării funcțiilor executive, cu scopul de a oferi servicii de calitate pentru cetățenii Republicii Moldova.
Articolul 22
Cooperarea include următoarele domenii:
dezvoltarea instituțională și funcțională a autorităților publice pentru a spori eficiența activității acestora și pentru a asigura un proces de luare a deciziilor și de planificare strategică eficient, participativ și transparent;
modernizarea serviciilor publice, inclusiv introducerea și punerea în aplicare a e-guvernanței, în vederea creșterii eficienței furnizării de servicii pentru cetățeni și a reducerii costurilor aferente desfășurării de activități economice;
crearea unui corp al funcționarilor publici profesionist, bazat pe principiul responsabilității manageriale și pe delegarea eficace a autorității, precum și pe recrutarea, formarea, evaluarea și remunerarea efectuate în condiții echitabile și transparente;
gestionarea eficace și profesionistă a resurselor umane și dezvoltarea carierei, precum și
promovarea valorilor etice în rândul funcționarilor publici.
Articolul 23
Cooperarea vizează toate nivelurile administrației publice, inclusiv administrația locală.
CAPITOLUL 2
Dialogul economic
Articolul 24
Articolul 25
În acest scop, părțile convin să coopereze în următoarele domenii:
schimbul de informații privind politicile macroeconomice și reformele structurale, precum și privind rezultatele și perspectivele macroeconomice și strategiile de dezvoltare economică;
analiza în comun a aspectelor economice de interes reciproc, inclusiv elaborarea unor măsuri de politică economică și a instrumentelor necesare pentru punerea în aplicare a acestora, cum ar fi metode de previziuni economice și elaborarea de documente strategice privind politicile, în vederea consolidării procesului de elaborare a politicilor Republicii Moldova în conformitate cu principiile și cu practicile UE, precum și
schimbul de expertiză în sfera macroeconomică și macrofinanciară, inclusiv în ceea ce privește finanțele publice, evoluția și reglementările aferente sectorului financiar, politicile și cadrele monetare și cele privind cursul de schimb, asistența financiară externă și statisticile economice.
Articolul 26
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 3
Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă
Articolul 27
Recunoscând importanța unui set eficace de norme și practici în domeniul dreptului societăților comerciale și al guvernanței corporative, precum și în domeniul contabilității și al auditului, în sensul instituirii unei economii de piață pe deplin funcționale și al promovării schimburilor comerciale între părți, acestea convin să coopereze în ceea ce privește:
protecția acționarilor, a creditorilor și a altor părți interesate în conformitate cu normele UE în domeniu;
introducerea unor standarde internaționale relevante la nivel național și a unei apropieri treptate între normele Republicii Moldova și cele ale UE în domeniul contabilității și al auditului, precum și
dezvoltarea în continuare a politicii în materie de guvernanță corporativă în conformitate cu standardele internaționale, precum și apropierea treptată între normele Republicii Moldova și normele și recomandările UE în acest domeniu.
Articolul 28
Părțile urmăresc să facă schimb de informații și de expertiză în ceea ce privește atât sistemele existente, cât și noile evoluții relevante în aceste domenii. În plus, părțile depun eforturi pentru a îmbunătăți schimbul de informații dintre registrele comerciale ale statelor membre și registrul național al societăților comerciale din Republica Moldova.
Articolul 29
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 30
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa II la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 4
Ocuparea forței de muncă, politica socială și egalitatea de șanse
Articolul 31
Părțile își consolidează dialogul și cooperarea cu privire la promovarea Agendei privind munca decentă a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), politica privind ocuparea forței de muncă, sănătatea și securitatea la locul de muncă, dialogul social, protecția socială, incluziunea socială, egalitatea de șanse între femei și bărbați, combaterea practicilor de discriminare și drepturile sociale, contribuind astfel la promovarea unui număr sporit de locuri de muncă și de o calitate mai bună, la reducerea sărăciei, la consolidarea coeziunii sociale, la dezvoltarea durabilă și la îmbunătățirea calității vieții.
Articolul 32
Cooperarea, bazată pe schimbul de informații și de cele mai bune practici, poate acoperi o serie de aspecte care urmează să fie identificate printre următoarele domenii:
reducerea sărăciei și îmbunătățirea coeziunii sociale;
politica privind ocuparea forței de muncă, al cărei obiectiv este sporirea numărului și a calității locurilor de muncă, prin asigurarea unor condiții de muncă decente, inclusiv în vederea reducerii economiei informale și a muncii nedeclarate;
promovarea unor măsuri active pe piața forței de muncă și a unor servicii de ocupare a forței de muncă eficiente în vederea modernizării piețelor forței de muncă și a adaptării la necesitățile acestei pieței;
încurajarea unor piețe ale forței de muncă și a unor sisteme de securitate socială mai favorabile incluziunii care să integreze persoanele dezavantajate, inclusiv persoanele cu handicap și cele care aparțin minorităților;
gestionarea eficientă a migrației forței de muncă, al cărei obiectiv este consolidarea impactului pozitiv al acesteia asupra dezvoltării;
egalitatea de șanse, care vizează îmbunătățirea egalității de gen și asigurarea egalității de șanse între bărbați și femei, precum și combaterea discriminărilor de orice tip;
politica socială, care vizează sporirea nivelului de protecție socială, inclusiv în domeniul asistenței sociale și al asigurărilor sociale, precum și modernizarea sistemelor de protecție socială în ceea ce privește calitatea, accesibilitatea și viabilitatea financiară;
consolidarea participării partenerilor sociali și promovarea dialogului social, inclusiv prin consolidarea capacității tuturor părților interesate, precum și
promovarea sănătății și a siguranței la locul de muncă;
Articolul 33
Părțile încurajează implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile și îndeosebi a partenerilor sociali, în ceea ce privește elaborarea politicilor și reformele din Republica Moldova, precum și cooperarea dintre părți în temeiul prezentului acord.
Articolul 34
Părțile vizează îmbunătățirea cooperării privind ocuparea forței de muncă și politicile sociale în toate forurile și organizațiile relevante de la nivel regional, multilateral și internațional.
Articolul 35
Părțile promovează răspunderea și responsabilitatea socială a întreprinderilor și încurajează practicile comerciale responsabile, cum ar fi cele promovate de inițiativa „Global Compact” a ONU și de Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială.
Articolul 36
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 37
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa III la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 5
Protecția consumatorilor
Articolul 38
Părțile cooperează pentru a asigura un nivel înalt de protecție a consumatorilor și pentru a se ajunge la compatibilitatea dintre sistemele lor de protecție a consumatorilor.
Articolul 39
Pentru a atinge aceste obiective, cooperarea poate include, după caz:
urmărirea apropierii legislației în materie de protecție a consumatorilor, care să aibă la bază prioritățile menționate în anexa IV la prezentul acord, evitând totodată barierele în calea comerțului pentru a garanta consumatorilor posibilitatea reală de a alege;
promovarea schimbului de informații privind sistemele de protecție a consumatorilor, inclusiv legislația în materie de protecție a consumatorilor și asigurarea respectării acesteia, siguranța produselor de consum, inclusiv supravegherea pieței, sisteme și instrumente de informare a consumatorilor, instruirea consumatorilor, abilitarea și despăgubirea acestora, precum și contracte de vânzare și de prestări de servicii încheiate între comercianți și consumatori;
promovarea activităților de formare a funcționarilor din administrație și a altor reprezentanți ai intereselor consumatorilor, precum și
încurajarea dezvoltării asociațiilor independente de consumatori, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale de consumatori (ONG), și a contactelor între reprezentanții grupurilor de consumatori, precum și colaborarea dintre autorități și ONG-urile care își desfășoară activitatea în domeniul protecției consumatorilor.
Articolul 40
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa IV la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 6
Statistici
Articolul 41
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în materie de statistică, contribuind prin aceasta la obiectivul pe termen lung de furnizare promptă a unor date statistice, comparabile la nivel internațional și fiabile. Se estimează că un sistem statistic național durabil, eficient și independent din punct de vedere profesional va produce informații relevante pentru cetățenii, întreprinderile și factorii de decizie din UE și din Republica Moldova, permițându-le astfel să ia decizii în cunoștință de cauză. Sistemul statistic național ar trebui să respecte principiile fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate de ONU, ținând cont de acquis-ul UE în domeniul statistic, inclusiv de Codul de bune practici al statisticilor europene, pentru a alinia sistemul statistic național la normele și standardele europene.
Articolul 42
Cooperarea are drept scop:
consolidarea în continuare a capacității sistemului statistic național, cu accent pe un temei juridic solid, pe producerea de date și de metadate adecvate, pe politica în materie de diseminare și pe ușurința în utilizare, ținând cont de diversele grupuri de utilizatori, inclusiv de sectorul public și de cel privat, de comunitatea academică și de alți utilizatori;
alinierea progresivă a sistemului statistic al Republicii Moldova la Sistemul Statistic European;
ajustarea furnizării de date către UE, luând în considerare aplicarea metodologiilor europene și internaționale relevante, inclusiv clasificările;
îmbunătățirea capacității profesionale și de gestionare a personalului statistic național pentru a facilita aplicarea standardelor statistice ale UE și a contribui la dezvoltarea sistemului statistic al Republicii Moldova;
schimbul de experiență între părți cu privire la dezvoltarea know-how-ului în domeniul statistic, precum și
promovarea managementului calității totale a ansamblului proceselor de producere și de diseminare a statisticilor.
Articolul 43
Părțile cooperează în cadrul Sistemului Statistic European, în care Eurostat este autoritatea statistică europeană. Cooperarea se axează inclusiv pe:
statistici demografice, inclusiv recensăminte, și statistici sociale;
statistici agricole, inclusiv recensăminte agricole și statistici în materie de mediu;
statistici comerciale, inclusiv registrele întreprinderilor și utilizarea surselor administrative în scopuri statistice;
statistici macroeconomice, inclusiv conturi naționale, statistici de comerț exterior și statistici în materie de investiții străine directe;
statistici în materie de energie, inclusiv bilanțuri;
statistici regionale, precum și
activități orizontale, inclusiv clasificări statistice, managementul calității, activități de formare, diseminare și utilizarea tehnologiilor moderne ale informației.
Articolul 44
Părțile fac, printre altele, schimb de informații și de experiență și își dezvoltă cooperarea, ținând seama de experiența deja acumulată în ceea ce privește reforma sistemului statistic lansată în cadrul diverselor programe de asistență. Eforturile sunt direcționate spre alinierea în continuare la acquis-ul UE în domeniul statistic, pe baza strategiei naționale pentru dezvoltarea sistemului statistic al Republicii Moldova și ținând seama de dezvoltarea Sistemului Statistic European. În procesul de producere a datelor statistice se pune accentul pe dezvoltarea în continuare a anchetelor prin sondaj și pe utilizarea registrelor administrative, ținând totodată seama de nevoia de a reduce sarcina de răspuns. Datele sunt relevante pentru elaborarea și monitorizarea politicilor în domeniile-cheie ale vieții sociale și economice.
Articolul 45
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol. În măsura în care este posibil, activitățile întreprinse în cadrul Sistemului Statistic European, inclusiv cele referitoare la formare, ar trebui să fie deschise participării Republicii Moldova.
Articolul 46
CAPITOLUL 7
Gestionarea finanțelor publice: politica bugetară, controlul intern, inspecția financiară și auditul extern
Articolul 47
Cooperarea în domeniul reglementat de prezentul capitol se concentrează pe punerea în aplicare a standardelor internaționale, precum și a bunelor practici ale UE în acest domeniu, care vor contribui la dezvoltarea unui sistem modern de gestionare a finanțelor publice în Republica Moldova, care să fie compatibil cu principiile de bază ale UE și cu principiile internaționale în materie de transparență, responsabilitate, economie, eficiență și eficacitate.
Articolul 48
Sisteme bugetare și de contabilitate
Părțile cooperează în ceea ce privește:
îmbunătățirea și sistematizarea documentelor în materie de reglementare referitoare la sistemele bugetare, contabile, de trezorerie și de raportare, precum și armonizarea acestora pe baza unor standarde internaționale, respectând totodată bunele practici aplicate în sectorul public al UE;
dezvoltarea continuă a planificării bugetare multianuale și alinierea la bunele practici ale UE;
analizarea practicilor țărilor europene în ceea ce privește relațiile dintre bugetele țărilor respective pentru a îmbunătăți acest sector în Republica Moldova;
încurajarea apropierii procedurilor de achiziții de practicile existente la nivelul UE, precum și
schimbul de informații, de experiență și de bune practici, inclusiv prin schimbul de personal și prin acțiuni comune de formare în acest domeniu.
Articolul 49
Controlul intern, inspecția financiară și auditul extern
Părțile cooperează, de asemenea, în ceea ce privește:
îmbunătățirea în continuare a sistemului de control intern (inclusiv funcția de audit intern independentă din punct de vedere funcțional) în ceea ce privește autoritățile de stat și cele locale prin intermediul armonizării cu standardele și metodologiile internaționale general acceptate, precum și cu bunele practici ale UE;
dezvoltarea unui sistem corespunzător de inspecție financiară, care va completa funcția de audit intern, fără a se suprapune însă acesteia, și va asigura controlul adecvat al veniturilor și al cheltuielilor publice pe parcursul unei perioade de tranziție și ulterior;
cooperarea eficace între actorii implicați în gestiunea și controlul financiar, auditul și inspecția cu actorii responsabili de buget, trezorerie și contabilitate pentru a stimula dezvoltarea guvernanței;
consolidarea competențelor Unității centrale de armonizare pentru controlul financiar intern public (PIFC);
punerea în aplicare a standardelor de audit extern acceptate la nivel internațional ale Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI); precum și
schimbul de informații, de experiență și de bune practici, printre altele cu ajutorul schimbului de personal și al acțiunilor comune de formare în acest domeniu.
Articolul 50
Lupta împotriva fraudei și a corupției
Părțile cooperează, de asemenea, în ceea ce privește:
schimbul de informații, de experiență și de bune practici;
îmbunătățirea metodelor de combatere și de prevenire a fraudei și a corupției în domeniile reglementate de prezentul capitol, inclusiv cooperarea între organismele administrative relevante, precum și
asigurarea unei cooperări eficace cu instituțiile și organismele relevante ale UE, în cazul controalelor, inspecțiilor și auditurilor la fața locului legate de gestiunea și controlul fondurilor UE, conform normelor și procedurilor relevante.
Articolul 51
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 8
Fiscalitate
Articolul 52
Părțile cooperează pentru a consolida buna guvernanță în domeniul fiscal, în vederea îmbunătățirii în continuare a relațiilor economice, a comerțului, a investițiilor și a concurenței loiale.
Articolul 53
În ceea ce privește articolul 52 din prezentul acord, părțile recunosc și se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanțe în domeniul fiscal, și anume, principiul transparenței, al schimbului de informații și al concurenței loiale în domeniul fiscal, la care au aderat statele membre la nivelul UE. În acest sens, fără a aduce atingere competențelor UE și ale statelor membre, părțile îmbunătățesc cooperarea internațională în domeniul fiscal, facilitează colectarea veniturilor fiscale legale și elaborează măsuri în vederea punerii în aplicare eficace a principiilor menționate anterior.
Articolul 54
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea care urmărește îmbunătățirea și dezvoltarea regimului fiscal și a administrației fiscale din Republica Moldova, inclusiv consolidarea capacității de colectare și control, cu un accent deosebit pe procedurile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), pentru a evita acumularea arieratelor, pentru a asigura colectarea eficace a impozitelor și pentru a consolida combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale. Părțile depun eforturi pentru a consolida cooperarea și schimburile de experiență în combaterea fraudei fiscale, în special a fraudei de tip carusel.
Articolul 55
Părțile își dezvoltă cooperarea și își armonizează politicile în ceea ce privește contracararea și combaterea fraudei și a contrabandei cu produse supuse accizelor. Cooperarea include, printre altele, aproprierea treptată a ratelor accizelor la produse din tutun, în măsura posibilului, ținând seama de constrângerile contextului regional, inclusiv printr-un dialog la nivel regional și în conformitate cu Convenția-cadru pentru controlul tutunului a Organizației Mondiale a Sănătății din 2003 (CCCT a OMS). În acest scop, părțile depun eforturi să își consolideze cooperarea în context regional.
Articolul 56
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 57
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa VI la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 9
Serviciile financiare
Articolul 58
Recunoscând importanța unui set eficace de reguli și practici în domeniile serviciilor financiare pentru a institui o economie de piață pe deplin funcțională și pentru a promova schimburile comerciale între părți, acestea convin să coopereze în domeniul serviciilor financiare în conformitate cu următoarele obiective:
sprijinirea procesului de adaptare a reglementărilor în sectorul serviciilor financiare la nevoile unei economii de piață deschise;
asigurarea unei protecții eficace și adecvate a investitorilor și a altor consumatori de servicii financiare;
asigurarea stabilității și integrității sistemului financiar din Republica Moldova în toate elementele sale;
promovarea cooperării dintre diferiții actori ai sistemului financiar, inclusiv autoritățile de reglementare și de control, precum și
asigurarea supravegherii independente și eficace.
Articolul 59
Articolul 60
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 61
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa XXVIII-A la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 10
Politica industrială și antreprenorială
Articolul 62
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea privind politica industrială și antreprenorială, îmbunătățind astfel mediul de afaceri pentru toți operatorii economici, dar cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Cooperarea sporită ar trebui să îmbunătățească cadrul administrativ și de reglementare atât pentru întreprinderile din UE, cât și pentru cele din Republica Moldova care funcționează în UE și în Republica Moldova, și ar trebui să fie întemeiată pe politicile industriale și pe politicile privind IMM-urile ale UE, ținând seama de principiile și de practicile recunoscute la nivel internațional în acest domeniu.
Articolul 63
În acest scop, părțile cooperează pentru:
a pune în aplicare strategii destinate dezvoltării IMM-urilor, bazate pe principiile inițiativei în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act” pentru Europa) și a monitoriza procesul de punere în aplicare prin dialog și raportare periodică. Această cooperare se axează, de asemenea, pe microîntreprinderi, care sunt extrem de importante, atât pentru economia UE, cât și pentru cea a Republicii Moldova;
a crea condiții-cadru mai bune, prin schimbul de informații și de bune practici, contribuind astfel la îmbunătățirea competitivității. Această cooperare include gestionarea schimbărilor structurale (restructurarea), dezvoltarea parteneriatelor public-privat, aspecte legate de mediu și energie, cum ar fi eficiența energetică și o producție mai ecologică;
a simplifica și a raționaliza reglementările și practicile în materie de reglementare, cu un accent specific pe schimbul de bune practici privind tehnicile de reglementare, inclusiv principiile UE;
a încuraja dezvoltarea politicii în domeniul inovării, prin schimbul de informații și de bune practici privind comercializarea în domeniul cercetării și al dezvoltării (inclusiv instrumente de sprijin pentru întreprinderile nou-înființate bazate pe tehnologie), dezvoltarea de poluri (clustere) și accesul la finanțare;
a încuraja intensificarea contactelor între întreprinderi din UE și întreprinderi din Republica Moldova și între aceste întreprinderi și autoritățile din UE și din Republica Moldova;
a sprijini desfășurarea unor activități în materie de promovare a exporturilor în Republica Moldova, precum și
a facilita modernizarea și restructurarea industriei Republicii Moldova în anumite sectoare.
Articolul 64
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol. Aceasta va atrage, de asemenea, participarea unor reprezentanți ai întreprinderilor din UE și din Republica Moldova.
CAPITOLUL 11
Sectorul minier și al materiilor prime
Articolul 65
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în domeniul industriilor miniere și al comerțului cu materii prime, având drept obiectiv promovarea înțelegerii reciproce, îmbunătățirea mediului de afaceri, schimbul de informații și cooperarea privind aspectele neenergetice, legate în special de extracția minereurilor metalifere și a mineralelor industriale.
Articolul 66
În acest scop, părțile cooperează în următoarele domenii:
schimbul de informații între părți cu privire la evoluțiile în sectoarele lor miniere și ale materiilor prime;
schimbul de informații cu privire la aspecte legate de comerțul cu materii prime, în vederea promovării schimburilor bilaterale;
schimbul de informații și de cele mai bune practici în ceea ce privește aspecte legate de dezvoltarea durabilă a industriilor miniere, precum și
schimbul de informații și de cele mai bune practici în ceea ce privește activitățile de formare, competențele și siguranța în industriile miniere.
CAPITOLUL 12
Agricultura și dezvoltarea rurală
Articolul 67
Părțile cooperează pentru a promova dezvoltarea agricolă și rurală, îndeosebi prin apropierea treptată a politicilor și a legislației.
Articolul 68
Cooperarea dintre părți în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale acoperă, printre altele, următoarele subiecte:
facilitarea înțelegerii reciproce a politicilor de dezvoltare agricolă și rurală;
consolidarea capacităților administrative la nivel central și local, în planificarea, evaluarea și punerea în aplicare a politicilor în conformitate cu reglementările și cu cele mai bune practici ale UE;
promovarea modernizării și a caracterului durabil al producției agricole;
schimbul de cunoștințe și de bune practici referitoare la politici de dezvoltare rurală pentru a promova bunăstarea economică a comunităților rurale;
îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și a eficienței și a transparenței piețelor;
promovarea unor politici în domeniul calității și a mecanismelor lor de control, în special indicațiile geografice și agricultura ecologică;
diseminarea cunoștințelor către producătorii agricoli și promovarea serviciilor de informare publică a acestora, precum și
consolidarea armonizării aspectelor abordate în cadrul organizațiilor internaționale la care părțile sunt membre.
Articolul 69
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 70
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa VII la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 13
Pescuitul și politica maritimă
Articolul 71
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea privind aspecte referitoare la guvernanța în domeniul maritim și al pescuitului, dezvoltând astfel o cooperare bilaterală și multilaterală mai strânsă în sectorul pescuitului. De asemenea, părțile încurajează o abordare integrată a chestiunilor legate de pescuit și promovează dezvoltarea durabilă a acestui sector.
Articolul 72
Părțile întreprind acțiuni comune, fac schimb de informații și își oferă reciproc sprijin pentru a promova:
buna guvernanță și cele mai bune practici în gestionarea activităților de pescuit pentru a asigura conservarea și gestionarea stocurilor de pește într-un mod durabil, pe baza unei abordări ecosistemice;
pescuitul responsabil și gestionarea pescuitului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, astfel încât să se conserve stocurile de pește și ecosistemele într-o stare sănătoasă, precum și
cooperarea prin intermediul unor organizații regionale corespunzătoare, responsabile de gestionarea și conservarea resurselor acvatice vii.
Articolul 73
Părțile acordă sprijin unor inițiative precum schimbul reciproc de experiență și acordarea de sprijin, pentru a asigura punerea în aplicare a unei politici durabile în domeniul pescuitului, inclusiv:
gestionarea resurselor piscicole și de acvacultură;
inspecția și controlul activităților de pescuit, precum și dezvoltarea de structuri administrative și judiciare corespunzătoare, capabile să aplice măsuri adecvate;
colectarea de date privind capturile, debarcările și de date biologice și economice;
îmbunătățirea eficienței piețelor, în special prin promovarea organizațiilor de producători, furnizarea de informații către consumatori și prin standarde de marketing și trasabilitate, precum și
dezvoltarea unei politici structurale pentru sectorul pescuitului, acordându-se o atenție deosebită dezvoltării durabile a zonelor pescărești care sunt definite ca fiind o zonă cu un țărm lacustru ori incluzând iazuri sau un estuar și care prezintă un nivel semnificativ de ocupare a forței de muncă în sectorul pescuitului.
Articolul 74
Ținând seama de cooperarea în domeniile pescuitului, transporturilor, mediului și în alte politici aferente domeniului maritim, părțile dezvoltă, de asemenea, cooperarea și sprijinul reciproc, dacă este cazul, în ceea ce privește aspectele maritime, în special prin susținerea activă a unei abordări integrate a afacerilor maritime și a bunei guvernanțe în regiunea Mării Negre în cadrul forurilor maritime internaționale competente.
Articolul 75
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 14
Cooperarea în sectorul energetic
Articolul 76
Părțile convin să își continue cooperarea actuală referitoare la aspecte legate de energie pe baza principiilor de parteneriat, interes reciproc, transparență și previzibilitate. Cooperarea ar trebui să aibă drept scop eficiența energetică, integrarea piețelor și convergența în materie de reglementare în sectorul energetic, ținând seama de necesitatea de a asigura competitivitatea și accesul la energie sigură, durabilă din punct de vedere ecologic și la prețuri accesibile, inclusiv prin dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Energiei.
