EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32008L0119

Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (versiune codificată)

JO L 10, 15/01/2009, p. 7–13 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (HR)

Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 14/12/2019

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/119/oj

15.1.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 10/7


DIRECTIVA 2008/119/CE A CONSILIULUI

din 18 decembrie 2008

de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor

(versiune codificată)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

întrucât:

(1)

Directiva 91/629/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (3) a fost modificată în mod substanțial în repetate rânduri (4). Din motive de claritate și de eficiență, directiva menționată ar trebui să fie codificată.

(2)

Majoritatea statelor membre au ratificat Convenția europeană pentru protecția animalelor în ferme. De asemenea, Comunitatea a aprobat respectiva convenție prin Decizia 78/923/CEE a Consiliului (5).

(3)

Vițeii, fiind animale vii, figurează pe lista produselor enumerate în anexa I la tratat.

(4)

Creșterea vițeilor face parte integrantă din agricultură. Aceasta constituie o sursă de venit pentru o parte a populației agricole.

(5)

Diferențele care pot denatura condițiile de concurență influențează buna funcționare a organizării pieței comune a vițeilor și a produselor derivate.

(6)

Se impune, prin urmare, stabilirea unor standarde comune minime privind protecția vițeilor de fermă și pentru îngrășare, pentru a garanta dezvoltarea rațională a producției.

(7)

Este recunoscut, pe baze științifice, că vițeii ar trebui să beneficieze de un mediu corespunzător nevoilor speciei, care trăiește în cireadă. Din acest motiv, vițeii trebuie crescuți în grup. Vițeii cazați în grup sau în boxe individuale ar trebui să dispună de un spațiu suficient pentru a se mișca, pentru a avea contact cu alte bovine și pentru a efectua mișcări normale atât în poziție patrupedă, cât și în poziție culcată.

(8)

Serviciile oficiale, producătorii, consumatorii și alte persoane interesate trebuie să fie informați asupra progreselor din acest sector. Pe baza unui aviz al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Comisia ar trebui să urmărească în mod activ cercetările științifice asupra sistemelor optime de creștere a animalelor de fermă, astfel încât să se poată asigura bunăstarea vițeilor. Prin urmare, trebuie să se prevadă o perioadă tranzitorie pentru a permite Comisiei să îndeplinească această sarcină.

(9)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să se adopte în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (6).

(10)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul național a directivelor menționate în anexa II partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Prezenta directivă stabilește standardele minime privind protecția vițeilor izolați în scopul creșterii și îngrășării.

Articolul 2

În înțelesul prezentei directive:

1.

„vițel” înseamnă un animal din specia bovină până la vârsta de șase luni;

2.

„autoritate competentă” înseamnă autoritatea competentă definită la articolul 2 alineatul (6) din Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (7).

Articolul 3

(1)   De la 1 ianuarie 1998, tuturor exploatațiilor noi sau reconstruite sau date în funcțiune după data menționată li se aplică dispozițiile următoare:

(a)

vițeii nu se închid în boxe individuale după împlinirea vârstei de opt săptămâni, decât în cazul în care un medic veterinar confirmă că starea de sănătate sau comportamentul acestora impune izolarea lor în vederea tratării. Lățimea boxei individuale este cel puțin egală cu înălțimea vițelului la greabăn, măsurată în poziție patrupedă, iar lungimea este cel puțin egală cu lungimea vițelului măsurată de la vârful nasului până la extremitatea caudală a ischionului (tuber ischii), înmulțită cu 1,1.

Boxele individuale pentru viței (cu excepția celor destinate izolării animalelor bolnave) nu trebuie să fie prevăzute cu pereți solizi, ci cu pereți perforați care să permită contactul vizual și tactil direct între viței;

(b)

pentru vițeii crescuți în grup, spațiul liber prevăzut pentru fiecare vițel este de cel puțin 1,5 m2 pentru fiecare vițel cu o greutate a animalului viu mai mică de 150 de kilograme, de cel puțin 1,7 m2 pentru fiecare vițel cu greutate egală cu sau mai mare de 150 de kilograme, dar mai mică de 220 de kilograme, și de cel puțin 1,8 m2 pentru fiecare vițel având o greutate egală cu sau mai mare de 220 de kilograme.

