ISSN 1977-1061 doi:10.3000/19771061.C_2012.395.swe |
||
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395 |
|
Svensk utgåva |
Meddelanden och upplysningar |
55 årgången |
Informationsnummer |
Innehållsförteckning |
Sida |
|
IV Upplysningar |
|
|
UPPLYSNINGAR FRÅN EUROPEISKA UNIONENS INSTITUTIONER, BYRÅER OCH ORGAN |
|
|
Europeiska kommissionen |
|
2012/C 395/01 |
Kommissionens meddelande inom ramen för genomförandet av rådets direktiv 89/686/EEG av den 21 december 1989 om tillnärmning av medlemsstaternas lagstiftning om personlig skyddsutrustning(Offentliggörande av titlar på och hänvisningar till harmoniserade standarder inom ramen för direktivet) ( 1 ) |
|
|
UPPLYSNINGAR FRÅN MEDLEMSSTATERNA |
|
2012/C 395/02 |
Uppgifter från medlemsstaterna om statligt stöd som beviljats enligt kommissionens förordning (EG) nr 800/2008 genom vilken vissa kategorier av stöd förklaras förenliga med den gemensamma marknaden enligt artiklarna 87 och 88 i fördraget (allmän gruppundantagsförordning) ( 1 ) |
|
2012/C 395/03 |
||
|
|
|
(1) Text av betydelse för EES |
SV |
|
IV Upplysningar
UPPLYSNINGAR FRÅN EUROPEISKA UNIONENS INSTITUTIONER, BYRÅER OCH ORGAN
Europeiska kommissionen
20.12.2012 |
SV |
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395/1 |
Kommissionens meddelande inom ramen för genomförandet av rådets direktiv 89/686/EEG av den 21 december 1989 om tillnärmning av medlemsstaternas lagstiftning om personlig skyddsutrustning
(Text av betydelse för EES)
(Offentliggörande av titlar på och hänvisningar till harmoniserade standarder inom ramen för direktivet)
2012/C 395/01
ESO (1) |
Titel på och hänvisning till standarden (samt referensdokument) |
Första offentliggörandet EGT/EUT |
Hänvisning till den ersatta standarden |
Datum då den ersatta standarden upphör att ge förutsättelse om överensstämmelse Anm. 1 |
(1) |
(2) |
(3) |
(4) |
(5) |
CEN |
EN 132:1998 Andningsskydd - Definitioner |
4.6.1999 |
EN 132:1990 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.6.1999) |
CEN |
EN 133:2001 Andningsskydd - Klassifikation |
10.8.2002 |
EN 133:1990 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (10.8.2002) |
CEN |
EN 134:1998 Andningsskydd - Terminologi för komponenter och detaljer |
13.6.1998 |
EN 134:1990 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.7.1998) |
CEN |
EN 135:1998 Andningsskydd - Ordlista |
4.6.1999 |
EN 135:1990 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.6.1999) |
CEN |
EN 136:1998 Andningsskydd - Helmasker - Fordringar, provning, märkning |
13.6.1998 |
EN 136:1989 EN 136-10:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.7.1998) |
EN 136:1998/AC:2003 |
|
|
|
|
CEN |
EN 137:2006 Andningsskydd – Bärbar tryckluftsapparat med öppet system och halvmask, enbart avsedd för användning med övertryck – Fordringar, provning, märkning |
23.11.2007 |
EN 137:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (23.11.2007) |
CEN |
EN 138:1994 Andningsskydd - Sugslangsapparat för helmask, halvmask eller bitmunstycke - Fordringar, provning, märkning |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 140:1998 Andningsskydd - Halv- och kvartsmasker - Fordringar, provning, märkning |
6.11.1998 |
EN 140:1989 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.3.1999) |
EN 140:1998/AC:1999 |
|
|
|
|
CEN |
EN 142:2002 Andningsskydd - Bitmunstycksenheter - Fordringar, provning, märkning |
10.4.2003 |
EN 142:1989 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (10.4.2003) |
CEN |
EN 143:2000 Andningsskydd - Partikelfilter - Fordringar, provning, märkning |
24.1.2001 |
EN 143:1990 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (24.1.2001) |
EN 143:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (21.12.2006) |
|
EN 143:2000/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 144-1:2000 Andningsskydd - Gasflaskventiler - Del 1: Flaskhalsgängor |
24.1.2001 |
EN 144-1:1991 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (24.1.2001) |
EN 144-1:2000/A1:2003 |
21.2.2004 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (21.2.2004) |
|
EN 144-1:2000/A2:2005 |
6.10.2005 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (31.12.2005) |
|
CEN |
EN 144-2:1998 Andningsskydd - Gasflaskventiler - Del 2: Utlopp |
4.6.1999 |
|
|
CEN |
EN 144-3:2003 Andningsskydd - Gasflaskventiler - Del 3: Utlopp för dykgaserna Nitrox-blandningar och syrgas |
21.2.2004 |
|
|
EN 144-3:2003/AC:2003 |
|
|
|
|
CEN |
EN 145:1997 Andningsskydd - Bärbar andningsapparat med slutet system för komprimerad oxygen eller komprimerad oxygen/nitrogen - Fordringar, provning, märkning |
19.2.1998 |
EN 145:1988 EN 145-2:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.2.1998) |
EN 145:1997/A1:2000 |
24.1.2001 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (24.1.2001) |
|
CEN |
EN 148-1:1999 Andningsskydd - Gängor för ansiktsmasker - Del 1: Anslutning med standardgänga |
4.6.1999 |
EN 148-1:1987 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.8.1999) |
CEN |
EN 148-2:1999 Andningsskydd – Gängor för ansiktsmasker – Anslutning med centrumgänga |
4.6.1999 |
EN 148-2:1987 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.8.1999) |
CEN |
EN 148-3:1999 Andningsskydd - Gängor för ansiktsmasker - Del 3: Anslutning med gänga M45x3 |
4.6.1999 |
EN 148-3:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.8.1999) |
CEN |
EN 149:2001+A1:2009 Andningsskydd - Filtrerande halvmasker mot partiklar - Fordringar, provning, märkning |
6.5.2010 |
EN 149:2001 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 166:2001 Ögonskydd - Fordringar och specifikationer |
10.8.2002 |
EN 166:1995 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (10.8.2002) |
CEN |
EN 167:2001 Ögonskydd - Optiska provningsmetoder |
10.8.2002 |
EN 167:1995 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (10.8.2002) |
CEN |
EN 168:2001 Ögonskydd - Icke-optiska provningsmetoder |
10.8.2002 |
EN 168:1995 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (10.8.2002) |
CEN |
EN 169:2002 Ögonskydd - Filter vid svetsning och besläktade förfaranden - Fordringar på transmittans |
28.8.2003 |
EN 169:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 170:2002 Ögonskydd - Filter mot ultraviolett strålning - Fordringar på transmittans |
28.8.2003 |
EN 170:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 171:2002 Ögonskydd - Filter mot infraröd strålning - Fordringar på transmittans |
10.4.2003 |
EN 171:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (10.4.2003) |
CEN |
EN 172:1994 Ögonskydd - Solglasögon för yrkesarbete |
15.5.1996 |
|
|
EN 172:1994/A1:2000 |
4.7.2000 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (31.10.2000) |
|
EN 172:1994/A2:2001 |
10.8.2002 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 174:2001 Ögonskydd - Skidglasögon för utförsåkning |
21.12.2001 |
EN 174:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (21.12.2001) |
CEN |
EN 175:1997 Personligt skydd - Ögon- och ansiktsskydd vid svetsning och likartatarbete |
19.2.1998 |
|
|
CEN |
EN 207:2009 Ögonskydd - Filter mot laserstrålning |
6.5.2010 |
EN 207:1998 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.6.2010) |
EN 207:2009/AC:2011 |
|
|
|
|