Articolul 77
Cooperarea include, printre altele, următoarele domenii și obiective:
strategii și politici în domeniul energiei;
dezvoltarea unor piețe ale energiei competitive, transparente și nediscriminatorii în conformitate cu standardele UE, inclusiv cu obligațiile prevăzute în Tratatul de instituire a Comunității Energiei, prin reforme normative și prin participarea la cooperarea regională în domeniul energetic;
dezvoltarea unui climat de investiții atractiv și stabil prin abordarea condițiilor instituționale, juridice, fiscale și de alt tip;
infrastructura energetică, inclusiv proiecte de interes comun, pentru a diversifica sursele și furnizorii de energie și rutele de transport în mod eficient din punct de vedere economic și ecologic, printre altele prin facilitarea de investiții finanțate prin împrumuturi și granturi;
îmbunătățirea și consolidarea stabilității și a securității pe termen lung a furnizării și a comerțului cu energie, a tranzitului și a transportului de energie, pe o bază reciproc avantajoasă și nediscriminatorie, în conformitate cu normele UE și cu cele internaționale;
promovarea eficienței energetice și a economiei de energie, printre altele în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor, precum și dezvoltarea și sprijinirea surselor regenerabile de energie în mod economic și ecologic;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin proiecte în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile;
cooperarea științifică și tehnică și schimbul de informații pentru dezvoltarea și îmbunătățirea tehnologiilor în producția, transportul, furnizarea și utilizarea finală a energiei, acordându-se o atenție deosebită tehnologiilor ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, precum și
cooperarea poate avea loc în domeniul siguranței nucleare, al securității și al protecției împotriva radiațiilor, în conformitate cu principiile și standardele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), precum și cu tratatele și convențiile internaționale relevante, încheiate în cadrul AIEA, precum și în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, după caz.
Articolul 78
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 79
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa VIII la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 15
Transporturi
Articolul 80
Părțile:
își extind și își consolidează cooperarea în domeniul transporturilor pentru a contribui la dezvoltarea unor sisteme de transport durabile;
promovează operațiuni de transport eficiente, desfășurate în condiții de siguranță și securitate, precum și intermodalitatea și interoperabilitatea sistemelor de transport, precum și
depun eforturi pentru a îmbunătăți principalele legături de transport între teritoriile lor.
Articolul 81
Cooperarea include, printre altele, următoarele domenii:
elaborarea unei politici naționale durabile în domeniul transporturilor care să reglementeze toate modurile de transport, în special pentru a asigura sisteme de transport eficiente și sigure și pentru a promova integrarea considerațiilor din domeniul transporturilor în alte domenii de politică;
elaborarea unor strategii sectoriale prin prisma politicii naționale în domeniul transportului (inclusiv cerințele legale pentru modernizarea echipamentului tehnic și a flotelor de transport, în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale) rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare, aerian, precum și a intermodalității, inclusiv a calendarelor și a obiectivelor de referință în materie de punere în aplicare, a definirii responsabilităților administrative și a planurilor financiare;
îmbunătățirea politicii în domeniul infrastructurii în vederea unei mai bune identificări și evaluări a proiectelor de infrastructură pentru diferitele moduri de transport;
dezvoltarea unor strategii de finanțare care pun accentul pe întreținere, pe constrângerile în materie de capacități și pe infrastructurile de legătură care lipsesc, precum și activarea și promovarea participării sectorului privat la proiecte de transport;
aderarea la organizațiile și acordurile internaționale relevante în domeniul transporturilor, inclusiv la procedurile de asigurare a punerii în aplicare riguroase și a respectării eficace a acordurilor și a convențiilor internaționale în domeniul transporturilor;
cooperarea științifică și tehnică și schimbul de informații pentru dezvoltarea și îmbunătățirea tehnologiilor în domeniul transportului, cum ar fi sistemele inteligente de transport, precum și
promovarea utilizării sistemelor inteligente de transport și a tehnologiei informației în gestionarea și exploatarea tuturor modurilor de transport, precum și sprijinirea intermodalității și a cooperării în utilizarea sistemelor spațiale și a aplicațiilor comerciale care facilitează transportul.
Articolul 82
Cooperarea include schimbul de informații și activități comune:
la nivel regional, îndeosebi luând în considerare și integrând progresele realizate în temeiul diverselor acorduri de cooperare în materie de transport regional, cum ar fi Coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA), cooperarea în materie de transport în cadrul Parteneriatului estic și alte inițiative în domeniul transporturilor, precum și
la nivel internațional, inclusiv în ceea ce privește organizațiile internaționale de transport și acordurile și convențiile internaționale ratificate de către părți, precum și în cadrul diverselor agenții de transport ale UE.
Articolul 83
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 84
Părțile cooperează în ceea ce privește îmbunătățirea legăturilor de transport în conformitate cu dispozițiile menționate în anexa IX la prezentul acord.
Articolul 85
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa X și în anexa XXVIII-D la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexele respective.
CAPITOLUL 16
Mediul înconjurător
Articolul 86
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în chestiuni legate de mediu, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung privind dezvoltarea durabilă și ecologizarea economiei. Se prevede că protecția sporită a mediului va aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor din UE și din Republica Moldova, inclusiv prin îmbunătățirea sănătății publice, prin conservarea resurselor naturale, prin sporirea eficienței economice și ecologice, prin integrarea mediului în alte domenii de politică, precum și prin utilizarea de tehnologii moderne, mai curate, care să contribuie la modele de producție mai sustenabile. Cooperarea se desfășoară ținând seama de interesele părților pe baza egalității și a beneficiilor reciproce, precum și de interdependența existentă între părți în domeniul protecției mediului și de acordurile multilaterale în acest domeniu.
Articolul 87
Cooperarea vizează conservarea, protejarea, îmbunătățirea și reabilitarea calității mediului, protecția sănătății umane, utilizarea durabilă a resurselor naturale și promovarea măsurilor la nivel internațional pentru a aborda problemele legate de mediu la nivel regional sau global, inclusiv în următoarele domenii:
guvernanța în materie de mediu și aspecte orizontale, inclusiv o evaluare a impactului asupra mediului și o evaluare strategică de mediu, educația și formarea, răspunderea pentru daune aduse mediului, combaterea infracțiunilor împotriva mediului, cooperarea transfrontalieră, accesul la informații în materie de mediu, la procesele de luare a deciziilor și la procedurile de control administrativ și judiciar eficace;
calitatea aerului;
calitatea apei și gestionarea resurselor de apă, inclusiv gestionarea riscurilor de inundații, deficitul de apă și seceta;
gestionarea deșeurilor și a resurselor, precum și transferul deșeurilor;
protejarea naturii, inclusiv conservarea și protecția diversității biologice și peisagistice;
poluarea industrială și riscurile industriale;
produsele chimice;
poluarea fonică;
protecția solului;
mediul urban și rural;
taxele și redevențele de mediu;
sistemele de monitorizare și de informare în domeniul mediului;
inspecțiile și asigurarea respectării legii, precum și
ecoinovarea, inclusiv cele mai bune tehnologii disponibile.
Articolul 88
Părțile se angajează, printre altele:
să facă schimb de informații și de experiență;
să pună în aplicare activități comune de cercetare și un schimb de informații privind tehnologii ecologice;
să planifice gestionarea riscurilor și a accidentelor industriale;
să pună în aplicare activități comune la nivel regional și internațional, inclusiv cu privire la acordurile multilaterale în domeniul mediului ratificate de părți, precum și activități comune în cadrul agențiilor competente, după caz.
Părțile acordă o atenție deosebită aspectelor transfrontaliere și cooperării regionale.
Articolul 89
Cooperarea include, printre altele, următoarele obiective:
dezvoltarea unei strategii globale privind mediul, care să reglementeze reformele instituționale planificate (însoțite de calendare) pentru asigurarea punerii în aplicare și a respectării legislației în materie de mediu; repartizarea competențelor în materie de administrare în domeniul mediului la nivel național, regional și municipal; proceduri de luare a deciziilor și de punere în aplicare a deciziilor; proceduri privind promovarea integrării mediului în alte domenii de politică; promovarea unor măsuri privind economia ecologică și a ecoinovării, identificarea resurselor umane și financiare necesare și a unui mecanism de revizuire, precum și
elaborarea unor strategii sectoriale privind calitatea aerului; calitatea apei și gestionarea resurselor de apă; gestionarea deșeurilor și a resurselor; biodiversitatea și protecția naturii; poluarea industrială, riscurile industriale și produsele chimice, poluarea fonică, protecția solului, mediul urban și rural, ecoinovarea, inclusiv calendare și obiective de referință bine definite în materie de punere în aplicare, responsabilități administrative, precum și strategii de finanțare pentru investiții în infrastructură și tehnologie.
Articolul 90
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 91
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa XI la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 17
Politici climatice
Articolul 92
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea în vederea combaterii schimbărilor climatice. Cooperarea se desfășoară ținând seama de interesele părților, pe baza egalității și a beneficiilor reciproce, precum și de interdependența existentă între angajamentele bilaterale și multilaterale în acest domeniu.
Articolul 93
Cooperarea încurajează măsuri la nivel național, regional și internațional, inclusiv în următoarele domenii:
atenuarea schimbărilor climatice;
adaptarea la schimbările climatice;
comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon;
cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea, desfășurarea și diseminarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, sigure și durabile din punctul de vedere al mediului, precum și a tehnologiilor de adaptare la schimbările climatice;
integrarea aspectelor legate de climă în politici sectoriale, precum și
activități de sensibilizare, educare și formare.
Articolul 94
Părțile se angajează, printre altele:
să facă schimb de informații și de experiență;
să pună în aplicare activități comune de cercetare și schimburi de informații referitoare la tehnologiile mai ecologice;
să pună în aplicare activități comune la nivel regional și internațional, inclusiv cu privire la acordurile multilaterale în domeniul mediului ratificate de părți, precum și activități comune în cadrul agențiilor competente, după caz.
Părțile acordă o atenție deosebită aspectelor transfrontaliere și cooperării regionale.
Articolul 95
Cooperarea include, printre altele, dezvoltarea și punerea în aplicare:
a unei strategii climatice globale și a unui plan de acțiune pentru atenuarea pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice și pentru adaptarea la acestea;
a evaluărilor privind vulnerabilitatea și adaptarea la schimbările climatice;
a unei strategii naționale de adaptare la schimbările climatice;
a unei strategii de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon;
a unor măsuri pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;
a unor măsuri destinate pregătirii pentru comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon;
a unor măsuri destinate promovării transferului de tehnologie pe baza unei evaluări a nevoilor în materie de tehnologie;
a unor măsuri destinate integrării considerațiilor legate de climă în politici sectoriale, precum și
a unor măsuri privind substanțele care afectează stratul de ozon.
Articolul 96
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 97
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa XII la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 18
Societatea informațională
Articolul 98
Părțile își consolidează cooperarea cu privire la dezvoltarea societății informaționale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor prin punerea la dispoziție la scară largă a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și prin îmbunătățirea calității serviciilor la prețuri rezonabile. Această cooperare ar trebui să vizeze facilitarea accesului la piețele comunicațiilor electronice, încurajarea concurenței și a investițiilor în acest sector și promovarea dezvoltării serviciilor publice online.
Articolul 99
Cooperarea poate viza următoarele subiecte:
schimbul de informații și de cele mai bune practici privind punerea în aplicare a strategiilor naționale referitoare la societatea informațională, inclusiv, printre altele, inițiative care vizează promovarea accesului la rețele în bandă largă, îmbunătățirea securității rețelelor și dezvoltarea serviciilor publice online;
schimbul de informații, de cele mai bune practici și de experiență pentru a promova dezvoltarea unui cadru de reglementare cuprinzător pentru comunicațiile electronice, în special pentru a consolida capacitatea administrativă a administrației naționale în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, precum și a autorității independente de reglementare, pentru a încuraja o mai bună utilizare a resurselor de spectru și pentru a promova interoperabilitatea rețelelor în Republica Moldova și cu UE;
încurajarea și promovarea punerii în aplicare a instrumentelor TIC pentru o mai bună guvernanță, e-learning și cercetare, servicii publice de asistență medicală, digitizarea patrimoniului cultural, dezvoltarea conținutului digital și a comerțului electronic, precum și
îmbunătățirea nivelului de securitate a datelor cu caracter personal și a protejării confidențialității în comunicațiile electronice.
Articolul 100
Părțile promovează cooperarea dintre autoritățile de reglementare ale UE și autoritățile naționale de reglementare ale Republicii Moldova din domeniul comunicațiilor electronice. Părțile iau în considerare, de asemenea, cooperarea în alte domenii relevante, inclusiv prin intermediul inițiativelor regionale.
Articolul 101
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
Articolul 102
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa XXVIII-B la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 19
Turismul
Articolul 103
Părțile cooperează în domeniul turismului, urmărind consolidarea dezvoltării unui sector al turismului competitiv și durabil, ca factor generator de creștere și emancipare economică, de ocupare a forței de muncă și de schimburi externe.
Articolul 104
Cooperarea la nivel bilateral, regional și european ar urma să se bazeze pe următoarele principii:
respectarea integrității și a intereselor comunităților locale, în special în zonele rurale;
importanța patrimoniului cultural, precum și
interacțiunea pozitivă între turism și protecția mediului.
Articolul 105
Cooperarea se concentrează pe următoarele aspecte:
schimbul de informații, de cele mai bune practici, de experiență și transferul de know-how, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile inovatoare;
crearea unui parteneriat strategic între interesele publice, private și comunitare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a turismului;
promovarea și dezvoltarea produselor și a piețelor de turism, a infrastructurii, a resurselor umane și a structurilor instituționale, precum și identificarea și eliminarea barierelor din calea serviciilor de călătorie;
dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii și politici eficiente, inclusiv a aspectelor juridice, administrative și financiare corespunzătoare;
formarea în domeniul turismului și consolidarea capacităților pentru a îmbunătăți standardele serviciilor, precum și
dezvoltarea și promovarea turismului local.
Articolul 106
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 20
Dezvoltarea regională, cooperarea la nivel transfrontalier și regional
Articolul 107
În special, părțile cooperează în vederea alinierii practicii Republicii Moldova la următoarele principii:
descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivelul central la nivelul comunităților regionale;
consolidarea parteneriatului dintre toate părțile implicate în dezvoltarea regională, precum și
cofinanțarea prin intermediul contribuției financiare a părților implicate în implementarea programelor și a proiectelor de dezvoltare regională.
Articolul 108
Părțile cooperează în vederea consolidării capacităților instituționale și operaționale ale instituțiilor naționale și regionale în domeniul dezvoltării regionale și al amenajării teritoriului, printre altele prin:
îmbunătățirea mecanismului privind interacțiunea verticală și orizontală a administrației publice centrale și locale în procesul de elaborare și punere în aplicare a politicilor regionale;
dezvoltarea capacității autorităților publice locale de a promova cooperarea transfrontalieră în conformitate cu reglementările și cu practicile UE, precum și
schimbul de cunoștințe, de informații și de cele mai bune practici cu privire la politicile de dezvoltare regională pentru a promova bunăstarea economică a comunităților locale și dezvoltarea omogenă a regiunilor.
Articolul 109
Aceste activități vor avea loc în contextul:
continuării cooperării teritoriale cu regiunile europene, inclusiv prin intermediul unor programe de cooperare transnaționale și transfrontaliere;
cooperării în cadrul Parteneriatului estic cu organisme ale UE, inclusiv cu Comitetul Regiunilor, precum și în contextul participării la diverse proiecte și inițiative regionale europene, precum și
în contextul cooperării, printre altele, cu Comitetul Economic și Social European, cu Asociația europeană a agențiilor de dezvoltare (EURADA) și cu Rețeaua europeană de observare a planificării spațiale (ESPON).
Articolul 110
Articolul 111
Părțile facilitează circulația cetățenilor UE și ai Republicii Moldova care sunt nevoiți să treacă frontiera în mod frecvent și pe distanțe scurte.
Articolul 112
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 21
Sănătatea publică
Articolul 113
Părțile convin să își dezvolte cooperarea în domeniul sănătății publice pentru a ridica nivelul siguranței sănătății publice și al protecției sănătății umane ca o condiție prealabilă pentru dezvoltare durabilă și creștere economică.
Articolul 114
Cooperarea vizează, în special, următoarele sectoare:
consolidarea sistemului de sănătate publică al Republicii Moldova, în special prin punerea în aplicare a reformelor în acest sector, prin asigurarea unei asistențe medicale primare de înaltă calitate și prin îmbunătățirea guvernanței în materie de sănătate și a finanțării asistenței medicale;
supravegherea epidemiologică și controlul bolilor transmisibile, cum ar fi HIV/SIDA, hepatita virală și tuberculoza, precum și sporirea capacității de pregătire pentru amenințări și urgențe la adresa sănătății publice;
prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, în principal printr-un schimb de informații și de bune practici, prin promovarea unui stil de viață sănătos, prin abordarea principalilor factori care influențează starea de sănătate, cum ar fi alimentația și dependența de droguri, alcool, tabac;
calitatea și siguranța substanțelor de origine umană;
informațiile și cunoștințele în materie de sănătate, precum și
punerea în aplicare deplină și promptă a acordurilor internaționale în materie de sănătate, în special a Regulamentelor sanitare internaționale și a Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului din 2003.
Articolul 115
Cooperarea permite:
integrarea progresivă a Republicii Moldova în rețelele UE din domeniul sănătății, precum și
îmbunătățirea progresivă a interacțiunii dintre Republica Moldova și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.
Articolul 116
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa XIII la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 22
Protecția civilă
Articolul 117
Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea cu privire la dezastrele naturale și la cele provocate de om. Cooperarea se desfășoară ținând seama de interesele părților, pe baza egalității și a beneficiilor reciproce, precum și de interdependența existentă între părți și activitățile multilaterale în domeniul protecției civile.
Articolul 118
Cooperarea vizează îmbunătățirea prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om, a pregătirii pentru acestea și a reacției față de acestea.
Articolul 119
Părțile fac, printre altele, schimb de informații și de experiență și pun în aplicare activități comune la nivel național, regional și internațional. Cooperarea cuprinde punerea în aplicare a unor acorduri specifice și a unor proceduri administrative în acest domeniu, încheiate între părți, conform competențelor și prerogativelor respective ale UE și ale statelor sale membre și în conformitate cu procedurile legale ale fiecărei părți.
Articolul 120
Cooperarea include, printre altele, următoarele obiective:
facilitarea asistenței reciproce în situații de urgență;
schimbul, 24 de ore din 24, de alerte timpurii și de informații actualizate privind situațiile de urgență de mare anvergură care afectează UE sau Republica Moldova, inclusiv cereri și oferte de asistență;
evaluarea impactului dezastrelor asupra mediului;
invitarea unor experți pentru a participa la ateliere tehnice și la simpozioane specifice privind chestiuni din domeniul protecției civile;
invitarea, de la caz la caz, a unor observatori la anumite exerciții și activități de formare specifice organizate de UE și/sau de Republica Moldova; precum și
consolidarea cooperării cu privire la utilizarea cea mai eficace a capacităților de protecție civilă disponibile.
Articolul 121
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 23
Cooperarea în materie de învățământ, formare, multilingvism, tineret și sport
Articolul 122
Părțile cooperează pentru a promova învățarea pe tot parcursul vieții și pentru a încuraja cooperarea și transparența la toate nivelurile educației și formării, cu un accent deosebit pe învățământul superior.
Articolul 123
Această cooperare se concentrează, printre altele, asupra următoarelor domenii:
promovarea învățării pe tot parcursul vieții, care este esențială pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă, permițând cetățenilor să participe pe deplin la viața socială;
modernizarea sistemelor de educație și de formare, îmbunătățirea calității, a relevanței și a accesului la acestea;
promovarea convergenței în învățământul superior, care derivă din procesul de la Bologna și din agenda UE privind modernizarea învățământului superior;
consolidarea cooperării academice internaționale și participarea la programele de cooperare ale UE, sporind mobilitatea studenților și a cadrelor didactice;
instituirea unui cadru național al calificărilor pentru a îmbunătăți transparența și recunoașterea calificărilor și a competențelor, precum și
promovarea obiectivelor stabilite în cadrul procesului de la Copenhaga privind consolidarea cooperării europene în materie de educație și de formare profesională.
Articolul 124
Părțile promovează cooperarea și schimburile în domenii de interes comun, cum ar fi diversitatea lingvistică și învățarea limbilor străine pe tot parcursul vieții, printr-un schimb de informații și de cele mai bune practici.
Articolul 125
Părțile convin să coopereze în domeniul tineretului pentru:
a întări cooperarea și schimburile în domeniul politicii în materie de tineret și al educației nonformale pentru tineri și pentru animatorii socio-educativi;
a facilita participarea activă a tuturor tinerilor la viața socială;
a susține tinerii și mobilitatea animatorilor socio-educativi ca un mijloc menit să promoveze dialogul intercultural și acumularea de cunoștințe, aptitudini și competențe în afara sistemelor educaționale formale, inclusiv prin intermediul voluntariatului, precum și
pentru a promova cooperarea între organizațiile de tineret în vederea sprijinirii societății civile.
Articolul 126
Părțile promovează cooperarea în domeniul activităților sportive și fizice prin intermediul schimbului de informații și de bune practici pentru a susține un stil de viață sănătos, valorile sociale și educative ale sportului și buna guvernanță în sport în cadrul societăților din UE și din Republica Moldova.
CAPITOLUL 24
Cooperarea în domeniul activităților de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative
Articolul 127
Părțile promovează cooperarea în toate domeniile activităților de cercetare științifică civilă, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (CDT), pe baza interesului reciproc și cu condiția ca drepturile de proprietate intelectuală să fie protejate în mod adecvat și eficace.
Articolul 128
Cooperarea în domeniul CDT vizează:
dialogul politic și schimbul de informații științifice și tehnologice;
facilitarea accesului corespunzător la programele respective ale părților;
creșterea capacității de cercetare și participarea entităților de cercetare ale Republicii Moldova la programele-cadru de cercetare ale UE;
promovarea proiectelor comune de cercetare în toate domeniile CDT;
desfășurarea unor activități de formare și a unor programe de mobilitate pentru oameni de știință, cercetători și pentru alte categorii de personal din domeniul cercetării implicat în activități CDT din cele două părți;
facilitarea, în cadrul legislației aplicabile, a liberei circulații a lucrătorilor din domeniul cercetării care participă la activitățile reglementate de prezentul acord, precum și facilitarea circulației transfrontaliere a mărfurilor destinate acestor activități, precum și
alte forme de cooperare în materie de CDT (inclusiv prin abordări și inițiative regionale), pe baza acordului comun al părților.
Articolul 129
În desfășurarea activităților de cooperare în materie de CDT, ar trebui căutate sinergii cu activitățile finanțate de către Centrul pentru Știință și Tehnologie (STCU) și cu alte activități desfășurate în cadrul cooperării financiare între UE și Republica Moldova.
CAPITOLUL 25
Cooperarea în domeniul culturii, al politicii audiovizuale și al mass-media
Articolul 130
Părțile promovează cooperarea culturală, în conformitate cu principiile consacrate în Convenția din 2005 a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale. Părțile urmăresc desfășurarea unui dialog politic periodic în domenii de interes reciproc, inclusiv dezvoltarea industriilor culturale în UE și în Republica Moldova. Cooperarea dintre părți promovează dialogul intercultural, inclusiv prin participarea sectorului culturii și a societății civile din UE și din Republica Moldova.
Articolul 131
Articolul 132
Părțile își concentrează cooperarea în mai multe domenii:
cooperarea și schimburile culturale, precum și mobilitatea artei și artiștilor;
dialogul intercultural;
dialogul politic privind politica culturală și cea audiovizuală;
cooperarea în cadrul forurilor internaționale precum UNESCO și Consiliul Europei pentru a dezvolta, printre altele, diversitatea culturală și pentru a conserva și a valorifica patrimoniul cultural și istoric, precum și
cooperarea în domeniul mass-media.
Articolul 133
Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa XIV la prezentul acord, în conformitate cu dispozițiile din anexa respectivă.
CAPITOLUL 26
Cooperarea cu societatea civilă
Articolul 134
Părțile stabilesc un dialog cu privire la cooperarea cu societatea civilă, care vizează următoarele obiective:
consolidarea contactelor și a schimbului de informații și de experiență între toate sectoarele societății civile din UE și din Republica Moldova;
asigurarea unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a Republicii Moldova, inclusiv a istoriei și culturii acestei țări, în interiorul UE și îndeosebi în rândul organizațiilor societății civile de pe teritoriul statelor membre, permițând astfel o mai mare sensibilizare a opiniei publice cu privire la oportunitățile și la provocările care pot apărea în relațiile lor viitoare, precum și
asigurarea, în mod reciproc, a unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a UE în Republica Moldova și îndeosebi în rândul organizațiilor societății civile din Republica Moldova, fără a se pune un accent exclusiv pe valorile pe care se întemeiază UE, pe politicile sale și pe modul de funcționare a acesteia.
Articolul 135
Părțile promovează dialogul și cooperarea dintre actorii din cadrul societății civile ai celor două părți ca parte integrantă a relațiilor dintre UE și Republica Moldova. Obiectivele unui astfel de dialog și ale unei astfel de cooperări sunt următoarele:
asigurarea implicării societății civile în relațiile UE-Republica Moldova, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului acord;
sporirea participării societății civile la procesul de luare a deciziilor, îndeosebi prin instituirea unui dialog deschis, transparent și periodic între instituțiile publice, asociațiile reprezentative și societatea civilă;
facilitarea procesului de consolidare a instituțiilor și a organizațiilor societății civile prin diverse mijloace, inclusiv prin sprijinirea unor acțiuni de promovare, prin crearea de rețele informale și formale, prin vizite și ateliere reciproce, îndeosebi în vederea îmbunătățirii cadrului juridic referitor la societatea civilă, precum și
oferirea posibilității reprezentanților societății civile din cele două părți de a se familiariza cu procesele de consultare și dialog între partenerii civili și sociali ai celeilalte părți, în special în vederea integrării suplimentare a societății civile în procesul public de elaborare a politicii din Republica Moldova.