Cu toate acestea, dispozițiile primului paragraf nu se aplică:

(a)

exploatațiilor cu mai puțin de șase viței;

(b)

vițeilor ținuți alături de mamă în vederea alăptării.

(2)   De la 31 decembrie 2006, dispozițiile prevăzute la alineatul (1) se aplică tuturor exploatațiilor.

Articolul 4

Statele membre asigură conformitatea condițiilor privind creșterea vițeilor cu dispozițiile generale stabilite în anexa I.

Articolul 5

Dispozițiile generale din anexa I pot să fie modificate în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2), pentru a se ține seama de progresele științifice.

Articolul 6

Până la 1 ianuarie 2006, Comisia înaintează Consiliului un raport elaborat pe baza unui aviz al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară asupra sistemului sau sistemelor de creștere intensivă a animalelor care respectă cerințele de bunăstare a vițeilor din punct de vedere patologic, zootehnic, fiziologic și comportamental, precum și asupra implicațiilor sociale și economice ale diferitelor sisteme, împreună cu propuneri adecvate care să țină seama de concluziile raportului respectiv.

Articolul 7

(1)   Statele membre asigură efectuarea unor inspecții sub responsabilitatea autorității competente, pentru a verifica respectarea dispozițiilor prezentei directive.

Inspecțiile în cauză, care pot fi efectuate cu ocazia controalelor realizate în alte scopuri, trebuie să acopere în fiecare an un eșantion statistic reprezentativ pentru diferitele sisteme de creștere din fiecare stat membru.

(2)   Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2), stabilește un cod al normelor aplicabile în cazul inspecțiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.

(3)   La fiecare doi ani, până în ultima zi lucrătoare din luna aprilie și pentru prima dată până la 30 aprilie 1996, statele membre informează Comisia asupra rezultatelor inspecțiilor efectuate în cursul celor doi ani precedenți, în conformitate cu prezentul articol, inclusiv asupra numărului de inspecții realizate în raport cu numărul exploatațiilor de pe teritoriul lor.

Articolul 8

Pentru a fi importate în Comunitate, animalele provenind din țări terțe trebuie să fie însoțite de un certificat emis de autoritatea competentă din respectiva țară, care să ateste că au beneficiat de un tratament cel puțin echivalent cu cel administrat animalelor de origine comunitară, în conformitate cu prevederile prezentei directive.

Articolul 9

Experții veterinari ai Comisiei pot, în măsura în care acest lucru este necesar pentru aplicarea în mod uniform a prezentei directive, să efectueze, în colaborare cu autoritățile competente, controale la fața locului. Cu această ocazie, controlorii trebuie să pună în aplicare măsuri speciale de igienă care să excludă orice risc de transmitere a bolilor.

Statul membru pe teritoriul căruia se efectuează un control acordă experților tot sprijinul necesar pentru îndeplinirea misiunii lor. Comisia informează autoritatea competentă a statului membru în cauză asupra rezultatului controalelor efectuate.

Autoritatea competentă a statului membru în cauză adoptă măsurile care se dovedesc necesare pentru a ține seama de rezultatele controlului respectiv.

În ceea ce privește relațiile cu țările terțe, se aplică dispozițiile capitolului III din Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate (8).

Dispozițiile generale de aplicare a prezentului articol se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2) din prezenta directivă.

Articolul 10

(1)   Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, înființat în temeiul articolului 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (9).

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

Articolul 11

În ceea ce privește protecția vițeilor, statele membre pot, în conformitate cu normelor generale din tratat, să mențină sau să aplice pe teritoriul lor dispoziții mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează Comisia cu privire la orice măsură adoptată în acest sens.

Articolul 12

Directiva 91/629/CEE, modificată prin actele menționate în anexa II partea A, se abrogă fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire la termenele pentru transpunerea în dreptul intern a directivelor prevăzute în anexa II partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 13

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BARNIER


(1)  Avizul din 11 decembrie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 324, 30.12.2006, p. 26.