CEN |
EN 208:2009 Ögonskydd - Filter för användning under justering av lasrar och lasersystem |
6.5.2010 |
EN 208:1998 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.6.2010) |
CEN |
EN 250:2000 Andningsskydd - Bärbar tryckluftsapparat med öppet system för dykning - Fordringar, provning, märkning |
8.6.2000 |
EN 250:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (19.7.2000) |
EN 250:2000/A1:2006 |
21.12.2006 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (21.12.2006) |
|
CEN |
EN 269:1994 Andningsskydd - Fläktassisterad sugslangsapparat med huva - Fordringar, provning, märkning |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 340:2003 Skyddskläder - Allmänna fordringar |
6.10.2005 |
EN 340:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 342:2004 Skyddskläder - Hela dräkter och plagg till skydd mot kyla |
6.10.2005 |
|
|
EN 342:2004/AC:2008 |
|
|
|
|
CEN |
EN 343:2003+A1:2007 Skyddskläder - Skydd mot dåligt väder |
8.3.2008 |
EN 343:2003 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
EN 343:2003+A1:2007/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 348:1992 Skyddskläder - Provningsmetod: Bestämning av materials motstånd vid påverkan av små stänk av smält metall |
23.12.1993 |
|
|
EN 348:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
CEN |
EN 352-1:2002 Hörselskydd - Allmänna fordringar - Del 1: Kåpor |
28.8.2003 |
EN 352-1:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 352-2:2002 Hörselskydd - Allmänna fordringar - Del 2: Proppar |
28.8.2003 |
EN 352-2:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 352-3:2002 Hörselskydd - Allmänna fordringar - Del 3: Kåpor monterade på industrihjälm |
28.8.2003 |
EN 352-3:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 352-4:2001 Hörselskydd - Fordringar och provning - Del 4: Nivåberoende kåpor |
10.8.2002 |
|
|
EN 352-4:2001/A1:2005 |
19.4.2006 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (30.4.2006) |
|
CEN |
EN 352-5:2002 Hörselskydd - Fordringar och provning - Del 5: Kåpor med aktiv bullerdämpning |
28.8.2003 |
|
|
EN 352-5:2002/A1:2005 |
6.5.2010 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (6.5.2010) |
|
CEN |
EN 352-6:2002 Hörselskydd - Fordringar och provning - Del 6: Kåpor med elektrisk ljudingång |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 352-7:2002 Hörselskydd - Fordringar och provning - Del 7: Nivåberoende proppar |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 352-8:2008 Hörselskydd - Säkerhetskrav och provning - Del 8: Kåpor med ljudåtergivning för underhållningsändamål |
28.1.2009 |
|
|
CEN |
EN 353-2:2002 Personlig fallskyddutrustning - Styrt glidlås på flexibel förankringslina |
28.8.2003 |
EN 353-2:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 354:2010 Personlig fallskyddsutrustning - Kopplingslinor |
9.7.2011 |
EN 354:2002 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (9.7.2011) |
CEN |
EN 355:2002 Personlig fallskyddsutrustning - Falldämpare |
28.8.2003 |
EN 355:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 358:1999 Personlig skyddsutrustning med stödjande och fallhindrande funktion - Stödbälten och fallhindrande kopplingslinor för stödutrustning |
21.12.2001 |
EN 358:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (21.12.2001) |
CEN |
EN 360:2002 Personlig fallskyddsutrustning - Säkerhetsblock |
28.8.2003 |
EN 360:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 361:2002 Personlig fallskyddsutrustning - Helselar |
28.8.2003 |
EN 361:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 362:2004 Personlig fallskyddsutrustning - Kopplingsanordningar |
6.10.2005 |
EN 362:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 363:2008 Personlig fallskyddsutrustning - Fallskyddssystem |
20.6.2008 |
EN 363:2002 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.8.2008) |
CEN |
EN 364:1992 Personlig fallskyddsutrustning - Provningsmetoder |
23.12.1993 |
|
|
EN 364:1992/AC:1993 |
|
|
|
|
CEN |
EN 365:2004 Personlig fallskyddsutrustning - Allmänna fordringar för bruksanvisningar, användning, underhåll, periodisk kontroll, reparation, märkning och förpackning |
6.10.2005 |
EN 365:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
EN 365:2004/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 367:1992 Skyddskläder - Skydd mot hetta och flamma - Metod för bestämningav värmegenomgång vid påverkan av flamma |
23.12.1993 |
|
|
EN 367:1992/AC:1992 |
|
|
|
|
CEN |
EN 374-1:2003 Skyddshandskar mot kemikalier och mikroorganismer - Del 1: Terminologi och fordringar på prestanda |
6.10.2005 |
EN 374-1:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 374-2:2003 Skyddshandskar mot kemikalier och mikroorganismer - Del 2: Bestämning av motstånd mot penetration |
6.10.2005 |
EN 374-2:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 374-3:2003 Skyddshandskar mot kemikalier och mikroorganismer - Del 3: Bestämning av motstånd mot permeation av kemikalier |
6.10.2005 |
EN 374-3:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
EN 374-3:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 379:2003+A1:2009 Ögonskydd - Automatiska svetsfilter |
6.5.2010 |
EN 379:2003 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 381-1:1993 Skyddskläder för användare av handhållna kedjesågar - Del 1: Provningsutrustning för provning av motstånd mot genomsågning med kedjesåg |
23.12.1993 |
|
|
CEN |
EN 381-2:1995 Sågningsskydd - Del 2: Provningsmetoder för benskydd |
12.1.1996 |
|
|
CEN |
EN 381-3:1996 Sågningsskydd - Del 3: Provningsmetoder för skyddskodon |
10.10.1996 |
|
|
CEN |
EN 381-4:1999 Sågningsskydd - Del 4: Provningsmetoder för handskar till skydd mot kedjesåg |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 381-5:1995 Sågningsskydd - Del 5: Fordringar för benskydd |
12.1.1996 |
|
|
CEN |
EN 381-7:1999 Sågningsskydd - Del 7: Fordringar för handskar till skydd mot kedjesåg |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 381-8:1997 Skyddskläder för användare av handhållna kedjesågar - Del 8: Provningsmetoder för damasker till skydd mot kedjesåg |
18.10.1997 |
|
|
CEN |
EN 381-9:1997 Skyddskläder för användare av handhållna kedjesågar - Del 9: Fordringar för damasker till skydd mot kedjesåg |
18.10.1997 |
|
|
CEN |
EN 381-10:2002 Sågningsskydd - Del 10: Provningsmetoder för skydd för överkroppen |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 381-11:2002 Sågningsskydd - Del 11: Fordringar för skydd för överkroppen |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 388:2003 Skyddshandskar mot mekaniska risker |
6.10.2005 |
EN 388:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 397:2012+A1:2012 Industrihjälmar |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 397:1995 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 402:2003 Andningsskydd, flyktutrustning - Bärbar tryckluftsapparat med öppet system med helmask eller bitmunstycksenhet - Fordringar, provning, märkning |
21.2.2004 |
EN 402:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (21.2.2004) |
CEN |
EN 403:2004 Andningsskydd - Flyktfilterskydd med huva vid brand - Fordringar, provning, märkning |
6.10.2005 |