Articolul 136
Va avea loc un dialog periodic între părți cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 27
Cooperarea în domeniul protecției și al promovării drepturilor copilului
Articolul 137
Părțile convin să coopereze pentru a asigura promovarea drepturilor copilului în conformitate cu legislația și cu normele internaționale, în special Convenția Națiunilor Unite din 1989 privind drepturile copilului, ținând cont de prioritățile identificate în contextul specific al Republicii Moldova, în special pentru categoriile vulnerabile.
Articolul 138
Această cooperare cuprinde, în special:
prevenirea și combaterea tuturor formelor de exploatare (inclusiv munca prestată de copii), a abuzurilor, a neglijenței și a violenței împotriva copiilor, inclusiv prin dezvoltarea și consolidarea cadrului juridic și instituțional necesar, precum și prin intermediul unor campanii de sensibilizare a opiniei publice în acest domeniu;
îmbunătățirea sistemului de identificare și de asistență oferită copiilor aflați în situații vulnerabile, inclusiv participarea sporită a copiilor la procesele de luare a deciziilor și punerea în aplicare a unor mecanisme eficiente menite să soluționeze plângerile individuale formulate de copii;
schimbul de informații și de cele mai bune practici cu privire la reducerea sărăciei în rândul copiilor, inclusiv cu privire la măsuri care să se axeze pe politici sociale privind bunăstarea copiilor, precum și măsuri menite să promoveze și să faciliteze accesul copiilor la educație;
punerea în aplicare a unor măsuri vizând promovarea drepturilor copilului în cadrul familiei și al instituțiilor, precum și consolidarea capacității părinților și a personalului de îngrijire pentru a asigura dezvoltarea copilului, precum și
aderarea la documentele internaționale relevante, ratificarea și punerea în aplicare a acestora, inclusiv a celor elaborate în cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Consiliului Europei și al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat, cu scopul de a promova și de a proteja drepturile copiilor în conformitate cu cele mai înalte standarde în acest domeniu.
Articolul 139
Va avea loc un dialog periodic cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol.
CAPITOLUL 28
Participarea la agențiile și programele uniunii
Articolul 140
Se permite participarea Republicii Moldova la toate agențiile Uniunii deschise participării acestei țări în conformitate cu dispozițiile relevante de instituire a acestor agenții. Republica Moldova încheie acorduri separate cu UE care permit participarea sa la fiecare agenție, stabilind inclusiv suma contribuției financiare necesare.
Articolul 141
Se permite participarea Republicii Moldova la toate programele actuale și viitoare ale Uniunii deschise participării acestei țări în conformitate cu dispozițiile relevante de instituire a acestor programe. Participarea Republicii Moldova la programele Uniunii se efectuează în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Protocolul I la prezentul acord privind Acordul-cadru dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova cu privire la principiile generale de participare a Republicii Moldova la programele Uniunii.
Articolul 142
Părțile vor purta un dialog periodic cu privire la participarea Republicii Moldova la programele și la agențiile Uniunii. În special, UE informează Republica Moldova în cazul instituirii de noi agenții și programe ale Uniunii, precum și cu privire la eventualele modificări în ceea ce privește participarea la programele și agențiile Uniunii, menționate la articolele 140 și 141 din prezentul acord.
TITLUL V
COMERȚ ȘI ASPECTE LEGATE DE COMERȚ
CAPITOLUL 1
Tratamentul național și accesul pe piață al mărfurilor
Articolul 143
Obiectiv
Părțile instituie progresiv o zonă de liber schimb, pe parcursul unei perioade de tranziție de maximum zece ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord și ale articolului XXIV din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 (denumit în continuare „GATT 1994”).
Articolul 144
Obiectul și domeniul de aplicare
Articolul 145
Definiția taxelor vamale
În sensul prezentului capitol, o „taxă vamală” include orice taxă sau impunere de orice tip, instituită pentru importul sau exportul unei mărfi sau legată de aceasta, inclusiv orice formă de suprataxă sau impunere suplimentară, instituită sau legată de un astfel de import sau export. O „taxă vamală” nu include nicio:
impunere echivalentă unei taxe interne aplicate în conformitate cu articolul 152 din prezentul acord;
taxă impusă în conformitate cu capitolul 2 (Măsuri de apărare comercială) de la titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord sau
redevență sau altă impunere aplicată în conformitate cu articolul 151 din prezentul acord.
Articolul 146
Încadrarea mărfurilor
Încadrarea mărfurilor care fac obiectul comerțului între părți este stabilită în conformitate cu Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor din 1983 („SA”) în nomenclatura tarifară a Republicii Moldova în temeiul SA 2007 și în nomenclatura tarifară a Uniunii în temeiul SA 2012 și în modificările ulterioare ale respectivelor nomenclaturi.
Articolul 147
Eliminarea taxelor vamale aplicate importurilor
Articolul 148
Mecanismul de prevenire a eludării contingentelor tarifare pentru produsele agricole și produsele agricole transformate
Suspendarea se aplică pentru o perioadă de șase luni și produce efecte de la data publicării deciziei de suspendare a tratamentului preferențial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 149
Statu-quo
Niciuna dintre părți nu poate mări nivelul existent al unei taxe vamale sau adopta noi taxe vamale cu privire la o marfă originară din cealaltă parte. Acest lucru nu împiedică o parte:
să majoreze nivelul unei taxe vamale până la nivelul stabilit în anexa XV, în urma unei reduceri unilaterale sau
să mențină sau să majoreze nivelul unei taxe vamale, cu autorizația Organului de soluționare a litigiilor (OSL) al OMC.
Articolul 150
Taxele vamale aplicate exporturilor
Nicio parte nu adoptă sau nu menține vreo taxă sau vreun impozit, cu excepția taxelor interne aplicate în conformitate cu articolul 152 din prezentul acord sau în legătură cu exportul de mărfuri către teritoriul celeilalte părți.
Articolul 151
Redevențe și alte impuneri
Fiecare parte se asigură, în conformitate cu articolul VIII din GATT 1994 și cu notele interpretative ale acestuia, că toate redevențele și impunerile de orice natură, altele decât taxele vamale sau alte măsuri menționate la articolul 147 din prezentul acord, impuse pentru sau în legătură cu importul sau exportul mărfurilor, se limitează ca valoare la costul aproximativ al serviciilor oferite și nu reprezintă un mijloc indirect de protecție pentru mărfurile naționale sau o impozitare a importurilor sau exporturilor în scopuri fiscale.
Articolul 152
Tratament național
Fiecare parte acordă tratament național mărfurilor celeilalte părți, în conformitate cu articolul III din GATT 1994, inclusiv cu notele interpretative ale acestuia. În acest scop, articolul III din GATT 1994 și notele interpretative ale acestuia sunt integrate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta.
Articolul 153
Restricții la import și la export
Nicio parte nu adoptă și nu menține interdicții sau restricții la importul oricărei mărfi provenind din cealaltă parte sau la exportul ori vânzarea oricărei mărfi destinate teritoriului celeilalte părți, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul acord sau în conformitate cu articolul XI din GATT 1994 și cu notele interpretative ale acestuia. În acest scop, articolul XI din GATT 1994 și notele interpretative ale acestuia sunt integrate în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta.
Articolul 154
Excepții generale
Articolul 155
Dispoziții speciale privind cooperarea administrativă
În sensul prezentului articol, lipsa cooperării/asistenței administrative înseamnă, între altele:
nerespectarea repetată a obligațiilor de a verifica originea mărfii (mărfurilor) în cauză;
refuzul repetat sau întârzierea nejustificată în a efectua verificări ulterioare ale dovezii originii și/sau în a comunica rezultatele acestora;
refuzul repetat sau întârzierea nejustificată în obținerea autorizației de efectuare a inspecțiilor pentru verificarea autenticității documentelor sau a acurateței informațiilor relevante pentru acordarea tratamentului preferențial respectiv.
Aplicarea unei suspendări temporare are loc în următoarele condiții:
partea care a constatat, pe baza unor informații obiective, lipsa cooperării administrative sau a asistenței și/sau nereguli sau fraudă comunică, fără întârzieri nejustificate, constatările sale, împreună cu informațiile obiective respective Comitetului de asociere, reunit în configurația comerț prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, și lansează consultări în cadrul Comitetului respectiv, pe baza tuturor informațiilor relevante și a constatărilor obiective, în vederea găsirii unei soluții acceptabile pentru ambele părți;
în cazul în care părțile au avut consultări în cadrul comitetului menționat anterior, dar nu au convenit asupra unei soluții acceptabile în termen de trei luni de la data notificării, partea în cauză poate suspenda temporar tratamentul preferențial acordat mărfii sau mărfurilor în cauză. Suspendările temporare se notifică fără întârzieri nejustificate Comitetului de asociere reunit în configurația comerț;
suspendările temporare efectuate în temeiul prezentului articol se limitează la ceea ce este necesar pentru a proteja interesele financiare ale părții în cauză. Acestea nu depășesc o perioadă de șase luni, care poate fi reînnoită dacă până la data expirării sale nu s-a produs nicio schimbare a condițiilor care au condus la suspendarea inițială. Aceste suspendări fac obiectul unor consultări periodice în cadrul Comitetului de asociere, reunit în configurația comerț prevăzută la articolul 438 alineatul (4), în special pentru a li se pune capăt de îndată ce condițiile de aplicare a acestora încetează să mai existe.
Articolul 156
Gestionarea erorilor administrative
În cazul unei erori comise de către autoritățile competente în gestionarea adecvată a sistemului preferențial la export și, în special, în aplicarea dispozițiilor prevăzute în protocolul II la prezentul acord cu privire la definiția dată noțiunii de „produse originare” și la metodele de cooperare administrativă, atunci când această eroare are consecințe în ceea ce privește taxele vamale la import, partea care suportă aceste consecințe poate solicita Comitetului de asociere, reunit în configurația comerț prevăzută la articolul 438 alineatul (4) al prezentului acord, să examineze posibilitatea de a adopta toate măsurile care se impun pentru remedierea situației.
Articolul 157
Acorduri cu alte țări
CAPITOLUL 2
Măsuri de apărare comercială
Articolul 158
Dispoziții generale
Articolul 159
Transparență
Articolul 160
Aplicarea măsurilor
Articolul 161
Dispoziții generale
Articolul 162
Transparență
Articolul 163
Luarea în calcul a intereselor publice
Măsurile antidumping sau compensatorii nu pot fi aplicate de o parte în cazul în care, pe baza informațiilor disponibile în cursul anchetei, se poate concluziona în mod clar că aplicarea unor astfel de măsuri nu este în interesul public. Stabilirea interesului public se bazează pe examinarea tuturor diverselor interese luate în ansamblu, inclusiv a intereselor întreprinderilor naționale și ale utilizatorilor, ale consumatorilor și ale importatorilor, în măsura în care aceștia au furnizat informații relevante autorităților responsabile cu ancheta.
Articolul 164
Regula taxei celei mai mici
În cazul în care o parte decide să instituie o măsură antidumping sau o măsură compensatorie provizorie sau definitivă, valoarea taxei respective nu poate să depășească marja de dumping sau valoarea totală a subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, ci trebuie să fie inferioară marjei de dumping sau valorii totale a subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, în cazul în care această taxă mai mică ar fi suficientă pentru a remedia prejudiciul adus industriei naționale.
Articolul 165
Aplicarea unei măsuri de salvgardare bilaterale
Partea importatoare poate lua o măsură de salvgardare bilaterală care:
suspendă reducerea suplimentară a nivelului taxei vamale aplicate mărfii în cauză prevăzut de prezentul acord sau
mărește nivelul taxei vamale aplicate mărfii, astfel încât aceasta să nu depășească valoarea cea mai mică dintre:
taxa vamală CNF aplicată mărfii în cauză la data adoptării măsurii sau
nivelul de bază al taxei vamale, specificat în calendarele din anexa XV, în temeiul articolului 147 din prezentul acord.
Articolul 166
Condiții și restricții
Niciuna dintre părți nu poate aplica o măsură de salvgardare bilaterală:
decât în măsura în care acest lucru poate fi necesar pentru a preveni sau remedia un prejudiciu grav și pentru a facilita adaptarea industriei interne;
pentru o perioadă de mai mult de doi ani. Cu toate acestea, perioada respectivă poate fi prelungită cu cel mult doi ani în cazul în care autoritățile competente ale părții importatoare decid, în conformitate cu procedurile enunțate în prezentul articol, că măsura continuă să fie necesară pentru a preveni sau remedia un prejudiciu grav și pentru a facilita adaptarea industriei interne și că există dovezi că industria se adaptează, cu condiția ca perioada totală de aplicare a unei măsuri de salvgardare, incluzând perioada de aplicare inițială și orice prelungire a acesteia, să nu depășească patru ani;
după expirarea perioadei de tranziție sau
cu privire la același produs, în același timp cu o măsură aplicată în temeiul articolului XIX din GATT 1994 și al Acordului privind măsurile de salvgardare.
Articolul 167
Măsuri provizorii
În circumstanțe critice în care o întârziere ar antrena un prejudiciu dificil de reparat, o parte poate aplica o măsură de salvgardare bilaterală cu titlu provizoriu, în urma unei constatări preliminare a existenței unor dovezi clare că importurile unui produs provenit din cealaltă parte au crescut ca urmare a reducerii sau a eliminării unei taxe vamale în temeiul prezentului acord și că aceste importuri produc sau amenință să producă un prejudiciu grav industriei naționale. Durata oricărei măsuri provizorii nu poate depăși 200 de zile, timp în care partea trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 166 alineatele (2) și (3) din prezentul acord. Partea rambursează în cel mai scurt timp orice taxă plătită în plus față de nivelul taxei vamale prevăzut în anexa XV la prezentul acord, dacă ancheta menționată la articolul 166 alineatul (2) din prezentul acord nu duce la concluzia că cerințele articolului 165 din prezentul acord au fost îndeplinite. Durata aplicării oricăror măsuri provizorii este inclusă în perioada prevăzută la articolul 166 alineatul (5) litera (b) din prezentul acord.
Articolul 168
Compensații
Articolul 169
Definiții
În sensul prezentei secțiuni:
„prejudiciu grav” și „amenințarea cu producerea unui prejudiciu grav” se interpretează în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) din Acordul privind măsurile de salvgardare. În acest scop, articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) din Acordul privind măsurile de salvgardare este încorporat în prezentul acord și devine, mutatis mutandis, parte integrantă a acestuia și
„perioadă de tranziție” înseamnă o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord.
CAPITOLUL 3
Bariere tehnice în calea comerțului, standardizare, metrologie, acreditare și evaluarea conformității
Articolul 170
Domeniu de aplicare și definiții
Articolul 171
Reafirmarea Acordului BTC
Părțile își reafirmă drepturile și obligațiile reciproce care le revin în temeiul Acordului BTC, care este inclus în prezentul acord și face parte integrantă din acesta.
Articolul 172
Cooperarea tehnică
În cadrul cooperării lor, părțile urmăresc să identifice, să elaboreze și să promoveze inițiative de facilitare a comerțului, care pot include următoarele, fără a se limita la acestea:
consolidarea cooperării în materie de reglementare prin schimbul de date și experiență, precum și prin cooperare științifică și tehnică în vederea îmbunătățirii calității reglementărilor tehnice, a standardelor, a supravegherii piețelor, a evaluării conformității și a acreditării, precum și în vederea utilizării eficiente a resurselor de reglementare;
promovarea și încurajarea cooperării între organizațiile lor respective, publice sau private, cu responsabilități în domeniul metrologiei, al standardizării, al supravegherii piețelor, al evaluării conformității și al acreditării;
stimularea dezvoltării unor infrastructuri de calitate pentru standardizare, metrologie, acreditare, evaluarea conformității și sistemul de supraveghere a piețelor în Republica Moldova;
promovarea participării Republicii Moldova la lucrările organizațiilor europene relevante;
căutarea unor soluții la barierele tehnice care ar putea să apară în calea comerțului și
coordonarea pozițiilor lor în cadrul organizațiilor comerciale și de reglementare internaționale, cum ar fi OMC și Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (denumită în continuare „CEE-ONU”).
Articolul 173
Apropierea reglementărilor tehnice, a standardelor și a evaluării conformității
În vederea îndeplinirii obiectivelor menționate la alineatul (1), Republica Moldova:
include progresiv acquis-ul relevant al Uniunii în legislația sa, în conformitate cu dispozițiile din anexa XVI la prezentul acord și
efectuează reformele administrative și instituționale care sunt necesare pentru a asigura sistemul eficient și transparent necesar pentru punerea în aplicare a prezentului capitol.
În vederea integrării sistemului său de standardizare, Republica Moldova:
transpune în mod progresiv corpusul de standarde europene (EN) ca standarde naționale, inclusiv standardele europene armonizate, a căror utilizare voluntară oferă o prezumție de conformitate cu legislația Uniunii transpusă în legislația Republicii Moldova;
simultan cu această transpunere, retrage standardele naționale care contravin standardelor europene și
îndeplinește progresiv condițiile pentru asumarea statutului de membru cu drepturi depline al organismelor europene de standardizare.
Articolul 174
Acordul privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ECA)
Articolul 175
Marcare și etichetare
În ceea ce privește în special marcarea sau etichetarea obligatorie, părțile convin:
să se străduiască să își reducă la minimum necesitățile în materie de marcare sau de etichetare, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru adoptarea acquis-ului UE în acest domeniu și pentru protejarea sănătății, a securității sau a mediului ori pentru alte scopuri de politică publică rezonabile și
să își păstreze dreptul de a impune obligația ca informațiile care figurează pe etichete sau marcaje să fie redactate într-o anumită limbă.
CAPITOLUL 4
Măsuri sanitare și fitosanitare
Articolul 176
Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este de a facilita comerțul cu mărfurile care fac obiectul măsurilor sanitare și fitosanitare (măsuri SPS) aplicate de părți, protejând totodată viața și sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor prin următoarele măsuri:
asigurarea unei transparențe totale cu privire la măsurile aplicabile comerțului, astfel cum sunt enumerate în anexa XVII la prezentul acord;
apropierea sistemului de reglementare al Republicii Moldova de cel al Uniunii;
recunoașterea stării de sănătate a plantelor și a animalelor de pe teritoriul părților și aplicarea principiului regionalizării;
instituirea unui mecanism de recunoaștere a echivalenței măsurilor, menținut de o parte și enumerat în anexa XVII la prezentul acord;
continuarea punerii în aplicare a Acordului SPS;
instituirea de mecanisme și proceduri pentru facilitarea comerțului și
îmbunătățirea comunicării și a cooperării între părți cu privire la măsurile enumerate în anexa XVII la prezentul acord.
Articolul 177
Obligații multilaterale
Părțile își reafirmă drepturile și obligațiile care le revin în temeiul acordurilor OMC, în special în temeiul Acordului SPS.
Articolul 178
Domeniu de aplicare
Prezentul capitol se aplică tuturor măsurilor sanitare și fitosanitare ale unei părți, care pot să aibă, direct sau indirect, un impact asupra schimburilor comerciale între părți, inclusiv asupra măsurilor enumerate în anexa XVII la prezentul acord.
Articolul 179
Definiții
În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:
„măsuri sanitare și fitosanitare” (măsuri SPS) înseamnă măsuri, astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa A la Acordul SPS;
„animale” înseamnă animale, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre sau în Codul sanitar pentru animale acvatice al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (denumită în continuare „OIE”);
„produse de origine animală” înseamnă produse de origine animală, inclusiv produse obținute din animale acvatice, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale acvatice al OIE;
„subproduse de origine animală nedestinate consumului uman” înseamnă produsele de origine animală enumerate în partea 2 (II) a anexei XVII-A la prezentul acord;
„plante” înseamnă plante vii și anumite părți vii ale acestora, inclusiv semințele:
fructe, din punct de vedere botanic, altele decât cele conservate prin congelare;
legume, altele decât cele conservate prin congelare;
tuberculi, cormi, bulbi, rizomi;
flori tăiate;
ramuri cu frunze;
copaci tăiați care își păstrează foliajul;
culturi de țesuturi de plante;
frunze, foliaj;
polen viu și
scutișor, butaș, altoi.
„produse vegetale” înseamnă produse de origine vegetală, netransformate sau care au fost supuse unui proces de preparare simplu, în măsura în care nu sunt plante, prevăzute în partea 3 a anexei XVII-A la prezentul acord;
„semințe” înseamnă semințe din punct de vedere botanic, destinate plantării;
„dăunători” sau „organisme dăunătoare” înseamnă orice specie, sușă sau biotip aparținând regnului vegetal sau animal sau orice agent patogen cu acțiune nocivă asupra plantelor sau a produselor vegetale;
„zonă protejată” pentru un anumit organism dăunător reglementat este o zonă geografică din Uniune, definită în mod oficial, în care acest organism nu este stabilit, în ciuda unor condiții favorabile și a prezenței sale în alte părți ale Uniunii;
„boală a animalelor” înseamnă o manifestare clinică sau patologică a unei infecții la animale;
„boală în sectorul acvaculturii” înseamnă o infecție cu sau fără manifestări clinice, legată de prezența unuia sau a mai multor agenți etiologici ai bolilor, menționați în Codul sanitar pentru animale acvatice al OIE;
„infecție la animale” desemnează situația în care animalele sunt expuse unui agent infecțios cu sau fără manifestările clinice sau patologice ale unei infecții;
„standarde de bunăstare a animalelor” înseamnă standarde pentru protecția animalelor elaborate și aplicate de către părți și, după caz, conforme cu standardele OIE;
„nivel corespunzător” al protecției sanitare și fitosanitare desemnează nivelul corespunzător al protecției sanitare și fitosanitare, definit la punctul 5 din anexa A la Acordul SPS;
„regiune” înseamnă, cu privire la sănătatea animală, o zonă sau o regiune, astfel cum este definită în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, iar în ceea ce privește acvacultura, o zonă astfel cum este definită în Codul sanitar pentru animale acvatice al OIE. Pentru Uniune, termenul „teritoriu” sau „țară” înseamnă teritoriul Uniunii;
„zonă indemnă de dăunători” înseamnă o zonă în care un anumit dăunător nu este prezent, în lumina dovezilor științifice, și în care, după caz, această situație este oficial menținută;
„regionalizare” desemnează conceptul de regionalizare descris la articolul 6 din Acordul SPS;
„transport” înseamnă un număr de animale vii sau o cantitate de produse de origine animală de același tip, descrise în același certificat sau document, trimise cu același mijloc de transport, transportate de un singur transportator și provenind de la aceeași parte exportatoare sau din aceeași regiune/aceleași regiuni ale părții respective. Un transport de animale poate fi compus dintr-unul sau mai multe loturi; un transport de produse de origine animală poate fi compus dintr-unul sau mai multe mărfuri sau loturi;
„transport de plante sau produse vegetale” înseamnă o cantitate de plante, produse vegetale și/sau alte articole mutate de pe teritoriul unei părți pe teritoriul celeilalte părți și care fac obiectul, atunci când este necesar, unui singur certificat fitosanitar. Un transport poate să conțină mai multe mărfuri sau loturi;
„lot” înseamnă un ansamblu de unități din aceeași marfă, identificabil datorită omogenității compoziției și originii sale, și care face parte dintr-un transport;
„echivalență în scopuri comerciale” („echivalență”) desemnează situația în care partea importatoare acceptă măsurile părții exportatoare enumerate în anexa XVII la prezentul acord ca fiind echivalente, chiar dacă aceste măsuri diferă de propriile ei măsuri, dacă partea exportatoare demonstrează în mod obiectiv părții importatoare că măsurile sale asigură nivelul corespunzător de protecție sanitară și fitosanitară sau nivelul acceptabil de risc al părții importatoare;
„sector” înseamnă structura de producție și de comerț pentru un produs sau o categorie de produse aparținând unei părți;
„subsector” înseamnă o parte bine definită și controlată a unui sector;
„marfă” înseamnă produsele sau obiectele transportate în scopuri comerciale, inclusiv cele menționate la punctele 2-7;
„autorizație de import specifică” înseamnă o autorizație prealabilă oficială, acordată de autoritățile competente ale părții importatoare, adresată unui importator, care constituie o condiție pentru importul unui singur transport sau al mai multor transporturi ale unei mărfi de la partea exportatoare, în sensul prezentului capitol;
„zile lucrătoare” înseamnă zilele săptămânii, cu excepția zilelor de duminică, sâmbătă și a sărbătorilor publice ale uneia dintre părți;
„inspecție” înseamnă examinarea oricărui aspect al hranei pentru animale, al produselor alimentare, al sănătății animale și al bunăstării animalelor, pentru a verifica dacă acest(e) aspect(e) respectă cerințele legale ale legislației în domeniul alimentar și normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor;
„inspecție fitosanitară” înseamnă un examen vizual oficial al plantelor, al produselor vegetale și al altor obiecte reglementate pentru a se stabili dacă există dăunători și/sau a se constata respectarea reglementărilor în domeniul fitosanitar;
„verificare” înseamnă controlul îndeplinirii cerințelor specifice indicate, prin examinarea și analizarea probelor obiective.
