This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011PC0609
Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on a European Union Programme for Social Change and Innovation
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială
/* COM/2011/0609 final - 2011/0270 (COD) */
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială /* COM/2011/0609 final - 2011/0270 (COD) */
{SEC(2011)1130
final} {SEC(2011)1131
final} EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL PROPUNERII ·
Contextul general Societățile europene se
confruntă cu provocări multiple, provocate de concurența
mondială tot mai mare, de ritmul rapid al progresului tehnologic, de
tendințele demografice și de schimbările climatice. Această
situație a fost agravată de recenta criză financiară
și economică, care a afectat toate statele membre și regiunile
din UE. În domeniul ocupării forței de muncă și al
politicii sociale, Uniunea continuă să se confrunte cu probleme
complexe, cum ar fi: –
nivelul ridicat al șomajului, în special în
rândul lucrătorilor slab calificați, al tinerilor, al
lucrătorilor în vârstă, al migranților și persoanelor cu
handicap; –
o piață a muncii tot mai fragmentată,
caracterizată prin apariția unor modele de organizare a muncii mai
flexibile și a altor provocări care au un impact asupra
siguranței locurilor de muncă și asupra condițiilor de
lucru; –
diminuarea forței de muncă și
creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială ca
urmare a schimbărilor demografice; –
dificultăți în asocierea
responsabilităților profesionale cu cele personale și în
atingerea unui echilibru durabil între viața profesională și cea
privată, care împiedică dezvoltarea personală și
familială; –
un număr inacceptabil de mare de persoane care
trăiesc sub pragul de sărăcie și în condiții de
excludere socială. Criza a scos în
evidență, de asemenea, legăturile strânse și
interferențele între economiile țărilor din UE-27, în special în
zona euro, ceea ce înseamnă că reformele sau lipsa reformelor dintr-o
țară influențează performanța celorlalte
țări. Așadar, o acțiune
coordonată la nivelul Uniunii este mai eficientă în abordarea acestor
provocări decât acțiunile individuale ale statelor membre. De
asemenea, pentru a fi rentabile, reformele trebuie să se bazeze, în
măsura posibilităților, pe dovezi. Implicarea factorilor
politici și a altor părți interesate într-un proces de
învățare colectivă și în dezvoltarea și testarea
noilor abordări pot conduce la o mai bună acceptare, adeziune și
angajament față de Strategia Europa 2020. În
acest context, inovarea socială și în special experimentarea
socială pot fi instrumente puternice de orientare a reformelor și de
adaptare a politicilor pentru punerea în aplicare a strategiei
Europa 2020. Cu toate acestea,
dezvoltarea și difuzarea conceptului de inovare socială pe o
scară mai largă în Uniune se confruntă cu o serie de factori,
incluzând: –
cunoașterea insuficientă a nevoilor
și capacităților organizațiilor societății
civile, a întreprinderilor sociale și a antreprenorilor sociali, precum
și a organizațiilor din sectorul public; –
fragmentarea eforturilor și resurselor, lipsa
de transparență și de vizibilitate, un sprijin financiar limitat
și un deficit de competențe tehnice care pot ajuta organizațiile
să dezvolte și să ofere inovații sociale; –
o participare insuficientă a
cetățenilor și întreprinderilor; –
o difuzare și o dezvoltare
nesatisfăcătoare a bunelor practici; –
metode slabe de evaluare a impactului acțiunilor
și politicilor. Deși
soluționarea problemelor socio-economice este, în principal,
responsabilitatea statelor membre și a regiunilor și trebuie
efectuată cât mai aproape de cetățean, UE are un rol important
de jucat în abordarea necesității de reforme specifice, identificând
barierele în calea schimbărilor și modalitățile de
depășire a acestora, asigurând respectarea normelor existente la
nivelul Uniunii, stimulând schimbul de bune practici și învățarea
reciprocă și sprijinind inovarea socială și abordările
la nivel european. ·
Motivele propunerii Programul Uniunii Europene pentru
schimbări sociale și inovare socială se bazează pe trei
instrumente existente: –
Programul Progress, instituit prin Decizia nr.
1672/2006/CE; –
EURES; –
Instrumentul european de microfinanțare
Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune
socială instituit prin Decizia nr. 283/2010/UE. Programul
Progress Politica Uniunii
în domeniul social și al ocupării forței de muncă
urmărește cu precădere, în limitele competențelor Uniunii,
să asigure acțiunea colectivă și coordonarea eficientă
a politicilor între statele membre. Cadrul este prevăzut în Tratat (TUE),
care stabilește două tipuri principale de acțiune, și anume
coordonarea (adoptare de măsuri destinate să încurajeze cooperarea
între statele membre) și legislația (adoptare, prin intermediul
directivelor, a cerințelor minime). Experiența
anterioară în încurajarea cooperării dintre statele membre în
domeniul social și al ocupării forței de muncă indică
o serie de factori care influențează succesul răspunsurilor
politice coordonate, inclusiv conceptualizarea coerentă a factorilor-cheie
și interdependența acestora (de exemplu, cum se explică
sărăcia persoanelor încadrate în muncă, cum trebuie abordate
inegalitățile în domeniul sănătății),
terminologia comună și evaluarea pentru a permite monitorizarea
și analiza comparativă, datele comparabile și convergența
sau sinergiile între obiectivele, valorile și interesele diferitor
părți interesate. De la crearea sa,
programul Progress a contribuit la furnizarea de răspunsuri politice
eficiente. Cadrul politic consolidat în conformitate cu noua strategie Europa
2020 implică o nevoie și mai mare pentru elaborarea unor politici
bazate pe dovezi, astfel încât politicile și legislația Uniunii
să se adapteze la provocările socio-economice. Succesorul programului
Progress va sprijini Comisia în punerea în aplicare a sarcinilor sale: –
stabilirea faptelor și strângerea dovezilor
referitoare la evoluțiile politice relevante; –
monitorizarea și raportarea cu privire la
progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește
prioritățile și obiectivele comune ale Uniunii; –
asigurarea aplicării eficiente și
uniforme a legislației Uniunii; –
modernizarea legislației Uniunii privind
condițiile de muncă, în conformitate cu principiile
reglementării inteligente. EURES Libera
circulație a lucrătorilor, una din cele patru libertăți
consacrate în Tratat, contribuie la dezvoltarea economică și
coeziunea socială în Uniune. Cu toate acestea, există o serie de obstacole
în calea mobilității geografice în Uniune, începând cu obstacolele
juridice și administrative, costurile legate de locuință,
portabilitatea drepturilor la pensie, barierele lingvistice și terminând
cu lipsa de transparență a ofertelor de locuri de muncă și
sprijinul pentru găsirea ofertelor de muncă în concordanță
cu necesitățile solicitanților de locuri de muncă. EURES
are ca obiectiv să îmbunătățească transparența pe
piața muncii prin publicarea ofertelor de locuri de muncă disponibile
pe portalul EURES pentru mobilitatea forței de muncă și prin
furnizarea de sprijin pentru informare, de consiliere și servicii de
orientare la nivel național și transfrontalier. În același
timp, rolul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă s-a
schimbat ca urmare a recentei crize economice și a nevoii de servicii mai
personalizate. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar
trebui să devină furnizori a unei game largi de servicii de
învățare pe tot parcursul vieții (și anume evaluarea
competențelor, formare, orientare profesională, găsirea unor
locuri de muncă potrivite profilurilor candidaților, consiliere
acordată clienților) și să satisfacă nevoile
persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. În plus, EURES ar
trebui să promoveze noi metode de lucru cu serviciile private de ocupare a
forței de muncă. Instrumentul
european de microfinanțare Progress A
desfășura activități independente este una dintre
modalitățile prin care persoanele fără loc de muncă
pot intra pe piața muncii. Crearea de locuri de muncă prin crearea
și consolidarea de noi întreprinderi joacă un rol cheie în realizarea
obiectivelor strategiei Europa 2020: un număr semnificativ de locuri de
muncă noi în Uniune sunt create în întreprinderile nou înființate
și aproape 85% dintre aceste locuri de muncă au fost create în
microîntreprinderi. Cu toate acestea, Uniunea este departe de a exploata
întregul potențial în această privință. Unul dintre
principalele obstacole în calea creării de întreprinderi este lipsa
accesului la finanțare, în special la micro-credite, care a fost
amplificată de criza economică recentă. Sectorul de
microfinanțare al Europei nu a ajuns încă la maturitate. Pentru a
crește, instituțiile europene de microfinanțare ar trebui
să construiască și să mențină modele de
finanțare adecvate. Prin urmare, există o nevoie clară de
consolidare a capacităților instituționale (în special ale
instituțiilor de microfinanțare nebancare) pentru a acoperi costurile
de constituire și de finanțare pentru împrumuturi ale grupurilor
țintă cu risc ridicat. Programul Uniunii
Europene pentru schimbări sociale și inovare socială are drept
scop să sporească coerența acțiunilor UE în domeniul social
și al ocupării forței de muncă, reunind programul Progress,
EURES și Instrumentul european de microfinanțare și beneficiind
de experiența dobândită din acestea. În plus, programul oferă
posibilitatea de a simplifica punerea în aplicare prin dispoziții comune
care reglementează, printre altele, obiectivele generale comune, tipologia
comună a acțiunilor și raționalizarea raportării
și evaluării. De asemenea, programul prevede un set limitat de
dispoziții specifice care se aplică celor trei axe (Progress, EURES
și Microfinanțare și antreprenoriat social) pentru a ține
seama de cerințele legale (de exemplu, normele referitoare la procedura
comitetelor care se aplică numai axei Progress, cerințele specifice
în materie de acoperire geografică, raportare și evaluare în cazul
axei Microfinanțare și antreprenoriat social). ·
Obiectivul propunerii Programul va urmări
să contribuie la următoarele obiective generale:
(a)
să încurajeze adeziunea la obiectivele Uniunii
în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al
condițiilor de muncă în rândul principalilor responsabili politici
europeni și naționali, precum și în rândul altor părți
interesate pentru a determina realizarea unor acțiuni concrete și
coordonate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre; (b)
să sprijine dezvoltarea unor sisteme adecvate,
accesibile și eficiente de protecție socială și a
piețelor muncii și să faciliteze reforma politică, prin
promovarea unei bune guvernări, a învățării reciproce
și a inovării sociale; (c)
să modernizeze legislația Uniunii în
conformitate cu principiile reglementării inteligente și să
garanteze aplicarea efectivă a legislației Uniunii în domeniile
legate de condițiile de muncă; (d)
să promoveze mobilitatea geografică a
lucrătorilor și să stimuleze oportunitățile de ocupare
a forței de muncă prin dezvoltarea piețelor europene ale muncii,
deschise și accesibile tuturor; (e)
să promoveze ocuparea forței de
muncă și incluziunea socială prin creșterea
disponibilității și accesibilității
microfinanțărilor pentru categoriile vulnerabile și
microîntreprinderi și prin facilitarea accesului la finanțare pentru
întreprinderile sociale. Secțiunile privind „egalitatea de gen”
și „nediscriminarea” din programul Progress vor fi incluse în noile
instrumente din domeniul justiției. Totuși,
în urmărirea obiectivelor sale, programul Uniunii Europene pentru
schimbări sociale și inovare socială promovează integrarea
aspectelor care țin de egalitatea de gen și de nediscriminare. 2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU
PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI ·
Consultarea părților interesate În contextul revizuirii actualului program
Progress, Comisia a organizat o consultare în două etape: 1.
A fost înființat un grup de lucru format din
reprezentanții principalelor părți interesate din cadrul
programului, cu scopul de a oferi Comisiei o serie de recomandări privind
conceptul, obiectivele, punerea în aplicare și finanțarea viitorului
instrument. 2.
Între 4 aprilie și 21 mai 2011, s-a
desfășurat o consultare publică online privind un nou instrument
care va succeda programului Progress. În cursul anului 2011, grupul de lucru
EURES și responsabilii serviciilor publice pentru ocuparea forței de
muncă au avut discuții specifice privind viitorul EURES. În ceea ce privește microfinanțarea,
Comisia a centralizat opiniile exprimate de Rețeaua europeană de
microfinanțare (EMN), care reprezintă sectorul de microfinanțare
al Uniunii, de autoritățile de gestionare a Fondului Social European
și a Fondului European de Investiții (care pun în aplicare
instrumentul de microfinanțare Progress în numele Comisiei) și de
Banca Europeană de Investiții. În
plus, au fost luate în considerare concluziile a două ateliere organizate
de serviciile Comisiei, care au vizat atât microfinanțarea, cât și
sprijinirea spiritului antreprenorial social. ·
Evaluarea impactului A fost realizată o evaluare a impactului
compozită pentru instrumentele financiare aflate în responsabilitatea
Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și
Incluziune, care vizează Fondul social european, Fondul european de
ajustare la globalizare, programul Progress, EURES și instrumentul de
microfinanțare Progress[1]. Evaluarea impactului a examinat trei opțiuni: –
opțiunea 1: politicile în vigoare
rămân neschimbate: în cadrul acestei
opțiuni, programul Progress, EURES și instrumentul de
microfinanțare Progress continuă să existe ca instrumente
distincte care însoțesc Fondul social european. –
opțiunea 2: un nou program integrat pentru
schimbări sociale și inovare socială:
noul program este format din trei axe distincte, dar complementare: Progress,
EURES și Microfinanțare și antreprenoriat social. –
opțiunea 3: un instrument unic pentru
ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: un astfel de instrument ar avea o componenta de gestionare comună
(Fondul social european) și o componentă de gestionare directă. Evaluarea impactului a concluzionat că
opțiunea 2 este cea preferată, întrucât ar aduce cele mai multe
beneficii în termeni de creștere a eficienței, masă
critică, coerență și eficacitate, evitând totodată
riscurile politice și instituționale. 3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII ·
Temeiul juridic Propunerea se bazează pe articolul 46
litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a) și
articolul 175 alineatul (3) din Tratat. ·
Principiile subsidiarității și
proporționalității Deoarece obiectivele programului propus pentru
schimbări sociale și inovare socială nu pot fi realizate în mod
satisfăcător de statele membre, Uniunea poate adopta măsuri în
conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este
prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În
conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la
articolul în cauză, prezentul regulament nu depășește ceea
ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor în cauză. 4. IMPLICAȚIILE BUGETARE Creditele financiare pentru punerea în
aplicare a programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014
și 31 decembrie 2020 se vor ridica la 958,19 milioane EUR (la
prețurile curente). 2011/0270 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI AL CONSILIULUI de instituire a unui program al Uniunii
Europene pentru schimbări sociale și inovare socială PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46 litera (d),
articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a) și articolul 175
alineatul (3), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act
legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic
și Social European[2],
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[3], hotărând în conformitate cu procedura
legislativă ordinară, întrucât: (1)
În conformitate cu Comunicarea Comisiei „A
budget for Europe 2020”[4]
(Un buget pentru Europa 2020), care recomandă raționalizarea și
simplificarea instrumentelor de finanțare ale Uniunii și orientarea
acestora atât către plusul de valoare pe care îl aduc Uniunii, cât și
către impact și rezultate, prezenta decizie instituie un program al
Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială
(denumit în continuare „programul”) care să permită continuarea
și dezvoltarea activităților desfășurate în temeiul
Deciziei nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
24 octombrie 2006 de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea
forței de muncă și solidaritate socială – Progress[5], al
Regulamentului (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a
lucrătorilor în cadrul Uniunii[6]
și al Deciziei 2003/8/CE a Comisiei din 23 decembrie 2002 de punere în
aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului cu privire la
compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă[7] și
al Deciziei nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare
Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune
socială[8]
(denumit în continuare „instrument”). (2)
La 17 iunie 2010, Consiliul European a aprobat
propunerea Comisiei pentru o Strategie Europa 2020 pentru ocuparea
forței de muncă și o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii, care prevede cinci obiective
principale (dintre care trei referitoare la ocuparea forței de muncă,
lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale și educație)
și șapte inițiative strategice, creând astfel un cadru politic
coerent pentru următorul deceniu. Consiliul European propunea mobilizarea
generală a instrumentelor și politicilor corespunzătoare ale UE
pentru a sprijini realizarea obiectivelor comune și invita statele membre
să accelereze acțiunile coordonate. (3)
În conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a adoptat, la 21
octombrie 2010, orientări pentru politicile de ocupare a forței de
muncă care, alături de orientările generale pentru politicile
economice ale statelor membre și ale Uniunii, adoptate în conformitate cu
articolul 121 din Tratat, cuprind orientări integrate privind Europa 2020.
Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a
orientărilor integrate ale strategiei Europa 2020 și, în special,
orientările 7, 8 și 10, sprijinind totodată punerea în aplicare
a inițiativelor strategice, acordând o atenție deosebită
Platformei europene împotriva sărăciei și excluziunii sociale,
Agendei pentru noi competențe și locuri de muncă și
inițiativei „Tineretul în mișcare”. (4)
Platforma europeană împotriva
sărăciei și excluziunii sociale și inițiativele
strategice pentru inovare ale Uniunii consideră inovarea socială ca
un instrument puternic pentru a soluționa problemele sociale generate de
îmbătrânirea populației, sărăcie, șomaj, noile modele
de organizare a muncii și noile stiluri de viață și pentru
a răspunde așteptărilor cetățenilor în ceea ce
privește justiția socială, educația și asistența
medicală. Programul ar trebui să susțină acțiuni
destinate să accelereze inovarea socială în domenii de politică
care intră în domeniul său de acțiune și țin de
sectorul public, privat și terțiar, ținând seama în mod
corespunzător de rolul autorităților regionale și locale.
În special, acesta ar trebui să contribuie la identificarea, evaluarea
și dezvoltarea de soluții inovatoare și practici prin
experimentare socială pentru a furniza statelor membre o
asistență mai eficientă în reformarea piețelor muncii
și a politicilor de protecție socială ale acestora. De asemenea,
programul ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru
parteneriatele transnaționale și crearea de rețele între actorii
publici, privați și din sectorul terțiar, precum și pentru
sprijinirea implicării lor în elaborarea și punerea în aplicare a
unor abordări noi în vederea satisfacerii nevoilor sociale presante
și soluționării problemelor sociale. (5)
În conformitate cu Strategia Europa 2020, programul
ar trebui să urmărească o abordare coerentă pentru
promovarea ocupării forței de muncă și lupta împotriva
excluziunii sociale și a sărăciei. Punerea în aplicare a
programului ar trebui raționalizată și simplificată, în
special printr-un set de dispoziții comune care includ, printre altele,
obiectivele generale, tipologia acțiunilor, monitorizarea și
dispozițiile privind evaluarea. Programul ar trebui să se
concentreze, de asemenea, asupra proiectelor de anvergură cu o valoare
adăugată clară pentru UE, pentru a atinge masa critică
și a reduce sarcina administrativă atât pentru beneficiari, cât
și pentru Comisie. De asemenea, ar trebui
să se utilizeze mai mult opțiunile de simplificare a costurilor
(finanțări cu sume forfetare și la rate fixe), în special pentru
implementarea programelor de mobilitate. Programul ar trebui să servească
drept ghișeu unic pentru furnizorii de microfinanțări, acordând
finanțare pentru microcredite, dezvoltarea capacităților și
asistență tehnică. În cele din urmă, programul ar
trebui să prevadă flexibilitate bugetară prin constituirea unei
rezerve care urmează a fi alocată în fiecare an în funcție de
prioritățile politice. (6)
Uniunea ar trebui să se doteze cu o bază
analitică solidă pentru a sprijini elaborarea politicilor în domeniul
social și al ocupării forței de muncă. O astfel de
bază de date aduce un plus de valoare acțiunilor naționale,
oferind o dimensiune europeană și un mijloc de comparație pentru
culegerea datelor și dezvoltarea instrumentelor și metodelor
statistice și a indicatorilor comuni, cu scopul de a oferi o imagine
completă a situației în domeniul ocupării forței de
muncă, al politicii sociale și al condițiilor de muncă pe
întreg teritoriul Uniunii și pentru a asigura evaluări de înaltă
calitate ale eficienței și eficacității programelor și
politicilor. (7)
Uniunea se află într-o poziție
privilegiată pentru a oferi o platformă a Uniunii destinată
schimburilor de politici și învățării reciproce între
statele membre în domeniul social și al ocupării forței de
muncă. Cunoașterea politicilor aplicate în alte țări
și a rezultatelor acestora extinde gama de opțiuni pe care le au la
dispoziție responsabilii politici, determină noi evoluții ale
politicilor și încurajează reforma națională. (8)
Preocuparea principală a politicii sociale a
Uniunii este asigurarea existenței unor standarde minime și
îmbunătățirea constantă a condițiilor de muncă în
Uniune. Uniunea joacă un rol important atât în adaptarea cadrului
legislativ în funcție de modelele de organizare a muncii în schimbare
și de noile riscuri pentru sănătate și siguranță,
în conformitate cu principiile reglementării inteligente, cât și în
finanțarea măsurilor menite să asigure respectarea strictă
a normelor UE privind protecția drepturilor lucrătorilor. (9)
Organizațiile societății civile care
activează în diverse domenii joacă un rol important în atingerea
obiectivelor programului, participând la procesul de elaborare a politicilor
și contribuind la inovarea socială. (10)
Uniunea s-a angajat să consolideze dimensiunea
socială a mondializării, prin promovarea la nivel internațional
a unor standarde de muncă decente, fie direct față de
țări terțe, fie indirect, prin cooperare cu organizații
internaționale. În consecință,
este necesar să se dezvolte relații adecvate cu țările
terțe care nu participă la program, în vederea contribuirii la
realizarea obiectivelor programului, ținând seama de existența unor
acorduri relevante între aceste țări și Uniune. Astfel,
reprezentanții acestor țări terțe pot participa la
evenimente de interes comun (conferințe, ateliere și seminare) organizate
în țările care participă la program. De asemenea, trebuie
dezvoltată colaborarea cu organizațiile internaționale în
cauză, în special cu Organizația Internațională a Muncii
(OIM), Consiliul Europei și Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a pune în aplicare programul
într-un mod care să țină seama de rolul acestor
organizații. (11)
În conformitate cu articolele 45 și 46 din
Tratat, Regulamentul (UE) nr. 492/2011 prevede dispoziții destinate
să asigure libera circulație a lucrătorilor, prin intermediul
unei colaborări strânse între statele membre și cu Comisia. EURES ar
trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor
muncii, stimulând mobilitatea geografică transnațională a
lucrătorilor, asigurând o mai mare transparență pe piața
muncii, garantând compensarea ofertelor și cererilor de locuri de
muncă și sprijinind activitățile în domeniul
recrutării, consilierea și serviciile de orientare la nivel
național și transfrontalier, contribuind astfel la realizarea
obiectivelor strategiei Europa 2020. (12)
Domeniul de aplicare al EURES ar trebui extins cu
scopul de a dezvolta programe specifice de mobilitate la nivelul Uniunii pentru
a ocupa posturile în domeniile în care s-au constatat lipsuri. În conformitate
cu articolul 47 din Tratat, programul ar trebui să faciliteze mobilitatea
în rândul tinerilor lucrători. (13)
Strategia Europa 2020 și în special orientarea
7 identifică activitățile independente și spiritul
antreprenorial ca fiind esențiale pentru a realiza o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[9]. (14)
Lipsă de acces la credit este unul dintre
principalele obstacole în fața creării de întreprinderi, în special
în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Trebuie
accelerate eforturile Uniunii și cele naționale în acest domeniu
pentru a crește oferta de microfinanțări și a satisface
cererile celor care au cea mai mare nevoie de acestea, și anume
șomerii și persoanele vulnerabile care doresc să pornească
sau să dezvolte o microîntreprindere, inclusiv sub formă de
activitate independentă, dar nu au acces la credite. Ca un prim pas, în
2010 Parlamentului European și Consiliului instituie instrumentul. (15)
Pentru a facilita accesul la microfinanțare pe
tânăra piață de microfinanțare a Uniunii, este
necesară dezvoltarea capacității instituționale a
furnizorilor de microfinanțare, în special a instituțiilor de
microfinanțare nebancare, în conformitate cu Comunicarea Comisiei „O
inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor”[10]. (16)
Întreprinderile sociale sunt o piatră de
temelie a economiei de piață sociale pluraliste a Europei. Ele pot
acționa ca vectori ai schimbărilor sociale, oferind soluții
inovatoare, și să aducă astfel o contribuție valoroasă
la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. Programul ar trebui să
îmbunătățească accesul la finanțare pentru
întreprinderile sociale și să contribuie astfel la inițiativa
privind antreprenoriatul social lansată de Comisie[11]. (17)
Pentru a profita de experiența
instituțiilor financiare internaționale, în special a Grupului
Băncii Europene de Investiții, Comisia ar trebui să
întreprindă acțiuni care implică microfinanțarea și
antreprenoriatul social în mod indirect, încredințând sarcinile de
execuție a bugetului instituțiilor financiare în conformitate cu
regulamentul financiar. Folosirea resurselor Uniunii concentrează
influența instituțiilor financiare internaționale și a
altor investitori, uniformizează soluțiile și facilitează
astfel accesul la finanțare a microîntreprinderilor, inclusiv a
persoanelor care desfășoară activități independente
și a întreprinderilor sociale. Prin urmare, Uniunea contribuie la
dezvoltarea sectorului emergent al întreprinderilor sociale și a
pieței de microfinanțare din Uniune și încurajează
activitățile transfrontaliere. (18)
În conformitate cu articolele 8 și 10 din
Tratat, programul ar trebui să sprijine integrarea în toate
activitățile sale a obiectivelor de egalitate de gen și de
luptă împotriva discriminării. Trebuie efectuate monitorizări
și evaluări periodice pentru a evalua modul în care sunt abordate în
activitățile programului aspectele care țin de egalitatea de gen
și de lupta împotriva discriminării. (19)
În conformitate cu articolul 9 din Tratat,
programul ar trebui să se asigure că, în definirea și punerea în
aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, se ține seama de
cerințele legate de promovarea unui nivel înalt de ocupare a forței
de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate și de
lupta împotriva excluziunii sociale. (20)
Pentru a asigura o comunicare mai eficientă
către publicul larg și sinergii mai puternice între acțiunile de
comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate
activităților de informare și comunicare în conformitate cu
prezentul regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea orizontală a
priorităților politice ale Uniunii Europene în măsura în care au
legătură cu obiectivele generale ale prezentului regulament. (21)
Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot
fi realizate în mod satisfăcător la nivelul statelor membre și
că, în consecință, având în vedere amploarea și efectele
lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta
măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel
cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea
Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității,
prevăzut la articolul în cauză, prezentul regulament nu
depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor
în cauză. (22)
Prezentul regulament stabilește, pentru
întreaga durată a programului, o sumă totală care constituie
principala referință pentru autoritatea bugetară în cadrul
procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul
interinstituțional din {…} dintre Parlamentul European, Consiliu și
Comisie privind cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară.
(23)
Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să
fie protejate prin măsuri corespunzătoare pe tot parcursul ciclului
cheltuielilor, respectiv prevenirea, detectarea și investigarea
neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau
utilizate incorect și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni. (24)
Comisiei ar trebui să i se confere
competențe de executare, cu scopul a se asigura existența de
condiții uniforme pentru punerea în aplicare a măsurilor în cadrul
axelor EURES și Microfinanțarea și antreprenoriat social ale
programului. (25)
Competențele de executare referitoare la
acțiunile desfășurate în cadrul axei Progress a programului ar
trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de
stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de
control de către statele membre al exercitării competențelor de
executare de către Comisie[12].
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Titlul I
Dispoziții comune Articolul 1
Obiect 1.
Prezentul regulament instituie un program al
Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială
(denumit în continuare „programul”) al cărui scop este de a contribui la
punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, a obiectivelor sale principale
și a orientărilor integrate, prin acordarea de sprijin financiar
pentru obiectivele Uniunii Europene în materie de promovare a unui nivel
ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții
sociale adecvate, lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei
și îmbunătățirea condițiilor de muncă. 2.
Programul se desfășoară între 1
ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Articolul 2
Definiții În sensul prezentului regulament: (a)
„Întreprindere socială” înseamnă o
întreprindere al cărei obiectiv principal este să producă mai
degrabă un impact social decât un profit general pentru proprietarii
și acționarii săi. Aceasta operează pe piață
producând bunuri și servicii într-un mod antreprenorial și inovator
și folosește surplusurile în principal pentru atingerea unor scopuri
sociale. Este administrată într-un mod responsabil și transparent,
implicându-i pe lucrători, clienți și părțile
interesate vizate de activitățile sale economice. (b)
„Microcredit” înseamnă un împrumut în valoare
de până la 25 000 EUR. (c)
„Microîntreprinderea” este o întreprindere care
angajează mai puțin de 10 persoane, inclusiv persoane care
îndeplinesc activități independente, și a cărei cifră
de afaceri și/sau bilanț anual total nu depășește 2 milioane
EUR, în conformitate cu Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003
privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și
mijlocii[13]. (d)
„Microfinanțarea” include garanții,
contragaranții, microcredite, capital propriu și cvasi‑capital
acordate persoanelor și microîntreprinderilor; Articolul 3
Structura programului 3.
Programul este alcătuit din următoarele
trei axe complementare: (a) Axa Progress, care sprijină
dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor
sociale și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și a
legislației în domeniul condițiilor de muncă și
promovează elaborarea unor politici și inovarea bazate pe dovezi, în
colaborare cu parteneri sociali, organizații ale societății
civile și alte părți interesate; (b) Axa EURES, care sprijină
activitățile desfășurate de rețeaua EURES, adică
serviciile de specialitate solicitate de statele membre ale SEE și
Confederația Elvețiană și alte părți interesate
pentru a dezvolta activitățile de schimburi de informații
și diseminare și alte forme de cooperare în vederea promovării
mobilității geografice a lucrătorilor; (c) Axa Microfinanțare și
antreprenoriat social, care facilitează accesul antreprenorilor la
finanțare, în special a persoanelor celor mai îndepărtate de
piața muncii și a întreprinderilor sociale. 4.
Dispozițiile comune prevăzute la
articolele 1-14 se aplică celor trei axe stabilite la alineatul (1)
literele (a), (b) și (c), și fiecărei secțiuni i se
aplică, de asemenea, dispoziții specifice. Articolul 4
Obiectivele generale ale programului 1.