EN 403:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 404:2005 Andningsskydd - Flyktfilter - Fordringar, provning, märkning |
6.10.2005 |
EN 404:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (2.12.2005) |
CEN |
EN 405:2001+A1:2009 Andningsskydd - Filtrerande halvmasker med ventiler mot gaser eller gaser och partiklar - Fordringar, provning, märkning |
6.5.2010 |
EN 405:2001 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 407:2004 Skyddshandskar mot termiska risker (hetta och/eller brand) |
6.10.2005 |
EN 407:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 420:2003+A1:2009 Skyddshandskar - Allmänna krav och provningsmetoder |
6.5.2010 |
EN 420:2003 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.5.2010) |
CEN |
EN 421:2010 Skyddshandskar mot joniserande strålning och radioaktiv kontamination |
9.7.2011 |
EN 421:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (9.7.2011) |
CEN |
EN 443:2008 Skyddshjälmar för brandmän vid brandsläckning i byggnader och andra konstruktioner |
20.6.2008 |
EN 443:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.8.2008) |
CEN |
EN 458:2004 Hörselskydd - Rekommendationer för val, användning, skötsel och underhåll - Vägledande dokument |
6.10.2005 |
EN 458:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN 464:1994 yddskläder - Skydd mot kemikalier i vätske- och gasform, inklusive vätskeaerosoler och fasta partiklar - Provningsmetod: Bestämning av täthet hos gastäta dräkter (trycktäthetsprovning) |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 469:2005 Skyddskläder för brandmän – Metoder för laboratorie-provning och funktionskrav för skyddskläder vid brandbekämpning |
19.4.2006 |
EN 469:1995 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.6.2006) |
EN 469:2005/A1:2006 |
23.11.2007 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (23.11.2007) |
|
EN 469:2005/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 471:2003+A1:2007 Skyddskläder med god synbarhet (Varselklädsel) för yrkesbruk |
8.3.2008 |
EN 471:2003 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.6.2008) |
CEN |
EN 510:1993 Specifikation för skyddskläder som används där risk föreligger att fastna i rörliga delar |
16.12.1994 |
|
|
CEN |
EN 511:2006 Skyddshandskar mot kyla |
21.12.2006 |
EN 511:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (21.12.2006) |
CEN |
EN 530:2010 Nötningshållfasthet hos material för skyddskläder - Provningsmetoder |
9.7.2011 |
EN 530:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (9.7.2011) |
CEN |
EN 564:2006 Klätterutrustning - Repsnöre - Säkerhetskrav och testmetod |
8.3.2008 |
EN 564:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN 565:2006 Klätterutrustning - Band - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
8.3.2008 |
EN 565:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN 566:2006 Klätterutrustning - Slingor - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
8.3.2008 |
EN 566:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN 567:1997 Klätterutrustning - Repklämmor - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 568:2007 Klätterutrustning - Issäkringar - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
8.3.2008 |
EN 568:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN 569:2007 Klätterutrustning - Bultar - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
8.3.2008 |
EN 569:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN 659:2003+A1:2008 Skyddshandskar för brandmän |
20.6.2008 |
EN 659:2003 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.9.2008) |
EN 659:2003+A1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 702:1994 Skyddskläder - Skydd mot hetta och flamma - Provningsmetod: Bestämning av kontaktvärmegenomgång genom skyddsklädereller deras material |
12.1.1996 |
|
|
CEN |
EN 795:1996 Fallskydd - Förankringsutrustning - Fordringar och provning |
12.2.2000 |
|
|
EN 795:1996/A1:2000 |
24.1.2001 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (30.4.2001) |
|
Anmärkning: Detta offentliggörande gäller inte klass A (”structural anchors”), C (”anchor devices employing horizontal flexible lines”) eller D (”anchor devices employing horizontal rigid anchor rails”) som omnämns i punkterna 3.13.1, 3.13.3, 3.13.4, 4.3.1, 4.3.3, 4.3.4, 5.2.1, 5.2.2, 5.2.4, 5.2.5, 5.3.2 (vad gäller klass A 1) 5.3.3, 5.3.4, 5.3.5, 6 (vad gäller klass A, C och D), bilaga A (stycke A.2, A.3, A.5 och A.6), bilaga B, bilaga ZA (vad gäller klass A, C och D). Dessa kan inte förutsättas överensstämma med bestämmelserna i direktiv 89/686/EEG. |
||||
CEN |
EN 812:2012 Stötskyddsmössor |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 812:1997 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 813:2008 Personlig skyddsutrustning med fallhindrande funktion - Sittselar |
28.1.2009 |
EN 813:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.2.2009) |
CEN |
EN 863:1995 Skyddskläder - Mekaniska egenskaper - Provningsmetod: Motstånd mot punktering |
15.5.1996 |
|
|
CEN |
EN 892:2012 Utrustning för bergsklättring - Dynamiska klätterrep - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 892:2004 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 893:2010 Klätterutrustning - Isbroddar - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
9.7.2011 |
EN 893:1999 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (9.7.2011) |
CEN |
EN 943-1:2002 Skyddskläder för användning mot kemikalier i vätske- och gasform inklusive vätskeaerosoler och fasta partiklar - Del 1: Fordringar på prestanda för ventilerade och ej ventilerade "gastäta" (Typ 1) och "ej gastäta" (Typ 2) skyddskläder |
28.8.2003 |
|
|
EN 943-1:2002/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 943-2:2002 Skyddskläder mot kemikalier i vätske- och gasform inklusive vätskeaerosoler och fasta partiklar - Del 2: Funktionskrav för gastäta (Typ 1) skyddsdräkter för insatsstyrkor |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 958:2006+A1:2010 Klätterutrustning - Falldämpande system för användning vid klättring på klätterstigar (via ferrata) - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
9.7.2011 |
EN 958:2006 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (9.7.2011) |
CEN |
EN 960:2006 Modellhuvud för provning av skyddshjälmar |
21.12.2006 |
EN 960:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.12.2006) |
CEN |
EN 966:2012+A1:2012 Luftsporthjälmar |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 966:1996 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1073-1:1998 Skyddskläder - Skydd mot hetta och flamma - Provningsmetod: Bestämning av kontaktvärmegenomgång genom skyddsklädereller deras material |
6.11.1998 |
|
|
CEN |
EN 1073-2:2002 Skyddskläder mot radioaktiva föroreningar - Del 2: Fordringar och provningsmetoder för icke ventilerade skyddskläder mot radioaktiva föreningar i partikelform |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 1077:2007 Skidhjälmar och snowboardhjälmar |
8.3.2008 |
EN 1077:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN 1078:2012+A1:2012 Hjälmar för cyklister, skateboard- och rullskridskoåkare |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 1078:1997 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1080:1997 Småbarnshjälmar |