Articolul 180
Autoritățile competente
Părțile se informează reciproc cu privire la structura, organizarea și împărțirea competențelor autorităților lor competente în cadrul primei reuniuni a Subcomitetului pentru măsuri sanitare și fitosanitare (denumit în continuare „Subcomitetul SPS”) menționat la articolul 191 din prezentul acord. Părțile se informează reciproc cu privire la orice schimbare a structurii, a organizării și a împărțirii competențelor, inclusiv a punctelor de contact, referitoare la autoritățile competente respective.
Articolul 181
Apropierea treptată
Articolul 182
Recunoașterea, în scopuri comerciale, a stării de sănătate a animalelor și a situației dăunătorilor, precum și a condițiilor regionale
Recunoașterea situației bolilor animalelor, a infecțiilor la animale sau la dăunători
În ceea ce privește bolile animalelor și infecțiile la animale (inclusiv zoonoza), se aplică următoarele dispoziții:
partea importatoare recunoaște, în scopuri comerciale, starea de sănătate a animalelor părții exportatoare sau a regiunilor acesteia, stabilită în conformitate cu partea A din anexa XIX la prezentul acord, în ceea ce privește bolile animalelor menționate în anexa XVIII-A la prezentul acord;
în cazul în care o parte consideră că pe teritoriul său sau într-o regiune a sa există o situație specială în ceea ce privește o anumită boală a animalelor, alta decât cele menționate în anexa XVIII-A la prezentul acord, aceasta poate solicita recunoașterea acestei situații în conformitate cu procedura prevăzută în anexa XIX partea C la prezentul acord. Partea importatoare poate să solicite garanții cu privire la importurile de animale vii și de produse de origine animală, adecvate pentru situația convenită a părților.
Părțile recunosc ca bază pentru schimburile comerciale dintre ele situația constatată pe teritoriile sau în regiunile lor sau situația dintr-un sector sau subsector al părților legată de prevalența sau incidența unei boli a animalelor, alta decât cele menționate în anexa XVIII-A la prezentul acord, sau legată de infecții la animale și/sau riscurile aferente, după caz, astfel cum au fost stabilite de OIE. Partea importatoare poate să solicite garanții cu privire la importurile de animale vii și de produse de origine animală, adecvate pentru situația definită, în conformitate cu recomandările OIE și
fără a aduce atingere articolelor 184, 186 și 190 din prezentul acord și cu excepția cazului în care partea importatoare ridică o obiecție explicită și solicită informații justificative sau suplimentare, consultații și/sau verificări, fiecare parte adoptă, fără întârzieri nejustificate, măsurile legislative și administrative necesare pentru a permite desfășurarea schimburilor comerciale pe baza dispozițiilor de la literele (a), (b) și (c) din prezentul alineat.
În ceea ce privește dăunătorii, se aplică următoarele dispoziții:
părțile recunosc, în scopuri comerciale, situația dăunătorilor în ceea ce privește dăunătorii menționați în anexa XVIII-B la prezentul acord, astfel cum este stabilită în anexa XIX-B la prezentul acord și
fără a aduce atingere articolelor 184, 186 și 190 din prezentul acord și cu excepția cazului în care partea importatoare ridică o obiecție explicită și solicită informații justificative sau suplimentare, consultații și/sau verificări, fiecare parte adoptă, fără întârzieri nejustificate, măsurile legislative și administrative necesare pentru a permite desfășurarea schimburilor comerciale pe baza dispozițiilor de la litera (a) din prezentul alineat.
Recunoașterea regionalizării/zonării, recunoașterea zonelor indemne de dăunători și a zonelor protejate
Consultările menționate în primul paragraf din prezentul alineat au loc în conformitate cu articolul 185 alineatul (3) din prezentul acord. Partea importatoare evaluează informațiile suplimentare în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea informațiilor suplimentare. Verificarea menționată în primul paragraf se efectuează în conformitate cu articolul 188 din prezentul acord și în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea cererii de verificare.
Consultările menționate în primul paragraf din prezentul alineat au loc în conformitate cu articolul 185 alineatul (3) din prezentul acord. Partea importatoare evaluează informațiile suplimentare în termen de trei luni de la primirea informațiilor suplimentare. Verificarea menționată în primul paragraf din prezentul alineat se efectuează în conformitate cu articolul 188 din prezentul acord, în termen de 12 luni de la primirea cererii de verificare, ținând seama de caracteristicile biologice ale dăunătorilor și de cultura afectată.
Compartimentare
Articolul 183
Recunoașterea echivalenței
Echivalența poate fi recunoscută pentru:
o singură măsură;
un grup de măsuri sau
un sistem aplicabil unui sector, unui subsector, unor mărfuri sau unui grup de mărfuri.
Partea importatoare poate să retragă sau să suspende echivalența pe baza unei modificări de către una dintre părți a măsurilor care afectează echivalența, cu condiția respectării următoarei proceduri:
În conformitate cu dispozițiile articolului 184 alineatul (2) din prezentul acord, partea exportatoare informează partea importatoare cu privire cu orice propunere de modificare a măsurilor sale pentru care a fost recunoscută echivalența măsurilor și cu privire la efectul probabil al măsurilor propuse asupra echivalenței recunoscute. În termen de o lună de la primirea acestei informații, partea importatoare informează partea exportatoare dacă echivalența va continua sau nu să fie recunoscută pe baza măsurilor propuse;
În conformitate cu dispozițiile articolului 184 alineatul (2) din prezentul acord, partea importatoare informează partea exportatoare cu privire la orice propunere de modificare a măsurilor sale pe care s-a bazat recunoașterea echivalenței și cu privire la efectul probabil al măsurilor propuse asupra echivalenței recunoscute. În cazul în care partea importatoare nu continuă să recunoască echivalența, părțile pot să convină asupra condițiilor de reinițiere a procesului menționat la alineatul (3) din prezentul articol, pe baza măsurilor propuse.
Situația echivalenței figurează în anexa XXV la prezentul acord.
Articolul 184
Transparența și schimbul de informații
Ar trebui asigurat nivelul de cooperare necesar pentru a facilita transmiterea documentelor legislative la cererea uneia dintre părți.
În acest scop, fiecare parte informează fără întârziere cealaltă parte cu privire la punctele sale de contact, inclusiv cu privire la orice schimbări ale acestor puncte de contact.
Articolul 185
Notificarea, consultarea și facilitarea comunicării
Fiecare parte notifică în scris celeilalte părți, în termen de două zile lucrătoare, orice risc grav sau semnificativ pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau a plantelor, inclusiv eventuale urgențe privind controlul alimentelor sau situații în care există un risc clar identificat al unor consecințe grave asupra sănătății, asociat cu consumul de produse de origine animală sau vegetală, în special:
orice măsuri care afectează deciziile de regionalizare menționate la articolul 182 din prezentul acord;
prezența sau evoluția unor boli ale animalelor, menționate în anexa XVIII-A la prezentul acord, sau a dăunătorilor reglementați, enumerați în anexa XVIII-B la prezentul acord;
descoperiri de importanță epidemiologică sau riscuri asociate importante, legate de boli ale animalelor și dăunători care nu figurează în listele din anexele XVIII-A și XVIII-B la prezentul acord sau care sunt boli noi ale animalelor sau dăunători noi și
orice măsură suplimentară care depășește cerințele de bază aplicabile măsurilor respective luate de părți pentru a controla sau eradica boli ale animale ori dăunători sau pentru a proteja sănătatea publică sau a plantelor și orice schimbări ale politicilor profilactice, inclusiv politicile de vaccinare.
Notificare scrisă înseamnă o notificare efectuată prin poștă, fax sau e-mail. Notificările se trimit numai între punctele de contact menționate la articolul 184 alineatul (3) din prezentul acord.
Articolul 186
Condiții comerciale
Condiții generale de import:
Părțile convin ca importurile oricăror categorii de mărfuri prevăzute în anexele XVII-A și XVII-C (2) și (3) la prezentul acord să fie supuse condițiilor generale de import. Fără a aduce atingere deciziilor luate în conformitate cu articolul 182 din prezentul acord, condițiile de import ale părții importatoare se aplică întregului teritoriu al părții exportatoare. La intrarea în vigoare a prezentului acord și în conformitate cu dispozițiile articolului 184 din prezentul acord, partea importatoare informează partea exportatoare cu privire la cerințele sale sanitare și/sau fitosanitare aplicabile la importul mărfurilor menționate în anexele XVII-A și XVII-C la prezentul acord. Această informație include, după caz, modelele pentru certificatele sau declarațiile oficiale sau documentele comerciale, conform prevederilor părții importatoare;
orice modificare adusă sau modificare propusă a fi adusă condițiilor prevăzute la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol respectă procedurile relevante de notificare din Acordul SPS indiferent dacă acestea se referă sau nu la măsurile care fac obiectul acordului SPS;
fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 190 din prezentul acord, partea importatoare ține seama de durata transportului între părți pentru a stabili data intrării în vigoare a condițiilor modificate menționate la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol; și
în cazul în care partea importatoare nu respectă aceste cerințe de notificare, ea continuă să accepte certificatul sau adeverința care garantează condițiile aplicabile anterior timp de 30 de zile după intrarea în vigoare a condițiilor de import modificate.
Condițiile de import după recunoașterea echivalenței:
În termen de 90 de zile de la data adoptării deciziei de recunoaștere a echivalenței, părțile iau măsurile legislative și administrative necesare pentru a pune în aplicare recunoașterea echivalenței astfel încât, pe această bază, să permită schimburile comerciale între părți cu mărfurile menționate în anexele XVII-A și XVII-C (2) și (3) la prezentul acord. Pentru aceste mărfuri, modelul de certificat oficial sau document oficial cerut de partea importatoare poate fi înlocuit, în acest caz, de un certificat întocmit în conformitate cu anexa XXIII-B la prezentul acord.
Pentru mărfurile din sectoarele și subsectoarele pentru care nu toate măsurile sunt recunoscute ca echivalente, comerțul continuă cu condiția respectării condițiilor menționate la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol. La cererea părții exportatoare, se aplică dispozițiile alineatului (5) din prezentul articol.
Lista unităților, aprobare condiționată:
Pentru importul produselor de origine animală menționate în partea 2 din anexa XVII-A la prezentul acord, la cererea părții exportatoare, însoțită de garanțiile corespunzătoare, partea importatoare aprobă provizoriu unitățile de prelucrare menționate la punctul 2 din anexa XX la prezentul acord care sunt situate pe teritoriul părții exportatoare, fără inspecția prealabilă a fiecărei unități. Această aprobare trebuie să respecte condițiile și dispozițiile stabilite în anexa XX la prezentul acord. Cu excepția cazului în care se solicită informații suplimentare, partea importatoare adoptă măsurile legislative și/sau administrative necesare pentru a permite importurile pe această bază, în termen de o lună de la data primirii cererii și a garanțiilor relevante de către partea importatoare.
Lista inițială a unităților este aprobată în conformitate cu dispozițiile anexei XX la prezentul acord.
Pentru importul produselor de origine animală menționate la alineatul (2) litera (a) din prezentul articol, partea exportatoare informează partea importatoare cu privire la lista sa de unități care îndeplinesc cerințele părții importatoare.
Articolul 187
Procedura de certificare
Articolul 188
Verificarea
Pentru a menține încrederea în punerea în aplicare eficace a dispozițiilor prezentului capitol, fiecare parte are dreptul:
să efectueze verificarea, în întregime sau în parte, a sistemului de inspecție și de certificare al autorităților celeilalte părți și/sau a altor măsuri, dacă este cazul, în conformitate cu standardele internaționale relevante, cu orientările și recomandările Codex Alimentarius, OIE și CIPP și
să primească informații din partea celeilalte părți cu privire la sistemul său de control și să fie informată cu privire la rezultatele controalelor efectuate în cadrul sistemului respectiv.
Articolul 189
Controale la import și taxe de inspecție
De la această dată, părțile pot să își aprobe reciproc controalele pentru anumite mărfuri și să reducă sau să înlocuiască în mod corespunzător controalele la import pentru aceste mărfuri.
Articolul 190
Măsuri de salvgardare
Articolul 191
Subcomitetul pentru măsuri sanitare și fitosanitare
Subcomitetul SPS are următoarele funcții:
să analizeze orice chestiune legată de prezentul capitol;
să monitorizeze punerea în aplicare a prezentului capitol și să examineze orice chestiune care poate să apară în legătură cu punerea sa în aplicare;
să revizuiască anexele XVII — XXV la prezentul acord, în special în lumina progreselor realizat în cadrul consultărilor și al procedurilor prevăzute în prezentul capitol;
să modifice, prin intermediul unei decizii, anexele XVII — XXV la prezentul acord, în lumina revizuirii prevăzute la litera (c) din prezentul alineat sau în lumina altor dispoziții din prezentul capitol; și
să formuleze avize și recomandări către alte organisme, astfel cum sunt definite în titlul VII (Dispoziții instituționale, generale și finale) al prezentului acord, în lumina revizuirii prevăzute la litera (c) a prezentului alineat.
CAPITOLUL 5
Regimul vamal și facilitarea comerțului
Articolul 192
Obiective
Articolul 193
Legislație și proceduri
Părțile convin că legislațiile lor respective în domeniul comercial și vamal sunt, în principiu, stabile și cuprinzătoare și că dispozițiile și procedurile sunt proporționale, transparente, previzibile, nediscriminatorii, imparțiale și aplicate în mod uniform și eficace și, printre altele:
protejează și facilitează schimburile comerciale legitime prin aplicarea eficace a cerințelor legislative și prin asigurarea respectării acestora;
evită sarcinile inutile sau discriminatorii asupra operatorilor economici, previn fraudele și oferă facilități suplimentare operatorilor economici care prezintă un nivel înalt de respectare a normelor;
utilizează un document administrativ unic pentru declarațiile vamale;
adoptă măsuri care duc la creșterea eficienței, a transparenței și la simplificarea procedurilor și a practicilor vamale la frontieră;
aplică tehnici vamale moderne, inclusiv evaluarea riscului, controale postvămuire și metode de audit contabil al întreprinderilor, pentru a simplifica și a facilita intrarea pe piață a mărfurilor și acordarea liberului de vamă pentru acestea;
urmăresc reducerea costurilor și creșterea predictibilității pentru operatorii economici, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii;
fără a aduce atingere aplicării criteriilor obiective de evaluare a riscurilor, garantează aplicarea nediscriminatorie a cerințelor și a procedurilor aplicabile importurilor, exporturilor și mărfurilor aflate în tranzit;
aplică instrumentele internaționale aplicabile în domeniul vamal și comercial, inclusiv cele elaborate de Organizația Mondială a Vămilor (OMV) (cadrul de standarde privind securitatea și facilitarea comerțului mondial), de OMC (Acordul privind valoarea în vamă), Convenția de la Istanbul privind admiterea temporară din 1990, Convenția internațională privind Sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor din 1983, Convenția ONU din 1975 privind transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, Convenția internațională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere din 1982, precum și orientările practice ale Comisiei Europene în domeniul vamal (customs blueprints);
iau măsurile necesare pentru a reflecta și a pune în aplicare dispozițiile Convenției de la Kyoto revizuite privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale din 1973;
adoptă hotărâri prealabile obligatorii privind încadrarea tarifară și regulile de origine. Părțile se asigură că o hotărâre poate fi revocată sau anulată numai după notificarea operatorului vizat și fără efect retroactiv, cu excepția cazului în care hotărârile au fost luate pe baza unor informații incorecte sau incomplete;
introduc și aplică proceduri simplificate pentru operatorii economici autorizați, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii;
stabilesc norme prin care se asigură că sancțiunile pentru încălcările reglementărilor vamale sau ale cerințelor procedurale sunt proporționale și nediscriminatorii, iar aplicarea acestora nu produce întârzieri nerezonabile și neîntemeiate; și
aplică norme transparente, nediscriminatorii și proporționale în ceea ce privește autorizarea comisionarilor în vamă.
Pentru a îmbunătăți metodele de lucru, garantând în același timp respectarea nediscriminării, transparenței, eficienței, integrității și responsabilității operațiunilor, părțile se angajează:
să adopte noi măsuri în sensul reducerii, simplificării și standardizării datelor și a documentației cerute de autoritățile vamale și de alte autorități;
să simplifice, acolo unde este posibil, cerințele și formalitățile pentru acordarea liberului de vamă și vămuirea rapidă a mărfurilor;
să instituie proceduri eficace, prompte și nediscriminatorii, care să garanteze dreptul de a ataca acțiunile, hotărârile și deciziile administrative ale autorităților vamale sau ale altor autorități care vizează mărfurile supuse controlului vamal. Aceste proceduri de atac trebuie să fie ușor accesibile, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii, iar costurile aferente acestora trebuie să fie rezonabile și proporționale cu costurile suportate de autorități pentru a garanta dreptul de atac;
să ia măsuri pentru a garanta faptul că, în cazul în care o acțiune, o hotărâre sau o decizie administrativă contestată face obiectul unei căi de atac, mărfurilor li se acordă liber de vamă în mod obișnuit și plata taxelor vamale poate fi suspendată, sub rezerva oricăror măsuri de salvgardare considerate necesare. Dacă este necesar, liberul de vamă ar trebui să fie condiționat de constituirea unei garanții, de exemplu sub formă de cauțiune sau depozit; și
să garanteze menținerea celor mai înalte standarde de integritate, în special la frontieră, prin aplicarea unor măsuri care reflectă principiile convențiilor și ale instrumentelor internaționale relevante în acest domeniu, în special ale Declarației revizuite de la Arusha (2003) a OMC și ale orientărilor practice ale Comisiei Europene din 2007.
Părțile nu aplică:
nicio cerință referitoare la utilizarea obligatorie a comisionarilor în vamă; și
nicio cerință referitoare la recurgerea obligatorie la controale înainte de expediere sau la controale la destinație.
Părțile urmăresc asigurarea interconectivității progresive a sistemelor lor de tranzit vamal, în perspectiva aderării viitoare a Republicii Moldova la Convenția din 1987 privind un regim de tranzit comun.
Părțile asigură cooperarea și coordonarea între toate autoritățile în cauză pe teritoriile lor respective pentru a facilita traficul în tranzit. Părțile promovează, de asemenea, cooperarea dintre autorități și sectorul privat în legătură cu tranzitul.
Articolul 194
Relațiile cu mediul de afaceri
Părțile convin:
să garanteze că legislația și procedurile lor sunt transparente și accesibile publicului, pe cât posibil prin mijloace electronice, și că includ o justificare pentru adoptarea lor. Ar trebui să se prevadă un interval de timp rezonabil între publicarea dispozițiilor noi sau modificate și intrarea lor în vigoare;
asupra necesității unor consultări periodice și în timp util cu reprezentanții sectorului comercial privind propunerile legislative și procedurile referitoare la aspectele vamale și cele comerciale. În acest scop, fiecare parte instituie mecanisme adecvate de consultare periodică între autoritățile administrative și mediul de afaceri;
să facă accesibile publicului, pe cât posibil prin mijloace electronice, informațiile relevante de natură administrativă, inclusiv cerințele autorităților și procedurile de intrare și ieșire a mărfurilor, programul de lucru și procedurile de lucru ale oficiilor vamale din porturi și din punctele de trecere a frontierei, precum și punctele de contact pentru cererile de informații;
să încurajeze cooperarea între operatori și autoritățile administrative competente, prin utilizarea de proceduri nearbitrare și accesibile publicului, cum ar fi memorandumurile de înțelegere, bazate în special pe cele promulgate de OMV și
să se asigure că cerințele și procedurile lor vamale și conexe continuă să răspundă necesităților legitime ale sectorului comercial, urmează cele mai bune practici și restrâng în continuare cât mai puțin posibil comerțul.
Articolul 195
Taxe și redevențe
În ceea ce privește toate taxele și redevențele de orice natură aplicate de autoritățile vamale ale fiecărei părți, inclusiv taxele și redevențele pentru sarcini asumate în numele autorităților menționate privind sau în legătură cu importul sau exportul și fără a aduce atingere articolelor relevante din capitolul 1 (Tratamentul național și accesul pe piață al mărfurilor) de la titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord, părțile convin asupra următoarelor:
taxele și redevențele să nu poată fi impuse decât pentru serviciile furnizate la cererea declarantului, în afara condițiilor normale de lucru, a programului de lucru și în alte locuri decât cele menționate în reglementările vamale, precum și pentru orice formalități legate de aceste servicii și necesare pentru un astfel de import sau export;
taxele și redevențele să nu depășească costul serviciilor oferite;
taxele și redevențele să nu fie calculate pe o bază ad valorem;
informațiile referitoare la taxe și redevențe să fie publicate printr-un mijloc desemnat oficial în acest sens și, în măsura în care acest lucru este fezabil, pe un site internet oficial. Aceste informații includ motivul pentru care redevența sau taxa este datorată pentru serviciul oferit, autoritatea responsabilă, taxele sau redevențele care vor fi aplicate, precum și termenul și modalitățile de plată; și
nicio redevență sau taxă nouă sau modificată nu se aplică până când informațiile referitoare la aceasta nu sunt publicate și ușor accesibile.
Articolul 196
Determinarea valorii în vamă
Articolul 197
Cooperare vamală
Părțile își consolidează cooperarea în domeniul vamal pentru a asigura punerea în aplicare a obiectivelor din prezentul capitol astfel încât să promoveze facilitarea comerțului, asigurând totodată un control eficient, securitate și prevenirea fraudei. În acest scop, părțile vor utiliza ca instrument de referință, după caz, orientările practice ale Comisiei Europene din 2007 din domeniul vamal.
Pentru a garanta respectarea dispozițiilor prezentului capitol, părțile întreprind, între altele, următoarele:
fac schimb de informații privind legislația și procedurile vamale;
elaborează inițiative comune privind procedurile de import, de export și de tranzit și depun eforturi în vederea oferirii unor servicii eficace comunității de afaceri;
colaborează pentru automatizarea procedurilor vamale și a altor proceduri comerciale;
fac schimb, după caz, de informații și date, sub rezerva respectării confidențialității datelor, precum și de standarde și regulamente privind protecția datelor cu caracter personal;
cooperează pentru prevenirea și combaterea traficului transfrontalier ilegal de mărfuri, inclusiv de produse pe bază de tutun;
fac schimb de informații sau desfășoară consultări cu scopul de a ajunge, când este posibil, la poziții comune în domeniul vamal în cadrul unor organizații internaționale, ca de exemplu OMC, OMV, ONU, Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) și Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE);
colaborează în materie de planificare și furnizare a asistenței tehnice, în special în vederea facilitării reformelor vamale și a comerțului, în conformitate cu dispozițiile relevante ale prezentului acord;
fac schimb de cele mai bune practici în materie de operațiuni vamale, axându-se în special pe asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, mai ales în cazul produselor contrafăcute;
promovează coordonarea între toate autoritățile de frontieră ale părților pentru a facilita procesul de trecere a frontierei și a asigura un control sporit, inclusiv prin controale comune la frontieră, atunci când este posibil și este cazul; și
stabilesc, acolo unde este relevant și adecvat, recunoașterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial și a controalelor vamale, inclusiv a măsurilor echivalente de facilitare a comerțului.
Articolul 198
Asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal
Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute în prezentul acord, în special la articolul 197 din prezentul acord, părțile își furnizează reciproc asistență administrativă în domeniul vamal, în conformitate cu dispozițiile protocolului III privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal la prezentul acord.
Articolul 199
Asistență tehnică și consolidarea capacităților
Părțile colaborează cu scopul de a furniza asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru punerea în practică a reformelor în materie de facilitare a comerțului și a reformelor vamale.
Articolul 200
Subcomitetul vamal
Subcomitetul vamal întreprinde, printre altele, următoarele:
asigură funcționarea corespunzătoare a prezentului capitol și a protocoalelor II și III la prezentul acord;
adoptă modalități practice, măsuri și decizii de punere în aplicare a prezentului capitol și a protocoalelor II și III la prezentul acord, inclusiv cu privire la schimbul de informații și de date, la recunoașterea reciprocă a controalelor vamale și a programelor de parteneriat comercial, precum și cu privire la avantajele convenite reciproc;
fac schimb de opinii cu privire la orice subiect de interes comun, inclusiv la măsurile viitoare și resursele necesare pentru punerea lor în aplicare și asigurarea respectării lor;
formulează recomandări atunci când este cazul; și
adoptă regulamentul său de procedură.
Articolul 201
Apropierea legislației vamale
Apropierea treptată de legislația UE în domeniul vamal și de anumite instrumente juridice internaționale se realizează în conformitate cu anexa XXVI la prezentul acord.
CAPITOLUL 6
Dreptul de stabilire, comerțul cu servicii și comerțul electronic
Articolul 202
Obiectiv, obiect și domeniu de aplicare
Articolul 203
Definiții
În sensul prezentului capitol:
prin „măsură” se înțelege orice măsură a unei părți, sub formă de act cu putere de lege, act administrativ, normă, procedură, decizie, acțiune administrativă sau sub orice altă formă;
prin „măsuri adoptate sau menținute de o parte” se înțeleg măsurile luate de:
guverne și de autoritățile centrale, regionale sau locale; și
organisme neguvernamentale în exercitarea competențelor care le sunt delegate de guvernele sau autoritățile centrale, regionale sau locale;
prin „persoană fizică a unei părți” se înțelege un cetățean al unui stat membru al UE sau un cetățean al Republicii Moldova, în conformitate cu legislațiile respective ale acestora;
prin „persoană juridică” se înțelege orice entitate juridică constituită în mod corespunzător sau organizată în alt mod în temeiul legislației relevante, în scopuri lucrative sau nu, din sectorul public sau privat, inclusiv orice corporație, trust, societate în nume colectiv, întreprindere comună, persoană fizică care desfășoară activități economice în mod independent sau în asociere;
prin „persoană juridică din Uniune” sau „persoană juridică din Republica Moldova” se înțelege o persoană juridică definită la punctul 4, constituită în conformitate cu legislația unui stat membru sau, respectiv, a Republicii Moldova, care are sediul social, administrația centrală sau sediul principal pe teritoriul în care se aplică Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ( 3 ) sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Moldova.