Programul urmărește să contribuie la
următoarele obiective generale: (a)
să încurajeze adeziunea la obiectivele Uniunii
în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al
condițiilor de muncă în rândul principalilor responsabili politici
europeni și naționali, precum și în rândul altor părți
interesate pentru a determina realizarea unor acțiuni concrete și
coordonate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre; (b)
să sprijine dezvoltarea unor sisteme adecvate,
accesibile și eficiente de protecție socială și a
piețelor muncii și să faciliteze reforma politică, prin
promovarea unei bune guvernări, a învățării reciproce
și a inovării sociale; (c)
să modernizeze legislația Uniunii în
conformitate cu principiile reglementării inteligente și să
garanteze aplicarea efectivă a legislației Uniunii în domeniile
legate de condițiile de muncă; (d)
să promoveze mobilitatea geografică a
lucrătorilor și să stimuleze oportunitățile de ocupare
a forței de muncă prin dezvoltarea piețelor europene ale muncii,
deschise și accesibile tuturor; (e)
să promoveze ocuparea forței de
muncă și incluziunea socială prin creșterea
disponibilității și accesibilității
microfinanțărilor pentru categoriile vulnerabile și
microîntreprinderi și prin facilitarea accesului la finanțare pentru
întreprinderile sociale. 2.
În vederea îndeplinirii acestor obiective,
programul urmărește: (a)
să promoveze egalitatea între femei și
bărbați și să combată discriminarea pe motive de sex,
rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap,
vârstă sau orientare sexuală; (b)
să se asigure că, în definirea și
punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, se ține
seama de cerințele legate de promovarea unui nivel înalt de ocupare a
forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate
și de lupta împotriva excluziunii sociale. Articolul 5
Buget 1.
Creditele financiare pentru punerea în aplicare a
programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31
decembrie 2020 se ridică la 958,19 milioane EUR[14]. 2.
Axelor prevăzute la articolul 3 alineatul (1)
li se alocă, cu titlu indicativ, următoarele procente: (a)
60% pentru axa Progress, din care cel puțin
17% se alocă pentru promovarea experimentării sociale ca metodă
de testare și pentru evaluarea soluțiilor inovatoare în vederea
dezvoltării acestora; (b)
15% pentru axa EURES; (c)
20% pentru axa Microfinanțare și
antreprenoriat social. Restul de 5% vor fi împărțiți între
axe în fiecare an în funcție de prioritățile politice. 3.
Comisia poate folosi creditele menționate la
alineatul (1) pentru a finanța asistența tehnică și/sau
administrativă, în special în legătură cu auditul,
externalizarea traducerilor, reuniunile experților și
activitățile de informare și comunicare în avantajul comun al
Comisiei și al beneficiarilor. 4.
Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea
bugetară în limitele stabilite în cadrul financiar multianual. Articolul 6
Tipuri de acțiuni În cadrul programului, pot fi finanțate
următoarele tipuri de acțiuni: 1.
Activități analitice: (a)
colectarea de date și statistici, elaborarea
de metodologii comune, clasificări, indicatori și valori de
referință; (b)
anchete, studii, analize și rapoarte, inclusiv
prin finanțarea rețelelor de experți; (c)
evaluări și analize de impact; (d)
monitorizarea și evaluarea transpunerii
și aplicării legislației Uniunii; (e)
conceperea și punerea în practică a
experimentării sociale ca metodă de testare și evaluare a
soluțiilor inovatoare în vederea dezvoltării acestora; (f)
diseminarea rezultatelor activităților
analitice. 2.
Activități de învățare
reciprocă, sensibilizare și diseminare: (a)
schimburi și diseminare de bune practici,
abordări inovatoare și experiență, evaluări inter
pares, evaluare comparativă și învățare reciprocă
la nivel european; (b)
evenimente, conferințe și seminarii
legate de Președinția Consiliului; (c)
formarea juriștilor, a politicienilor și
a consilierilor EURES; (d)
elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte
și materiale educaționale; (e)
activități de informare și
comunicare; (f)
crearea și întreținerea sistemelor
informatice în vederea schimbului și difuzării de informații cu
privire la politica și legislația Uniunii, precum și de
informații referitoare la piața muncii. 3.
Sprijin pentru actorii principali în ceea ce
privește: (a)
cheltuielile de funcționare ale principalelor
rețele europene, ale căror activități se referă
și contribuie la obiectivele axei Progress; (b)
consolidarea capacităților
administrațiilor naționale și a serviciilor de specialitate
responsabile de promovarea mobilității geografice desemnate de
statele membre, precum și a furnizorilor de microcredite; (c)
organizarea de grupuri de lucru compuse din funcționari
naționali, pentru a monitoriza punerea în aplicare a legislației
Uniunii; (d)
dezvoltarea de rețele și cooperarea la
nivel european între organismele specializate, autorități
naționale, regionale și locale și serviciile de ocupare a
forței de muncă; (e)
finanțarea observatorilor la nivel european; (f)
schimburi de personal între administrațiile
naționale. 4.
Acțiuni de promovare a mobilității
persoanelor în Uniune, în special crearea unei platforme digitale multilingve
pentru compensarea cererilor și ofertelor de locuri de muncă și
programele de mobilitate specifice, destinate să ocupe posturile acolo
unde au fost identificate lipsuri pe piața muncii și/sau să
ajute anumite grupuri de lucrători cum sunt tinerii. 5.
Sprijin acordat întreprinderilor sociale și
pentru microfinanțare, în special prin intermediul instrumentelor
financiare prevăzute în partea I titlul VIII din Regulamentul
nr. XXX/2012 [Regulament financiar nou] privind normele financiare
aplicabile bugetului anual al Uniunii și prin intermediul subvențiilor. Articolul 7
Acțiuni comune Acțiunile eligibile în cadrul programului pot fi
puse în aplicare concomitent cu alte instrumente ale Uniunii, cu condiția
ca aceste acțiuni să îndeplinească atât obiectivele programului,
cât și ale altor instrumente în cauză. Articolul 8
Coerență și complementaritate 1.
Comisia, în cooperare cu statele membre, se
asigură că activitățile desfășurate în cadrul
programului sunt coerente cu alte acțiuni ale Uniunii și
complementare acestora, în special cu cele din cadrul Fondului social european
(FSE) și în domenii precum dialogul social, justiția și
drepturile fundamentale, educație, formare profesională și
politica în domeniul tineretului, cercetare și inovare, antreprenoriat,
sănătate, extindere și relații externe, precum și în
politica economică generală. 2.
Activitățile care beneficiază de
sprijin acordat în cadrul programului sunt conforme cu legislația Uniunii
și cea națională, inclusiv cu normele privind ajutoarele de
stat. Articolul 9
Colaborarea cu comitetele Comisia stabilește relații cu
comitetele care au de a face cu politici, instrumente și acțiuni
relevante pentru program cu scopul de a le informa corespunzător și
periodic cu privire la modul în care decurge punerea în aplicare a programului.
Articolul 10
Diseminarea rezultatelor și comunicare 1.
Rezultatele acțiunilor puse în aplicare în
cadrul programului sunt comunicate și diseminate în mod
corespunzător, pentru a maximiza impactul, durabilitatea și valoarea
lor adăugată la nivelul Uniunii. 2.
Activitățile de comunicare contribuie,
de asemenea, la comunicarea orizontală a priorităților politice
ale Uniunii Europene, în măsura în care au legătură cu
obiectivele generale ale prezentului regulament. Articolul 11
Dispoziții financiare 1.
Comisia gestionează programul în conformitate cu
[Regulament financiar nou] nr. XXXX/2012 privind normele financiare
aplicabile bugetului anual al Uniunii (denumit în continuare „Regulamentul
financiar”)[15]. 2.
Finanțarea sub formă de sumă
forfetară, prin aplicarea unui barem pentru costurile unitare și la
rate forfetare pot fi utilizate în cazul sprijinului acordat
participanților la program, în special pentru programele de mobilitate
menționate la articolul 6 alineatul (4). Articolul 12
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii 1.
Comisia ia măsuri preventive adecvate pentru a
se asigura că, atunci când sunt întreprinse acțiunile finanțate
în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii sunt
protejate împotriva fraudei, corupției și a altor activități
ilegale, prin controale eficiente, iar în cazul în care se constată
nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și,
dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni efective,
proporționale și disuasive, în conformitate cu articolul 325 din Tratat,
cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie
1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților
Europene[16]
și cu Regulamentul financiar. 2.
Comisia sau reprezentanții acesteia și
Curtea de Conturi au competențe de control, pe baza documentelor și
la fața locului, în cazul tuturor beneficiarilor de subvenții, al
contractanților și subcontractanților, precum și al
părților terțe care au primit fonduri din partea Uniunii. OLAF
este autorizat să efectueze controale și inspecții la fața
locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o
astfel de finanțare, în conformitate cu procedurile prevăzute în
Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996
privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de
Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale
Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[17] cu scopul de a constata
eventuale cazuri de fraudă, corupție sau alte activități
ilegale în legătură cu vreun acord de subvenționare sau vreo
decizie sau contract privind finanțarea din partea Uniunii. 3.
Fără a aduce atingere dispozițiilor
de la alineatele (1) și (2), deciziile, acordurile și contractele
care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament acordă
în mod expres Comisiei, OLAF și Curții de Conturi competența de
a efectua astfel de audituri, controale și inspecții la fața
locului. Articolul 13
Monitorizare Pentru a monitoriza cu regularitate programul
și a aduce ajustările necesare priorităților sale politice
și de finanțare, Comisia întocmește rapoarte bienale de
monitorizare și le trimite Parlamentului European și Consiliului.
Aceste rapoarte prezintă rezultatele programului și măsura în
care activitățile din cadrul acestuia au abordat aspecte care
țin de egalitatea de gen și de lupta împotriva discriminării,
inclusiv aspectele privind accesibilitatea. Articolul 14
Evaluare 1.
Până la sfârșitul anului 2017, se
realizează o evaluare intermediară a programului pentru a măsura
progresele înregistrate în realizarea obiectivelor sale, a stabili dacă
resursele sale au fost folosite în mod eficient și a evalua valoarea
adăugată a programului la nivelul Uniunii. 2.
Cel târziu la doi ani de la expirarea programului,
Comisia efectuează o evaluare ex post a impactului și a valorii
adăugate la nivelul Uniunii și transmite un raport cu privire la
evaluarea respectivă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului
Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Titlul II
Dispoziții specifice Capitolul I
Axa Progress Articolul 15
Obiective specifice Pe lângă obiectivele generale
prevăzute la articolul 4, obiectivele specifice ale axei Progress sunt: (a)
să dobândească și să difuzeze
informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se
asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării
forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor
de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru
nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din
alte țări participante; (b)
să faciliteze schimbul de informații
eficient și cuprinzător, învățarea reciprocă și
dialogul la nivel european, național și internațional privind
politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă
și legislația în domeniul condițiilor de muncă, cu scopul
de a sprijini statele membre și alte țări participante în
elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației
Uniunii; (c)
să furnizeze sprijin financiar responsabililor
politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și a politicilor
în domeniul pieței muncii, să dezvolte capacitatea actorilor
principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea
socială și să faciliteze accesul la informațiile și
competențele corespunzătoare; (d)
să furnizeze organizațiilor Uniunii
și celor naționale sprijin financiar pentru a le stimula capacitatea
de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii
Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă
și a legislației în domeniul condițiilor de muncă. Articolul 16
Participare 1.
Următoarele țări pot participa la
axa Progress: (a)
statele membre; (b)
țările membre ale AELS și SEE, în
conformitate cu dispozițiile Acordului SEE; (c)
țările candidate și potențial
candidate, în conformitate cu principiile generale și termenii și
condițiile generale prevăzute în acordurile-cadru încheiate cu aceste
țări pentru participarea lor la programele Uniunii; 2.
Accesul la axa Progress este deschis tuturor
organismelor, actorilor și instituțiilor publice și/sau private,
în special: (a)
autorități naționale, regionale
și locale; (b)
servicii de ocupare a forței de muncă; (c)
organisme specializate prevăzute de
legislația Uniunii; (d)
parteneri sociali; (e)
organizații neguvernamentale, în special cele
din Uniune; (f)
instituții de învățământ
superior și institute de cercetare; (g)
experți în evaluare și în analiza
impactului; (h)
oficii naționale de statistică; (i)
mass-media. 3.
Comisia poate să coopereze cu organizații
internaționale, în special cu Consiliul Europei, OCDE, OIM și cu
Banca Mondială. 4.
Comisia poate să coopereze cu țări
terțe care nu participă la program. Reprezentanții acestor
țări terțe pot participa la evenimente de interes comun
(conferințe, ateliere și seminarii) care se desfășoară
în țările care participă la program, iar costurile
participării lor pot fi acoperite de program. Articolul 17
Competențele de executare conferite Comisiei 1.
Următoarele măsuri necesare pentru
punerea în aplicare a axei Progress se adoptă în conformitate cu procedura
de examinare menționată la articolul 18 alineatul (3). (a)
planurile de lucru multianuale care stabilesc prioritățile
de politică și finanțare pe termen mediu; (b)
planurile de lucru anuale, care includ criteriile
pentru selecția beneficiarilor în urma unor cereri de propuneri. 2.
Toate celelalte măsuri necesare pentru punerea
în aplicare a axei Progress se adoptă în conformitate cu procedura
consultativă prevăzută la articolul 18 alineatul (2). Articolul 18
Comitetul 1.
Comisia este asistată de un comitet.
Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2.
În cazul în care se face trimitere la prezentul
alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE)
nr. 182/2011. 3.
În cazul în care se face trimitere la prezentul
alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE)
nr. 182/2011. Articolul 19
Măsuri tranzitorii Acțiunile inițiate înainte de 1
ianuarie 2014 pe baza Deciziei 1672/2006/CE (secțiunile 1, 2 și 3
menționate la articolul 3 din decizia menționată) continuă
să fie reglementate de decizia respectivă. În ceea ce privește
aceste acțiuni, comitetul menționat la articolul 13 din decizia
respectivă se înlocuiește cu comitetul prevăzut la articolul 18
din prezentul regulament.
Capitolul II
Axa EURES Articolul 20
Obiective specifice Pe lângă obiectivele generale
prevăzute la articolul 4, obiectivele specifice ale axei EURES sunt: (a)
să se asigure că ofertele și
cererile de locuri de muncă și toate informațiile aferente sunt
transparente pentru potențialii solicitanți și angajatori; acest
lucru se realizează prin schimbul și difuzarea acestor
informații la nivel transnațional, interregional și
transfrontalier, utilizând formulare standard de interoperabilitate; (b)
să creeze servicii pentru recrutarea
și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor
și cererilor de locuri de muncă la nivel european; acest obiectiv
acoperă toate etapele plasării, de la pregătirea în faza
anterioară recrutării până la asistența ulterioară
recrutării în vederea integrării cu succes a solicitantului pe
piața muncii; aceste servicii includ programe specifice de mobilitate,
destinate să ocupe posturile acolo unde au fost identificate lipsuri pe
piața muncii și/sau să ajute anumite grupuri de lucrători
cum sunt tinerii. Articolul 21
Participare 1.
Următoarele țări pot participa la
axa EURES: (a)
statele membre; (b)
țările membre ale AELS și SEE, în
conformitate cu dispozițiile Acordului SEE și ale Acordului dintre
Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte,
și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind
libera circulație a persoanelor[18]. 2.