14.6.1997 |
|
|
EN 1080:1997/A1:2002 |
28.8.2003 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (28.8.2003) |
|
EN 1080:1997/A2:2005 |
19.4.2006 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (30.6.2006) |
|
CEN |
EN 1082-1:1996 Skyddskläder - Handskar och armskydd mot skär och stick av handhållna knivar - Del 1: Brynjehandskar och armskydd |
14.6.1997 |
|
|
CEN |
EN 1082-2:2000 Skyddskläder - Handskar och armskydd mot skär och stick av handhållna knivar - Del 2: Handskar och armskydd av andra material än ringbrynjor |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 1082-3:2000 Skyddskläder - Handskar och armskydd mot skär och stick av handhållna knivar - Del 3: Stöt- och skärprovning av tyg, läder och andra material |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 1146:2005 Andningsskydd, flyktutrustning - Bärbar tryckluftsapparat med öppet system, med huva för utrymning - Fordringar, provning, märkning |
19.4.2006 |
EN 1146:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.4.2006) |
CEN |
EN 1149-1:2006 Skyddskläder – Elektrostatiska egenskaper – Del 1: Provningsmetoder och fordringar av ytresistivitet |
21.12.2006 |
EN 1149-1:1995 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.12.2006) |
CEN |
EN 1149-2:1997 Skyddskläder - Elektrostatiska egenskaper - Del 2: Provningsmetod för mätning av elektrisk resistans genom ett material (vertikal resistans) |
19.2.1998 |
|
|
CEN |
EN 1149-3:2004 Skyddskläder - Elektrostatiska egenskaper - Del 3: Provningsmetoder för mätning av avklingningstid |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 1149-5:2008 Skyddskläder - Elektrostatiska egenskaper - Del 5: Fordringar på design och ingående material |
20.6.2008 |
|
|
CEN |
EN 1150:1999 Skyddskläder - Kläder med god synbarhet för icke yrkesmässigt bruk - Provningsmetoder och fordringar |
4.6.1999 |
|
|
CEN |
EN 1384:2012 Ridhjälmar |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 1384:1996 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1385:2012 Kanothjälmar |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 1385:1997 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 1486:2007 Skyddskläder för brandmän - Provningsmetoder och fordringar för värmereflekterande kläder för speciell brandbekämpning |
8.3.2008 |
EN 1486:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.4.2008) |
CEN |
EN 1497:2007 Personlig fallskyddsutrustning - Räddningsselar |
8.3.2008 |
|
|
CEN |
EN 1621-1:1997 Skyddskläder mot mekaniska stötar för motorcyklister - Del 1: Fordringar och provningsmetoder för stötskydd |
13.6.1998 |
|
|
CEN |
EN 1621-2:2003 Skyddskläder mot mekanisk påverkan för motorcyklister - Del 2: Ryggskydd - Krav och provningsmetoder |
6.10.2005 |
|
|
EN 1621-2:2003/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN 1731:2006 Personlig skyddsutrustning – Ögon- och ansiktskydd av nättyp |
23.11.2007 |
EN 1731:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (23.11.2007) |
CEN |
EN 1809:1997 Dykutrustning - Avvägningsvästar - Funktions- ochsäkerhetskrav, provningsmetoder |
13.6.1998 |
|
|
CEN |
EN 1827:1999+A1:2009 Andningsskydd - Halvmasker med inandningsventiler och med separata filter mot gaser eller gaser och partiklar eller enbart partiklar - Fordringar, provning, märkning |
6.5.2010 |
EN 1827:1999 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 1836:2005+A1:2007 Ögonskydd - Solglasögon och solskyddsfilter för allmänt bruk samt filter för direkt iakttagelse av solen |
8.3.2008 |
EN 1836:2005 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.3.2008) |
CEN |
EN 1868:1997 Personlig fallskyddsutrustning - Ordlista |
18.10.1997 |
|
|
CEN |
EN 1891:1998 Personlig fallskyddsutrustning - Statiska kärnmantelrep |
6.11.1998 |
|
|
CEN |
EN 1938:2010 Ögonskydd - Skyddsglasögon för motorcykel- och mopedförare |
9.7.2011 |
EN 1938:1998 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (9.7.2011) |
CEN |
EN ISO 4869-2:1995 Akustik - Hörselskydd - Del 2: Uppskattning av effekt A-vägd ljudtrycksnivå vid användning av hörselskydd (ISO 4869-2:1994) |
15.5.1996 |
|
|
EN ISO 4869-2:1995/AC:2007 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 4869-3:2007 Akustik - Hörselskydd - Del 3: Mätning av insättningsdämpning för hörselskydd av kåptyp med användning av akustisk testfixtur (ISO 4869-3:2007) |
8.3.2008 |
EN 24869-3:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN ISO 6529:2001 Skyddskläder - Skydd mot kemikalier - Bestämning av motstånd mot permeation av vätskor och gaser hos material för skyddskläder (ISO 6529:2001) |
6.10.2005 |
EN 369:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN ISO 6530:2005 Skyddskläder - Skydd mot kemikalier i vätskeform - Provningsmetod för bestämning av motstånd mot penetration av vätskor hos material för skyddskläder (ISO 6530:2005) |
6.10.2005 |
EN 368:1992 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN ISO 6942:2002 Skyddskläder - Skydd mot hetta och brand - Provningsmetod: Utvärdering av material och materialkombinationer som exponeras för en källa med strålningsvärme (ISO 6942:2002) |
28.8.2003 |
EN 366:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN ISO 9185:2007 Skyddskläder - Bedömning av motstånd hos material vid stänk av smält metall (ISO 9185:2007) |
8.3.2008 |
EN 373:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (8.3.2008) |
CEN |
EN ISO 10256:2003 Huvud- och ansiktsskydd för ishockeyspelare (ISO 10256:2003) |
6.10.2005 |
EN 967:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
CEN |
EN ISO 10819:1996 Vibration och stöt - Hand-armvibrationer - Metod att mäta och bedöma vibrationsöverföring hos handskar till handflatan (ISO 10819:1996) |
3.12.1996 |
|
|
CEN |
EN ISO 10862:2009 Båtar – Snabbutlösningssystem för trapetssele (ISO 10862:2009) |
6.5.2010 |
|
|
CEN |
EN ISO 11611:2007 Skyddskläder för användning vid svetsarbete eller likartat arbete (ISO 11611:2007) |
8.3.2008 |
EN 470-1:1995 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.4.2008) |
CEN |
EN ISO 11612:2008 Skyddskläder - Kläder till skydd mot hetta och flamma (ISO 11612:2008) |
5.6.2009 |
EN 531:1995 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (5.6.2009) |
CEN |
EN 12083:1998 Andningsskydd - Filter ej monterade på mask - Partikelfilter, gasfilter och kombinerade filter - Fordringar, provning, märkning |
4.7.2000 |
|
|
EN 12083:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12127-2:2007 Kläder till skydd mot hetta och flammor - Bestämning av kontaktvärmetransmission genom skyddskläder eller ingående material - Del 2: Kontaktvärme alstrad genom fallande cylinder (ISO 12127-2:2007) |
8.3.2008 |
|
|
CEN |
EN 12270:1998 Klätterutrustning - Kilar - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 12275:1998 Klätterutrustning - Kabinhakar - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
16.3.2000 |
|
|
CEN |
EN 12276:1998 Klätterutrustning - Fläns - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
24.2.2001 |
|
|
EN 12276:1998/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN 12277:2007 Klätterutrustning - Säkerhetsselar - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
23.11.2007 |