(3)  JO L 340, 11.12.1991, p. 28.

(4)  A se vedea anexa II partea A.

(5)  JO L 323, 17.11.1978, p. 12.

(6)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(7)  JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(8)  JO L 268, 24.9.1991, p. 56.

(9)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1.


ANEXA I

1.

Materialele utilizate pentru construcția grajdurilor, în special boxele și instalațiile cu care vițeii pot intra în contact, nu trebuie să dăuneze vițeilor și trebuie să poată fi curățate și dezinfectate temeinic.

2.

Până la adoptarea unor norme comunitare în domeniu, echipamentele și circuitele electrice trebuie instalate în conformitate cu reglementările naționale în vigoare pentru a evita orice șoc electric.

3.

Izolarea, încălzirea și ventilarea clădirii trebuie asigurată astfel încât circulația aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului și concentrațiile de gaze să fie menținute la niște limite care să nu fie nocive pentru viței.

4.

Orice echipament automat sau mecanic indispensabil sănătății și bunăstării vițeilor trebuie să fie inspectat cel puțin o dată pe zi. Orice defecțiune constatată trebuie remediată de îndată sau, în cazul în care acest lucru este imposibil, trebuie luate măsuri adecvate pentru a proteja sănătatea și bunăstarea vițeilor până la efectuarea reparației, în special utilizând alte metode de alimentație și menținând un mediu ambiant corespunzător.

În cazul în care se utilizează un sistem de ventilație artificială, trebuie prevăzut un sistem adecvat de înlocuire, pentru ca, în caz de defecțiune a sistemului principal, să se poată asigura o reînnoire a aerului suficientă pentru a proteja sănătatea și bunăstarea vițeilor; trebuie, de asemenea, prevăzut un sistem de alarmă care să anunțe crescătorului defecțiunea. Sistemul de alarmă trebuie testat în mod regulat.

5.

Vițeii nu trebuie să fie menținuți în permanență în întuneric. În acest sens, pentru a răspunde nevoilor lor comportamentale și fiziologie, trebuie prevăzut, având în vedere diversele condiții climaterice din statele membre, un sistem de iluminare adecvat, natural sau artificial; în cazul în care este vorba de un sistem artificial, iluminarea trebuie să fie cel puțin echivalentă cu durata de lumină naturală disponibilă în mod normal între orele 9-17. De asemenea, trebuie să fie disponibil un sistem de iluminare adecvat, fix sau mobil, de o intensitate suficientă pentru a permite inspectarea vițeilor în orice moment.

6.

Toți vițeii crescuți în stabulație trebuie să fie inspectați de către proprietar sau de către persoana care răspunde de animale cel puțin de două ori pe zi, iar vițeii crescuți în aer liber, cel puțin o dată pe zi. Orice vițel care este suspect de îmbolnăvire sau care este rănit trebuie tratat corespunzător fără întârziere și trebuie să fie consultat un medic veterinar de îndată ce este posibil pentru orice vițel care nu răspunde la îngrijirile acordate de crescător. În cazul în care este necesar, vițeii bolnavi sau răniți trebuie să fie izolați într-un spațiu adecvat, cu așternut uscat și confortabil.

7.

Adăposturile de stabulație trebuie concepute astfel încât să permită fiecărui vițel să se întindă, să se odihnească, să se ridice în poziție patrupedă și să se curețe fără dificultate.

8.

Vițeii nu trebuie să fie legați, cu excepția vițeilor cazați în grupuri, care pot fi legați timp de cel mult o oră, în timpul alimentării cu lapte sau cu un înlocuitor de lapte. În cazul în care vițeii sunt legați, modalitatea de legare nu trebuie să le producă răniri și trebuie verificată regulat și ajustată, dacă este cazul, pentru a le asigura confortul. Fiecare legătură trebuie concepută astfel încât să se evite riscul de strangulare sau de rănire și să permită animalului să se deplaseze, în conformitate cu punctul 7.