Accesul la axa EURES este deschis tuturor organismelor,
actorilor și instituțiilor publice și private, desemnate de un
stat membru sau de Comisie, care îndeplinesc condițiile de participare la
rețeaua EURES, în conformitate cu Decizia 2003/8/CE a Comisiei[19]. Aceste organisme și
organizații includ în special: (a)
autorități naționale, regionale
și locale; (b)
servicii de ocupare a forței de muncă; (c)
organizații sociale partenere și alte
părți interesate. Capitolul III
Axa Microfinanțare și antreprenoriat social Articolul 22
Obiective specifice Pe lângă obiectivele generale
prevăzute la articolul 4, obiectivele specifice ale axei
Microfinanțare și antreprenoriat social sunt: 1. Facilitarea accesului la
microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia
pentru: (a)
persoanele care și-au pierdut sau riscă
să își piardă locul de muncă sau care au
dificultăți de integrare sau reintegrare pe piața muncii,
persoanele care se confruntă cu amenințarea excluderii sociale sau
cele vulnerabile, aflate într-o situație dezavantajoasă în
privința accesului la piața de credit convențională și
care doresc să deschidă sau să-și dezvolte propria
microîntreprindere; (b)
microîntreprinderile, în special cele care
angajează persoane din categoria celor menționate la litera (a); 2. Dezvoltarea
capacității instituționale a furnizorilor de microcredite; 3. Sprijinirea creării de
întreprinderi sociale, în special prin facilitarea accesului la finanțare. Articolul 23
Participare 1.
Accesul la axa Microfinanțare și
antreprenoriat social este deschis organismelor publice și private
înființate la nivel național, regional sau local în țările
menționate la articolul 16 alineatul (1) care acordă în
țările respective: (c)
microfinanțări pentru persoane și
microîntreprinderi; (d)
finanțări pentru întreprinderile sociale. 2.
Pentru a veni în ajutorul beneficiarilor finali
și a crea microîntreprinderi competitive și viabile, organismele
publice și private care desfășoară activitățile
menționate la alineatul (1) litera (a) cooperează strâns cu
organizațiile care reprezentă interesele beneficiarilor finali ai
microcreditelor și cu organizațiile, în special cele sprijinite de
FSE, care le oferă acestor beneficiari finali programe de mentorat și
formare. 3.
Organismele publice și private care
desfășoară activitățile menționate la alineatul
(1) litera (a) respectă standardele înalte în materie de
guvernanță, gestionare și protecția consumatorilor în
conformitate cu principiile enunțate în Codul european de bună
conduită pentru furnizorii de microcredite (European Code of Good
Conduct for Microcredit Provision) și caută să evite supraîndatorarea
persoanelor și a întreprinderilor. Articolul 24
Contribuția financiară Cu excepția acțiunilor comune,
creditele financiare alocate axei Microfinanțare și antreprenoriat
social acoperă costul întreg al acțiunilor implementate prin
intermediul instrumentelor financiare, inclusiv plata obligațiilor
către intermediarii financiari, cum sunt pierderile din garanții,
comisioanele de gestionare ale instituțiilor financiare
internaționale care gestionează contribuția Uniunii, precum
și orice alte costuri eligibile. Articolul 25
Gestionare 1.
Pentru a pune în aplicare instrumentele și
subvențiile menționate la articolul 6 alineatul (5), Comisia poate
să încheie acorduri cu entitățile menționate la articolul
55 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) din Regulamentul
nr. XXX/2012 [Regulament financiar nou 2012] privind normele financiare
aplicabile bugetului anual al Uniunii și în special cu Banca
Europeană de Investiții și cu Fondul european de
investiții. Acele acorduri prevăd dispoziții detaliate pentru
executarea sarcinilor încredințate instituțiilor financiare
respective, precum dispozițiile care precizează necesitatea de a
asigura adiționalitatea și coordonarea cu instrumentele financiare
ale Uniunii și cele naționale existente și de a repartiza în mod
echilibrat resursele între statele membre și alte țări
participante. Instrumentele financiare, cum sunt instrumentele de preluare a
riscului, instrumentele de capitaluri proprii și instrumentele de debit
pot fi furnizate prin intermediul investițiilor într-o structură de
investiții dedicată. 2.
Acordurile menționate la alineatul (1) din
prezentul articol prevăd obligația instituțiilor financiare
internaționale de a reinvesti resursele și veniturile, inclusiv
dividendele și rambursările, în acțiunile menționate la
articolul 6 alineatul (5) pentru o perioadă de zece ani de la data
începerii programului. 3.
În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din
[Regulamentul financiar], veniturile și plățile generate de un
instrument financiar se alocă instrumentului financiar respectiv. În cazul
instrumentelor financiare stabilite deja în cadrul financiar multianual
precedent, veniturile și plățile generate de operațiunile
inițiate în perioada precedentă se alocă instrumentului
financiar în perioada curentă. 4.
La expirarea acordurilor încheiate cu
instituțiile financiare internaționale sau după încetarea
perioadei alocate pentru investițiile efectuate de structurile de
investiții specializate, veniturile și sumele restante datorate Uniunii
se plătesc în bugetul general al Uniunii. 5.
Instituțiile financiare internaționale
și, după caz, administratorii de fonduri încheie acorduri scrise cu
organismele publice și private menționate la articolul 23. Aceste
acorduri prevăd obligațiile furnizorilor publici și privați
de a utiliza resursele puse la dispoziție în cadrul axei
Microfinanțare și antreprenoriat social în conformitate cu
obiectivele stabilite la articolul 22 și de a furniza informații
pentru redactarea rapoartelor anuale prevăzute la articolul 26. Articolul 26
Rapoartele de punere în aplicare 1.
Instituțiile financiare internaționale
și, după caz, administratorii de fonduri trimit Comisiei rapoarte
anuale de punere în aplicare în care precizează activitățile
pentru care s-a acordat sprijin și descriu execuția financiară a
acestora, precum și alocarea și accesibilitatea
finanțărilor și a investițiilor în funcție de sector
și tipul beneficiarilor, menționează cererile aprobate sau
respinse și contractele încheiate de organismele publice și private
în cauză, acțiunile finanțate și rezultatele acestora,
inclusiv în termeni de impact social, crearea de locuri de muncă și
caracterul durabil al sprijinului acordat întreprinderilor. 2.
Informațiile furnizate în aceste rapoarte
anuale de punere în aplicare sunt incluse în rapoartele bienale de monitorizare
prevăzute la articolul 13. Aceste rapoarte de monitorizare includ
rapoartele anuale prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Decizia nr.
283/2010/UE. Articolul 27
Evaluare 1.
Evaluarea finală prevăzută la
articolul 14 alineatul (2) include evaluarea finală prevăzută la
articolul 9 din Decizia nr. 283/2010/UE. 2.
Comisia efectuează o evaluare finală
specifică a axei Microfinanțare și antreprenoriat social cel
târziu în termen de un an de la expirarea acordurilor cu instituțiile
financiare internaționale. Articolul 28
Modificări Decizia nr. 283/2010/UE se modifică
după cum urmează: (a)
La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește
cu următorul text: '4. La expirarea instrumentului, sumele restante
datorate Uniunii sunt puse la dispoziție pentru microfinanțare
și sprijin acordat întreprinderilor sociale în conformitate cu
regulamentul nr. XX/201X/.” (b)
La articolul 8, alineatele (3) și (4) se
elimină. Articolul 29 Prezentul regulament intră în vigoare în
ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, Pentru Parlamentul European Pentru
Consiliu Președintele Președintele FIȘĂ FINANCIARĂ
LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI 1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei 1.2. Domeniul
(domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB 1.3. Tipul
propunerii/inițiativei 1.4. Obiectiv(e)
1.5. Motivele
propunerii/inițiativei 1.6. Durata
acțiunii și impactul financiar al acesteia 1.7. Metoda
(metodele) de gestionare preconizată (preconizate) 2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme
de monitorizare și raportare 2.2. Sistemul
de gestionare și control 2.3. Măsuri
de prevenire a fraudelor și a neregulilor 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL
PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica
(rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară
(liniile bugetare) vizată (vizate) 3.2. Impactul
estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului
estimat asupra cheltuielilor 3.2.2. Impactul estimat
asupra creditelor operaționale 3.2.3. Impactul estimat
asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.4. Compatibilitatea cu
cadrul financiar multianual actual 3.2.5. Participarea terților
la finanțare 3.3. Impactul estimat asupra veniturilor FIȘĂ
FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI
1.
CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1.
Titlul propunerii/inițiativei
Regulament
de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și
inovare socială
1.2.
Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în
structura ABM/ABB[20]
În
prezent: Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, politicile
comunitare în domeniul ocupării forței de muncă/instrumente
comunitare în domeniul ocupării forței de muncă: Progress (04 04
01), EURES (04 03 04), EPMF (04 04 15) Viitoarele
perspective financiare multianuale: Rubrica 1 (Agenda de dezvoltare
socială)
1.3.
Tipul propunerii/inițiativei
þPropunerea/inițiativa se referă la o
acțiune nouă ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a
unei acțiuni pregătitoare ¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei
acțiuni existente ¨ Propunerea/inițiativa
se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune
nouă
1.4.
Obiective
1.4.1.
Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e)
al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
Scopul
programului este de a contribui la punerea în aplicare a strategiei Europa
2020, a obiectivelor sale principale (sărăcia, ocuparea forței
de muncă și educația) și a orientărilor integrate (în
special orientările 7, 8 și 10), prin acordarea de sprijin financiar
pentru obiectivele Uniunii Europene în materie de promovare a unui nivel
ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții
sociale adecvate, lupta împotriva excluziunii sociale și a
sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de
muncă.
1.4.2.
Obiectivul (obiectivele) specific(e) și
activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză
Obiective specifice: 1.
să dobândească și să difuzeze
informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se
asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării
forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor
de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru
nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din
alte țări participante; 2.
să faciliteze schimbul de informații
eficient și cuprinzător, învățarea reciprocă și
dialogul la nivel european, național și internațional privind
politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de
muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă,
cu scopul de a sprijini statele membre și alte țări participante
în elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației
Uniunii; 3.
să furnizeze sprijin financiar responsabililor
politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și a politicilor
în domeniul pieței muncii, să dezvolte capacitatea actorilor
principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea
socială și să faciliteze accesul la informațiile și
competențele corespunzătoare; 4.
să furnizeze organizațiilor Uniunii
și celor naționale sprijin financiar pentru a le stimula capacitatea
de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii
Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă
și a legislației în domeniul condițiilor de muncă. Activitatea (activitățile) ABM/ABB
vizată (vizate): 04 04 01 și 04 01 04 10 Obiective specifice: 1.
să se asigure că ofertele și
cererile de locuri de muncă și toate informațiile aferente sunt
transparente pentru potențialii solicitanți și angajatori; acest
lucru se realizează prin schimbul și difuzarea acestor
informații la nivel transnațional, interregional și
transfrontalier, utilizând formulare standard de interoperabilitate; 2.
să creeze servicii pentru recrutarea
și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor
și cererilor de locuri de muncă la nivel european; acest obiectiv
acoperă toate etapele plasării, de la pregătirea în faza
anterioară recrutării până la asistența ulterioară
recrutării în vederea integrării cu succes a solicitantului pe
piața muncii; aceste servicii includ programe specifice de mobilitate,
destinate să ocupe posturile acolo unde au fost identificate lipsuri pe
piața muncii și/sau să ajute anumite grupuri de lucrători
cum sunt tinerii. Activitatea (activitățile) ABM/ABB
vizată (vizate): 04 03 04 și 04 01 04 04 Obiective specifice: 1. Facilitarea accesului la
microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia
pentru: (a)
persoanele care și-au pierdut sau riscă
să își piardă locul de muncă sau care au
dificultăți de integrare sau reintegrare pe piața muncii,
persoanele care se confruntă cu amenințarea excluderii sociale sau
cele vulnerabile, aflate într-o situație dezavantajoasă în
privința accesului la piața de credit convențională și
care doresc să deschidă sau să-și dezvolte propria
microîntreprindere; (b)
microîntreprinderile, în special cele care
angajează persoane din categoria celor menționate la litera (a); 2. Dezvoltarea
capacității instituționale a furnizorilor de microcredite; 3. Sprijinirea creării de
întreprinderi sociale, în special prin facilitarea accesului la finanțare. Activitatea (activitățile)
ABM/ABB vizată (vizate): 04 04 15 și 04 01 04 11 Rezultat(e) preconizat(e) și impact Principalul
obiectiv al programului este de a realiza schimbări pozitive în
situația socio‑economică, determinând, de exemplu, un nivel mai
ridicat al ocupării forței de muncă, mai puțină
sărăcie, un grad mai mare de incluziune socială și
condiții de lucru mai bune. Eforturile se vor concentra asupra
îndeplinirii obiectivului strategiei Europa 2020 de creștere
favorabilă incluziunii și a principalelor obiective conexe acordând
un sprijin de valoare acțiunilor-cheie din cadrul inițiativelor
strategice „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”,
„Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii
sociale” și „Tineretul în mișcare”. Cu
toate acestea, programul va avea o influență foarte redusă
asupra schimbărilor efective în situația socio-economică. Mai
degrabă, obiectivul primordial și rolul instrumentului succesor este
de a sprijini dezvoltarea, coordonarea și punerea în aplicare a unor
politici moderne, eficiente și inovatoare ale Uniunii în domeniul social
și al ocupării forței de muncă pentru îndeplinirea
principalului obiectiv menționat anterior prin: –
sprijinirea procesului de elaborare a politicilor
Uniunii în domeniul legislativ, în conformitate cu principiile
reglementării inteligente, în ceea ce privește o coordonare
politică/ guvernanță economică mai bună; –
o atenție deosebită acordată
dimensiunii transnaționale a politicilor Uniunii în domeniul social
și al ocupării forței de muncă, a căror promovare
necesită acțiuni concertate în toate statele membre; –
sprijinirea acțiunilor colective care se
susțin reciproc, întreprinse de statele membre ale UE pentru a consolida
cooperarea în cadrul Uniunii și a încuraja învățarea
reciprocă și inovarea socială; –
crearea de servicii pentru recrutarea și
plasarea lucrătorilor (în special a tinerilor) în câmpul muncii prin
compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel
european, încurajând astfel mobilitatea geografică a lucrătorilor; –
facilitarea accesului la finanțare pentru
antreprenori, în special persoanele cele mai îndepărtate de piața
muncii, și pentru întreprinderile sociale.
1.4.3.
Indicatori ai rezultatelor și impactul
acestora
Gestionarea
bazată pe rezultate utilizată în actualul program Progress și
monitorizarea anuală a performanțelor s-au dovedit a fi o modalitate
bună de a demonstra realizările programului, precum și de a spori
responsabilitatea Uniunii. Bazându-se pe
această experiență, noul program dispune de o logică
clară de intervenție (obiectivele specifice SMART contribuie la
realizarea obiectivelor generale) și de un set de indicatori ai
rezultatelor și ai impactului corespunzători. Trebuie reținut
faptul că activitățile legate de axa Progress au drept scop
să contribuie la obiectivele strategice ale Strategiei Europa 2020 și
nu prevăd, ca atare, furnizarea de bunuri sau servicii; pe de altă
parte, activitățile care au legătură cu axa Progress au un
impact indirect asupra dezvoltării politicilor UE în domeniul social
și al ocupării forței de muncă, având în vedere că un
proces mai eficient de elaborare a politicilor va determina rezultate
socio-economice mai bune. Întrucât axa Progress se bazează în principal pe
politici, stabilirea indicatoarelor este problematică și același
lucru este valabil pentru stabilirea obiectivelor cantitative la un nivel mai
global (în acest caz, măsurătoarea se bazează în principal pe
indicatori indirecți). Prin
urmare, este foarte greu ca cele patru obiective specifice să devină
cu adevărat „măsurabile”, având în vedere că sunt specifice,
realizabile, realiste și determinate în timp (până la sfârșitul
programului). De exemplu, evenimentele de
învățare reciprocă nu pot fi cuantificate deoarece numărul
și subiectul lor depinde de interesul și voința statelor membre
de a găzdui astfel de evenimente și de a participa la ele; la fel, volumul informațiilor depinde de
nevoile legate de elaborarea politicilor. Din
acest motiv, se propune utilizarea variabilelor, cum sunt gradul de
satisfacție și informare în rândul părților interesate,
anchete cu privire la modul în care este perceput rolul UE în politica
socială și de ocupare a forței de muncă, precum și
utilizarea preconizată și efectivă a realizărilor axei
Progress. Din motive similare, nu se pot
stabili ținte specifice pe termen mediu în toate cazurile. Cu toate acestea, abordarea respectă în
continuare principiile gestionării bazate pe rezultate care prevede
obiective eficiente la un nivel apropiat de activitatea ca atare. A
se vedea lista indicatorilor de la secțiunea 2.1.2.