EN 12277:1998 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (23.11.2007) |
CEN |
EN 12278:2007 Klätterutrustning - Block - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
23.11.2007 |
EN 12278:1998 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.11.2007) |
CEN |
EN ISO 12401:2009 Båtar - Säkerhetssele och säkerhetslina - Säkerhetskrav och provningsmetoder (ISO 12401:2009) |
6.5.2010 |
EN 1095:1998 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN ISO 12402-2:2006 Flytvästar - del 2: Räddningsvästar, klass 275 - Säkerhetskrav (ISO 12402-2:2006) |
21.12.2006 |
EN 399:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.3.2007) |
EN ISO 12402-2:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-3:2006 Flytvästar - Del 3: Flytvästar, klass 150 - Säkerhetskrav (ISO 12402-3:2006) |
21.12.2006 |
EN 396:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.3.2007) |
EN ISO 12402-3:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-4:2006 Flytvästar - del 4: Flytvästar, klass 100 - Säkerhetskrav (ISO 12402-4:2006) |
21.12.2006 |
EN 395:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.3.2007) |
EN ISO 12402-4:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-5:2006 Flytvästar - Del 5: Flythjälpmedel, klass 50 - Säkerhetskrav (ISO 12402-5:2006) |
21.12.2006 |
EN 393:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.3.2007) |
EN ISO 12402-5:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (9.7.2011) |
|
EN ISO 12402-5:2006/AC:2006 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 12402-6:2006 Flytvästar – Räddningsvästar – Del 6: Flytvästar och flytplagg för speciella ändamål – Säkerhetskrav och provningsmetoder (ISO 12402-6:2006) |
21.12.2006 |
|
|
EN ISO 12402-6:2006/A1:2010 |
9.7.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-8:2006 Flytvästar - Del 8: Tillbehör - Säkerhetskrav och provningsmetoder (ISO 12402-8:2006) |
2.8.2006 |
EN 394:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.8.2006) |
EN ISO 12402-8:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (11.11.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-9:2006 Flytvästar – Räddningsvästar – Del 9: Provningsmetoder för klasserna A – F (ISO 12402-9:2006) |
21.12.2006 |
|
|
EN ISO 12402-9:2006/A1:2011 |
11.11.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (11.11.2011) |
|
CEN |
EN ISO 12402-10:2006 Flytvästar – Räddningsvästar – Del 10: Material och beståndsdelar – Säkerhetskrav och nya provningsmetoder (ISO 12402-10:2006) |
2.8.2006 |
|
|
CEN |
EN 12477:2001 Skyddshandskar för svetsare |
10.8.2002 |
|
|
EN 12477:2001/A1:2005 |
6.10.2005 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (31.12.2005) |
|
CEN |
EN 12492:2012 Klätterutrustning - Klätterhjälmar - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 12492:2000 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 12628:1999 Dykutrustning - Kombinerade flyt- och räddningsanordningar - Funktions- och säkerhetskrav, provningsmetoder |
4.7.2000 |
|
|
EN 12628:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN 12841:2006 Personlig fallskyddsutrustning – System för reparbete |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 12941:1998 Andningsskydd - Fläktassisterade filterskydd med hjälp eller huva - Fordringar, provning, märkning |
4.6.1999 |
EN 146:1991 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (4.6.1999) |
EN 12941:1998/A1:2003 |
6.10.2005 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (6.10.2005) |
|
EN 12941:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 12942:1998 Andningsskydd - Fläktassisterade filterskydd med helmasker, halvmasker eller kvartsmasker - Fordringar, provning, märkning |
4.6.1999 |
EN 147:1991 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (4.6.1999) |
EN 12942:1998/A1:2002 |
28.8.2003 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (28.8.2003) |
|
EN 12942:1998/A2:2008 |
5.6.2009 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (5.6.2009) |
|
CEN |
EN 13034:2005+A1:2009 Skyddskläder för kemikalier i vätskeform – Prestandakrav för kemisk skyddsdräkt med begränsad skyddsfunktion mot kemikalier i vätskeform (Typ 6 och Typ PB [6] utrustning) |
6.5.2010 |
EN 13034:2005 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 13061:2009 Skyddskläder - Benskydd för fotbollsspelare - Fodringar och provningsmetoder |
6.5.2010 |
EN 13061:2001 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 13087-1:2000 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 1: Provningsbetingelser och konditionering |
10.8.2002 |
|
|
EN 13087-1:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 13087-2:2012 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 2: Stötdämpande förmåga |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 13087-2:2000 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-3:2000 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 3: Motstånd mot penetration |
10.8.2002 |
|
|
EN 13087-3:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 13087-4:2012 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 4: Fastspänningens effektivitet |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 13087-4:2000 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-5:2012 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 5: Hakbandets hållfasthet |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 13087-5:2000 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-6:2012 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 6: Synfält |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 13087-6:2000 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13087-7:2000 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 7: Flamhärdighet |
10.8.2002 |
|
|
EN 13087-7:2000/A1:2001 |
10.8.2002 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (10.8.2002) |
|
CEN |
EN 13087-8:2000 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 8: Elektriska egenskaper |
21.12.2001 |
|
|
EN 13087-8:2000/A1:2005 |
6.10.2005 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (6.10.2005) |
|
CEN |
EN 13087-10:2012 Skyddshjälmar - Provningsmetoder - Del 10: Motstånd mot strålningsvärme |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 13087-10:2000 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13089:2011 Klätterutrustning - Isverktyg - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
9.7.2011 |
|
|
CEN |
EN 13138-1:2008 Flythjälpmedel för simutbildning - Del 1: Flythjälpmedel att bäras på kroppen - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
5.6.2009 |
EN 13138-1:2003 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (5.6.2009) |
CEN |
EN 13158:2009 Skyddskläder - Skyddsjacka, kropps- och axelskydd för ridning: För ryttare, kuskar och personal som arbetar med hästar - Krav och provningsmetoder |
6.5.2010 |