În cazul în care persoana juridică respectivă își are numai sediul social sau administrația centrală pe teritoriul în care se aplică Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta nu este considerată persoană juridică din Uniune sau, respectiv, din Republica Moldova decât dacă operațiunile sale au o legătură reală și continuă cu economia Uniunii sau, respectiv, a Republicii Moldova.
Fără a aduce atingere alineatului precedent, dispozițiile prezentului acord se aplică, de asemenea, companiilor de transport maritim stabilite în afara Uniunii sau, respectiv, a Republicii Moldova și controlate de resortisanți ai unui stat membru sau, respectiv, ai Republicii Moldova, în cazul în care navele lor sunt înregistrate în conformitate cu legislația acestora în respectivul stat membru sau în Republica Moldova și arborează pavilionul unui stat membru sau al Republicii Moldova;
prin „filială” a unei persoane juridice a unei părți se înțelege o persoană juridică care este controlată efectiv de o altă persoană juridică a părții respective ( 4 );
prin „sucursală a unei persoane juridice” se înțelege un punct de lucru fără personalitate juridică, cu aparența permanenței, de exemplu prelungirea unei societăți-mamă, care are propria conducere și dotarea materială necesară pentru a putea negocia afaceri cu terți astfel încât aceștia din urmă, deși cunosc faptul că, dacă este necesar, există o legătură juridică între sucursală și societatea-mamă cu sediul în străinătate, nu sunt obligați să încheie afaceri direct cu societatea-mamă, ci pot efectua tranzacții comerciale la sediul care reprezintă prelungirea societății-mamă;
prin „dreptul de stabilire” se înțelege:
în ceea ce privește persoanele juridice din Uniune sau din Republica Moldova, dreptul de a începe și a desfășura activități economice prin înființarea, inclusiv prin achiziționarea, unei persoane juridice și/sau de a crea o sucursală sau o reprezentanță în Uniune sau, respectiv, în Republica Moldova;
în ceea ce privește persoanele fizice, dreptul persoanelor fizice din Uniune sau din Republica Moldova de a începe și a desfășura activități economice în calitate de persoane care desfășoară activități independente și de a înființa întreprinderi, în special societăți, pe care le controlează efectiv;
„activitățile economice” includ activități de natură industrială, comercială și profesională și activități de artizanat și nu includ activitățile desfășurate în exercitarea autorității guvernamentale;
prin „funcționare” se înțelege desfășurarea unor activități economice;
„serviciile” includ orice serviciu prestat în orice sector, cu excepția serviciilor prestate în exercitarea autorității guvernamentale;
prin „servicii și alte activități desfășurate în exercitarea autorității guvernamentale” se înțeleg serviciile sau activitățile care nu sunt desfășurate nici pe bază comercială, nici în concurență cu unul sau mai mulți operatori economici;
prin „prestare transfrontalieră de servicii” se înțelege prestarea unui serviciu:
de pe teritoriul unei părți pe teritoriul celeilalte părți (modul 1) sau
pe teritoriul unei părți în favoarea unui consumator de servicii al celeilalte părți (modul 2);
prin „prestator de servicii al unei părți” se înțelege orice persoană fizică sau juridică a unei părți care dorește să presteze sau prestează un serviciu;
prin „întreprinzător” se înțelege orice persoană fizică sau juridică a unei părți care dorește să desfășoare sau desfășoară o activitate economică prin constituirea unei prezențe comerciale.
Articolul 204
Domeniu de aplicare
Prezenta secțiune se aplică măsurilor adoptate sau menținute de părți care afectează dreptul de stabilire în legătură cu toate activitățile economice, cu următoarele excepții:
extracția, fabricarea și prelucrarea ( 5 ) materialelor nucleare;
producția sau comercializarea armelor, a munițiilor și a materialului de război;
serviciile audiovizuale;
cabotajul maritim național ( 6 ); și
serviciile de transport aerian național și internațional ( 7 ), regulate sau neregulate, și serviciile direct legate de exercitarea drepturilor de trafic, altele decât:
serviciile de reparare și întreținere a aeronavelor pe durata cărora aeronava respectivă este retrasă din exploatare;
vânzarea și comercializarea serviciilor de transport aerian;
serviciile privind sistemele informatizate de rezervare (SIR);
serviciile de handling la sol;
serviciile de exploatare a aeroporturilor.
Articolul 205
Tratamentul național și tratamentul pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate
Sub rezerva limitărilor menționate în anexa XXVII-E la prezentul acord, Republica Moldova acordă, odată cu intrarea în vigoare a prezentului acord:
în ceea ce privește stabilirea unor filiale, sucursale și reprezentanțe ale persoanelor juridice din Uniune, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat de Republica Moldova propriilor sale persoane juridice, sucursalelor și reprezentanțelor lor ori filialelor, sucursalelor și reprezentanțelor persoanelor juridice ale oricărei țări terțe, luându-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente;
în ceea ce privește funcționarea unor filiale, sucursale și reprezentanțe ale persoanelor juridice din Uniune în Republica Moldova, odată ce acestea au fost stabilite, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat de Republica Moldova propriilor sale persoane juridice, sucursalelor și reprezentanțelor lor ori filialelor, sucursalelor și reprezentanțelor persoanelor juridice ale oricărei țări terțe, luându-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente. ( 8 )
Sub rezerva restricțiilor enumerate în anexa XXVII-A la prezentul acord, Uniunea acordă, odată cu intrarea în vigoare a prezentului acord:
în ceea ce privește stabilirea unor filiale, sucursale și reprezentanțe ale persoanelor juridice din Republica Moldova, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat de Uniune propriilor sale persoane juridice, sucursalelor și reprezentanțelor lor sau filialelor, sucursalelor și reprezentanțelor persoanelor juridice ale oricărei țări terțe, luându-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente;
în ceea ce privește funcționarea unor filiale, sucursale și reprezentanțe ale persoanelor juridice din Republica Moldova în Uniune, odată ce acestea au fost stabilite, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat de Uniune propriilor sale persoane juridice, sucursalelor și reprezentanțelor lor sau filialelor, sucursalelor și reprezentanțelor persoanelor juridice ale oricărei țări terțe, luându-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente. ( 9 )
Articolul 206
Reexaminare
Articolul 207
Alte acorduri
Nicio dispoziție a prezentului capitol nu se interpretează ca limitând drepturile întreprinzătorilor părților de a beneficia de orice tratament mai favorabil prevăzut într-un acord internațional existent sau viitor referitor la investiții la care sunt părți un stat membru și Republica Moldova.
Articolul 208
Tratamentul aplicat sucursalelor și reprezentanțelor
Articolul 209
Domeniu de aplicare
Prezenta secțiune se aplică măsurilor luate de părți care afectează prestarea transfrontalieră pentru toate sectoarele de servicii, cu excepția următoarelor:
servicii din domeniul audiovizual;
cabotajul maritim național ( 11 ); și
serviciile de transport aerian național și internațional ( 12 ), regulate sau neregulate, și serviciile direct legate de exercitarea drepturilor de trafic, altele decât:
serviciile de reparare și întreținere a aeronavelor pe durata cărora aeronava respectivă este retrasă din exploatare;
vânzarea și comercializarea serviciilor de transport aerian;
serviciile privind sistemele informatizate de rezervare (SIR);
serviciile de handling la sol;
serviciile de exploatare a aeroporturilor.
Articolul 210
Accesul pe piață
În sectoarele în care sunt asumate angajamente de acces pe piață, măsurile pe care o parte nu le menține sau nu le adoptă la nivelul unei subdiviziuni regionale sau la nivelul întregului său teritoriu, cu excepția cazului în care se specifică altfel în anexele XXVII-B și XXVII-F la prezentul acord, sunt definite ca:
limitări privind numărul de prestatori de servicii, sub formă de contingente numerice, monopoluri, prestatori exclusivi de servicii sau sub forma cerinței referitoare la testul privind necesitățile economice;
limitări privind valoarea totală a tranzacțiilor de servicii sau a activelor sub formă de contingente numerice sau sub forma cerinței referitoare la testul privind necesitățile economice;
limitări privind numărul total de operațiuni de servicii sau privind cantitatea totală de servicii exprimată în unități numerice determinate sub formă de contingente sau sub forma cerinței referitoare la testul privind necesitățile economice.
Articolul 211
Tratamentul național
Articolul 212
Listele de angajamente
Articolul 213
Reexaminare
În vederea liberalizării progresive a prestării transfrontaliere de servicii între părți, Comitetul de asociere, reunit în configurația comerț prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord, reexaminează periodic lista de angajamente menționată la articolul 212 din prezentul acord. Această reexaminare ia în considerare, printre altele, procesul de apropiere treptată, menționat la articolele 230, 240, 249 și 253 din prezentul acord, și impactul său asupra eliminării obstacolelor restante în calea prestării transfrontaliere de servicii între părți.
Articolul 214
Domeniu de aplicare și definiții
În sensul prezentei secțiuni:
„personal-cheie” înseamnă orice persoană fizică angajată de o persoană juridică a unei părți, alta decât o organizație nonprofit ( 13 ), și care este responsabilă pentru înființarea sau controlul, administrarea și funcționarea adecvată a unei prezențe comerciale.„Personalul-cheie” include persoanele aflate în vizită de afaceri în scopul înființării unei prezențe comerciale și persoanele transferate temporar de societatea lor:
„persoanele aflate în vizită de afaceri” înseamnă persoanele fizice care dețin o poziție de conducere și sunt responsabile pentru înființarea unei prezențe comerciale. Ele nu oferă sau prestează servicii și nici nu se implică în alte activități economice decât cele necesare în scopul înființării unei prezențe comerciale. Acestea nu primesc remunerație dintr-o sursă situată în partea-gazdă.
„persoanele transferate temporar de societatea lor” înseamnă persoanele fizice care au fost angajate de o persoană juridică sau au fost asociați ai acesteia pe durata a cel puțin un an și care sunt transferate temporar într-o prezență comercială care poate fi o sucursală, o filială sau societatea-mamă a întreprinderii/persoanei juridice situate pe teritoriul celeilalte părți. Persoana fizică în cauză aparține uneia dintre următoarele categorii:
|
(1) |
„persoane cu funcție de conducere” : persoane care dețin o funcție superioară în cadrul unei persoane juridice, care se ocupă în primul rând de gestionarea prezenței comerciale, sub supravegherea generală sau îndrumarea în principal a consiliului de administrație sau a acționarilor întreprinderii sau a persoanelor cu funcții echivalente, inclusiv a celor:
—
care asigură conducerea prezenței comerciale, a unui departament sau a unei subdiviziuni a acesteia;
—
care supraveghează și controlează activitatea celorlalți membri ai personalului care exercită funcții de supervizare, specializate sau de conducere; și
—
care au autoritatea de a se ocupa personal de angajarea și concedierea personalului sau de a face recomandări privind angajarea și concedierea personalului sau iau alte măsuri privind personalul;
|
|
(2) |
specialiști : persoanele care lucrează pentru o persoană juridică și care dețin cunoștințe deosebite, esențiale pentru producția, echipamentele de cercetare, tehnicile, procesele, procedurile sau gestionarea prezenței comerciale. La evaluarea acestor cunoștințe se iau în considerare nu numai cunoștințele specifice prezenței comerciale, ci și deținerea unui nivel înalt de calificare într-un tip de muncă sau activitate comercială care necesită cunoștințe tehnice specifice, inclusiv apartenența la o profesie acreditată; |
„stagiari absolvenți de studii superioare” înseamnă persoane fizice care au fost angajate de o persoană juridică a unei părți sau de o sucursală a acesteia pentru cel puțin un an, care dețin o diplomă universitară și sunt transferate temporar într-o prezență comercială a persoanei juridice pe teritoriul celeilalte părți, în scopul dezvoltării profesionale sau pentru a dobândi o formare în tehnicile sau metodele antreprenoriale ( 14 );
„vânzători profesioniști” ( 15 ) înseamnă persoane fizice reprezentante ale unui prestator de servicii sau ale unui furnizor de mărfuri al unei părți care dorește să intre și să beneficieze de ședere temporară pe teritoriul celeilalte părți în scopul de a negocia vânzarea de servicii sau de mărfuri sau încheierea de contracte de vânzare de servicii sau mărfuri pentru prestatorul de servicii sau furnizorul de mărfuri respectiv. Aceștia nu se angajează în vânzări directe către publicul larg și nu primesc remunerație dintr-o sursă situată în partea-gazdă, și nici nu sunt agenți comisionari;
„prestatori contractuali de servicii” înseamnă persoane fizice angajate de o persoană juridică a unei părți, care nu este o agenție pentru servicii de plasare și furnizare de personal și nici nu acționează prin intermediul unei astfel de agenții, nu deține o prezență comercială pe teritoriul celeilalte părți și a încheiat un contract de bună-credință în vederea prestării de servicii cu un consumator final rezident în cealaltă parte, contract care necesită prezența temporară a angajaților săi pe teritoriul părții respective pentru a executa contractul de prestare de servicii ( 16 );
„profesioniști independenți” înseamnă persoane fizice care asigură prestarea unui serviciu și care sunt stabilite ca persoane care desfășoară activități independente pe teritoriul unei părți, care nu dețin o prezență comercială pe teritoriul celeilalte părți și care au încheiat un contract de bună-credință (altul decât printr-o agenție de plasare și furnizare de personal) în vederea prestării de servicii cu un consumator final din cealaltă parte, contract care necesită prezența lor temporară pe teritoriul părții respective pentru a executa contractul de prestare de servicii ( 17 );
„calificări” înseamnă diplome, certificate și alte dovezi (de calificare oficială) eliberate de o autoritate desemnată în temeiul dispozițiilor legislative, de reglementare sau administrative și care certifică absolvirea cu succes a unei formări profesionale.
Articolul 215
Personalul-cheie și stagiarii absolvenți de studii superioare
Articolul 216
Vânzătorii profesioniști
Pentru fiecare sector angajat în conformitate cu secțiunea 2 (Dreptul de stabilire) sau cu secțiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) din prezentul capitol și ținând seama de orice rezerve enumerate în anexele XXVII-A și XXVII-E și în anexele XXVII-B și XXVII-F la prezentul acord, fiecare parte permite intrarea și șederea temporară a vânzătorilor profesioniști pentru o perioadă de maximum 90 de zile pe parcursul oricărei perioade de 12 luni.
Articolul 217
Prestatorii de servicii contractuale
În conformitate cu anexele XXVII-D și XXVII-H la prezentul acord, fiecare parte permite furnizarea de servicii pe teritoriul său de către prestatorii contractuali de servicii ai celeilalte părți, sub rezerva condițiilor menționate la alineatul (3) din prezentul articol.
Angajamentele asumate de către părți se supun următoarelor condiții:
persoanele fizice trebuie să fie implicate în prestarea unui serviciu temporar în calitate de angajați ai unei persoane juridice, care a obținut un contract de prestare de servicii pentru cel mult 12 luni;
persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părți ar trebui să ofere astfel de servicii în calitate de angajați ai persoanei juridice care prestează serviciile în cauză cel puțin pe parcursul anului imediat anterior datei la care a fost prezentată cererea de intrare pe teritoriul celeilalte părți. De asemenea, persoanele fizice trebuie să aibă, la data depunerii unei cereri de intrare pe teritoriul celeilalte părți, cel puțin trei ani de experiență profesională ( 18 ) în sectorul de activitate care face obiectul contractului;
persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părți trebuie să dețină:
o diplomă universitară sau o calificare care atestă cunoștințe de un nivel echivalent ( 19 ); și
calificări profesionale, atunci când acestea sunt necesare pentru exercitarea unei activități în conformitate cu actele cu putere de lege, actele administrative sau cerințele juridice ale părții în care se prestează serviciul;
persoana fizică nu primește altă remunerație pentru prestarea serviciilor pe teritoriul celeilalte părți, decât cea plătită de persoana juridică care angajează persoana fizică;
intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice pe teritoriul părții în cauză nu depășește o perioadă cumulativă de șase luni sau, în cazul Luxemburgului, de 25 de săptămâni pe parcursul unei perioade de 12 luni sau pe durata contractului, luându-se în calcul perioada mai scurtă;
accesul acordat în conformitate cu dispozițiile prezentului articol se referă doar la activitatea de prestare de servicii care face obiectul contractului și nu dă dreptul de profesare cu titlul profesional al părții pe teritoriul căreia este prestat serviciul și
numărul de persoane vizate de contractul de prestare de servicii nu este mai mare decât numărul necesar pentru executarea contractului, în conformitate cu actele cu putere de lege, normele administrative și alte cerințe juridice ale părții în care este prestat serviciul.
Articolul 218
Profesioniștii independenți
Angajamentele asumate de către părți se supun următoarelor condiții:
persoanele fizice trebuie să fie implicate în prestarea unui serviciu temporar în calitate de persoane care desfășoară activități independente stabilite pe teritoriul celeilalte părți și să fi obținut un contract de prestare de servicii pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părți trebuie să dețină, la data depunerii unei cereri de intrare pe teritoriul celeilalte părți, cel puțin șase ani de experiență profesională în sectorul de activitate care face obiectul contractului;
persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părți trebuie să dețină:
o diplomă universitară sau o calificare care atestă cunoștințe de un nivel echivalent ( 20 ); și
calificări profesionale, atunci când acestea sunt necesare pentru exercitarea unei activități în conformitate cu actele cu putere de lege, actele administrative sau alte cerințe juridice ale părții în care se prestează serviciul;
intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice pe teritoriul părții în cauză nu depășește o perioadă cumulativă de șase luni sau, în cazul Luxemburgului, de douăzeci și cinci de săptămâni pe parcursul unei perioade de 12 luni sau pe durata contractului, luându-se în calcul perioada mai scurtă; și
accesul acordat în conformitate cu dispozițiile prezentului articol se referă doar la activitatea de prestare de servicii care face obiectul contractului și nu dă dreptul de profesare cu titlul profesional al părții pe teritoriul căreia este prestat serviciul.
Articolul 219
Domeniu de aplicare și definiții
Următoarele norme se aplică măsurilor adoptate de părți cu privire la cerințele și procedurile în materie de acordare a licențelor și la cerințele și procedurile în materie de calificare care afectează:
prestarea transfrontalieră de servicii;
stabilirea pe teritoriul lor a persoanelor juridice și fizice definite la articolul 203 alineatul (8) din prezentul acord;
șederea temporară pe teritoriul lor a categoriilor de persoane fizice definite la articolul 214 alineatul (2) literele (a) — (e) din prezentul acord.
În sensul prezentei secțiuni:
„cerințe în materie de acordare a licențelor” înseamnă alte cerințe de fond decât cerințele în materie de calificare, pe care trebuie să le îndeplinească o persoană fizică sau juridică pentru a obține, a modifica sau a reînnoi o autorizație pentru desfășurarea activităților definite la alineatul (1) literele (a) — (c);
„proceduri de acordare a licențelor” înseamnă norme administrative sau procedurale pe care trebuie să le respecte o persoană fizică sau juridică care solicită autorizația pentru desfășurarea activităților definite la alineatul (1) literele (a) — (c), inclusiv modificarea sau reînnoirea unei licențe, pentru a demonstra conformitatea cu cerințele în materie de acordare a licențelor.
„cerințe în materie de calificare” înseamnă cerințe de fond privind competența unei persoane fizice de a presta un serviciu, și care trebuie demonstrate pentru a obține autorizația de prestare a unui serviciu;
„proceduri de calificare” înseamnă normele administrative sau procedurale pe care trebuie să le respecte o persoană fizică pentru a demonstra conformitatea cu cerințele în materie de calificare, în scopul obținerii autorizației de a presta un serviciu; și
„autoritate competentă” înseamnă orice autoritate centrală, regională sau locală sau orice organism neguvernamental în exercitarea competențelor delegate de guvernele sau autoritățile centrale, regionale sau locale, care ia o decizie privind autorizarea prestării unui serviciu, inclusiv prin stabilirea unei prezențe comerciale sau privind acordarea unei licențe pentru a demara o activitate economică alta decât serviciile.
Articolul 220
Condițiile de acordare a licențelor și de calificare
Criteriile menționate la alineatul (1) sunt:
proporționale cu un obiectiv de politică publică;
clare și lipsite de ambiguități;
obiective;
prestabilite;
făcute publice în prealabil; și
transparente și accesibile.
Articolul 221
Procedurile de acordare a licențelor și de calificare
Articolul 222
Recunoașterea reciprocă
După primirea unei recomandări menționate la alineatul (2), Comitetul de asociere reunit în configurația comerț examinează, într-un termen rezonabil, recomandarea în cauză pentru a stabili dacă este conformă cu prezentul acord și, pe baza informațiilor din recomandare, evaluează, în special:
măsura în care standardele și criteriile aplicate de fiecare parte în materie de autorizare, acordare de licențe, funcționare și certificare a prestatorilor de servicii și a antreprenorilor sunt convergente; și
valoarea economică potențială a unui acord de recunoaștere reciprocă.
Articolul 223
Transparența și divulgarea informațiilor confidențiale
Articolul 224
Definirea serviciilor informatice
CPC ( 22 ) 84, codul Organizației Națiunilor Unite utilizat pentru descrierea serviciilor informatice și conexe, acoperă funcțiile de bază utilizate pentru prestarea tuturor serviciilor informatice și conexe:
programe informatice, definite ca fiind ansambluri de instrucțiuni necesare pentru a permite computerelor să funcționeze și să comunice (inclusiv realizarea și implementarea lor);
prelucrare și stocare de date; și
servicii conexe, precum serviciile de consultanță și de formare pentru personalul clienților.
Datorită dezvoltărilor tehnologice, aceste servicii sunt oferite din ce în ce mai mult sub formă de pachete de servicii conexe care pot include toate sau o parte dintre aceste funcții de bază. De exemplu, serviciile precum găzduirea paginilor internet sau a domeniilor, extragerea datelor și tehnologia Grid constau fiecare dintr-o combinație de funcții de bază ale serviciilor informatice.
Serviciile informatice și conexe, indiferent dacă sunt sau nu prestate prin intermediul unei rețele, inclusiv prin internet, includ toate serviciile care oferă:
consultare, strategie, analiză, planificare, specificare, proiectare, realizare, instalare, implementare, integrare, testare, corectarea erorilor, actualizare, suport tehnic, asistență tehnică, administrare a computerelor sau a sistemelor de computere;
programe informatice, definite ca fiind ansambluri de instrucțiuni necesare pentru a permite computerelor să funcționeze și să comunice (între ele și cu exteriorul), precum și consultare, strategie, analiză, planificare, specificare, proiectare, realizare, instalare, implementare, integrare, testare, corectarea erorilor, actualizare, adaptare, întreținere, suport tehnic, asistență tehnică, administrare sau utilizare a programelor informatice;
prelucrarea datelor, stocarea datelor, găzduirea datelor sau servicii de gestionare a bazelor de date;
servicii de întreținere și reparații pentru mașini și echipamente de birou, inclusiv computere; sau
servicii de formare destinate personalului clienților, legate de programele informatice, computere sau sisteme de computere și necuprinse în altă parte.
Articolul 225
Domeniu de aplicare și definiții
În sensul prezentei subsecțiuni și al secțiunii 2 (Dreptul de stabilire), secțiunii 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) și secțiunii 4 (Prezența temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol:
„licență” înseamnă o autorizație acordată de o autoritate de reglementare unui anumit prestator de servicii, a cărei obținere este obligatorie înainte de prestarea unui anumit serviciu;
„serviciu universal” înseamnă prestarea permanentă a unui serviciu poștal de calitate specificată în orice punct al teritoriului unei părți la prețuri rezonabile pentru toți utilizatorii.
Articolul 226
Prevenirea practicilor anticoncurențiale în sectorul serviciilor poștale și de curierat
Sunt menținute sau introduse măsuri adecvate pentru a împiedica prestatorii care, separat sau împreună, au capacitatea să influențeze în mod considerabil condițiile de participare (legate de preț și ofertă) pe piața relevantă a serviciilor poștale și de curierat, ca urmare a utilizării poziției lor pe piață, să adopte sau să continue utilizarea de practici anticoncurențiale.
Articolul 227
Serviciu universal
Fiecare parte are dreptul să definească tipul de obligații de serviciu universal pe care dorește să le mențină. Aceste obligații nu vor fi considerate ca fiind anticoncurențiale în sine, cu condiția să fie gestionate într-un mod transparent, nediscriminatoriu și neutru din punctul de vedere al concurenței și să nu fie mai constrângătoare decât este necesar pentru tipul de serviciu universal definit de către părți.
Articolul 228
Licențe
Acolo unde este necesară o licență, se vor face publice următoarele:
toate criteriile de obținere a licenței și termenul necesar în mod normal pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de licență; și
clauzele și condițiile licențelor.