1.5.
Motivele propunerii/inițiativei
1.5.1.
Cerința (cerințele) de îndeplinit pe
termen scurt sau lung
Programul
va urmări să sprijine Comisia, statele membre și principalele
părți interesate în elaborarea, coordonarea și punerea în
aplicare a reformelor politice eficiente care vor avea drept scop
soluționarea următoarelor probleme pe termen lung: –
nivelul ridicat al șomajului, în special în
rândul lucrătorilor slab calificați, al lucrătorilor în
vârstă, al migranților și persoanelor cu handicap; –
o piață a muncii tot mai
fragmentată, caracterizată prin apariția unor modele de
organizare a muncii mai flexibile și alte provocări care au un impact
asupra siguranței locurilor de muncă și asupra condițiilor
de lucru; –
diminuarea forței de muncă și
creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială ca
urmare a schimbărilor demografice (îmbătrânirea populației); –
un număr inacceptabil de mare de persoane care
trăiesc sub pragul de sărăcie și în condiții de
excludere socială. Pe
termen scurt, programul va avea drept scop abordarea următoarelor
probleme/necesități: –
necesitatea unor dovezi, statistici și
indicatori siguri și comparabili la nivelul UE, pentru ca politica și
legislația în domeniul social și al ocupării forței de
muncă să fie relevante pentru nevoile, problemele și
condițiile din fiecare stat membru; –
necesitatea unui exercițiu de
învățare reciprocă în UE pentru o cunoaștere mai bună
a obiectivelor și politicilor UE și o adeziune mai puternică la
acestea în rândul responsabililor politici și al părților
interesate; –
necesitatea unui sprijin financiar adecvat acordat
responsabililor politici în scopul testării, evaluării și
dezvoltării de soluții inovatoare; –
mobilitatea geografică limitată în Europa
și sprijin insuficient pentru găsirea unor oferte de muncă
potrivite pentru solicitanții de locuri de muncă; –
accesul insuficient la finanțare și la
microcredite pentru întreprinderile sociale și șomeri, persoanele
expuse riscului de a-și pierde locul de muncă și persoanele care
provin din grupuri dezavantajate, de exemplu tinerii sau persoanele în
vârstă sau migranții.
1.5.2.
Valoarea adăugată a implicării UE
UE
se află într-o poziție privilegiată pentru a oferi o
platformă europeană destinată schimburilor de politici și
învățării reciproce în domeniul social și al ocupării
forței de muncă între statele membre (inclusiv țările
membre ale SEE și țările candidate). Cunoașterea
politicilor desfășurate în alte țări crește gama de
opțiuni disponibile pentru responsabilii politici, declanșează
evoluții politice inovatoare și încurajează reformele
naționale. Acțiunea
UE aduce un plus de valoare acțiunilor la nivel național, oferind o
dimensiune europeană colectării și comparării dovezilor,
asigurând dezvoltarea instrumentelor și metodelor statistice și a
indicatorilor comuni, pentru a crea o imagine completă a situației
sociale și a ocupării forței de muncă. Astfel de dovezi
colectate la nivel european constituie o condiție prealabilă pentru o
bună analiză a principalelor dificultăți în domeniul social
și al ocupării forței de muncă cu care se confruntă
fiecare stat membru. De asemenea, sunt esențiale pentru monitorizarea
progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor strategiei Europa 2020
și pentru redactarea recomandărilor specifice pentru fiecare
țară necesare în cadrul „semestrului european”. Necesitatea
aplicării mai bune a legislației UE a fost recunoscută ca
prioritate absolută în cadrul agendei pentru o reglementare
inteligentă. Modernizarea legislației pentru a crea condiții de
egalitate și a garanta un nivel comun de protecție juridică
pentru toți în UE în domeniul sănătății și
securității la locul de muncă și în dreptul muncii este
realizată cel mai bine la nivelul UE. UE este, de asemenea, în cea mai
bună poziție pentru a finanța măsuri de
îmbunătățire a respectării normelor UE și de
reexaminare sistematică a aplicării legislației UE în toate
statele membre. Dezvoltarea
capacității principalelor rețele ale societății civile
la nivel european, astfel încât acestea să poată susține și
dezvolta obiectivele politicii sociale ale Uniunii se poate face cel mai bine
la nivelul UE. Datorită
noului program, în special axei EURES, statele membre vor beneficia de o
mobilitate mai mare pe piața muncii în interiorul UE, ceea ce ar putea
ajuta la ocuparea posturilor pentru care nu există candidați
suficienți sau care sunt greu de ocupat și astfel ar stimula
activitatea economică și ar contribui la creșterea economică.
Mobilitatea mai mare pe piața europeană a muncii este, de asemenea,
esențială pentru realizarea unui spațiu fără frontiere
interne și pentru întărirea coeziunii economice și sociale
și a cetățeniei europene active. Instituțiile UE și în
special Comisia, care dispune de resurse administrative, competențe
și de capacitatea de a coordona o rețea transnațională ca
EURES, ar trebui să sprijine și să faciliteze acțiunea de
stimulare a mobilității geografice a lucrătorilor. De asemenea,
Comisia poate să aducă un plus de valoare rețelei EURES prin
elaborarea de politici destinate să înlăture ultimele obstacole în
calea liberei circulații, să faciliteze schimburile de bune practici
și învățarea reciprocă între membrii rețelei EURES. Creșterea
disponibilității microcreditelor se poate realiza cel mai bine la
nivel european: în primul rând, Comisia, în cooperare cu Fondul european de
investiții, poate să se bazeze pe experiența dobândită din
actualul instrument european de microfinanțare Progress și din alte
inițiative ale UE în domeniul microfinanțării. Instituțiile
de microfinanțare din toate statele membre pot profita acum de aceste
competențe fără ca autoritățile lor naționale,
regionale sau locale să își folosească resursele pentru a
institui sisteme similare. Acțiunea
la nivelul UE ar putea netezi calea pentru o acțiune mai
hotărâtă în viitor la nivel național și regional și,
prin urmare, ar trebui să cuprindă dezvoltarea
capacităților și mobilizarea intermediarilor și a
multiplicatorilor pentru a crea un ecosistem cuprinzător de sprijin. În
plus, în cazul în care resursele financiare sunt reunite la nivel european,
este mai probabil să fie atrase finanțări suplimentară de
la terți investitori cum ar fi Banca Europeană de Investiții,
care, în cazul instrumentului de microfinanțare Progress, a egalat
contribuția de 100 de milioane EUR a UE. Acest lucru este valabil, de
asemenea, pentru un fond european de capital propriu pentru investiții în
întreprinderile sociale, care ar putea atrage mai multe resurse de la alți
investitori.
1.5.3.
Învățăminte desprinse din
experiențele anterioare similare
Evaluarea
intermediară a programului Progress (2007-2013) concluzionează
că obiectivele sale sunt extrem de importante pentru îndeplinirea
obiectivelor strategice ale Comisiei, astfel cum au fost stabilite în Strategia
de la Lisabona și în Strategia Europa 2020. Principalele tipuri de
activități (activități analitice și de
învățare reciprocă, sprijinul pentru actorii principali) din
cadrul programului sunt eficiente în îndeplinirea obiectivelor sale.
Planificarea anuală, punerea în aplicare, ciclul de monitorizare și
evaluarea activităților sunt considerate în general adecvate; cu toate acestea, se recomandă elaborarea unei
planificări multianuale care să stabilească obiectivele de
politică pe termen lung, alături de prioritățile anuale de
finanțare. O
evaluare ex-post a rețelei EURES (2006-2008) arată că, în
comparație cu alte rețele ale UE, EURES se concentrează într-o
măsură mult mai mare asupra oportunităților de angajare
și este, de asemenea, singura rețea care urmărește să
ofere servicii de plasare a forței de muncă specifice. Portalul EURES
pentru mobilitatea forței de muncă este apreciat de solicitanții
de locuri de muncă, de persoanele care își schimbă locul de
muncă și de angajatori, care găsesc avantaje clare în
posibilitatea de a accesa sau publica informații privind posturile vacante
în întreaga Europă. Întrucât
UE a început să acorde sprijin pentru microfinanțare de-abia în a
doua jumătate a anului 2010, nu a fost realizată încă o evaluare
independentă. Judecând după reacțiile părților
interesate (Rețeaua europeană de
microfinanțare – EMN), care
reprezintă sectorul european de microfinanțare, instrumentul european
de microfinanțare se ridică la așteptările lor. El
stimulează înființarea de programe de sprijin naționale sau
regionale, realizează economii de scară și/sau reduce la minimum
riscul proastei funcționări în domenii în care un stat membru de unul
singur nu poate să reunească masa critică necesară și
generează avantaje mai mari decât programele naționale la scară
mică.
1.5.4.
Coerența și posibila sinergie cu alte
instrumente relevante
Comisia,
în cooperare cu statele membre, se va asigura că activitățile
desfășurate în cadrul programului sunt coerente și nu se
suprapun cu alte acțiuni ale Uniunii fiind complementare acestora, în
special cu cele din cadrul Fondului social european (FSE) și în domenii
precum dialogul social, justiția și drepturile fundamentale,
educație, formare profesională și politica în domeniul
tineretului, cercetare și inovare, antreprenoriat, sănătate,
extindere și relații externe, precum și în politica
economică generală.
1.6.
Durata acțiunii și impactul financiar al
acesteia
þ Propunere/inițiativă cu durată
limitată –
þ Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la
31.12.2020 –
þ Impact financiar din 2014 până în 2020. ¨ Propunere/inițiativă cu durată
nelimitată –
Punere în aplicare cu o perioadă de demarare
din AAAA până în AAAA, –
urmată de o perioadă de funcționare
la capacitate maximă.
1.7.
Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)
þ Gestionare centralizată directă de către Comisie ¨ Gestionare centralizată
indirectă, prin delegarea sarcinilor de
execuție către: –
¨ agenții executive –
¨ organisme instituite de Comunități –
¨ organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu
public. –
¨ persoane cărora li se încredințează executarea unor
acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea
Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul
articolului 49 din Regulamentul financiar ¨ Gestionare partajată cu statele membre ¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe þ Gestionare în comun
cu organizații internaționale Gestionarea
centralizată directă (articolul 53a din Regulamentul financiar) se
aplică tuturor activităților desfășurate în cadrul
axelor Progress și EURES. Activitățile desfășurate în
cadrul axei Microfinanțare și antreprenoriat social vor fi
întreprinse în conformitate cu tipul de gestionare în comun (Comisia va semna
acorduri cu instituții financiare internaționale, ca de exemplu
BEI/FEI).
2.
MĂSURI DE GESTIONARE
2.1.
Norme de monitorizare și raportare
2.1.1.
Dispoziții privind monitorizarea și
evaluarea
Programul
va fi monitorizat o dată la doi ani atât pentru a evalua progresele în
sensul atingerii obiectivelor sale generale și specifice în funcție de
o serie de indicatori clari, cât și pentru a se putea aduce
ajustările necesare politicilor și priorităților de
finanțare. Monitorizarea va face posibilă, de asemenea, evaluarea
modului în care activitățile din cadrul programului abordează
aspectele care țin de egalitatea de gen și de lupta împotriva
discriminării. Dacă este cazul, indicatorii ar trebui să fie
defalcați în funcție de sex, vârstă și handicap. Programul
va face obiectul unor evaluări intermediare și ex-post. Evaluarea intermediară va urmări să
măsoare progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor programului,
să stabilească dacă resursele sale au fost utilizate eficient
și să evalueze valoarea adăugată europeană a acestuia. Raport de evaluare intermediară trebuie
prezentat până la sfârșitul anului 2017, pentru a sta la baza
elaborării unui instrument care va succeda programului. În plus, evaluarea
finală examinează impactul programului. Raportul
de evaluare ex-post trebuie prezentat până la sfârșitul anului
2022. Dată
fiind durata de viață mai lungă a axei Microfinanțare
și antreprenoriat social (investițiile vor fi efectuate în termen de
până la zece ani de la punerea în funcțiune a instrumentului), va fi
realizată o evaluare finală specifică pentru această
axă cel târziu la un an de la terminarea acordului încheiat între Comisie
și Fondul european de investiții.
2.1.2.