EN 13158:2000 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 13178:2000 Ögonskydd - Ögon- och ansiktsskydd för snöskoteråkare |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-1:2001 Andningsskydd - Testmetoder - Del 1: Bestämning av inläckage och totalt inläckage |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-2:2001 Andningsskydd - Testmetoder - Del 2: Praktisk provning |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-3:2001 Andningsskydd - Testmetoder - Del 3: Bestämning av andningsmotstånd |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13274-4:2001 Andningsskydd - Testmetoder - Del 4: Flamtester |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13274-5:2001 Andningsskydd - Testmetoder - Del 5: Klimatvillkor |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13274-6:2001 Andningsskydd - Testmetoder - Del 6: Bestämning av koldioxidhalten i inandningsluft |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13274-7:2008 Andningsskydd - Testmetoder - Del 7: Bestämning av penetration av partikelfilter |
20.6.2008 |
EN 13274-7:2002 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.7.2008) |
CEN |
EN 13274-8:2002 Andningsskydd - Testmetoder - Del 8: Bestämning av igensättning med damm på partikelfilter |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13277-1:2000 Skyddsutrustning för kampsporter - Del 1: Allmänna krav och provningsmetoder |
24.2.2001 |
|
|
CEN |
EN 13277-2:2000 Skyddsutrustning för kampsporter - Del 2: Tilläggskrav och provningsmetoder för vrist-, knä- och underarmsskydd |
24.2.2001 |
|
|
CEN |
EN 13277-3:2000 Skyddsutrustning för kampsporter - Del 3: Tilläggskrav och provningsmetoder för bålskydd |
24.2.2001 |
|
|
EN 13277-3:2000/A1:2007 |
23.11.2007 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13277-4:2001 Skyddsutrustning för kampsporter - Del 4: Tilläggskrav och provningsmetoder för huvudskydd |
10.8.2002 |
|
|
EN 13277-4:2001/A1:2007 |
23.11.2007 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (31.12.2007) |
|
CEN |
EN 13277-5:2002 Skyddsutrustning för kampsporter - Del 5: Tilläggskrav och provningsmetoder för genital- och kroppsskydd |
10.8.2002 |
|
|
CEN |
EN 13277-6:2003 Personlig skyddsutrustning för kampsporter - Del 6: Tilläggskrav och provningsmetoder för bröstskydd för kvinnor |
21.2.2004 |
|
|
CEN |
EN 13277-7:2009 Personlig skyddsutrustning för kampsporter - Del 7: Tilläggskrav och provningsmetoder för hand- och fotskydd |
6.5.2010 |
|
|
CEN |
EN ISO 13287:2007 Personlig skyddsutrustning - Skodon - Provningsmetod för bestämning av halkskydd (ISO 13287:2006) |
8.3.2008 |
EN 13287:2004 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.4.2008) |
CEN |
EN 13356:2001 Personreflexer med god synbarhet för icke yrkesmässigt bruk - Provningsmetoder och fordringar |
21.12.2001 |
|
|
CEN |
EN 13484:2012 Rodelhjälmar |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 13484:2001 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13546:2002+A1:2007 Krav och testmetoder för hand-, arm-, bröst-, buk-, ben-, fot- och underlivsskydd för landhockeymålvakter samt benskydd för utespelare |
23.11.2007 |
EN 13546:2002 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.12.2007) |
CEN |
EN 13567:2002+A1:2007 Kroppsskydd - Hand-, arm-, buk-, ben-, underlivs- och ansiktsskydd för fäktare - Fordringar och testmetoder |
23.11.2007 |
EN 13567:2002 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.12.2007) |
CEN |
EN 13594:2002 Krav och testmetoder på skyddsutrustning och dess beständighet mot mekanisk påverkan för professionella motorcyklister - Skyddshandskar |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-1:2002 Skyddskläder för professionella motorcyklister - Jacka, byxor och hel eller delad dräkt - Del 1: Allmänna krav |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-2:2002 Skyddskläder för professionella motorcyklister - Jacka, byxor och hel eller delad dräkt - Del 2: Provningsmetoder för slitmotstånd |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-3:2002 Skyddskläder för professionella motorcyklister - Jacka, byxor och hel eller delad dräkt - Del 3: Provningsmetoder för bestämning av sprickmotstånd |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13595-4:2002 Skyddskläder för professionella motorcyklister - Jacka, byxor och hel eller delad dräkt - Del 4: Provningsmetoder för skärmotstånd |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13634:2010 Personlig skyddsutrustning - Skyddsskor för motorcyklister - Krav och testmetoder |
9.7.2011 |
EN 13634:2002 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (9.7.2011) |
CEN |
EN 13781:2012 Skyddshjälmar för passagerare och förare av terrängskotrar och bobsleighs |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 13781:2001 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 13794:2002 Andningsskydd - Bärbar flyktapparat med slutet system - Fordringar, provning, märkning |
28.8.2003 |
EN 1061:1996 EN 400:1993 EN 401:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 13819-1:2002 Hörselskydd - Provning - Del 1: Fysikaliska provningsmetoder |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13819-2:2002 Hörselskydd - Provning - Del 2: Akustiska provningsmetoder |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN 13832-1:2006 Skyddsskor – Skydd mot kemikalier – Del 1: Terminologi och provningsmetoder |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 13832-2:2006 Skyddsskor – Skydd mot kemikalier – Del 2: Krav för beständighet mot kemikalie |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 13832-3:2006 Skyddsskor – Skydd mot kemikalier – Del 3: Särskilt höga krav för beständighet mot kemikalier |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN 13911:2004 Skyddskläder för brandmän - Fordringar och provningsmetoder för huvor för brandmän |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 13921:2007 Personlig skyddsutrustning - Ergonomiska principer |
23.11.2007 |
|
|
CEN |
EN 13949:2003 Andningsskydd - Bärbar Nitroxapparat med öppet system för dykning - Fordringar, provning, märkning |
21.2.2004 |
|
|
CEN |
EN ISO 13982-1:2004 Skyddskläder för användning mot fasta partiklar - Del 1: Fodringar på prestanda för skyddskläder mot kemikalier som ger skydd för hela kroppen mot luftburna fasta partiklar (Skyddskläder Typ 5) (ISO 13982-1:2004) |
6.10.2005 |
|
|
EN ISO 13982-1:2004/A1:2010 |
9.7.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (9.7.2011) |
|
CEN |
EN ISO 13982-2:2004 Skyddskläder för användning mot fasta partiklar - Del 2: Provningsmetod för bestämning av inläckage i dräkter av aerosoler av fina partiklar (ISO 13982-2:2004) |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 13995:2000 Skyddskläder - Mekaniska egenskaper - Provningsmetod för bestämning av motstånd mot punktering och dynamisk rivstyrka hos material (ISO 13995:2000) |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 13997:1999 Skyddskläder - Mekaniska egenskaper - Bestämning av motstånd mot skärning med vassa föremål (ISO 13997:1999) |
4.7.2000 |
|
|
EN ISO 13997:1999/AC:2000 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 13998:2003 Skyddskläder - Förkläden, byxor och västar till skydd mot skär och stick av handhållna knivar (ISO 13998:2003) |
28.8.2003 |