Articolul 229
Independența organismului de reglementare
Organismul de reglementare este distinct din punct de vedere juridic de orice prestator de servicii poștale și de curierat și nu este răspunzător în fața acestor prestatori. Deciziile organismului de reglementare și procedurile utilizate de acesta sunt imparțiale față de toți operatorii de piață.
Articolul 230
Apropierea treptată
Fiecare parte recunoaște importanța apropierii treptate a legislației existente și viitoare a Republicii Moldova de lista acquis-ului Uniunii prevăzută în anexa XXVIII-C la prezentul acord.
Articolul 231
Domeniu de aplicare și definiții
În sensul prezentei subsecțiuni și al secțiunilor 2 (Dreptul de stabilire), secțiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) și secțiunea 4 (Prezența temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol:
„servicii de comunicații electronice” înseamnă toate serviciile care constau, integral sau în principal, în transmiterea de semnale prin rețele de comunicații electronice, inclusiv servicii de telecomunicații și servicii de transmisie în rețele utilizate pentru emisie. Aceste servicii exclud serviciile care asigură sau care exercită responsabilitatea editorială asupra conținutului transmis prin intermediul rețelelor și serviciilor de comunicații electronice;
„rețea publică de comunicații” înseamnă o rețea de comunicații electronice utilizată în întregime sau în principal pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului;
„rețea de comunicații electronice” înseamnă sisteme de transmisie și, după caz, echipamente de comutare sau de rutare și alte resurse care permit transmiterea semnalelor prin cablu, unde radio, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice, inclusiv prin rețele de satelit, rețele terestre fixe (cu comutare de circuite sau de pachete, inclusiv internet) și mobile, sisteme care utilizează rețeaua electrică, atât timp cât servesc la transmiterea semnalelor, rețele utilizate pentru difuzarea programelor de radio și televiziune și rețele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul de informație transmisă;
„autoritate de reglementare” în sectorul comunicațiilor electronice înseamnă organismul sau organismele responsabile pentru reglementarea comunicațiilor electronice menționate în prezentul capitol;
un prestator de servicii are „putere semnificativă pe piață” în cazul în care, fie individual, fie împreună cu alți prestatori, se regăsește într-o poziție echivalentă cu poziția dominantă, respectiv o poziție de putere economică care îi permite să se comporte în mare măsură independent față de concurenți, clienți și, în cele din urmă, față de consumatori;
„interconectare” înseamnă legătura fizică și logică realizată între rețele publice de comunicații utilizate de același sau un alt prestator de servicii pentru a permite utilizatorilor unui prestator de servicii să comunice cu utilizatorii aceluiași sau ai altui prestator de servicii sau pentru a accesa serviciile furnizate de un alt prestator de servicii. Serviciile pot fi furnizate de părțile implicate sau de alte părți care au acces la rețea. Interconectarea este un tip specific de acces pus în aplicare între operatorii de rețele publice;
„serviciu universal” înseamnă ansamblul de servicii de o anumită calitate, accesibile tuturor utilizatorilor pe teritoriul unei părți, indiferent de localizarea lor geografică, la un preț rezonabil. Fiecare parte stabilește domeniul de aplicare și implementarea acestuia;
„acces” înseamnă punerea la dispoziția altui prestator de servicii a infrastructurii și/sau a serviciilor, în conformitate cu condițiile definite, pe bază exclusivă sau neexclusivă, în scopul furnizării de servicii de comunicații electronice. Acesta se referă, printre altele, la accesul la elementele rețelei și la infrastructura asociată, ceea ce poate presupune conectarea echipamentului, prin mijloace fixe sau nu (aceasta include, în special, accesul la bucla locală și la instalațiile și serviciile necesare furnizării de servicii prin bucla locală); accesul la infrastructura fizică, inclusiv clădiri, canale și piloni; accesul la sistemele de software relevante, inclusiv la sistemele de asistență operațională; accesul la conversia numerelor sau la sisteme care oferă funcționalități echivalente; accesul la rețele fixe și mobile, în special pentru roaming; accesul la sisteme de acces restricționat pentru serviciile de televiziune digitală și accesul la serviciile de rețea virtuale;
„utilizator final” înseamnă un utilizator care nu furnizează rețele publice de comunicații sau servicii de comunicații electronice accesibile publicului;
„buclă locală” înseamnă circuitul fizic care leagă punctul terminal al rețelei de la locuința sau sediul abonatului de cadrul principal de distribuție sau de o infrastructură echivalentă din rețeaua publică de comunicații.
Articolul 232
Autoritatea de reglementare
Articolul 233
Autorizația de prestare a serviciilor de comunicații electronice
Fiecare parte se asigură că, în cazul în care este necesară o licență:
toate criteriile de acordare a licenței și termenul rezonabil necesar în mod normal pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de licență sunt făcute publice;
motivele care stau la baza refuzului de acordare a unei licențe se comunică în scris solicitantului, la cerere;
în cazul în care i se refuză în mod incorect acordarea unei licențe, solicitantul are posibilitatea să conteste refuzul în fața unui organism competent; și
taxele de licență ( 23 ) solicitate de oricare dintre părți pentru acordarea unei licențe nu depășesc costurile administrative pe care le presupun în mod normal gestionarea, controlul și exploatarea licențelor aplicabile. Taxele de licență pentru utilizarea spectrului de frecvențe radio și a resurselor de numerotare nu fac obiectul cerințelor de la prezentul alineat.
Articolul 234
Acces și interconectare
Fiecare parte se asigură că, în cazul în care se constată, în conformitate cu articolul 232 din prezentul acord, că o piață relevantă nu este efectiv concurențială, autoritatea de reglementare are competența să impună prestatorului de servicii desemnat drept prestator cu putere semnificativă pe piață una sau mai multe dintre următoarele obligații referitoare la interconectare și/sau acces:
obligația de nediscriminare, care garantează faptul că operatorii aplică condiții echivalente în împrejurări echivalente altor prestatori de servicii care furnizează servicii echivalente și că furnizează servicii și informații în aceleași condiții și la același nivel de calitate ca cele pe care le asigură propriilor servicii sau celor ale filialelor sau ale partenerilor lor;
obligația impusă societăților integrate vertical de a-și prezenta în mod transparent prețurile angro și prețurile de transfer intern, în cazul în care există o cerință de nediscriminare sau pentru a preveni subvențiile încrucișate abuzive. Autoritatea de reglementare poate specifica formatul și metodologia contabilă care trebuie utilizate;
obligațiile de acceptare a cererilor rezonabile de acces la anumite elemente de rețea și la dotări asociate și de utilizare a acestora, inclusiv de acces neîngrădit la bucla locală, printre altele în situații în care autoritatea de reglementare consideră că refuzul accesului sau clauzele și condițiile nerezonabile cu efect similar ar împiedica apariția unei piețe competitive și durabile la nivel de comerț cu amănuntul sau că nu ar fi în interesul utilizatorului final.
Autoritățile de reglementare pot impune condiții privind corectitudinea, caracterul rezonabil și promptitudinea obligațiilor prevăzute la prezenta literă;
furnizarea de anumite servicii angro în vederea revânzării acestora de către terți; acordarea de acces deschis la interfețele tehnice, la protocoale sau la alte tehnologii-cheie care sunt indispensabile pentru interoperabilitatea serviciilor sau a serviciilor de rețea virtuale; furnizarea unor posibilități de colocare sau a altor forme de utilizare în comun a infrastructurii, inclusiv a conductelor, a clădirilor sau a pilonilor; prestarea de anumite servicii necesare asigurării interoperabilității serviciilor de la un capăt la altul (end-to-end) pentru utilizatori, inclusiv infrastructura pentru serviciile de rețea inteligente; furnizarea de acces la sistemele de asistență operațională sau la sistemele de software similare necesare în vederea asigurării unei concurențe loiale în domeniul prestării de servicii; și interconectarea de rețele sau de infrastructuri de rețele.
Autoritățile de reglementare pot impune condiții privind corectitudinea, caracterul rezonabil și promptitudinea obligațiilor prevăzute la prezenta literă;
obligații privind recuperarea costurilor și controlul prețurilor, inclusiv obligații privind orientarea prețurilor în funcție de costuri, precum și obligații privind sistemele de contabilitate a costurilor, pentru furnizarea unor tipuri specifice de interconectare și/sau acces, în situații în care o analiză a pieței indică faptul că lipsa unei concurențe efective înseamnă că operatorul în cauză poate menține prețurile la un nivel extrem de ridicat sau poate comprima prețurile în detrimentul utilizatorilor finali.
Autoritățile de reglementare iau în considerare investițiile făcute de operator și îi permit realizarea unei rate de rentabilitate rezonabile față de capitalul angajat, ținând seama de riscurile aferente;
publicarea de obligații specifice impuse prestatorilor de servicii de către autoritatea de reglementare care identifică produsul/serviciul specific și piețele geografice. Vor fi puse la dispoziția publicului informații actualizate, într-un mod care garantează accesul cu ușurință al tuturor părților interesate la informațiile în cauză, cu condiția ca acestea să nu fie confidențiale și să nu conțină secrete de afaceri;
obligațiile de transparență care impun operatorilor să facă publice anumite informații; în special, în cazul în care un operator are obligații de nediscriminare, autoritatea de reglementare îi poate impune acestuia să publice o ofertă de referință care să fie suficient de detaliată pentru a garanta că prestatorii de servicii nu sunt obligați să plătească pentru infrastructura care nu este necesară pentru serviciul solicitat, prezentând o descriere a ofertelor pertinente, defalcate pe componente în funcție de necesitățile de pe piață, incluzând clauzele și condițiile aferente, inclusiv prețurile.
Articolul 235
Resurse limitate
Articolul 236
Serviciu universal
Fiecare parte se asigură că:
sunt puse la dispoziția tuturor utilizatorilor anuare care conțin o listă completă a abonaților, tipărite, electronice sau în ambele versiuni, actualizate periodic, cel puțin o dată pe an; și
organismele care oferă serviciile menționate la litera (a) aplică principiul nediscriminării atunci când prelucrează informațiile care le-au fost furnizate de alte organizații.
Articolul 237
Furnizarea transfrontalieră de servicii de comunicații electronice
Niciuna dintre părți nu poate solicita unui furnizor de servicii al celeilalte părți să își stabilească o prezență comercială sau orice formă de prezență ori să fie rezident pe teritoriul său, ca o condiție pentru prestarea transfrontalieră de servicii.
Articolul 238
Confidențialitatea informațiilor
Fiecare parte asigură confidențialitatea comunicațiilor electronice și a traficului de date aferent, efectuate prin intermediul unei rețele publice de comunicații, și a serviciilor de comunicații electronice disponibile pentru public, fără a restrânge comerțul cu servicii.
Articolul 239
Litigii între prestatorii de servicii
Articolul 240
Apropierea treptată
Fiecare parte recunoaște importanța apropierii treptate a legislației existente și viitoare a Republicii Moldova de acquis-ul Uniunii menționat în lista prevăzută în anexa XXVIII-B la prezentul acord.
Articolul 241
Domeniul de aplicare și definiție
În sensul prezentei subsecțiuni și al secțiunii 2 (Dreptul de stabilire), secțiunii 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) și secțiunii 4 (Prezența temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol:
„serviciu financiar” înseamnă orice serviciu de natură financiară oferit de un prestator de servicii financiare al unei părți. Serviciile financiare includ următoarele activități:
servicii de asigurări și servicii conexe asigurărilor:
asigurări directe (inclusiv coasigurare):
de viață;
altele decât cele de viață;
reasigurare și retrocedare;
intermedierea asigurării, de exemplu activități de brokeraj și de agenție; și
servicii auxiliare de asigurări, precum servicii de consultanță, de actuariat, de evaluare a riscurilor și de soluționare a revendicărilor;
servicii bancare și alte servicii financiare (cu excepția asigurărilor):
acceptarea depozitelor și a altor fonduri rambursabile de la populație;
împrumuturi de orice tip, inclusiv credit de consum, credit ipotecar, factoring și finanțarea tranzacțiilor comerciale;
leasing financiar;
toate serviciile de plăți și transferuri monetare, inclusiv cărțile de credit sau de debit, cecurile de călătorie și cecurile bancare;
garanții și angajamente;
operațiuni în nume propriu sau în numele clienților pe piața bursieră, pe piața extrabursieră sau pe alte piețe, și anume:
instrumente ale pieței monetare (inclusiv cecuri, efecte de comerț, certificate de depozit);
valută;
produse derivate inclusiv, printre altele, contracte futures și opțiuni;
instrumente ale cursului de schimb și ale ratei dobânzilor, inclusiv produse cum ar fi swapurile și contractele forward pe rata dobânzii;
valori mobiliare transferabile;
alte instrumente și active financiare negociabile, inclusiv lingouri;
participarea la emisiunile de titluri de orice natură, inclusiv subscrierile, plasamentele (private sau publice) în calitate de agent și prestarea de servicii conexe;
brokeraj monetar;
gestionarea activelor, de exemplu gestionarea numerarului sau a portofoliului, toate formele de gestionare a plasamentelor colective, gestionarea fondurilor de pensii, servicii de custodie, de depozitare și fiduciare;
serviciile de decontare și compensare a activelor financiare, inclusiv valorile mobiliare, produsele financiare derivate și alte instrumente negociabile;
comunicarea și transferul de informații financiare, prelucrarea datelor financiare și software-ul aferent;
servicii de consiliere, de intermediere și alte servicii financiare auxiliare referitoare la diversele activități enumerate la punctele (1) — (11), inclusiv informații și evaluări privind dosarele de credit, investigații și informații privind plasamentele și constituirea portofoliilor, consiliere privind achizițiile, restructurările și strategiile societăților comerciale;
„prestator de servicii financiare” înseamnă orice persoană fizică sau juridică a unei părți care intenționează să presteze sau prestează servicii financiare. Termenul „prestator de servicii financiare” nu include entitățile publice;
„entitate publică” înseamnă:
un guvern, o bancă centrală sau o autoritate monetară și financiară a unei părți sau o entitate deținută sau controlată de către o parte, care este în principal însărcinată cu exercitarea unor funcții publice sau cu desfășurarea unor activități de serviciu public, cu excepția unei entități însărcinate în principal cu prestarea unor servicii financiare în condiții comerciale; sau
o entitate privată, care îndeplinește funcții ce revin în mod normal unei bănci centrale sau unei autorități monetare și financiare, atunci când exercită aceste funcții;
„serviciu financiar nou” înseamnă un serviciu de natură financiară, inclusiv servicii privind produse existente sau produse noi, ori modul în care este livrat un produs, care nu este furnizat de niciun alt prestator de servicii financiare pe teritoriul unei părți, dar care este furnizat pe teritoriul celeilalte părți.
Articolul 242
Excepția prudențială
Fiecare parte poate adopta sau menține măsuri din motive prudențiale, cum ar fi:
protecția investitorilor, a deponenților, a asiguraților sau a persoanelor față de care un prestator de servicii financiare are o obligație fiduciară; și
asigurarea integrității și stabilității sistemului financiar al unei părți.
Articolul 243
Reglementare eficientă și transparentă
Fiecare parte depune toate eforturile pentru a comunica în avans tuturor persoanelor interesate orice măsură de aplicare generală pe care acea parte intenționează să o adopte pentru a oferi acestor persoane ocazia de a prezenta observații referitoare la respectiva măsură. Această măsură se aplică:
prin intermediul unei publicații oficiale; sau
în altă formă scrisă sau electronică.
La cererea unui solicitant, partea în cauză informează solicitantul cu privire la stadiul în care se află cererea acestuia. Dacă partea în cauză dorește informații suplimentare din partea solicitantului, aceasta notifică de îndată solicitantul.
Părțile iau notă, de asemenea, de Ten Key Principles for Information Sharing („Zece principii-cheie pentru schimbul de informații”) promulgate de miniștrii de finanțe din țările G7 și vor lua toate măsurile necesare pentru a încerca să le aplice în contactele lor bilaterale.
Articolul 244
Servicii financiare noi
Fiecare parte permite unui prestator de servicii financiare al celeilalte părți să presteze orice serviciu financiar nou de tip similar cu serviciile a căror prestare de către proprii prestatori de servicii financiare ar fi permisă de către partea respectivă în conformitate cu dreptul intern al acesteia în circumstanțe similare. O parte poate stabili forma juridică prin care serviciul poate fi prestat și poate impune o autorizație pentru prestarea serviciului respectiv. În cazul în care este necesară o astfel de autorizație, se adoptă o decizie într-un termen rezonabil și autorizația respectivă poate fi refuzată doar din motive prudențiale.
Articolul 245
Prelucrarea datelor
Articolul 246
Excepții specifice
Articolul 247
Organisme de autoreglementare
Atunci când apartenența, participarea sau accesul la orice organism de autoreglementare, bursă sau piață de valori mobiliare sau futures, agenție de compensare sau orice altă organizație sau asociație este cerută de una dintre părți pentru ca prestatorii de servicii financiare din cealaltă parte să poată presta servicii financiare în condiții de egalitate cu prestatorii de servicii financiare din partea respectivă sau atunci când partea oferă în mod direct sau indirect acestor entități privilegii sau avantaje în materie de prestare a serviciilor financiare, partea în cauză se asigură că sunt respectate obligațiile prevăzute la articolul 205 alineatul (1) și la articolul 211 din prezentul acord.
Articolul 248
Sisteme de compensare și de plăți
În conformitate cu clauzele și condițiile care constituie tratamentul național, fiecare parte acordă prestatorilor de servicii financiare din cealaltă parte stabiliți pe teritoriul său acces la sistemele de plată și de compensare exploatate de entități publice, precum și la facilitățile oficiale de finanțare și refinanțare disponibile în cursul activităților comerciale obișnuite. Prezentul articol nu oferă acces la facilitățile de creditor de ultimă instanță ale părții.
Articolul 249
Apropierea treptată
Fiecare parte recunoaște importanța apropierii treptate a legislației existente și viitoare a Republicii Moldova de standardele internaționale privind cele mai bune practici enumerate la articolul 243 alineatul (3) din prezentul acord, precum și de acquis-ul Uniunii menționat în lista prevăzută în anexa XXVIII-A la prezentul acord
Articolul 250
Domeniu de aplicare
Prezenta secțiune stabilește principiile privind liberalizarea serviciilor de transport internațional în conformitate cu secțiunea 2 (Dreptul de stabilire), secțiunea 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) și secțiunea 4 (Prezența temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol.
Articolul 251
Transportul maritim internațional
În sensul prezentei subsecțiuni și al secțiunii 2 (Dreptul de stabilire), secțiunii 3 (Prestarea transfrontalieră de servicii) și secțiunii 4 (Prezența temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri) din prezentul capitol:
„transportul maritim internațional” cuprinde operațiuni de transport „de la expeditor la destinatar” (door to door) și multimodal, care presupune transportul bunurilor prin intermediul mai multor mijloace de transport, inclusiv maritim, însoțite de un singur document de transport și, în acest scop, dreptul de a încheia contracte direct cu furnizorii de alte moduri de transport;
„servicii de manipulare a încărcăturilor maritime” înseamnă activități desfășurate de operatori portuari, inclusiv operatorii de terminale, cu excepția activităților directe ale docherilor, atunci când această forță de muncă este organizată independent de societățile de exploatare portuară sau de exploatare a terminalelor. Activitățile vizate includ organizarea și supravegherea următoarelor operațiuni:
încărcarea/descărcarea navelor;
amararea/dezamararea mărfurilor; și
recepționarea/livrarea și depozitarea în siguranță a mărfurilor înainte de expediere sau după descărcare;
„servicii de vămuire” (sau „servicii ale agenților vamali”) înseamnă activități care constau în îndeplinirea, în numele unei alte părți, a formalităților vamale privind importul, exportul sau transportul direct al mărfurilor, indiferent dacă acest serviciu reprezintă principala activitate a prestatorului de servicii sau o completare obișnuită a activității sale principale;
„servicii de staționare și depozitare a containerelor” înseamnă activități care constau în depozitarea containerelor, în porturi sau în interiorul țării, în vederea umplerii/golirii, a reparării și a punerii lor la dispoziție pentru expediere;
„servicii de agenții maritime” înseamnă activități ce constau în reprezentarea, într-o zonă geografică dată, în calitate de agent, a intereselor comerciale ale uneia sau mai multor linii de navigație sau companii maritime, în următoarele scopuri:
comercializarea și vânzarea serviciilor de transport maritim și a serviciilor conexe, de la cotare până la facturare, precum și emisiunea de conosamente în numele societăților, achiziționarea și revânzarea serviciilor conexe necesare, întocmirea documentelor și furnizarea de informații comerciale;
reprezentarea societăților care organizează escala navei sau preluarea încărcăturilor atunci când este necesar;
„servicii de transport al mărfurilor” înseamnă activitatea ce constă în organizarea și monitorizarea operațiunilor de transport în numele transportatorilor, prin achiziționarea serviciilor de transport și a serviciilor conexe, pregătirea documentelor și furnizarea de informații comerciale;
„servicii de legătură” înseamnă transportul prealabil și în continuare a încărcăturilor internaționale pe mare, în special în containere, între porturile situate pe teritoriul unei părți.
Ținând seama de nivelurile existente de liberalizare între părți în ceea ce privește transportul maritim internațional:
fiecare parte aplică efectiv principiul accesului nerestricționat pe piețele și la schimburile comerciale maritime internaționale pe baze comerciale și în mod nediscriminatoriu;
fiecare parte acordă navelor care arborează pavilionul celeilalte părți sau care sunt exploatate de prestatori de servicii ai celeilalte părți un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat propriilor nave sau navelor unei țări terțe, luându-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente în ceea ce privește, printre altele, accesul la porturi, utilizarea infrastructurii și a serviciilor portuare, utilizarea serviciilor maritime auxiliare, precum și în ceea ce privește taxele și redevențele aferente, instalațiile vamale și alocarea danelor și a instalațiilor de încărcare și descărcare.
În aplicarea acestor principii, părțile:
nu introduc dispoziții privind împărțirea încărcăturii în viitoarele acorduri cu țări terțe privind serviciile de transport maritim, inclusiv vracul solid și lichid, precum și traficul de linie și reziliază, într-un interval rezonabil de timp, astfel de clauze de împărțire a încărcăturii, în cazul în care acestea există în acorduri precedente; și
abrogă și se abțin să introducă, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, orice măsură unilaterală și orice obstacol administrativ, tehnic și de altă natură care ar putea constitui restricții deghizate sau ar putea avea efecte discriminatorii asupra libertății de a presta servicii în domeniul transportului maritim internațional.
Articolul 252
Transportul aerian
O liberalizare progresivă a transportului aerian între părți, adaptată la nevoile lor comerciale reciproce și la condițiile de acces reciproc pe piață, este abordată de Acordul privind stabilirea unui spațiu aerian comun între UE și statele sale membre și Republica Moldova.
Articolul 253
Apropierea treptată
Fiecare parte recunoaște importanța apropieriitreptate a legislației existente și viitoare a Republicii Moldova de acquis-ul Uniunii menționat în lista prevăzută în anexa XXVIII-D la prezentul acord.
Articolul 254
Obiective și principii
Articolul 255
Cooperarea în materie de comerț electronic
Părțile mențin un dialog privind problemele de reglementare ridicate de comerțul electronic, care va aborda, printre altele, următoarele aspecte:
recunoașterea certificatelor de semnătură electronică eliberate publicului și facilitarea serviciilor transfrontaliere de certificare;
răspunderea prestatorilor de servicii intermediari în ceea ce privește transmiterea sau stocarea informațiilor;
tratamentul comunicațiilor electronice comerciale nesolicitate;
protecția consumatorilor în domeniul comerțului electronic; și
orice alt aspect relevant pentru dezvoltarea comerțului electronic.
Articolul 256
Utilizarea serviciilor intermediarilor
Articolul 257
Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: „simpla transmitere”
În cazul în care se prestează un serviciu al societății informaționale care constă în transmiterea într-o rețea de comunicații a informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului sau în furnizarea accesului la rețeaua de comunicații, părțile se asigură că prestatorul de servicii nu este responsabil pentru informațiile transmise, cu condiția ca prestatorul:
să nu inițieze transmiterea;
să nu selecteze destinatarul transmiterii; și
să nu selecteze sau să modifice informațiile care fac obiectul transmiterii.
Articolul 258
Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: „memorarea în cache”
În cazul în care se prestează un serviciu al societății informaționale care constă în transmiterea printr-o rețea de comunicații a informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului, părțile se asigură că prestatorul de servicii nu este responsabil pentru stocarea automată, intermediară și temporară a informațiilor transmise, realizată exclusiv pentru a face mai eficientă transmiterea mai departe a informațiilor către alți destinatari ai serviciului, la cerere, cu condiția ca prestatorul:
să nu modifice informația;
să îndeplinească condițiile de acces la informație;
să se conformeze normelor privind actualizarea informației, specificate într-un mod recunoscut pe scară largă și folosite de întreprinderile din sector;
să nu împiedice folosirea licită a tehnologiei, larg recunoscută și folosită de întreprinderile din sector, în scopul de a obține date privind utilizarea informației; și
să acționeze prompt pentru eliminarea informațiilor pe care le-a stocat sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce ia la cunoștință că informațiile transmise inițial au fost eliminate din rețea ori accesul la acestea a fost blocat sau că o instanță judecătorească sau o autoritate administrativă a dispus eliminarea informațiilor sau blocarea acestora.