9.

Grajdurile, cuștile, echipamentele și ustensilele care servesc vițeilor trebuie să fie curățate și dezinfectate în mod corespunzător, pentru a preveni contaminarea încrucișată și apariția vectorilor de boli. Trebuie eliminate cât de des posibil materiile fecale, urina, precum și alimentele neconsumate sau deversate, pentru a reduce mirosul și pentru a nu atrage muștele sau rozătoarele.

10.

Pardoselile trebuie să fie nederapante, dar fără asperități, pentru a evita rănirea vițeilor, și trebuie concepute astfel încât să nu provoace răni sau suferințe vițeilor culcați sau ridicați în picioare. Ele trebuie să fie adecvate pentru mărimea și greutatea vițeilor și să constituie o suprafață rigidă, plană și stabilă. Suprafața culcușului trebuie să fie confortabilă, curată, drenată corespunzător și să nu dăuneze vițeilor. Trebuie asigurat un așternut de paie corespunzător pentru toți vițeii cu vârsta sub două săptămâni.

11.

Toți vițeii trebuie să primească o alimentație corespunzătoare vârstei și greutății, ținând seama de cerințele lor comportamentale și fiziologice, pentru a asigura o stare bună de sănătate și bunăstarea animalelor. În acest scop, alimentația trebuie să conțină o cantitate suficientă de fier pentru a asigura un nivel mediu de hemoglobină în sânge de cel puțin 4,5 mmol/litru de sânge și o rație zilnică minimă de alimente fibroase pentru fiecare vițel cu vârsta mai mare de două săptămâni, această cantitate trebuind mărită de la 50 g la 250 g pe zi pentru vițeii cu vârsta între 8 și 20 de săptămâni. Vițeilor nu trebuie să li se pună botniță.

12.

Toți vițeii trebuie să fie hrăniți cel puțin de două ori pe zi. În cazul în care vițeii sunt adăpostiți în grup și nu beneficiază de o alimentație ad libitum sau de un sistem de alimentație automat, fiecare vițel trebuie să aibă acces la mâncare în același timp cu celelalte animale din grup.

13.

Vițeii în vârstă de peste două săptămâni trebuie să aibă acces la apă proaspătă adecvată, furnizată în cantitate suficientă, sau trebuie să-și poată satisface nevoia de lichide cu alte preparate. Cu toate acestea, în condiții de căldură excesivă sau când vițeii sunt bolnavi, apa proaspătă potabilă trebuie să le fie asigurată în permanență.

14.

Instalațiile de alimentație și de adăpare trebuie concepute, construite, instalate și întreținute astfel încât să se limiteze riscurile de contaminare a hranei și a apei destinate vițeilor.

15.

Toți vițeii trebuie să primească colostru de bovine cât mai curând posibil după fătare, în orice caz, în primele șase ore de viață.


ANEXA II

PARTEA A

Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare

(menționate la articolul 12)

Directiva 91/629/CEE a Consiliului

(JO L 340, 11.12.1991, p. 28)

 

Directiva 97/2/CE a Consiliului

(JO L 25, 28.1.1997, p. 24)

 

Decizia 97/182/CE a Comisiei

(JO L 76, 18.3.1997, p. 30)

 

Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului

(JO L 122, 16.5.2003, p. 1)

numai anexa III punctul 25

PARTEA B

Termene pentru transpunerea în dreptul național

(menționate la articolul 12)

Directivele

Termene pentru transpunere

Directiva 91/629/CEE

1 ianuarie 1994

Directiva 97/2/CE

31 decembrie 1997


ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 91/629/CEE

Prezenta directivă

Articolele 1 și 2

Articolele 1 și 2

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 3 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf cuvinte introductive

Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf cuvinte introductive

Articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf prima liniuță

Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a)

Articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf a doua liniuță

Articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b)

Articolul 3 alineatul (3) al treilea paragraf

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4

Articolele 5-10

Articolele 5-10

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 12

Articolul 14

Anexă

Anexa I

Anexa II

Anexa III


Top