EN 412:1993 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN 14021:2003 Förarskydd mot stensprut vid motorcykelåkning i terräng - Krav och provningsmetoder |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14052:2012+A1:2012 Industrihjälmar med hög skyddsförmåga |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 14052:2005 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 14058:2004 Skyddskläder - Plagg till skydd i kalla miljöer |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 14116:2008 Skyddskläder mot hetta och flamma - Material, materialkombinationer och kläder med begränsad flamspridning (ISO 14116:2008) |
28.1.2009 |
EN 533:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.1.2009) |
EN ISO 14116:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14120:2003+A1:2007 Kroppsskydd - Handleds-, hand-, knä- och armbågsskydd för rullskridskoåkare - Krav och provningsmetoder |
23.11.2007 |
EN 14120:2003 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.12.2007) |
CEN |
EN 14126:2003 Skyddskläder - Funktionskrav och provningsmetoder för skyddskläder mot smittsamma ämnen |
6.10.2005 |
|
|
EN 14126:2003/AC:2004 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14143:2003 Andningsskydd - Bärbar andningsapparat för dykning med slutet/halvslutet gasregleringssystem |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-1:2005 Dykardräkter - Del 1: Våtdräkter - Krav och provningsmetoder |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-2:2005 Dykardräkter - Del 2: Torrdräkter - Krav och provningsmetoder |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-3:2005 Dykardräkter - Del 3: Aktivt uppvärmda eller kylda dräkter - Krav och provningsmetoder |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14225-4:2005 Dykardräkter – Del 4: Enatmosfärsdräkter – Fordringar och provningsmetoder |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14325:2004 Skyddskläder mot kemikalier - Provningsmetoder och klassificering av egenskaper hos material, sömmar, skarvar och förbindningar hos skyddskläder mot kemikalier |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14328:2005 Skyddskläder - Handskar och armskydd till skydd mot maskindrivna knivar - Krav och provningsmetoder |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14360:2004 Skyddskläder mot dåligt väder - Provningsmetod för regntäthet hos beklädnader - Påverken av högt fallande regndroppar |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14387:2004+A1:2008 Andningsskydd - Gasfilter och kombinationsfilter - Fordringar, provning, märkning |
20.6.2008 |
EN 14387:2004 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.7.2008) |
CEN |
EN 14404:2004+A1:2010 Skyddskläder - Knäskydd för arbete i knästående ställning |
6.5.2010 |
EN 14404:2004 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (31.7.2010) |
CEN |
EN 14435:2004 Andningsskydd - Bärbar tryckluftsapparat med öppet system och halvmask - Fordringar, provning, märkning |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 14458:2004 Ögonskydd - Ansiktsskärmar och visir på skyddshjälm för användning av personal inom räddnings- och ambulanstjänst |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN ISO 14460:1999 Skyddskläder för förare av tävlingsbilar - Skydd mot hetta och flamma - Funktionskrav och provningsmetoder (ISO 14460:1999) |
16.3.2000 |
|
|
EN ISO 14460:1999/A1:2002 |
10.8.2002 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (30.9.2002) |
|
EN ISO 14460:1999/AC:1999 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14529:2005 Andninsskydd – Bärbar tryckluftsapparat med öppet system för halvmask inkluderande överstrycksventil avsedd enbart för flykt – Fordringar, provning, märkning |
19.4.2006 |
|
|
CEN |
EN 14593-1:2005 Andningsskydd - Tryckluftsapparat med behovsstyrt flöde - Del 1: Apparat med helmask - Fordringar, provning, märkning |
6.10.2005 |
EN 139:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (2.12.2005) |
CEN |
EN 14593-2:2005 Andningsskydd - Tryckluftsapparat med behovsstyrt flöde - Del 2: Apparat med halvmask med övertryck - Fordringar, provning, märkning |
6.10.2005 |
EN 139:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (2.12.2005) |
EN 14593-2:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14594:2005 Andningsskydd - Tryckluftsapparat med kontinuerligt flöde - Fordringar, provning, märkning |
6.10.2005 |
EN 139:1994 EN 270:1994 EN 271:1995 EN 1835:1999 EN 12419:1999 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (2.12.2005) |
EN 14594:2005/AC:2005 |
|
|
|
|
CEN |
EN 14605:2005+A1:2009 Skyddskläder mot kemikalier i vätskeform – Prestandakrav för skyddskläder mot kemikalier, med vätsketäta (Typ 3) eller stänktäta (Typ 4) anslutningar mellan olika delar av beklädnanden samt beklädnad begränsad till delar av kroppen (Typ PB [3] och PB [4]) |
6.5.2010 |
EN 14605:2005 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.5.2010) |
CEN |
EN 14786:2006 Skyddskläder - Bestämning av penetrationsmotstånd av sprayade kemikalier i vätskeform, emulsioner och dispersioner - Spraytest |
21.12.2006 |
|
|
CEN |
EN ISO 14877:2002 Skyddskläder vid blästring med kornigt slipmedel (ISO 14877:2002) |
28.8.2003 |
|
|
CEN |
EN ISO 15025:2002 Skyddskläder - Skydd mot hetta och flamma - Provningsmetod för begränsad flamspridning (ISO 15025:2000) |
28.8.2003 |
EN 532:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.8.2003) |
CEN |
EN ISO 15027-1:2002 Sjöräddningsdräkter - Del 1: Räddningsdräkter för arbete, fordringar för säkerhet (ISO 15027-1:2002) |
10.4.2003 |
|
|
CEN |
EN ISO 15027-2:2002 Sjöräddningsdräkter - Del 2: Räddningsdräkter för nödläge, fordringar för säkerhet (ISO 15027-2:2002) |
10.4.2003 |
|
|
CEN |
EN ISO 15027-3:2002 Sjöräddningsdräkter - Del 3: Provningsmetoder (ISO 15027-3:2002) |
10.4.2003 |
|
|
CEN |
EN 15090:2012 Personlig skyddsutrustning - Skyddsskor för brandmän |
Detta är det första offentliggörandet |
EN 15090:2006 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN 15151-1:2012 Klätterutrustning - Firningsdon - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
Detta är det första offentliggörandet |
|
|
CEN |
EN 15333-1:2008 Andningsskydd - Ytförsörjd dykapparat för blandgas med öppet system för dykning - Del 1: Behovsstyrt system |
20.6.2008 |
|
|
EN 15333-1:2008/AC:2009 |
|
|
|
|
CEN |
EN 15333-2:2009 Andningsskydd - Ytförsörjd dykapparat för blandgas med öppet system för dykning - Del 2: Friflödande system |
6.5.2010 |
|
|
CEN |
EN 15613:2008 Knä- och armbågsskydd för inomhussporter - Säkerhetskrav och provningsmetoder |
5.6.2009 |
|
|
CEN |
EN 15614:2007 Skyddskläder för brandmän – Metoder för laboratorieprovning och funktionskrav för skyddskläder vid skogsbrand |
23.11.2007 |
|
|
CEN |
EN ISO 15831:2004 Beklädnad - Fysiologisk inverkan - Mätning av värmeisolering med hjälp av en termisk docka (ISO 15831:2004) |
6.10.2005 |
|
|
CEN |
EN 16027:2011 Skyddskläder - Skyddshandskar för fotbollsmålvakter |
16.2.2012 |
|
|
CEN |
EN ISO 17249:2004 Skyddsskor till skydd mot kedjesåg (ISO 17249:2004) |
6.10.2005 |
|
|
EN ISO 17249:2004/A1:2007 |
23.11.2007 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (23.11.2007) |
|
CEN |
EN ISO 17491-3:2008 Skyddskläder - Skydd mot kemikalier i vätskeform - Provningsmetod: Bestämning av motstånd mot penetration av vätskestråle (jet test) (ISO 17491-3:2008) |
28.1.2009 |
EN 463:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.2.2009) |