Indicatorii de performanță
Obiective generale Indicatori || Situația actuală || Obiective pe termen lung Încurajarea adeziunii la obiectivele Uniunii în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă în rândul principalilor responsabili politici europeni și naționali, precum și în rândul altor părți interesate pentru a determina realizarea unor acțiuni concrete și coordonate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre Participarea activă a părților interesate la nivelul UE și în statele membre în dezbaterea problemelor comune și în adoptarea de acțiuni concrete pentru soluționarea lor || Nu există o metodă uniformă de măsurare a gradului de implicare a părților interesate în dezbaterea politică. Evaluările recente[21] au arătat că participarea părților interesate diferă în funcție de subiectul politic abordat și de statul membru. Ultimul raport anual privind performanța Progress sugerează tendința autorităților (UE, naționale, regionale sau locale) de a avea legături mai strânse între ele decât cu parteneri sociali și ONG-uri. || Participarea la fel de activă a tuturor părților interesate la nivelul UE și în toate statele membre Acceptarea recomandărilor relevante pentru fiecare țară || Indicatorul se bazează pe recomandările specifice pentru fiecare țară care au fost elaborate pentru prima dată în iunie 2011. Potrivit evaluării pe care a făcut-o Comisia în cazul rapoartelor strategice naționale și al recomandărilor specifice integrate, trei sferturi dintre statele membre dispun de politici sau strategii conforme cu obiectivele UE. || Toate statele membre acceptă recomandările specifice pentru fiecare țară în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă (după cum dovedesc strategiile și politicile incluse în programele ulterioare de reformă națională) Sprijinirea dezvoltării unor sisteme adecvate, accesibile și eficiente de protecție socială și a piețelor muncii și facilitarea reformei politice, prin promovarea unei bune guvernanțe, a învățării reciproce și a inovării sociale Incidența utilizării rezultatelor inovării sociale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor referitoare la piața activă a muncii și la protecția socială || Sprijinirea inovării sociale este un nou domeniu de intervenție. Nu există o abordare mai sistematică care să permită utilizarea deplină a rezultatelor inovării sociale pe piața activă a muncii și în politicile de protecție socială. || Fiecare stat membru raportează în programul său de reformă națională cel puțin un exemplu de preluare preconizată sau efectivă a rezultatelor disponibile ale inovării sociale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor referitoare la piața activă a muncii și la protecția socială Sensibilizarea cu privire la inovarea socială || A se vedea mai sus. || A se vedea mai sus. Modernizarea legislației Uniunii în conformitate cu principiile reglementării inteligente și garantarea aplicării efective a legislației Uniunii în domeniile legate de condițiile de muncă Parte din: (a) acquis-ul legislativ (directive) revizuit în totalitate (b) numărul de propuneri concrete de revizuire (renunțare, fuzionare) a legislației existente sau de elaborare a unei noi legislații || (a) O directivă („directiva privind timpul de lucru”) este în curs de revizuire. (b) n/a. || (a) 100% dintre directive referitoare la aspecte care țin de condițiile de muncă sunt revizuite integral la sfârșitul programului. (b) Acolo este necesar, Comisia inițiază acțiuni de modificare, clarificare sau simplificare a legislației existente sau de elaborare a unei noi legislații, dacă acestea se justifică printr-o evaluare a impactului și, după caz, după consultarea partenerilor sociali ai UE. Respectarea legislației UE de către statele membre (rată de transpunere și factor de fragmentare) || În 2010, rata de transpunere era de 98,3% pentru directivele în domeniul muncii și de 100% pentru directivele referitoare la sănătatea și securitatea la locul de muncă; factorii de fragmentare corespunzători erau de 5% și 0%. Analiza istorică indică că aceste rate au tendința să scadă după introducerea de legislație nouă. Având în vedere eventualele acțiuni ale Comisiei de modificare, clarificare sau simplificare a legislației existente sau de elaborare a unei noi legislații, este important să se păstreze o rată de transpunere ridicată și un factor de fragmentare scăzut. || Rată de transpunere de 100% și factor de fragmentare scăzut, de 0% Punere în aplicare și aplicare activă || În prezent, punerea în aplicare și aplicarea activă sunt evaluate din punct de vedere calitativ (prin rețele formate din experți independenți și evaluări realizate de aceștia) și diferă în funcție de directivă și de țară. || 100% dintre directivele referitoare la condițiile de muncă sunt puse în aplicare și aplicate în mod activ în aproape toate statele membre (evaluare calitativă) Promovarea mobilității geografice a lucrătorilor și stimularea oportunităților de ocupare a forței de muncă prin dezvoltarea piețelor europene ale muncii, deschise și accesibile tuturor Impactul mobilității geografice asupra PIB‑ului statelor membre || Se fac încercări preliminare de a modela și evalua impactul pentru anumite țări (respectiv Regatul Unit și Irlanda), care nu acoperă însă întreaga Uniune. Raportul din 2008 privind ocuparea forței de muncă în Europa estimează că fluxurile de mobilitate din UE-8 au contribuit, până în 2007, cu 0,4% la creșterea PIB-ului Irlandei și cu 0,3% la creșterea PIB-ului Regatului Unit. || Impactul mobilității geografice asupra PIB‑ului statelor membre este evaluat pentru întreaga Uniune și este pozitiv. Previziunile pe termen lung prevăd o creștere a PIB-ului Irlandei cu 1,7% și al Regatului Unit cu 0,6% în 2015 față de situația dinainte de extindere. Impactul mobilității geografice asupra scăderii numărului de posturi vacante neocupate/pentru ocuparea cărora nu există candidați || Se fac încercări preliminare de a modela și evalua impactul pentru anumite țări, care nu acoperă însă întreaga Uniune. || Impactul mobilității geografice asupra scăderii numărului de posturi vacante neocupate/pentru ocuparea cărora nu există candidați este evaluat pentru întreaga Uniune și este pozitiv. Diferențele în ceea ce privește participarea pe piața muncii și ratele de angajare a lucrătorilor mobili între țara gazdă și țara de origine || În rândul lucrătorilor mobili în sensul mobilității în interiorul UE ratele de angajare sunt mai mari decât în rândul lucrătorilor nemobili. || Informațiile vor fi furnizate de ancheta privind forța de muncă a Eurostat și de alte statistici. Promovarea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțărilor pentru categoriile vulnerabile și microîntreprinderi și prin facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile sociale Numărul întreprinderilor înființate sau consolidate care au beneficiat de sprijinul UE || 0 || 51 000 (dintre care 1 000 de întreprinderi sociale) Numărul de locuri de muncă create sau menținute prin înființarea sau dezvoltarea unei întreprinderi || Potrivit unei evaluări a programului-cadru pentru competitivitate și inovare, au fost create 1,2 locuri de muncă pe microcredit acordat || Profilul persoanelor (inclusiv, dacă este posibil, vârsta, sexul, apartenența la o minoritate, handicap, statutul profesional) care au creat sau dezvoltat o întreprindere cu sprijin din partea UE sub formă de microfinanțare || Nu este disponibil || 50% dintre beneficiari sunt șomeri sau persoane din grupuri defavorizate
Obiective specifice Indicatori || Ultimele rezultate cunoscute || Obiectiv pe termen mediu 1. Dobândirea și difuzarea de informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din alte țări participante Gradul de satisfacție a părților interesate de informațiile generate de program și utilizarea declarată a acestora || Diverse părți interesate (Comisia, PE, administrații naționale, organisme de punere în aplicare, parteneri sociali, ONG-uri, etc.) folosesc informațiile generate de actualul program Progress. În 2010, ancheta anuală arată că cei care știu de existența informațiilor generate (aproximativ 50%) le consideră utile (aproximativ 85% dintre părțile interesate intervievate) și le utilizează (preconizează să le utilizeze). || Extinderea numărului de părți interesate care știu de existența informațiilor generate de program (cunoașterea mai bună a principalelor rezultate: 75% dintre părțile interesate intervievate) și menținerea unei rate de satisfacție ridicate (minimum 85% dintre părțile interesate intervievate) Proporția inițiativelor politice lansate de DG EMPL care sunt alimentate de informațiile generate de program || Nu este disponibil. || 100% dintre inițiativele politice ale UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă și din legislația în domeniul condițiilor de muncă sunt alimentate de informațiile generate de program Proporția eforturilor[22] destinate dezvoltării de noi informații (anterior inexistente) (idei, concepte, abordări, modele, analize prospective) || Nu există estimări exacte, dar ponderea bugetului alocat pentru generarea acestui tip de informații se situează în jurul a 10-20%. Se așteaptă ca acest procent să crească, având în vedere în special accentul pus pe inovarea socială. || Cel puțin 25% din buget este destinat generării de noi informații (anterior inexistente) (idei, concepte, abordări, modele, analize prospective) 2. Facilitarea schimbului de informații eficient și cuprinzător, a învățării reciproce și a dialogului la nivel european, național și internațional privind politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă, cu scopul de a sprijini statele membre și alte țări participante în elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației Uniunii Câștigul declarat în ceea ce privește înțelegerea mai bună a politicilor și obiectivelor UE (inclusiv, după caz, integrarea aspectelor care țin de gen,nediscriminare și accesibilitate) || Aproximativ 89% dintre respondenții în cadrul anchetei anuale din 2010 afirmă că participarea la evenimentele finanțate în cadrul programului Progress i-a ajutat să înțeleagă mai bine obiectivele politice ale UE. || 9 din 10 părți interesate afirmă că participarea la evenimentele finanțate în cadrul programului i-a ajutat să înțeleagă mai bine politicile și obiectivele UE. Măsura în care activitățile de învățare reciprocă/schimb de informații sunt cuprinzătoare și îndeplinesc condițiile minime pentru consultare || Ancheta de monitorizare din 2010 arată că evenimentele de învățare reciprocă finanțate în cadrul programului Progress sunt deosebit de apreciate pentru claritatea subiectelor discutate și implicarea factorilor de decizie corespunzători (4 din 5 părți interesate intervievate au exprimat o opinie favorabilă), dar sunt văzute ceva mai puțin bine în ceea ce privește participarea altor părți interesate (parteneri sociali, ONG-uri, etc.). || 4 din 5 părți interesate afirmă că activitățile de învățare reciprocă/schimb de informații sunt cuprinzătoare și îndeplinesc toate condițiile pentru consultare Utilizarea (preconizată/efectivă) informațiilor pentru elaborarea/promovarea politicilor declarată de participanții implicați, dar și de alți factori de decizie și părți interesate || Ancheta ex-post privind evenimentele finanțate în cadrul programului Progress în 2010 a arătat că aproximativ 2/3 dintre participanți au intenționat să utilizeze sau chiar au utilizat informațiile pentru elaborarea sau promovarea politicilor. Principala dificultate însă (în special în cazul evenimentelor de învățare reciprocă) este încurajarea schimbului de informații dobândite cu alți factori de decizie și părți interesate (respectiv, cu cei care nu au participat la evenimente). || - 3 din 4 participanți implicați declară că folosesc (preconizează sau folosesc efectiv) informațiile dobândite. - Îmbunătățirea schimbului de informații cu alți factori de decizie și părți interesate (care nu au participat la evenimente) 3. Furnizarea de sprijin financiar responsabililor politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și ale politicilor în domeniul pieței muncii, dezvoltarea capacității actorilor principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea socială și facilitarea accesului la informațiile și competențele corespunzătoare Utilizarea (preconizată/efectivă) informațiilor pentru elaborarea/promovarea politicilor și pentru alte experimente sociale declarată de participanții implicați, dar și de alți factori de decizie și părți interesate || Sprijinirea inovării sociale este un domeniu nou de intervenție, adică nu există un precedent pentru aceasta. || Având în vedere noutatea acestui tip de activitate, este de așteptat ca până la 2/3 dintre participanții implicați să declare utilizarea preconizată sau efectivă a informațiilor dobândite prin experimentarea socială în scopul elaborării/promovării politicilor și/sau pentru alte experimente sociale. Existența condițiilor necesare (resurse financiare, accesul la cunoștințele și competențele corespunzătoare) pentru conceperea și punerea în practică a experimentelor sociale în domeniul politicii UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă: capacitatea adecvată a principalilor actori || Sprijinirea inovării sociale este un domeniu nou de intervenție, adică nu există un precedent pentru aceasta. || Principalele condiții prealabile (resurse financiare, accesul la cunoștințele și competențele corespunzătoare, capacitatea actorilor principali) pentru conceperea și punerea în practică a experimentelor sociale în domeniul politicii UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă sunt considerate (de exemplu, prin evaluare) a fi suficiente 4. Furnizarea de sprijin financiar organizațiilor Uniunii și celor naționale pentru a le stimula capacitatea de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și a legislației în domeniul condițiilor de muncă. Organizații și rețele puternice recunoscute ca fiind o sursă utilă de informații pentru responsabilii politici și factorii de decizie, precum și alte părți interesate din UE și din statele membre || Nu există un precedent ca atare pentru niciunul dintre tipurile de organizații și rețele pentru care se planifică acordarea de sprijin în cadrul noului program. În prezent (2011), există date conform cărora 9 din 10 părți interesate intervievate, în general, și 3 din 4 factori de decizie și funcționari intervievați apreciază, în special, că cele mai eficiente rețele și ONG‑uri ale UE sunt o sursă utilă de informații. || Cele mai puternice organizații și rețele sunt recunoscute de 3 din 4 factori de decizie și alte părți interesate ca fiind o sursă utilă de informații pentru politicile UE și ale statelor membre Schimbările declarate în capacitatea[23] de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii și a legislației UE în domeniul ocupării forței de muncă și în domeniul social de către participanții (persoane sau organizații, după caz) implicați în măsurile de consolidare a capacităților care beneficiază de sprijin || Nu există un precedent ca atare pentru acest tip de autoevaluare de către participanți (persoane sau organizații, după caz) implicați în măsurile de consolidare a capacităților care beneficiază de sprijin. Primele rezultate ale activităților similare de evaluare a performanțelor prezentate de principalele rețele și ONG-uri din UE finanțate în cadrul programului Progress indică schimbări pozitive, în special în ceea ce privește dobândirea de informații specifice relevante pentru elaborarea/promovarea politicilor, cu ceva mai puțin succes în îmbunătățirea organizării interne. || 3 din 4 participanți implicați în măsurile de consolidare a capacităților care beneficiază de sprijin declară îmbunătățirea capacității de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii și legislației UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă 5. Asigurarea transparenței, pentru potențialii solicitanți și angajatori, a ofertelor și cererilor de locuri de muncă și a tuturor informațiilor aferente Numărul total de oferte de muncă și de CV-uri pe portalul EURES pentru mobilitatea forței de muncă, portalul EURES găzduiește în prezent peste 1 000 000 de oferte de muncă și 600 000 de CV-uri || În prezent, portalul EURES găzduiește peste 1 000 000 de oferte de muncă și 600 000 de CV-uri || Se așteaptă creșterea numărului de oferte de muncă cu un ritm de 3% pe an. Numărul de recrutări/plasări și oferte de muncă făcute prin intermediul portalului EURES || Estimat în prezent la 150 000 de plasări pe an || Serviciile responsabile pentru EURES au lansat un studiu pentru evaluarea sistemelor de măsurare a performanțelor serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă și emiterea de recomandări privind indicatorii de mobilitate geografică cu scopul de a identifica indicatorii pentru EURES 2020. 6. Crearea de servicii pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european Numărul de plasări transnaționale facilitate de EURES. Creșterea numărului de plasări cu 3% pe an (estimat în prezent la 150 000 pe an) || Comisia a lansat de puțin timp acțiunea de pregătire a primului program de mobilitate specific - „Primul tău loc de muncă EURES”. Potrivit estimărilor, aceasta va contribui la plasarea a 2 000 – 3 000 de tineri lucrători. || A se vedea mai sus 7. Facilitarea accesului la microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia Numărul de microcredite furnizate de intermediari beneficiarilor finali, cu sprijinul UE (50 000 de microcredite furnizate până la sfârșitul perioadei totale de investiție). || 0 || 50 000 de microcredite furnizate până la sfârșitul perioadei totale de investiție. Volumul microcreditelor furnizate în euro (un volum total de aproape 450 de milioane, rezultat dintr-un factor de multiplicare de 5 x contribuția Uniunii de 87 de milioane) || Nu este disponibil || Un volum total de 500 de milioane, corespunzător unui factor de multiplicare de 5 x contribuția Uniunii Profilul beneficiarilor finali (vârstă, sex, minoritate, statut profesional …) care au primit un microcredit cu ajutorul UE. 50% dintre beneficiari sunt șomeri sau persoane din grupuri defavorizate) || Nu este disponibil || 50% dintre beneficiari sunt șomeri sau persoane din grupuri defavorizate 8. Dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite Numărul furnizorilor de microcredite care beneficiază de sprijin prin finanțare pentru consolidarea capacităților (50 de furnizori de microcredite care beneficiază de sprijin până la sfârșitul perioadei de sprijin) || Nu este disponibil || 50 de furnizori de microcredite care beneficiază de sprijin până la sfârșitul perioadei de sprijin. Nivelul capacității instituționale în ceea ce privește finanțarea, resursele umane, gestionarea operațională, precum și sistemele și infrastructurile (capacitate mai ridicată a sectorului față de nivelul constatat în 2009) || În 2009, neajunsurile constatate în ceea ce privește consolidarea capacităților erau legate de dificultățile de a acoperi costurile de demarare și de funcționare, de sistemele nedezvoltate de măsurare și analiză a performanțelor, capacitatea mediocră de gestionare a resurselor umane și incapacitatea furnizorilor de microcredite nebancari de a coopera și a dezvolta rețele[24] || Capacitatea mai ridicată a sectorului față de nivelul constatat în 2009 9. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale Numărul de întreprinderi sociale care au fost sprijinite prin intermediul inițiativei (1 000 de întreprinderi sociale au beneficiat de sprijin) || 0 || 900 de întreprinderi sociale care beneficiază de sprijin până la sfârșitul perioadei totale de investiție Volumul investițiilor acordate întreprinderilor sociale (270 de milioane, corespunzător unui factor de multiplicare de 3 ori) || 0 || 270 de milioane, corespunzător unui factor de multiplicare de 3 x contribuția UE
2.2.