Articolul 259
Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: „găzduirea”
În cazul în care se prestează un serviciu al societății informaționale care constă în stocarea informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului, părțile se asigură că prestatorul de servicii nu este responsabil pentru informațiile stocate la cererea unui destinatar al serviciului, cu condiția ca prestatorul:
să nu aibă efectiv cunoștință despre activitatea sau informația ilicită, iar în ceea ce privește acțiunile în despăgubiri, să nu aibă cunoștință de fapte sau circumstanțe din care să rezulte că activitățile sau informațiile sunt ilicite; sau
din momentul în care ia cunoștință despre acestea, să acționeze prompt pentru a elimina informațiile sau pentru a bloca accesul la acestea.
Articolul 260
Absența unei obligații generale în materie de supraveghere
Articolul 261
Excepții generale
Sub rezerva cerinței ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încât să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între țările în care există astfel de condiții sau o restricție mascată în calea stabilirii sau a prestării transfrontaliere de servicii, nicio dispoziție din prezentul capitol nu se interpretează în sensul împiedicării adoptării sau aplicării de către oricare dintre părți a măsurilor:
necesare pentru protejarea securității publice sau a moralității publice sau pentru menținerea ordinii publice;
necesare pentru protecția vieții sau a sănătății oamenilor, animalelor sau a plantelor;
referitoare la conservarea resurselor naturale epuizabile atunci când aceste măsuri sunt aplicate împreună cu restricții privind antreprenorii interni sau oferta ori consumul intern de servicii;
necesare pentru protecția patrimoniului național de valoare artistică, istorică sau arheologică;
necesare pentru a asigura respectarea actelor cu putere de lege sau actelor administrative care nu contravin dispozițiilor prezentului capitol, inclusiv a celor legate de:
prevenirea practicilor neloiale și frauduloase sau a efectelor neîndeplinirii unei obligații contractuale;
protejarea vieții private a persoanelor în legătură cu prelucrarea și difuzarea datelor cu caracter personal și protejarea confidențialității înregistrărilor individuale și a conturilor personale;
siguranță;
care contravin articolului 205 alineatul (1) și articolului 211 din prezentul acord, cu condiția ca diferența în ceea ce privește tratamentul să vizeze impunerea sau colectarea efectivă sau echitabilă a impozitelor directe în ceea ce privește activitățile economice, antreprenorii sau prestatorii de servicii ai celeilalte părți ( 24 ).
Articolul 262
Măsuri fiscale
Tratamentul în baza clauzei națiunii celei mai favorizate, acordat în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol, nu se aplică tratamentului fiscal pe care părțile îl acordă sau îl vor acorda în viitor în temeiul acordurilor dintre părți pentru evitarea dublei impuneri.
Articolul 263
Excepții privind securitatea
Nicio dispoziție din prezentul acord nu se interpretează astfel încât:
să impună oricărei părți obligația de a furniza orice informație a cărei divulgare o consideră contrară intereselor sale esențiale în materie de securitate;
să împiedice oricare parte de la a lua măsuri pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor sale esențiale în materie de securitate:
în legătură cu producția sau comerțul cu arme, muniții sau materiale de război;
în legătură cu activitățile economice desfășurate în mod direct sau indirect în scopul aprovizionării unei unități militare;
în legătură cu materialele fisionabile și fuzionabile sau cu materialele din care sunt obținute acestea; sau
întreprinse pe timp de război sau în alte situații de urgență în relațiile internaționale; ori
să împiedice orice parte să întreprindă vreo acțiune în scopul de a îndeplini obligațiile pe care le-a acceptat pentru menținerea păcii și a securității internaționale.
CAPITOLUL 7
Plățile curente și circulația capitalurilor
Articolul 264
Plățile curente
Părțile se angajează să autorizeze, într-o monedă liber convertibilă, în conformitate cu articolul VIII din Statutul Fondului Monetar Internațional, toate plățile și transferurile din contul curent al balanței de plăți între părți.
Articolul 265
Circulația capitalurilor
În ceea ce privește alte tranzacții aferente contului de capital și contului financiar din balanța de plăți decât tranzacțiile enumerate la alineatul (1), fiecare parte asigură, de la intrarea în vigoare a prezentului acord și fără a aduce atingere altor dispoziții ale prezentului acord:
libera circulație a capitalului în ceea ce privește creditele legate de tranzacțiile comerciale sau prestarea de servicii la care participă un rezident al uneia dintre părți; și
libera circulație a capitalului în ceea ce privește investițiile de portofoliu, împrumuturile și creditele financiare efectuate de investitorii celeilalte părți.
Articolul 266
Măsuri de salvgardare
Atunci când, în circumstanțe excepționale, plățile sau circulația capitalurilor provoacă sau amenință să provoace dificultăți serioase în funcționarea politicii cursului de schimb sau a politicii monetare în unul sau mai multe state membre sau în Republica Moldova, părțile în cauză pot adopta măsuri de salvgardare pentru o perioadă care nu depășește șase luni, în cazul în care astfel de măsuri sunt strict necesare. Partea care adoptă măsura de salvgardare informează de îndată cealaltă parte cu privire la adoptarea măsurii și prezintă, cât mai curând posibil, un calendar de eliminare a acesteia.
Articolul 267
Dispoziții privind facilitarea și evoluția
CAPITOLUL 8
Achiziții publice
Articolul 268
Obiective
Articolul 269
Domeniu de aplicare
Articolul 270
Context instituțional
În cadrul reformei instituționale, Republica Moldova desemnează, în special:
un organism executiv responsabil cu politica economică la nivelul administrației publice centrale, însărcinat să garanteze o politică coerentă în toate domeniile legate de achizițiile publice. Acest organism facilitează și coordonează punerea în aplicare a prezentului capitol și îndrumă procesul de apropiere treptată de acquis-ul Uniunii; și
un organism imparțial și independent însărcinat cu revizuirea deciziilor luate de autoritățile sau entitățile contractante în timpul atribuirii contractelor. În acest context, „independent” înseamnă că organismul este o autoritate publică distinctă de toate entitățile contractante și de operatorii economici. Se prevede posibilitatea de a supune deciziile adoptate de acest organism controlului judiciar.
Articolul 271
Standardele de bază care reglementează atribuirea contractelor
Publicare
Fiecare parte se asigură că toate anunțurile de intenție referitoare la un contract de achiziție publică sunt publicate în mijloace de informare adecvate, într-un mod satisfăcător pentru:
a permite pieței să se fie deschisă concurenței; și
a permite oricărui operator economic interesat să aibă acces în mod corespunzător la informațiile referitoare la intenția de atribuire a unui contract de achiziții publice înainte de atribuirea contractului și să își exprime interesul în obținerea contractului.
Atribuirea contractelor
Fără a aduce atingere primului paragraf, în cazurile în care circumstanțele specifice ale contractului justifică acest lucru, solicitantului selecționat i se poate solicita să înființeze o anumită infrastructură de afaceri la locul derulării contractului.
Entitățile contractante pot să invite un număr limitat de solicitanți să își depună oferta, cu condiția ca:
acest lucru să fie făcut în mod transparent și nediscriminatoriu; și
selecția să se bazeze numai pe factori obiectivi, precum experiența solicitanților în sectorul în cauză, amploarea activității desfășurate și infrastructura de care dispun sau capacitățile lor tehnice și profesionale.
Atunci când se invită un număr limitat de solicitanți pentru a-și depune ofertele, ar trebui să se țină seama de necesitatea de a garanta o concurență adecvată.
Protecția juridică
Articolul 272
Planificarea apropierii treptate
Articolul 273
Apropierea treptată
Articolul 274
Accesul pe piață
În măsura în care, în conformitate cu anexa XXIX-B la prezentul acord, o parte își deschide piața achizițiilor publice celeilalte părți:
Uniunea acordă acces la procedurile de atribuire a contractelor întreprinderilor din Republica Moldova, indiferent dacă sunt stabilite sau nu în Uniune, în temeiul normelor Uniunii în domeniul achizițiilor publice, în condițiile unui tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat întreprinderilor din Uniune;
Republica Moldova acordă acces la procedurile de atribuire a contractelor întreprinderilor din Uniune, indiferent dacă sunt stabilite sau nu în Republica Moldova, în temeiul normelor naționale în domeniul achizițiilor publice, în condițiile unui tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat întreprinderilor din Republica Moldova.
Articolul 275
Informare
Articolul 276
Cooperare
CAPITOLUL 9
Drepturi de proprietate intelectuală
Articolul 277
Obiective
Obiectivele prezentului capitol sunt:
facilitarea producției și a comercializării de produse inovatoare și creative între părți; și
atingerea unui nivel adecvat și efectiv de protecție și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală.
Articolul 278
Natura obligațiilor și domeniul de aplicare al acestora
Articolul 279
Epuizarea drepturilor
Fiecare parte prevede un regim național sau regional de epuizare a drepturilor de proprietate intelectuală.
Articolul 280
Protecția acordată
Părțile respectă drepturile și obligațiile prevăzute în următoarele acorduri internaționale:
Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice („Convenția de la Berna”);
Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune din 1961;
Acordul TRIPS;
Tratatul OMPI privind dreptul de autor; și
Tratatul OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele.
Articolul 281
Autori
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al autorilor de a autoriza sau de a interzice:
reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parțială, prin orice mijloc și sub orice formă a operelor lor;
orice formă de distribuție către public, prin vânzarea originalului sau a copiilor operelor lor ori prin alte mijloace; și
orice comunicare către public a operelor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, inclusiv punerea la dispoziția publicului a operelor lor, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc și în orice moment.
Articolul 282
Artiști interpreți sau executanți
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al artiștilor interpreți sau executanți:
de a autoriza sau interzice fixarea ( 25 ) interpretărilor sau a execuțiilor lor;
de a autoriza sau interzice reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parțială, prin orice mijloc și sub orice formă, a fixărilor interpretărilor sau execuțiilor lor;
de a pune la dispoziția publicului, prin vânzare sau prin alte mijloace, fixările interpretărilor sau execuțiilor lor;
de a autoriza sau interzice punerea la dispoziția publicului, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces din orice loc și în orice moment la fixările interpretărilor sau execuțiilor lor;
de a autoriza sau interzice radiodifuzarea sau televizarea fără fir și comunicarea către public a interpretărilor sau execuțiilor lor, cu excepția cazului în care interpretarea sau execuția este ea însăși deja o execuție sau interpretare radiodifuzată ori televizată sau efectuată pornind de la o fixare.
Articolul 283
Producătorii de fonograme
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al producătorilor de fonograme:
de a autoriza sau interzice reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parțială, prin orice mijloc și sub orice formă, a fonogramelor lor;
de a pune la dispoziția publicului fonogramele lor, inclusiv copii după acestea, prin vânzare sau prin alte mijloace; și
de a autoriza sau interzice punerea la dispoziția publicului a fonogramelor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc și în orice moment.
Articolul 284
Organisme de radiodifuziune și televiziune
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al organismelor de radiodifuziune și televiziune de a autoriza sau de a interzice:
fixarea emisiunilor lor;
reproducerea fixărilor emisiunilor lor;
punerea la dispoziția publicului, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, a fixărilor emisiunilor lor; și
reluarea radiodifuzării sau televizării fără fir a emisiunilor lor, precum și comunicarea către public a emisiunilor lor, dacă această comunicare este făcută în locuri accesibile publicului prin plata unei taxe de intrare.
Articolul 285
Radiodifuzarea sau televizarea și comunicarea către public
Articolul 286
Durata protecției
Drepturile artiștilor interpreți sau executanți expiră după cel puțin 50 de ani de la data interpretării sau a execuției. Cu toate acestea:
în cazul în care fixarea interpretării sau executării, altfel decât pe o fonogramă, face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, drepturile încetează după 50 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date;
în cazul în care fixarea interpretării sau executării pe o fonogramă face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, drepturile încetează după 70 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date.
Drepturile producătorilor de fonograme expiră după cel puțin 50 de ani de la data fixării lor. Cu toate acestea:
în cazul în care, în decursul acestei perioade, o fonogramă face obiectul unei publicări legale, drepturile respective expiră după cel puțin 70 de ani de la data primei publicări legale. În cazul în care nu a avut loc o publicare legală în perioada menționată la prima teză, iar fonograma a făcut obiectul unei comunicări legale către public în această perioadă, drepturile respective expiră după cel puțin 70 de ani de la data primei comunicări legale către public;
în cazul în care, după 50 ani de când o fonogramă face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări către public, producătorul de fonograme nu oferă copii ale fonogramei pentru vânzare în cantitate suficientă sau nu pune fonograma la dispoziția publicului, artistul interpret sau executant poate rezilia contractul prin care și-a transferat sau cesionat unui producător de fonograme drepturile sale asupra fixării interpretării sau executării sale.
Articolul 287
Protecția măsurilor tehnologice
Fiecare parte prevede o protecție juridică adecvată împotriva fabricării, importului, distribuirii, vânzării, închirierii, publicității în scopul vânzării sau închirierii ori posesiunii în scopuri comerciale a dispozitivelor, produselor sau componentelor ori împotriva prestării de servicii care:
fac obiectul unei promovări, publicități sau vânzări în scopul eludării oricăror măsuri tehnologice eficace;
au doar un scop comercial sau o utilizare semnificativ limitată, alta decât eludarea oricăror măsuri tehnologice eficace; sau
sunt proiectate, produse, adaptate sau realizate în principal în scopul de a permite sau de a facilita eludarea oricăror măsuri tehnologice eficace.
Articolul 288
Protecția informațiilor privind regimul drepturilor
Fiecare parte prevede o protecție juridică adecvată împotriva oricărei persoane care desfășoară fără autorizație următoarele acte:
eliminarea sau modificarea oricăror informații referitoare la gestionarea drepturilor în format electronic;
distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziția publicului a unor opere sau a altor elemente protejate în temeiul prezentului acord, din care au fost eliminate sau modificate fără autorizație informațiile referitoare la gestionarea drepturilor în format electronic,
dacă persoana respectivă știe sau are motive întemeiate să știe că, făcând acest lucru, provoacă, permite, facilitează sau ascunde încălcarea unui drept de autor sau a oricăror drepturi conexe prevăzute de legislația națională.
Articolul 289
Excepții și limitări
Fiecare parte prevede că actele temporare de reproducere menționate la articolele 282-285 din prezentul acord, care sunt tranzitorii sau accesorii și constituie o parte integrantă și esențială a unui proces tehnologic și al căror scop unic este să permită:
transmiterea, în cadrul unei rețele între terți, de către un intermediar; sau
utilizarea legală a unei opere ori a unui alt element protejat și care nu au semnificație economică de sine stătătoare, sunt exceptate de la dreptul de reproducere prevăzut la articolele 282-285 din prezentul acord.
Articolul 290
Dreptul de suită al artiștilor
Articolul 291
Cooperarea privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor
Părțile depun eforturi pentru a promova dialogul și cooperarea între societățile lor respective de gestiune colectivă a drepturilor de autor în scopul de a promova disponibilitatea operelor și a altor elemente protejate și transferul de redevențe pentru utilizarea acestor opere sau a altor elemente protejate.
Articolul 292
Acorduri internaționale
Părțile:
respectă Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor, Tratatul OMPI privind dreptul mărcilor și Aranjamentul de la Nisa privind încadrarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor; și
depun toate eforturile rezonabile pentru a adera la Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor.
Articolul 293
Procedura de înregistrare
Articolul 294
Mărci comerciale cunoscute
Pentru a pune în aplicare articolul 6bis din Convenția de la Paris și articolul 16 alineatele (2) și (3) din Acordul TRIPS privind protecția mărcilor comerciale cunoscute, părțile aplică Recomandarea comună referitoare la dispozițiile privind protecția mărcilor comerciale cunoscute adoptată de Adunarea Convenției de la Paris pentru protecția proprietății industriale și de Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) în cadrul celei de a treizeci și patra serii de sesiuni a Adunărilor statelor membre ale OMPI (septembrie 1999).
Articolul 295
Excepții de la drepturile conferite de o marcă comercială
Fiecare parte prevede excepții limitate de la drepturile conferite de o marcă comercială, cum ar fi utilizarea echitabilă a termenilor descriptivi, protecția indicațiilor geografice, în conformitate cu articolul 303 din prezentul acord, sau alte excepții limitate care țin seama de interesele legitime ale titularului mărcii comerciale și ale părților terțe.
Articolul 296
Domeniu de aplicare
Articolul 297
Indicații geografice recunoscute
Articolul 298
Adăugarea unor indicații geografice noi
Articolul 299
Domeniul de aplicare al protecției indicațiilor geografice
Indicațiile geografice enumerate în anexele XXX-C și XXX-D la prezentul acord, inclusiv cele adăugate în temeiul articolului 298 din prezentul acord, sunt protejate împotriva:
oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri protejate:
pentru produse comparabile care nu sunt conforme specificațiilor de produs ale denumirii protejate; sau
în măsura în care această utilizare exploatează reputația unei indicații geografice;
oricărei utilizări abuzive, imitări sau evocări ( 26 ), chiar dacă originea adevărată a produsului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă, transliterată sau însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „produs(ă) ca la/în”, „imitație”, „gust”, „similar” sau alte formulări similare;
oricărei mențiuni false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum și împotriva ambalării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie eronată cu privire la originea acestuia; și
oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.
Articolul 300
Dreptul de utilizare a indicațiilor geografice
Articolul 301
Asigurarea respectării protecției
Părțile asigură respectarea protecției prevăzute la articolele 297-300 din prezentul acord prin acțiuni administrative sau proceduri judiciare adecvate, după caz, inclusiv la frontierele vamale (export și import), pentru a preveni și a opri orice utilizare ilegală a indicațiilor geografice protejate. De asemenea, părțile asigură respectarea unei astfel de protecții la cererea unei părți interesate.
Articolul 302
Punerea în aplicare a unor acțiuni complementare
Fără a se aduce atingere angajamentelor anterioare ale Republicii Moldova de a acorda protecție indicațiilor geografice ale Uniunii derivate din acorduri internaționale privind protejarea indicațiilor geografice și asigurarea respectării lor, inclusiv angajamentelor asumate prin Acordul de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine, și în conformitate cu articolul 301 din prezentul acord, Republica Moldova beneficiază de o perioadă de tranziție de cinci ani începând cu 1 aprilie 2013 pentru a lua toate măsurile complementare necesare în vederea opririi oricărei utilizări ilegale a indicațiilor geografice protejate, în special măsurile aplicabile la frontierele vamale.
Articolul 303
Relația cu mărcile comerciale
Articolul 304
Norme generale
Articolul 305
Cooperare și transparență
Articolul 306
Subcomitetul pentru indicații geografice
Subcomitetul pentru indicații geografice asigură, de asemenea, funcționarea adecvată a prezentei subsecțiuni și poate lua în considerare orice aspect legat de punerea în aplicare și funcționarea acesteia. În special, acesta răspunde de:
modificarea părților A și B din anexa XXX-A la prezentul acord în ceea ce privește trimiterile la legislația aplicabilă de către părți;
modificarea anexelor XXX-C și XXX-D la prezentul acord în ceea ce privește indicațiile geografice;
schimburile de informații cu privire la evoluțiile legislative și politice în materie de indicații geografice, precum și la orice alt aspect de interes reciproc în acest domeniu;
schimburile de informații cu privire la indicațiile geografice în vederea analizării posibilității de protejare a acestora în conformitate cu prezenta subsecțiune; și
monitorizarea celor mai recente evoluții legate de asigurarea respectării protecției indicațiilor geografice enumerate în anexele XXX-C și XXX-D la prezentul acord.
Articolul 307
Acorduri internaționale
Părțile respectă Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale din 1999.
Articolul 308
Protecția desenelor sau modelelor înregistrate
Un desen sau un model aplicat unui produs sau încorporat într-un produs care constituie o parte componentă a unui produs complex este considerat ca fiind nou și original numai:
dacă, după încorporarea în produsul complex, partea componentă rămâne vizibilă la o utilizare normală a produsului; și
în măsura în care caracteristicile vizibile ale părții componente îndeplinesc, în sine, condițiile de noutate și de originalitate.
Articolul 309
Protecția conferită desenelor sau modelelor neînregistrate
Articolul 310
Excepții și excluderi
Articolul 311
Relația cu drepturile de autor
Un desen sau model este eligibil, de asemenea, pentru protecția acordată în temeiul legislației privind drepturile de autor ale unei părți începând cu data la care desenul sau modelul a fost creat sau fixat sub orice formă. Fiecare parte stabilește măsura și condițiile în care se poate conferi protecția în cauză, inclusiv gradul de originalitate necesar.
Articolul 312
Acorduri internaționale
Părțile respectă dispozițiile Tratatului OMPI de cooperare în domeniul brevetelor și depun toate eforturile rezonabile să se conformeze dispozițiilor Tratatului OMPI privind dreptul brevetelor.
Articolul 313
Brevete și sănătatea publică
Articolul 314
Certificatul suplimentar de protecție
Articolul 315
Protecția datelor prezentate pentru obținerea unei autorizații de introducere pe piață a unui medicament
În acest scop:
în cursul unei perioade de cel puțin cinci ani începând de la data acordării unei autorizații de introducere pe piața părții în cauză, nicio persoană sau entitate, publică sau privată, alta decât persoana sau entitatea care a prezentat astfel de date nedivulgate, nu are voie să folosească astfel de date, în mod direct sau indirect, fără consimțământul explicit al persoanei sau entității care a prezentat datele respective, în sprijinul unei cereri pentru autorizarea introducerii pe piață a unui medicament;
în cursul unei perioade de cel puțin șapte ani începând de la data acordării unei autorizații de introducere pe piața părții în cauză, nu se acordă o autorizație de introducere pe piață pentru nicio cerere ulterioară, cu excepția cazului în care solicitantul ulterior prezintă propriile date sau datele utilizate cu autorizarea titularului primei autorizații, care respectă aceleași cerințe ca în cazul primei autorizații. Produsele înregistrate fără prezentarea acestor date sunt scoase de pe piață până când cerințele sunt îndeplinite.
Articolul 316
Protecția datelor referitoare la produsele de protecție a plantelor
În cursul perioadei de valabilitate a dreptului la protecția datelor, raportul de testare sau de studiu nu este utilizat în favoarea unei alte persoane care dorește să obțină o autorizație de introducere pe piață a unui produs de protecție a plantelor, cu excepția cazului în care titularul și-a exprimat consimțământul explicit în acest sens.
Raportul de testare sau de studiu îndeplinește următoarele condiții:
este necesar pentru autorizarea sau pentru modificarea unei autorizații spre a permite utilizarea produsului pe o altă cultură; și
este recunoscut ca respectând principiile de bună practică de laborator sau de bună practică experimentală.
Articolul 317
Soiuri de plante
Părțile protejează drepturile de proprietate asupra soiurilor de plante, în conformitate cu Convenția internațională privind protecția noilor soiuri de plante, inclusiv excepția opțională de la dreptul multiplicatorului, astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (2) din convenția menționată, și cooperează pentru a promova și a asigura respectarea acestor drepturi.
Articolul 318
Obligații generale
Articolul 319
Persoane eligibile
Fiecare parte recunoaște ca persoane eligibile să solicite aplicarea măsurilor, procedurilor și acțiunilor corective menționate în prezenta secțiune și în partea III din Acordul TRIPS următoarele categorii:
titularii de drepturi de proprietate intelectuală în conformitate cu dispozițiile legislației aplicabile;
toate celelalte persoane autorizate să utilizeze drepturile respective, în special beneficiarii de licențe, în măsura în care acest lucru este permis și în conformitate cu dispozițiile legislației aplicabile;
organismele de gestiune colectivă a drepturilor de proprietate intelectuală care sunt recunoscute periodic ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis și în conformitate cu dispozițiile legislației aplicabile; și
organismele de apărare a intereselor profesionale care sunt recunoscute periodic ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis și în conformitate cu dispozițiile legislației aplicabile.
Articolul 320
Măsuri pentru conservarea elementelor de probă
Articolul 321
Dreptul la informare
Fiecare parte se asigură că, în cadrul unei acțiuni referitoare la încălcarea unui drept de proprietate intelectuală și ca răspuns la o cerere justificată și rezonabilă a reclamantului, autoritățile judiciare competente pot dispune ca informațiile privind originea și rețelele de distribuție a mărfurilor sau a serviciilor care încalcă un drept de proprietate intelectuală să fie furnizate de contravenient și/sau de orice altă persoană care:
a fost găsită că deține în scop comercial mărfuri care aduc atingere unui drept;
a fost găsită că folosește în scop comercial servicii care aduc atingere unui drept;
a fost găsită că prestează în scop comercial servicii utilizate în activități care aduc atingere unui drept;
a fost semnalată de către o persoană menționată la litera (a), (b) sau (c) ca fiind implicată în producerea, fabricarea sau distribuirea mărfurilor sau în prestarea serviciilor.
Informațiile menționate la alineatul (1) cuprind, după caz:
numele și adresele producătorilor, fabricanților, distribuitorilor, prestatorilor și ale celorlalți deținători anteriori ai mărfurilor sau serviciilor, precum și ale angrosiștilor și ale vânzătorilor cu amănuntul destinatari;
informații privind cantitățile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum și prețul obținut pentru mărfurile sau serviciile în cauză.
