Geoblocarea: abordarea tratamentului discriminator al clienților

ASPECTE-CHEIE

Domeniul de aplicare

Regulamentul nu se aplică:

• situațiilor pur interne din țările UE;
• altor servicii, precum serviciile financiare, audiovizuale, de transport, de sănătate și sociale, în conformitate cu domeniul de aplicare al Directivei UE privind serviciile.

Regulamentul nu se aplică serviciilor de conținut protejate prin drepturi de autor – precum serviciile de streaming de muzică, cărțile în format electronic, software-ul și jocurile video –, dar acest lucru va fi revizuit în momentul evaluării regulamentului.

Accesul la interfețele online

Regulamentul interzice blocarea accesului la site-uri internet și redirecționarea fără consimțământul prealabil al clientului.

Chiar dacă clientul își dă consimțământul cu privire la redirecționare, varianta inițială vizitată trebuie să rămână accesibilă.

Dacă blocarea, limitarea accesului sau redirecționarea este justificată de dreptul UE sau de dreptul intern în conformitate cu dreptul UE, comercianții trebuie să le ofere clienților o explicație clară.

Condițiile de acces la bunuri și servicii

Există 3 situații specifice în care comercianții nu au dreptul să aplice condiții generale de acces diferite, din motive legate de cetățenia sau naționalitatea clientului sau de domiciliul ori sediul său, cu excepția cazului în care respectivele condiții diferite sunt aplicate cu scopul de a respecta dreptul UE sau dreptul intern în conformitate cu dreptul UE:

• vânzarea de bunuri livrate într-o zonă deservită de către comerciant (sau ridicate de către client);
• vânzarea de servicii prestate pe cale electronică;
• vânzarea de servicii furnizate într-o locație fizică specifică.

Mijloacele de plată

Comercianții rămân liberi să accepte orice mijloace de plată și mărci de carduri doresc. Totuși, aceștia nu au dreptul să facă discriminări în cadrul acelorași mijloace de plată sau mărci din motive care țin de:

• cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clientului;
• locul în care se află contul de plăți;
• sediul prestatorului de servicii de plată;
• locul emiterii instrumentului de plată.

Se consideră că un comerciant face discriminare când refuză o plată în cazul în care:

• plata a fost efectuată prin intermediul unor tranzacții electronice prin transfer de credit, debitare directă sau pe bază de card în cadrul aceleiași mărci și categorii de plată;
• plata este efectuată într-o monedă acceptată de către comerciant; și
• cerințele de autentificare au fost îndeplinite.

Comercianții pot solicita însă comisioane pentru utilizarea unei plăți pe bază de card pentru care comisioanele interbancare² nu sunt reglementate prin norme ale UE privind comisioanele pentru plățile cu cardul.

Relația cu dreptul concurenței și vânzările pasive

În general, regulamentul nu afectează normele privind concurența, în special articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Acordurile privind vânzările active³ sunt reglementate în continuare de normele UE privind scutirea acordurilor verticale de furnizare și de distribuție. Regulamentul privind geoblocarea se aplică însă în cazul vânzărilor pasive⁴: un acord restrictiv cu un furnizor care obligă comerciantul să trateze clienții din alte țări ale UE diferit pentru vânzările respective, într-o manieră interzisă de regulament, nu este permis și trebuie ignorat.

Revizuire

Comisia Europeană va prezenta un raport de evaluare a aplicării regulamentului până în luna martie 2020 și, ulterior, o dată la 5 ani. Primul raport va examina dacă ar putea fi extins domeniul de aplicare al regulamentului.