Sistemul de gestionare și control
2.2.1.
Riscul (riscurile) identificat(e)
În
cadrul axei Progress, gestionarea centralizată directă va include (a)
atribuirea de numeroase contracte și subvenții pentru
activități specifice (relevantă, de asemenea, pentru
secțiunea EURES), (b) plata a numeroase subvenții de funcționare
organizațiilor neguvernamentale; (c) cooperarea cu organizațiile
internaționale (relevantă, de asemenea, pentru axa
Microfinanțare și antreprenoriat social, pusă în practică
în conformitate cu tipul de gestionare în comun). Principalul risc va fi legat
de capacitatea (în special a) organizațiilor mai mici de a controla
eficient cheltuielile, precum și de a asigura transparența
operațiunilor desfășurate.
2.2.2.
Metoda (metodele) de control preconizată
(preconizate)
Având
în vedere caracterul programului, gestionarea eficientă a creditelor se va
baza pe un sistem de controale cumulative care, la rândul lui, se va baza pe
standardele de control intern, controlul tranzacțiilor în cadrul DG EMPL
și controlul tranzacțiilor în statele membre. Circuitul
financiar creat pentru execuția bugetului se va baza pe modelul 1
(adică descentralizat la nivelul unităților operaționale
care folosesc verificări suplimentare prin eșantionare). Această
organizare respectă principiul celor 4 ochi, în conformitate deplină
cu regulamentul financiar. Tranzacțiile
vor fi verificate de două ori: 100% dintre tranzacțiile efectuate de
agentul financiar de verificare (FVA) (primul nivel ex-ante) și
controalele ex-ante suplimentare ale documentației efectuate de
agentul suplimentar de verificare (CVA) (al doilea nivel ex-ante), al
căror scop vor fi să verifice 10 - 20% din toate tranzacțiile,
reprezentând cel puțin 50% din buget. În mod excepțional, în cazul în
care ordonatorul de credite subdelegat (AOSD) nu va avea siguranța
regularității operațiunilor subiacente, vor fi organizate
verificări la fața locului înainte de plata finală. Aceste
verificări la fața locului vor fi realizate de auditori externi. Pentru
un număr de tranzacții, auditorii externi vor realiza, de asemenea,
audituri ex-post la fața locului. Selectarea acestor
tranzacții se va face pe baza unei evaluări a riscurilor
combinată cu o selecție aleatorie. În
plus, celula de contabilitate existentă va examina controalele contabile ex-post. În
ceea ce privește organizațiile internaționale, acestea vor fi
obligate să aplice, în derularea procedurilor contabile, de audit, de
control intern și de achiziții, standarde care oferă
garanții echivalente cu standardele acceptate pe plan internațional.
De asemenea, acordurile individuale încheiate cu organizațiile
internaționale pentru alocarea finanțărilor conțin
dispoziții detaliate pentru punerea în practică a sarcinilor
încredințate acestor organizații internaționale. De asemenea, acestea
din urmă vor publica ex post în fiecare an și în mod
corespunzător lista beneficiarilor fondurilor provenite din buget.
2.2.3.
Costurile controalelor
Au
fost estimate costurile controalelor (care să acopere toate
activitățile legate direct sau indirect de verificarea drepturilor
beneficiarului/contractantului și de regularitatea cheltuielilor). Costul
datelor a fost dat de răspunsurile angajaților cu privire la
echivalentul în normă întreagă acordat controlului. Rezultatul
calculului pentru un an calendaristic: Controalele
ex-ante bazate pe documente și la fața locului:
5 616 200 EUR (0,6% din fonduri – 958,19 MEUR) Controalele
ex-post la fața locului: 531 000 EUR (0,05% din fonduri –
958,19 MEUR) Totalul
costurilor controalelor pentru un an calendaristic: 6 147 200 EUR
(0,64% din fonduri – 958, 19 MEUR)
2.2.4.
Avantajele controalelor
Costul
anual al nivelului propus al controalelor reprezintă aproximativ 5% din
bugetul anual pentru cheltuielile operaționale (în credite, respectiv
6 147 200 EUR/123 627 000 EUR pentru primul an, după
cum indică tabelul 3.2.1). Acest fapt se explică prin numărul
mare de tranzacții care trebuie controlate (a se vedea realizările de
la secțiunea 3.2.2). Într-adevăr, în domeniul social și al
ocupării forței de muncă, gestionarea directă și
gestionarea comună includ atribuirea de numeroase contracte și
subvenții pentru activități și plata a numeroase
subvenții de funcționare organizațiilor neguvernamentale,
asociațiilor și sindicatelor. Riscul acestor activități
este legat de capacitatea (în special a) organizațiilor mai mici de a
controla eficient cheltuielile. Anul
trecut, agenții de verificare suplimentară au verificat 21,8% din
toate tranzacțiile, ceea ce reprezintă 84,6% din bugetul total (59,4%
pentru cheltuielile legate de gestionarea directă). În
consecință, numărul erorilor detectate a scăzut de la 95 în
2009 la 67 în 2010, adică o rată de eroare de 8,6% din numărul
tranzacțiilor financiare. Majoritatea erorilor aveau un caracter formal
și nu aveau niciun efect asupra asigurării legalității
și corectitudinii tranzacțiilor în cauză. Auditorii
externi au verificat 20,78% din buget la fața locului în 2010. Rata de
eroare se situa sub pragul de toleranță (1,08%).
2.2.5.
Nivelul probabil al riscului legat de nerespectarea
normelor
Rata
de eroare precedentă pentru controalele ex-ante ale tranzacțiilor
a atins 8,6% din numărul total al tranzacțiilor financiare în 2010.
După cum indică raportul anual de activitate al DG EMPL din anul
trecut, niciuna dintre erorile detectate nu a avut impact asupra gradului de
siguranță privind legalitatea și corectitudinea
tranzacțiilor în cauză. Rata
de eroare precedentă pentru auditurile la fața locului legate de
gestionarea directă a fost de 1,08%. Această rată de eroare a
fost considerată acceptabilă, deoarece se situează sub pragul de
toleranță de 2%. Modificările
propuse pentru program nu vor avea nici un impact asupra modului în care sunt
gestionate în prezent creditele. Sistemul de control existent s-a dovedit a fi
capabil să evite și/sau detecteze erori și/sau nereguli, iar în
cazul erorilor și neregulilor, să le remedieze. Prin urmare, ratele
de eroare istorice ar trebui să rămână la același nivel.
2.3.
Măsuri de prevenire a fraudelor și a
neregulilor
A se preciza
măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate. Comisia
ia măsuri adecvate pentru a se asigura că, atunci când sunt
întreprinse acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament,
interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de
măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror
altor activități ilegale, prin controale eficiente, iar în cazul în
care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod
necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni
efective, proporționale și disuasive, în conformitate cu articolul
325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu Regulamentul
(CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind
protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene[25] și
cu articolul 53 litera (a) din Regulamentul financiar. Comisia
sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competențe
de control, pe baza documentelor și la fața locului, în cazul tuturor
beneficiarilor de subvenții, al contractanților și
subcontractanților care au primit fonduri din partea Uniunii. OLAF este
autorizat să efectueze controale și inspecții la fața
locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o
astfel de finanțare în conformitate cu procedurile prevăzute în
Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996[26] cu
scopul de a stabili dacă a existat fraudă, corupție sau orice
altă activitate ilegală în legătură cu vreun acord de
subvenționare sau vreo decizie sau contract privind finanțarea din
partea Uniunii. Fără
a aduce atingere paragrafelor precedente, deciziile, acordurile și
contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament
acordă în mod expres Comisiei, OLAF și Curții de Conturi
competența de a efectua astfel de audituri, controale și
inspecții la fața locului.
3.
IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1.
Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual
și linia bugetară (liniile bugetare) vizată (vizate)
· Linii bugetare de cheltuieli existente În ordinea rubricilor
și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuția Număr [Descrierea ………………………...……….] || CD/CND ([27]) || Țări AELS[28] || Țări candidate[29] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar 1a || 04 03 04 XX EURES – – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU 1a || 04 04 01 XX Progress – – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU 1a || 04 04 15 XX EPMF – – cheltuieli operaționale || CD || NU || NU || NU || NU 1a || 04 01 04 04 EURES (Servicii europene de ocupare a forței de muncă) Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || NU || NU || NU 1a || 04 01 04 10 Programul Progress Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || DA || NU || NU 1a || 04 01 04 11 Instrumentul european de microfinanțare – Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || NU || NU || NU || NU · Noile linii bugetare solicitate În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din
cadrul financiar multianual. Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuția Număr [Rubrica……………………………………..] || CD/ CND || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar 1 || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Progress – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU 1 || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa EURES – cheltuieli operaționale || CD || DA || NU || NU || NU 1 || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Microfinanțare și antreprenoriat social – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU 1a || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Progress Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || DA || NU || NU 1a || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa EURES Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || NU || NU || NU 1a || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Microfinanțare și antreprenoriat social – Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || DA || NU || NU
3.2.
Impactul estimat asupra cheltuielilor
3.2.1.
Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor
Milioane EUR (3 zecimale) Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || RUBRICA 1: Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii DG: <EMPL> || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || 2022 || 2023 || TOTAL Credite operaționale || || || || || || || || || || || Axa Progress || Angajamente || (1) || 74,176 || 75,858 || 77,413 || 78,618 || 80,297 || 82,098 || 85,694 || || || || 554,154 Plăți || (2) || 23,617 || 46,581 || 50,306 || 70,130 || 68,425 || 69,129 || 71,773 || 61,677 || 52,866 || 39,650 || 554,154 Axa EURES || Angajamente || (1a) || 18,544 || 18,964 || 19,353 || 19,654 || 20,075 || 20,524 || 21,424 || || || || 138,538 Plăți || (2a) || 14,703 || 15,033 || 15,333 || 15,573 || 15,903 || 16,209 || 16,984 || 14,400 || 14,400 || || 138,538 Axa Microfinanțare || Angajamente || (1a) || 24,726 || 25,286 || 25,804 || 26,206 || 26,766 || 27,366 || 28,564 || || || || 184,718 Plăți || (2a) || 24,726 || 25,286 || 25,804 || 26,206 || 26,766 || 27,366 || 28,564 || || || || 184,718 Rezervă || 6,181 || 6,322 || 6,451 || 6,551 || 6,692 || 6,842 || 7,141 || || || || 46,180 || || || || || || || || || || || TOTAL credite pentru DG <EMPL> || Angajamente || =1+1a +3 || 123,627 || 126,430 || 129,021 || 131,029 || 133,831 || 136,829 || 142,823 || || || || 923,590 Plăți || =2+2a +3 || 69,227 || 93,222 || 97,894 || 118,460 || 117,786 || 119,546 || 124,462 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 923,590 TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 123,627 || 126,430 || 129,021 || 131,029 || 133,831 || 136,829 || 142,823 || || || || 923,590 Plăți || (5) || 69,227 || 93,222 || 97,894 || 118,460 || 117,786 || 119,546 || 124,462 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 923,590 TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || 4,400 || 4,600 || 5,000 || 5,000 || 5,200 || 5,200 || 5,200 || || || || 34,600 TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 128,027 || 131,030 || 134,021 || 136,029 || 139,030 || 142,029 || 148,024 || || || || 958,190 Plăți || =5+ 6 || 73,627 || 97,822 || 102,894 || 123,460 || 122,986 || 124,746 || 129,662 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 958,190 În cazul în care propunerea/inițiativa
vizează mai multe rubrici: TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || || || || Plăți || (5) || || || || || || || || || || || TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || || || || || || || || || || || TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || || || || || Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || || || || Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative” Milioane EUR (3 zecimale) || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL DG: <EMPL.> || Resurse umane || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 102,2 Alte cheltuieli administrative || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 9,94 TOTAL DG <EMPL.> || Credite || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 112,14 TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 112,14 Milioane EUR (3 zecimale) || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || 2022 || 2023 || TOTAL TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 144,047 || 147,05 || 150,041 || 152,049 || 155,05 || 158,049 || 164,044 || || || || 1 070,33 Plăți || 89,647 || 133,844 || 118,91 || 139,483 || 139,007 || 140,767 || 145,679 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 1 070,33
3.2.2.