Dispozițiile alineatelor (1) și (2) se aplică fără a aduce atingere altor dispoziții legale în temeiul cărora:
se acordă titularului dreptul de a primi informații mai cuprinzătoare;
este reglementată utilizarea în materie civilă sau penală a informațiilor comunicate în temeiul prezentului articol;
este reglementată răspunderea pentru abuzul privind dreptul la informație;
se dă posibilitatea de a refuza furnizarea de informații care ar constrânge persoana menționată la alineatul (1) să recunoască propria participare sau participarea rudelor sale apropiate la o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală; sau
reglementează protejarea confidențialității surselor de informații sau prelucrarea datelor cu caracter personal.
Articolul 322
Măsuri provizorii și asiguratorii
Articolul 323
Măsuri corective
Articolul 324
Acțiuni în încetare
Fiecare parte se asigură că, atunci când s-a constatat, printr-o hotărâre judecătorească, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală, autoritățile judiciare pot pronunța împotriva contravenientului, precum și a unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de către un terț pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală, un ordin de încetare în scopul de a interzice continuarea încălcării.
Articolul 325
Măsuri alternative
Părțile pot să prevadă că, în cazurile în care este necesar și la cererea persoanei susceptibile să facă obiectul măsurilor prevăzute la articolul 323 și/sau la articolul 324 din prezentul acord, autoritățile judiciare competente pot ordona plata unei despăgubiri bănești în favoarea părții prejudiciate în loc să aplice măsurile prevăzute la articolele menționate, în cazul în care persoana respectivă nu a acționat cu intenție sau din neglijență, dacă aplicarea măsurilor respective ar cauza persoanei respective un prejudiciu disproporționat și dacă despăgubirile bănești acordate părții prejudiciate par a fi, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
Articolul 326
Daune-interese
Fiecare parte se asigură că, la cererea părții prejudiciate, autoritățile judiciare competente îl obligă pe contravenientul care s-a angajat într-o activitate de încălcare cu bună știință sau având motive întemeiate pentru a fi în cunoștință de cauză, la plata de daune-interese în beneficiul titularului dreptului, corespunzătoare prejudiciului real suferit de acesta ca urmare a încălcării. La stabilirea valorii daunelor-interese, autoritățile judiciare:
iau în considerare toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecințele economice negative, inclusiv pierderea câștigurilor suferită de partea prejudiciată, beneficiile realizate în mod neloial de către contravenient și, după caz, alte elemente decât factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului de încălcarea respectivă; sau
cu titlu de alternativă pentru litera (a), atunci când este cazul, stabilesc valoarea daunelor-interese ca sumă forfetară pe baza unor elemente cum ar fi cel puțin suma redevențelor sau valoarea drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care contravenientul ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză.
Articolul 327
Cheltuieli de judecată
Fiecare parte se asigură că, în general, partea care cade în pretenții suportă cheltuielile de judecată rezonabile și proporționale, precum și alte cheltuieli efectuate de partea care a avut câștig de cauză, cu excepția situației în care principiile de echitate nu permit acest lucru.
Articolul 328
Publicarea hotărârilor judecătorești
Fiecare parte se asigură că, în cadrul acțiunilor în justiție inițiate ca urmare a încălcării unui drept de proprietate intelectuală, autoritățile judiciare pot ordona, la cererea reclamantului și pe cheltuiala contravenientului, măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informațiilor cu privire la hotărâre, inclusiv afișarea hotărârii, precum și publicarea sa integrală sau parțială.
Articolul 329
Prezumția calității de autor sau de titular al dreptului
Pentru aplicarea măsurilor, procedurilor și acțiunilor corective prevăzute în prezenta secțiune:
pentru ca autorul unei opere literare sau artistice să fie, până la proba contrară, considerat ca atare și acestuia să i se permită, prin urmare, să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sale, este suficient ca numele său să figureze pe operă în modul obișnuit;
litera (a) se aplică mutatis mutandis titularilor drepturilor conexe dreptului de autor în ceea ce privește elementul care face obiectul protecției.
Articolul 330
Măsuri la frontieră
De asemenea, biroul vamal îi acordă reclamantului posibilitatea de a inspecta mărfurile a căror punere în circulație a fost suspendată sau care au fost reținute. La examinarea mărfurilor, biroul vamal poate preleva probe și, la cererea titularului dreptului, le poate înmâna sau transmite acestuia exclusiv pentru a fi analizate și pentru a facilita continuarea procedurii.
Articolul 331
Coduri de conduită
Părțile încurajează:
elaborarea de către asociațiile sau organizațiile profesionale a unor coduri de conduită destinate să contribuie la asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală; și
prezentarea către autoritățile competente ale părților a proiectelor de coduri de conduită, precum și a evaluărilor aplicării acestor coduri de conduită.
Articolul 332
Cooperare
Sub rezerva dispozițiilor din titlul VI (Asistență financiară, Dispoziții antifraudă și de control) din prezentul acord, domeniile de cooperare includ următoarele activități, fără a se limita la acestea:
schimb de informații privind cadrul juridic referitor la drepturile de proprietate intelectuală și normele relevante în materie de protecție și de asigurare a respectării acestor norme; schimb de experiență privind progresul legislativ în aceste domenii;
schimb de experiență și informații privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
schimb de experiență privind asigurarea respectării normelor la nivel central și subcentral de către organismele vamale, polițienești, administrative și judiciare; coordonarea pentru prevenirea exporturilor de mărfuri contrafăcute, inclusiv cu alte țări;
consolidarea capacităților; schimb de personal și formarea personalului;
promovarea și diseminarea informațiilor privind drepturile de proprietate intelectuală, printre altele, în mediile de afaceri și în societatea civilă; sensibilizarea consumatorilor și a titularilor drepturilor;
îmbunătățirea cooperării instituționale, de exemplu, între oficiile pentru proprietate intelectuală;
promovarea activă a sensibilizării și a educării publicului larg cu privire la politicile privind drepturile de proprietate intelectuală; elaborarea unor strategii eficace pentru a identifica publicul principal și crearea unor programe de comunicare pentru a sensibiliza consumatorii și mijloacele de informare în masă cu privire la impactul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv riscul pentru sănătate și siguranță și legătura cu criminalitatea organizată.
CAPITOLUL 10
Concurență
Articolul 333
Definiții
În sensul prezentei secțiuni:
„autoritate de concurență” înseamnă, pentru Uniune, „Comisia Europeană”, iar pentru Republica Moldova, „Consiliul Concurenței”;
„legislația în domeniul concurenței” înseamnă:
pentru Uniune, articolele 101, 102 și 106 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice), precum și regulamentele de punere în aplicare ale acestora sau modificările la acestea;
pentru Republica Moldova, Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 și reglementările de punere în aplicare a acesteia sau modificările la aceasta; și
orice modificări pe care le pot suferi instrumentele menționate la literele (a) și (b) după intrarea în vigoare a prezentului acord.
Articolul 334
Principii
Părțile recunosc importanța unei concurențe libere și nedenaturate în relațiile lor comerciale. Părțile recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurențiale sunt susceptibile de a denatura buna funcționare a piețelor și de a reduce avantajele liberalizării schimburilor comerciale.
Articolul 335
Punerea în aplicare
Articolul 336
Monopoluri de stat, întreprinderi publice și întreprinderi cărora li s-au încredințat drepturi speciale sau exclusive
Articolul 337
Cooperare și schimb de informații
Articolul 338
Soluționarea diferendelor
Dispozițiile privind mecanismul de soluționare a diferendelor din capitolul 14 (Soluționarea diferendelor) din titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord nu se aplică prezentei secțiuni.
Articolul 339
Principii generale și domeniu de aplicare
Articolul 340
Evaluarea ajutoarelor de stat
Articolul 341
Legislația privind ajutoarele de stat și autoritatea în acest domeniu
Articolul 342
Transparență
Articolul 343
Confidențialitate
În cadrul schimbului de informații efectuat în temeiul prezentului capitol, părțile iau în considerare limitele impuse de cerințele secretului profesional și ale secretului de afaceri.
Articolul 344
Clauza de revizuire
Părțile reexaminează în mod constant chestiunile menționate în prezentul capitol. Fiecare parte poate transmite astfel de chestiuni Comitetului de asociere, reunit în configurația comerț prevăzută la articolul 438 alineatul (4) din prezentul acord. Părțile convin să reexamineze progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentului capitol o dată la doi ani, după intrarea în vigoare a prezentului acord, cu excepția cazului în care cele două părți convin altfel.
CAPITOLUL 11
Aspecte energetice legate de comerț
Articolul 345
Definiții
În sensul prezentului capitol:
„produse energetice” înseamnă țiței (cod SA 27.09 ), gaze naturale (cod SA 27.11 ) și energie electrică (cod SA 27.16 );
„infrastructură fixă” înseamnă orice rețea de transmisie sau de distribuție, instalație de gaze naturale lichefiate sau instalație de depozitare, astfel cum sunt definite în Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și în Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică;
„transport” înseamnă transmiterea și distribuția, astfel cum sunt definite în Directiva 2003/54 și în Directiva 2003/55, precum și transportul sau transferul petrolului prin conducte;
„sustragere neautorizată” înseamnă orice activitate care constă în sustragerea ilegală a unor produse energetice dintr-o infrastructură fixă.
Articolul 346
Prețuri naționale reglementate
Articolul 347
Interzicerea sistemului de prețuri duble
Articolul 348
Tranzit
Părțile iau măsurile necesare pentru a facilita tranzitul, în conformitate cu principiul libertății tranzitului și în conformitate cu articolele V.1, V.2, V.4 și V.5 din GATT 1994 și cu articolele 7.1 și 7.3 din Tratatul privind Carta energiei, care sunt incluse în prezentul acord și fac parte integrantă din acesta.
Articolul 349
Transporturi
În ceea ce privește transportul energiei electrice și al gazelor și în special accesul părților terțe la infrastructura fixă, părțile își adaptează legislația, după cum se menționează în anexa VIII la prezentul acord și în Tratatul de instituire a Comunității Energiei, pentru a se asigura că tarifele, care sunt publicate înainte de intrarea lor în vigoare, procedurile de alocare a capacităților și toate celelalte condiții sunt obiective, rezonabile și transparente și că acestea nu sunt discriminatorii pe criterii legate de originea, apartenența sau destinația energiei electrice sau a gazelor.
Articolul 350
Sustragerea neautorizată de mărfuri în tranzit
Fiecare parte ia toate măsurile necesare pentru a interzice și a combate sustragerea neautorizată de produse energetice în tranzit pe teritoriul său de către orice entitate aflată sub autoritatea sau jurisdicția părții respective.
Articolul 351
Tranzitul neîntrerupt
Articolul 352
Obligația operatorilor în materie de tranzit
Fiecare parte se asigură că operatorii infrastructurii fixe iau măsurile necesare pentru:
a minimiza riscul întreruperilor sau al reducerilor accidentale ale tranzitului; și
a restabili în cel mai scurt timp funcționarea normală a tranzitului care a fost întreruptă sau redusă accidental.
Articolul 353
Autoritatea de reglementare pentru energie electrică și gaze naturale
Articolul 354
Relația cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei
CAPITOLUL 12
Transparență
Articolul 355
Definiții
În sensul prezentului capitol:
„măsurile de aplicare generală” includ acte cu putere de lege și norme administrative, hotărâri judecătorești, proceduri și hotărâri administrative de aplicabilitate generală, precum și orice act, interpretare sau altă cerință generală sau abstractă care poate avea un impact asupra oricărei chestiuni care face obiectul titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord. Nu sunt incluse hotărârile care vizează o persoană anume;
„persoană interesată” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care poate face obiectul oricăror drepturi sau obligații în temeiul măsurilor de aplicare generală, în sensul titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord.
Articolul 356
Obiectiv și domeniu de aplicare
Recunoscând impactul pe care mediul de reglementare îl poate avea asupra comerțului și investițiilor între părți, acestea asigură un mediu de reglementare previzibil pentru operatorii economici și proceduri eficiente, ținând seama în mod corespunzător de cerințele în materie de securitate juridică și proporționalitate.
Articolul 357
Publicare
Fiecare parte se asigură că măsurile de aplicare generală:
se publică fără întârziere și sunt ușor accesibile, printr-un mijloc desemnat oficial în acest sens și, dacă este fezabil, prin mijloace electronice, astfel încât oricine să poată lua cunoștință de acestea;
oferă o explicație a obiectivului acestor măsuri și a temeiului lor; și
permit un interval suficient între publicarea și intrarea în vigoare a acestor măsuri, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.
Fiecare parte:
depune eforturi să publice într-o etapă suficient de timpurie orice propunere de adoptare sau de modificare a măsurilor de aplicare generală, inclusiv o explicație a obiectivului și a temeiului propunerii;
oferă persoanelor interesate posibilități de a prezenta observații privind propunerea respectivă, acordând, în special, suficient timp în acest sens; și
depune eforturi pentru a lua în considerare observațiile primite din partea persoanelor interesate cu privire la propunerea respectivă.
Articolul 358
Cereri de informații și puncte de contact
Articolul 359
Administrarea măsurilor de aplicare generală
Fiecare parte gestionează într-un mod obiectiv, imparțial și rezonabil toate măsurile de aplicare generală. În acest scop, la aplicarea acestor măsuri în cazul unor persoane, mărfuri sau servicii individuale ale celeilalte părți în cazuri specifice, fiecare parte:
depune eforturi pentru a transmite un preaviz rezonabil persoanelor interesate care sunt direct afectate de o procedură, în conformitate cu propriile proceduri, atunci când se inițiază o procedură, inclusiv o descriere a naturii procedurii, o declarație a autorității juridice în temeiul căreia este inițiată procedura, precum și o descriere generală a chestiunilor aflate în litigiu;
acordă acestor persoane interesate o posibilitate rezonabilă de a prezenta fapte și argumente în sprijinul pozițiilor lor înainte de orice acțiune administrativă definitivă, în măsura în care timpul, natura procedurilor și interesul public o permit; și
se asigură că propriile proceduri se bazează pe legislația proprie și sunt conforme cu aceasta.
Articolul 360
Reexaminare și căi de atac
Fiecare parte se asigură că, în cadrul acestor instanțe sau proceduri, părțile la procedură dispun de dreptul la:
o posibilitate rezonabilă de a-și sprijini sau apăra pozițiile respective; și
o decizie bazată pe probe și pe depunerea de concluzii sau, dacă legea părții prevede acest lucru, pe dosarul constituit de autoritatea administrativă.
Articolul 361
Calitatea și performanța reglementărilor și buna conduită administrativă
Articolul 362
Dispoziții speciale
Dispozițiile prezentului capitol se aplică fără a aduce atingere vreunei dispoziții specifice privind transparența stabilite în alte capitole din titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord.
CAPITOLUL 13
Comerț și dezvoltare durabilă
Articolul 363
Context și obiective
Articolul 364
Dreptul de reglementare și nivelurile de protecție
Articolul 365
Standarde și acorduri multilaterale în domeniul muncii
În conformitate cu obligațiile care le revin în calitate de membrii ai OIM și cu Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și continuarea acesteia din 1998, părțile se angajează să respecte, să promoveze și să pună în aplicare în legislația și practicile lor, pe întregul lor teritoriu, standardele fundamentale de muncă recunoscute la nivel internațional, astfel cum sunt consacrate în convențiile fundamentale ale OIM, și în special:
libertatea de asociere și recunoașterea efectivă a dreptului la negocieri colective;
eliminarea tuturor formelor de muncă forțată sau obligatorie;
abolirea efectivă a muncii copiilor; și
eliminarea discriminării cu privire la încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
Articolul 366
Guvernanță și acorduri multilaterale în domeniul mediului
Articolul 367
Comerț și investiții care promovează dezvoltarea durabilă
Părțile își reconfirmă angajamentul de a consolida contribuția comerțului la obiectivul dezvoltării durabile în dimensiunile sale economică, socială și de mediu. Prin urmare, părțile:
recunosc rolul benefic pe care îl pot avea standardele fundamentale de muncă și munca decentă asupra eficienței economice, inovării și productivității și depun eforturi pentru a realiza o coerență politică sporită între politicile comerciale, pe de o parte, și politicile privind ocuparea forței de muncă, pe de altă parte;
depun eforturi pentru a facilita și promova comerțul și investițiile în mărfuri și servicii de mediu, inclusiv prin luarea în considerare a barierelor netarifare conexe;
depun eforturi pentru a facilita eliminarea obstacolelor din calea comerțului sau a investițiilor în ceea ce privește mărfurile și serviciile cu o importanță deosebită pentru atenuarea schimbărilor climatice, cum ar fi energia regenerabilă durabilă și produsele și serviciile eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv prin adoptarea unor cadre de politică propice mobilizării celor mai bune tehnologii disponibile și prin promovarea unor standarde care să răspundă nevoilor ecologice și economice și care să reducă la minimum obstacolele tehnice în calea comerțului;
convin să promoveze un comerț cu mărfuri care să contribuie la crearea unor condiții sociale mai bune și a unor practici care protejează mediul, inclusiv mărfuri care fac obiectul unor scheme voluntare de asigurare a caracterului durabil al comerțului, cum ar fi comerțul echitabil și etic, etichetele ecologice și sistemele de certificare a produselor obținute din resurse naturale;
convin să promoveze responsabilitatea socială a întreprinderilor, inclusiv prin schimbul de informații și de cele mai bune practici. În acest sens, părțile fac trimitere la principiile și orientările relevante recunoscute la nivel internațional, cum ar fi Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, inițiativa „Global Compact” a Organizației Națiunilor Unite și Declarația tripartită a OIM de stabilire a principiilor privind întreprinderile multinaționale și politica socială.
Articolul 368
Diversitatea biologică
În acest sens, părțile se angajează:
să promoveze comerțul cu produse obținute din resurse naturale printr-o utilizare durabilă a resurselor biologice și să contribuie la conservarea biodiversității;
să facă schimb de informații privind acțiunile referitoare la comerțul cu produse obținute din resurse naturale, cu scopul de a pune capăt declinului diversității biologice și de a reduce presiunile asupra biodiversității și, după caz, să coopereze pentru a spori la maximum impactul politicilor lor respective și a asigura faptul că acestea se sprijină reciproc;
să promoveze includerea pe lista speciilor în temeiul Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) în cazul în care starea de conservare a speciilor respective este considerată ca fiind amenințată; și
să coopereze la nivel regional și mondial în scopul de a promova conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice în ecosistemele naturale sau agricole, inclusiv a speciilor pe cale de dispariție, a habitatului acestora, a zonelor naturale special protejate și a diversității genetice, restabilirea ecosistemelor și eliminarea sau reducerea impactului negativ asupra mediului rezultat din utilizarea resurselor naturale vii și care nu sunt vii sau a ecosistemelor.
Articolul 369
Gestionarea durabilă a pădurilor și comerțul cu produse forestiere
În acest sens, părțile se angajează:
să promoveze comerțul cu produse forestiere provenite din păduri gestionate în mod durabil, recoltate în conformitate cu legislația națională a țării de recoltare. Acțiunile întreprinse în această privință pot include încheierea unui acord de parteneriat voluntar privind asigurarea respectării reglementărilor forestiere și privind guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier;
să facă schimb de informații privind măsurile de promovare a consumului de lemn și de produse din lemn din păduri gestionate în mod durabil și, după caz, să coopereze la elaborarea unor astfel de măsuri;
să adopte măsuri de promovare a conservării suprafețelor împădurite și să combată exploatarea forestieră ilegală și comerțul aferent, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, după caz;
să facă schimb de informații privind acțiuni menite să îmbunătățească guvernanța în domeniul forestier și, după caz, să coopereze pentru a spori la maximum impactul politicilor lor respective și a asigura faptul că acestea se sprijină reciproc, cu scopul de a elimina din fluxurile comerciale lemnul recoltat ilegal și produsele din lemn recoltate ilegal;
să promoveze includerea pe lista speciilor de lemn care fac obiectul CITES în cazul în care starea de conservare a acestor specii este considerată ca fiind amenințată; și
să coopereze la nivel regional și mondial în scopul de a promova conservarea suprafețelor împădurite și gestionarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri, utilizând certificarea pentru a promova gestionarea responsabilă a pădurilor.
Articolul 370
Comerțul cu produse din pește
Având în vedere importanța asigurării unei gestionări responsabile a stocurilor de pește într-o manieră durabilă, precum și a promovării bunei guvernanțe în materie de comerț, părțile se angajează:
să promoveze cele mai bune practici în gestionarea activităților de pescuit în vederea asigurării conservării și gestionării stocurilor de pește în mod durabil și pe baza unei abordări ecosistemice;
să ia măsuri eficace pentru a monitoriza și a controla activitățile de pescuit;
să asigure deplina conformitate cu măsurile de conservare și control aplicabile, adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului, precum și să coopereze cât mai mult cu organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și în cadrul acestora; și
să coopereze pentru combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și a activităților legate de pescuitul INN cu măsuri cuprinzătoare, eficace și transparente. De asemenea, părțile pun în aplicare politici și măsuri pentru a exclude produsele INN din fluxurile comerciale și de pe piețele lor.
Articolul 371
Menținerea nivelurilor de protecție
Articolul 372
Informații științifice
Atunci când elaborează și pun în aplicare măsuri de protecție a mediului sau a condițiilor de muncă, ce pot afecta comerțul sau investițiile, părțile țin seama de informațiile științifice și tehnice disponibile, precum și de standardele, orientările sau recomandările internaționale relevante, dacă există, inclusiv de principiul precauției.
Articolul 373
Transparență
În conformitate cu legislația sa internă și cu capitolul 12 (Transparență) al titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord, fiecare parte se asigură că toate măsurile de protecție a mediului sau a condițiilor de muncă, ce pot afecta comerțul sau investițiile, sunt elaborate, introduse și puse în aplicare în mod transparent, după o notificare prealabilă corespunzătoare și o consultare publică și cu înștiințarea și consultarea adecvată și în timp util a actorilor nestatali.
Articolul 374
Examinarea impactului asupra dezvoltării durabile
Părțile se angajează să examineze, să monitorizeze și să evalueze impactul punerii în aplicare a titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord asupra dezvoltării durabile, prin intermediul respectivelor lor procese și instituții participative, inclusiv al celor instituite în temeiul prezentului acord, de exemplu prin evaluări ale impactului comerțului asupra dezvoltării durabile.
Articolul 375
Cooperarea în domeniul comerțului și al dezvoltării durabile
Părțile recunosc importanța cooperării cu privire la aspectele legate de comerț ale politicii de mediu și ale politicii în domeniul muncii, pentru realizarea obiectivelor titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord. Acestea pot coopera, printre altele, în următoarele domenii:
aspectele legate de muncă sau mediu ale comerțului și ale dezvoltării durabile, în cadrul forurilor internaționale, printre care se includ, în special, OMC, OIM, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și acordurile multilaterale de mediu;
metodologiile și indicatorii utilizați pentru evaluările impactului comerțului asupra dezvoltării durabile;
impactul reglementărilor, normelor și standardelor în domeniul muncii și al mediului asupra comerțului și investițiilor, precum și impactul normelor în domeniul comerțului și al investițiilor asupra legislației muncii și a mediului, inclusiv asupra elaborării reglementărilor și a politicilor în domeniul muncii și al mediului;
efectele pozitive și negative asupra dezvoltării durabile ale titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din prezentul acord și mijloacele de îmbunătățire și, respectiv, de prevenire sau atenuare a acestora, ținând seama și de evaluările impactului asupra dezvoltării durabile efectuate de oricare dintre părți sau de ambele părți;
promovarea ratificării și a punerii efective în aplicare a convențiilor fundamentale, prioritare și a altor convenții actualizate ale OIM și a acordurilor multilaterale de mediu, care au relevanță în contextul comerțului;
promovarea sistemelor private și publice de certificare, trasabilitate și etichetare, inclusiv a etichetării ecologice;
promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor, de exemplu, prin măsuri de sensibilizare față de orientările și principiile recunoscute pe plan internațional, de aderare la acestea, de punere în aplicare și de control al aplicării acestora;
aspectele legate de comerț ale Agendei OIM privind munca decentă, referitoare inclusiv la legăturile reciproce dintre comerț și ocuparea forței de muncă deplină și productivă, la ajustarea pieței muncii, la standardele fundamentale din domeniul muncii, la statisticile din domeniul muncii, la dezvoltarea resurselor umane și învățarea pe tot parcursul vieții, la protecția și incluziunea socială, la dialogul social și la egalitatea de gen;
aspectele legate de comerț ale acordurilor multilaterale de mediu, inclusiv cooperarea vamală;
aspectele legate de comerț ale actualului și viitorului regim internațional de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv mijloacele de promovare a tehnologiilor cu emisii reduse de carbon și a eficienței energetice;
măsurile legate de comerț care vizează promovarea conservării și a utilizării sustenabile a biodiversității;
măsurile legate de comerț care vizează combaterea despăduririlor, inclusiv abordând problema tăierii ilegale a copacilor; și
măsurile legate de comerț care vizează promovarea practicilor de pescuit sustenabil și a comerțului cu produse pescărești obținute prin metode de producție sustenabile.
Articolul 376
Mecanisme instituționale și de supraveghere
Articolul 377
Forumul comun de dialog cu societatea civilă
Articolul 378
Consultări la nivel guvernamental
Articolul 379
Grupul de experți