Impactul estimat asupra creditelor
operaționale
–
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite
operaționale –
þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
operaționale, conform explicațiilor de mai jos: Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) Precizați obiectivele și realizările ò || || || Exercițiu 2014 || Exercițiu 2015 || Exercițiu 2016 || Exercițiu 2017 || Exercițiu 2018 || Exercițiu 2019 || Exercițiu 2020 || TOTAL REALIZĂRI Tipul realizării[30] || Costul mediu al realizării || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Numărul total de realizări || Total costuri OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1: Dobândirea și să difuzarea de informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din alte țări participante Monitorizare și evaluare, inclusiv prin intermediul unor rețele de experți relevante, privind punerea în aplicare și efectele legislației și politicilor UE în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă || Depozit de date, rețea națională de experți în domeniul juridic || 0,20 || 14 || 2,698 || 14 || 2,708 || 14 || 2,718 || 14 || 2,968 || 14 || 2,739 || 14 || 3,049 || 14 || 3,191 || 98 || 20,071 Cercetare și analiză privind ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă și domenii de politică socială în scopul de a informa și forma agenda politică la nivelul UE și la nivel internațional, inclusiv prin cooperarea cu organizațiile internaționale || Studii (de prospectare), cooperare cu organizații internaționale || 0,34 || 14 || 4,338 || 14 || 4,67 || 14 || 4,495 || 14 || 4,842 || 14 || 4,749 || 14 || 5,267 || 14 || 5,585 || 98 || 33,946 Elaborarea și difuzarea metodologiilor comune, a indicatorilor și valorilor de referință legate de politica în domeniul social și al ocupării forței de muncă || Laboratorul european de mobilitate. Cooperarea cu CEDEFOP, noi indicatori, proiecte comune cu JRC || 0,79 || 5 || 3,87 || 5 || 3,886 || 5 || 3,691 || 5 || 3,918 || 5 || 3,936 || 5 || 4,102 || 5 || 4,4 || 35 || 27,803 Colectarea, elaborarea și diseminarea de date și statistici, în special în colaborare cu ESTAT, anchete || Clasificarea europeană standard a ocupațiilor (ESCO), Monitorul european al locurilor de muncă disponibile, sondajele Eurobarometru, modulele speciale ale bazelor de date LFS, LMP || 0,5 || 10 || 7,112 || 10 || 7,115 || 10 || 6,94 || 10 || 7,187 || 10 || 7,124 || 10 || 7,262 || 10 || 7,301 || 70 || 50,041 Evaluările impactului (EI) și evaluările destinate să alimenteze procesele de elaborare a politicilor ale Comisiei, inclusiv evaluările programului || Rapoarte, studii de pregătire pentru evaluarea impactului || 0,32 || 6 || 1,747 || 5 || 1,549 || 7 || 2,847 || 5 || 1,785 || 7 || 2,915 || 5 || 1.,946 || 7 || 2,376 || 42 || 15,165 Monitorizarea anuală a programului || Rapoarte anuale de monitorizare || 0,3 || 0 || 0 || 1 || 0,3 || 0 || 0 || 1 || 0,3 || 0 || || 1 || 0,3 || 0 || 0 || 3 || 0,9 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || 49 || 19,765 || 49 || 20,228 || 50 || 20,691 || 49 || 21 || 50 || 21,463 || 49 || 21,926 || 50 || 22,853 || 346 || 147,926 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2: Facilitarea schimbului de informații eficient și cuprinzător, a învățării reciproce și a dialogului la nivel european, național și internațional privind politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă, cu scopul de a sprijini statele membre și alte țări participante în elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației Uniunii; Evaluări inter pares, învățarea reciprocă și schimbul de bune practici în domenii de politică conexe || Dialogul între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, evaluări inter pares, seminarii de învățare reciprocă || 0,19 || 30 || 5,71 || 29 || 5,545 || 31 || 6,062 || 31 || 6,1 || 31 || 6,076 || 31 || 6,093 || 32 || 6,471 || 215 || 42,057 Crearea și întreținerea sistemelor informatice pentru a face schimb și a difuza informații cu privire la politica și legislația UE în domeniile conexe || Proiecte comune cu OCDE, OIM, Banca Mondială, EUROMOD; Panorama competențelor în UE, instrument web pentru practicile evaluate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă || 0,93 || 6 || 5,15 || 6 || 5,343 || 6 || 5,248 || 6 || 5,514 || 6 || 5,713 || 6 || 6,114 || 6 || 6,143 || 42 || 39,225 Formarea și învățarea reciprocă pentru juriști și politicieni || Seminarii || 0,1 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 56 || 5,6 Campanii de informare și comunicare la nivel național și al UE || Evenimente, materiale audiovizuale și de promovare || 0,49 || 4 || 1,9 || 4 || 1,914 || 4 || 1,928 || 4 || 1,943 || 4 || 2,069 || 4 || 1,973 || 4 || 1,988 || 28 || 13,715 Schimb de personal între administrațiile naționale || Schimbul de inspectori SLIC, vizite, rapoarte || 0,06 || 16 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 112 || 6,3 Finanțarea observatoarelor la nivel european || Observatorul european pentru ocuparea forței de muncă || 0,29 || 5 || 1,32 || 5 || 1,344 || 5 || 1,368 || 5 || 1,393 || 5 || 1,419 || 5 || 1,445 || 5 || 1,471 || 35 || 9,76 Ghiduri, rapoarte și materiale educaționale || Ghiduri de bune practici și alte publicații educaționale || 0,16 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 35 || 5,6 Activități de colaborare în rețea între organismele specializate la nivel european || Rețeaua șefilor serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, alte reuniuni || 0,23 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 42 || 9,73 Conferințe internaționale pentru promovarea dimensiunii externe a politicii în domeniul social și al ocupării forței de muncă || Conferințe internaționale || 0,7 || 14 || 0,9 || 14 || 0,912 || 14 || 0,924 || 14 || 0,937 || 14 || 0,949 || 14 || 0,962 || 14 || 1,336 || 98 || 6,92 Conferințe, seminarii, mese rotunde etc., privind aspecte legate de legislația și politicile UE în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă || Evenimente la nivel european, conferințe ale președinției, seminarii în sprijinul MDC || 0,16 || 18 || 2,906 || 19 || 3,24 || 20 || 3,041 || 20 || 3,082 || 21 || 3,216 || 22 || 3,447 || 23 || 3,85 || 143 || Valorificarea și diseminarea rezultatelor programului || Publicații, instrumente informatice || 0,17 || 3 || 0,45 || 3 || 0,5 || 4 || 0,57 || 3 || 0,56 || 3 || 0,55 || 3 || 0,54 || 3 || 0,48 || 22 || 3,65 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || 115 || 22,226 || 115 || 22,688 || 119 || 23,031 || 118 || 23,419 || 119 || 23,882 || 120 || 24,464 || 122 || 25,629 || 828 || 165,339 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3: Furnizarea de sprijin financiar responsabililor politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și ale politicilor în domeniul pieței muncii, dezvoltarea capacității actorilor principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea socială și facilitarea accesului la informațiile și competențele corespunzătoare Sprijin financiar pentru proiectele de experimentare socială || Subvenții || 1,17 || 9 || 9,8 || 9 || 9,8 || 9 || 10,7 || 9 || 11,2 || 10 || 11,7 || 10 || 12 || 10 || 12,2 || 66 || 77,4 Activități de dezvoltare a capacităților || Cercetare, noi metodologii, analize, activități de formare, inclusiv prin intermediul rețelelor de experți, al comunităților de practică, al platformelor digitale || 0,14 || 10 || 1,65 || 12 || 1,8 || 10 || 1,3 || 10 || 1,4 || 10 || 1,2 || 8 || 0,986 || 8 || 1,098 || 68 || 9,434 Activități de sensibilizare a publicului || Conferințe, ateliere, evaluări inter pares și schimburi de bune practici, comunicare || 0,15 || 10 || 1,609 || 12 || 1,765 || 14 || 1,671 || 10 || 1,275 || 10 || 1,281 || 10 || 1,5 || 10 || 1,8 || 76 || 10,901 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3 || 29 || 13,059 || 33 || 13,365 || 33 || 13,671 || 29 || 13,875 || 30 || 14,181 || 28 || 14,486 || 28 || 15,098 || 210 || 97,735 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 4: Furnizarea de sprijin financiar organizațiilor Uniunii și celor naționale pentru a le stimula capacitatea de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și a legislației în domeniul condițiilor de muncă. Sprijin pentru principalele rețele la nivelul UE, ale căror activități sunt legate de punerea în aplicare a obiectivelor programului (acorduri-cadru de parteneriat) || Subvenții (costurile curente ale rețelelor) || 0,71 || 14 || 9 || 14 || 9,3 || 14 || 9,5 || 14 || 9,8 || 14 || 10 || 14 || 10,249 || 14 || 11 || 98 || 68,849 Sprijin pentru autoritățile publice, organizațiile societății civile și alți actori relevanți (de exemplu, serviciile de ocupare a forței de muncă) în urma publicării de cereri de propuneri || Subvenții pentru proiecte || 0,6 || 16 || 8,927 || 16 || 9,051 || 16 || 9,276 || 16 || 9,249 || 16 || 9,472 || 16 || 9,645 || 16 || 9,775 || 112 || 65,395 Dezvoltarea capacităților furnizorilor de microcredite || Schimburi de bune practici, formare, consultanță și rating || 0,06 || 20 || 1,2 || 20 || 1,224 || 20 || 1,248 || 20 || 1,273 || 20 || 1,299 || 20 || 1,325 || 20 || 1,341 || 140 || 8,91 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 4 || 50 || 19,127 || 50 || 19,575 || 50 || 20,024 || 50 || 20,322 || 50 || 20,771 || 50 || 21,219 || 50 || 22,116 || 350 || 143,154 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5: Asigurarea transparenței, pentru potențialii solicitanți și angajatori, a ofertelor și cererilor de locuri de muncă și a tuturor informațiilor aferente Dezvoltarea site-ului EURES, a serviciului de asistență tehnică și a portalurilor pentru mobilitatea forței de muncă || Baza de date cu CV-uri și posturi vacante a portalului pentru mobilitatea forței de muncă || 1,5 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 28 || 42 Sprijin acordat serviciilor de ocupare a forței de muncă pentru dezvoltarea piețelor muncii din Uniune, deschise și accesibile tuturor prin formare și colaborare în cadrul rețelei EURES, activități de informare și comunicare și organizarea zilelor locurilor de muncă || Reuniuni de formare și coordonare, reuniuni ale grupurilor de lucru în materie de formare, reuniuni ale grupurilor de lucru, campanii de comunicare, contribuții la organizarea de târguri de locuri de muncă || 1,4 || 3 || 3,019 || 3 || 3,439 || 3 || 3,829 || 3 || 4,129 || 3 || 4,549 || 3 || 4,999 || 3 || 5,899 || 21 || 29,863 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 5 || 7 || 9,019 || 7 || 9,439 || 7 || 9,829 || 7 || 10,129 || 7 || 10,549 || 7 || 10,999 || 7 || 11,899 || 49 || 71,863 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 6: Crearea de servicii pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european Plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european, inclusiv acțiuni de plasare a tinerilor în câmpul muncii || Numărul de lucrători tineri plasați în câmpul muncii în alte state membre decât țara lor de reședință || 3175 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 21000 || 66,675 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 6 || 66,675 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 7 Facilitarea accesului la microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia Microcredite || Volumul microcreditelor acordate (MEUR) || 0,002 || 5657 || 11,314 || 5837 || 11,674 || 5972 || 11,944 || 6015 || 12,030 || 6074 || 12,148 || 6134 || 12,268 || 6269 || 12,538 || 41958 || 83,916 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 7 || 83,916 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 8: Dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite Finanțarea pentru dezvoltarea capacităților prin subvenții, împrumuturi și investiții în capital propriu || Numărul de furnizori de microcredite care beneficiază de sprijin || 0,203 || 4 || 0,812 || 5 || 1,015 || 5 || 1,015 || 6 || 1,218 || 7 || 1,421 || 7 || 1,421 || 8 || 1,62 || 42 || 8,522 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 8 || 8,522 OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 9: Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale Împrumuturi, capital propriu pentru întreprinderile sociale || Numărul de întreprinderi sociale care au obținut împrumuturi/capital propriu || 0,12 || 105 || 12,600 || 105 || 12,600 || 107 || 12,840 || 108 || 12,960 || 110 || 13,200 || 114 || 13,680 || 120 || 14,400 || 769 || 92,28 Subtotal pentru obiectivul specific nr. 9 || 92,28 COST TOTAL Credite operaționale, fără alocarea rezervei de 5%) || || 97,682 || || 99,881 || || 101,879 || || 103,478 || || 105,677 || || 108,062 || || 112,825 || || 877,41
3.2.3.
Impactul estimat asupra creditelor cu caracter
administrativ
3.2.3.1.
Rezumat
–
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite
administrative –
þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite
administrative, conform explicațiilor de mai jos: Milioane EUR (3
zecimale) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 102,2 Alte cheltuieli administrative || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 9,94 Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 112,14 În afara RUBRICII 5[31] din cadrul financiar multianual || || || || || || || || Resurse umane || || || || || || || || Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 24,969 Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 24,969 TOTAL || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 137,109
3.2.3.2.
Necesarul de resurse umane estimat
–
¨ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse
umane –
þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane,
conform explicațiilor de mai jos: Estimare exprimată în echivalent de
normă întreagă fără zecimale || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) || || 04 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 109 || 109 || 109 || 109 || 109 || 109 || 109 || XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || Personal extern (în echivalent de normă întreagă: ENI)[32] || || 04 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 11 || 11 || 11 || 11 || 11 || 11 || 11 || XX 01 02 02 (AC, INT, JED, LA și END în delegații) || || || || || || XX 01 04 yy[33] || - la sediu[34] || || || || || || - în delegații || || || || || || XX 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare indirectă) || || || || || || 10 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă) || || || || || || Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || TOTAL || 120 || 120 || 120 || 120 || 120 || 120 || 120 XX este domeniul
de politică sau titlul vizat din buget. Necesarul de resurse umane și administrative
se acoperă în cadrul alocării deja acordate pentru gestionarea
acestei acțiuni și/sau redistribuite în cadrul DG-ului, la care se
adaugă, după caz, orice alocare suplimentară care ar putea fi
acordată DG-ului responsabil de gestionarea în cadrul procedurii de
alocare anuală, având în vedere restricțiile bugetare. Descrierea sarcinilor
care trebuie efectuate: Funcționari și agenți temporari || Personal extern ||
3.2.4.
Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual
actual
–
þ Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar
multianual existent –
¨ Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii
corespunzătoare din cadrul financiar multianual. A se explica reprogramarea necesară,
precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. –
¨ Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de
flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[35]. A se explica necesitatea efectuării acestei
acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum
și sumele aferente.
3.2.5.
Participarea terților la finanțare
–
Propunerea/inițiativa nu prevede
cofinanțare din partea terților –
Propunerea/inițiativa prevede
cofinanțare, estimată în cele ce urmează: Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale) || Exercițiu N || Exercițiu N+1 || Exercițiu N+2 || Exercițiu N+3 || …a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || || TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||
3.3.
Impactul estimat asupra veniturilor
–
þ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra
veniturilor. –
¨ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar: ¨ asupra resurselor proprii ¨ asupra diverselor venituri Milioane EUR (3 zecimale) Linie bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[36] Exercițiu N || Exercițiu N+1 || Exercițiu N+2 || Exercițiu N+3 || ...a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) Articolul …………. || || || || || || || || Pentru diversele venituri
alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli
afectată (afectate). - A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor. - [1] Se
adaugă referința. [2] JO C , ,
p. . [3] JO C , ,
p. . [4] COM(2011) 500. [5] JO L 315, 15.11.2006, p. 1. [6] JO L 141, 27.5.2011, p. 1. [7] JO L 5,
10.1.2003, p. 16. [8] JO L 87,
7.4.2010, p. 1. [9] Decizia
2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru
politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO
L 308, 24.11.2010, p. 46). [10] COM(2007) 708, 13.11.2007. [11] COM(2011) XXX [12] JO L 55, 28.2.2011, p. 13. [13] JO L 124, 20.5.2003, p. 36. [14] La prețuri curente. [15] JO L XXX, XX.XX.2012, p. XX. [16] JO L 312, 23.12.1995, p. 1. [17] JO L 292, 15.11.1996, p. 2. [18] JO L 114, 30.4.2002, p. 6. [19] JO L 005,
10.1.2009, p. 16. [20] ABM: gestionare
pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități. [21] Evaluarea
MDC în domeniul social, 2011; Studiu privind implicarea părților
interesate și punerea în practică a MDC în domeniul social, 2010. [22] Se
măsoară ca pondere estimată din bugetul alocat pentru generarea
acestui tip de informații. [23] Capacitatea
înseamnă, în acest context: informațiile relevante pentru elaborarea
și promovarea politicilor, competențele și capacitatea de a le
susține în mod activ și eficient, (în cazul organizațiilor) o
organizare internă mai bună (inclusiv o mai bună planificare
strategică și gestionare a performanțelor). [24] Evers and Jung / EMN, EIF Market studies on micro lending in the
European Union: capacity building and policy recommendations, martie 2009.
Potrivit studiului, capacitatea
instituțională cuprinde viziunea și strategia, finanțarea,
resursele umane, gestionarea operațională, sistemele și
infrastructura. [25] JO L 312, 23.12.1995, p. 1. [26] JO L 292, 15.11.1996, p. 2. [27] CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate. [28] AELS: Asociația
Europeană a Liberului Schimb. [29] Țările candidate și, după caz, țările
potențial candidate. [30] Realizările
sunt produsele și serviciile care urmează a fi furnizate (de exemplu:
numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km
de străzi construiți etc.). [31] Asistență
tehnică și/sau administrativă și cheltuieli în sprijinul
implementării programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii
„BA”), cercetare indirectă, cercetare directă. [32] AC= agent
contractual, INT = personal interimar („Intérimaire"), JED = „Jeune
Expert en Délégation” (experți secundari în delegații), AL =
agent local, END = expert național detașat. [33] Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale
(fostele linii „BA”). [34] În special
pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP). [35] A se vedea
punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional. [36] În ceea ce
privește resursele proprii tradiționale (taxele vamale și
cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume
nete, și anume sumele brute după deducerea a 25% pentru costuri de
colectare.