CEN |
EN ISO 17491-4:2008 Skyddskläder - Skydd mot kemikalier i vätskeform - Provningsmetod: Bestämning av motstånd mot penetration av stänk (stänkprovning) (ISO 17491-4:2008) |
28.1.2009 |
EN 468:1994 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (28.2.2009) |
CEN |
EN ISO 20344:2011 Personlig skyddsutrustning - Provningsmetoder för skodon (ISO 20344:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20344:2004 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (30.6.2012) |
CEN |
EN ISO 20345:2011 Personlig skyddsutrustning - Skyddsskor (ISO 20345:2011) |
16.2.2012 |
EN ISO 20345:2004 Anmärkning 2.1 |
30.6.2013 |
CEN |
EN ISO 20346:2004 Personlig skyddsutrustning - Lätta skyddsskor (ISO 20346:2004) |
6.10.2005 |
EN 346:1992 EN 346-2:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (6.10.2005) |
EN ISO 20346:2004/A1:2007 |
8.3.2008 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (31.3.2008) |
|
EN ISO 20346:2004/AC:2007 |
|
|
|
|
CEN |
EN ISO 20347:2012 Personlig skyddsutrustning - Yrkesskor (ISO 20347:2012) |
Detta är det första offentliggörandet |
EN ISO 20347:2004 Anmärkning 2.1 |
30.4.2013 |
CEN |
EN ISO 20349:2010 Personlig skyddsutrustning - Skyddsskor mot termiska risker och flytande metallstänk vid gjutning och svetsning - Krav och provningsmetoder (ISO 20349:2010) |
9.7.2011 |
|
|
CEN |
EN 24869-1:1992 Akustik - Hörselskydd - Del 1: Subjektiv metod för mätning av ljuddämpning (ISO 4869-1:1990) |
16.12.1994 |
|
|
Cenelec |
EN 50286:1999 Elektriskt isolerande skyddskläder för lågspänning |
16.3.2000 |
|
|
EN 50286:1999/AC:2004 |
|
|
|
|
Cenelec |
EN 50321:1999 Elektriskt isolerande fotbeklädnad för användning i lågspänningsanläggningar |
16.3.2000 |
|
|
Cenelec |
EN 50365:2002 Elektriskt isolerande hjälmar för användning i lågspänningsinstallationer |
10.4.2003 |
|
|
Cenelec |
EN 60743:2001 Arbete med spänning - Terminologi IEC 60743:2001 |
10.4.2003 |
EN 60743:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (1.12.2004) |
EN 60743:2001/A1:2008 IEC 60743:2001/A1:2008 |
9.7.2011 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (9.7.2011) |
|
Cenelec |
EN 60895:2003 Arbete med spänning - Elektriskt ledande kläder IEC 60895:2002 (Andrad) |
6.10.2005 |
EN 60895:1996 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (1.7.2006) |
Cenelec |
EN 60903:2003 Utrustning för arbete under spänning - Isolerande handskar IEC 60903:2002 (Andrad) |
6.10.2005 |
EN 50237:1997 + EN 60903:1992 + A11:1997 Anmärkning 2.1 |
Datum passerat (1.7.2006) |
Cenelec |
EN 60984:1992 Utrustning för arbete under spänning - Isolerande armskydd IEC 60984:1990 (Andrad) |
4.6.1999 |
|
|
EN 60984:1992/A11:1997 |
4.6.1999 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (4.6.1999) |
|
EN 60984:1992/A1:2002 IEC 60984:1990/A1:2002 |
10.4.2003 |
Anmärkning 3 |
Datum passerat (6.10.2005) |
Anmärkning 1: |
Det datum då den ersatta standarden upphör att gälla är i allmänhet det datum då den upphävs av det euro¬peiska standardi¬se¬rings¬organet. Användare av dessa standarder bör dock vara medvetna om att det i vissa undantagsfall kan vara ett annat datum. |
Anmärkning 2.1: |
Den nya (eller ändrade) standarden har samma tillämpningsområde som den ersatta standarden. Den ersatta standarden upphör att att gälla vid angivet datum. |
Anmärkning 2.2: |
Den nya standarden har ett bredare tillämpningsområde än den ersatta standarden. Den ersatta standarden upphör att att gälla vid angivet datum. |
Anmärkning 2.3: |
Den nya standarden har ett snävare tillämpningsområde än den ersatta standarden. Vid angivet datum upphör den (delvis) ersatta standarden att gälla för de produkter som omfattas av den nya standar¬den. De produkter som även fortsättningsvis omfattas av den (delvis) ersatta standarden, men som inte omfattas av den nya standarden, skall även fort¬sättningsvis anses uppfylla de väsentliga kraven i direktivet. |
Anmärkning 3: |
Om tillägg förekommer innefattar hänvisningen såväl standarden EN CCCCC:YYYY som eventuella tidigare tillägg och det nya, angivna, tillägget. Den ersatta standarden består därför av EN CCCCC:YYYY med eventuella tidigare tillägg, men utan det nya, angivna, tillägget. Vid angivet datum upphör den ersatta standarden att gälla. |
ANMÄRKNING:
— |
Närmare upplysningar om standarderna kan erhållas från de europeiska och nationella standardiseringsorgan som anges i bilagan till Europaparlamentets och rådets direktiv 98/34/EG, ändrat genom direktiv 98/48/EG. |
— |
Harmoniserade standarder antas av de europeiska standardiseringsorganisationerna på engelska (europeiska standardiseringskommittén, CEN, och europeiska kommittén för elektroteknisk standardisering, Cenelec, offentliggör även texter på franska och tyska). Därefter översätter de nationella standardiseringsorganen namnen på de harmoniserade standarderna till Europeiska unionens övriga officiella språk för vilka översättning krävs. Europeiska kommissionen ansvarar inte för att de översättningar som har lämnats in för offentliggörande i Europeiska unionens officiella tidning är riktiga. |
— |
Offentliggörandet av hänvisningarna i Europeiska unionens officiella tidning innebär inte att de aktuella standarderna är tillgängliga på alla gemenskapsspråken. |
— |
Denna förteckning ersätter alla tidigare förteckningar som har publicerats i Europeiska unionens officiella tidning. Kommissionen skall fortlöpande uppdatera denna förteckning. |
— |
Mer information återfinns på Europa-servern på Internet: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/european-standards/harmonised-standards/index_en.htm |
(1) ESO: Europeiskt standardiseringsorgan:
— |
CEN: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Tel.+32 2 5500811; fax +32 2 5500819 (http://www.cen.eu) |
— |
Cenelec: Avenue Marnix 17, 1000, Brussels, Tel.+32 2 5196871; fax +32 2 5196919 (http://www.cenelec.eu) |
— |
ETSI: 650, route des Lucioles, 06921 Sophia Antipolis, Tel.+33 492 944200; fax +33 493 654716, (http://www.etsi.eu) |
UPPLYSNINGAR FRÅN MEDLEMSSTATERNA
20.12.2012 |
SV |
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395/27 |
Uppgifter från medlemsstaterna om statligt stöd som beviljats enligt kommissionens förordning (EG) nr 800/2008 genom vilken vissa kategorier av stöd förklaras förenliga med den gemensamma marknaden enligt artiklarna 87 och 88 i fördraget (allmän gruppundantagsförordning)
(Text av betydelse för EES)
2012/C 395/02
Referensnummer för statligt stöd |
SA.35588 (12/X) |
|||||
Medlemsstat |
Tyskland |
|||||
Medlemsstatens referensnummer |
20-13-3234-04-12 |
|||||
Regionens namn (NUTS) |
MUEHLDORF AM INN Icke stödområden |
|||||
Stödbeviljande myndighet |
|
|||||
Stödåtgärdens titel |
Konsumgüterlogistik im kombinierten Verkehr |
|||||
Nationell rättslig grund (hänvisning till landets officiella kungörelseorgan) |
Art. 23, 44 BayHO |
|||||
Åtgärdstyp |
Stöd för särskilda ändamål |
|||||
Ändring av en befintlig stödåtgärd |
— |
|||||
Dag då stödet beviljades |
Från och med den 18.9.2012 |
|||||
Berörda ekonomiska sektorer |
Alla stödberättigade ekonomiska sektorer |
|||||
Typ av stödmottagare |
Små och medelstora företag – Greilmeier GmbH |
|||||
Sammanlagt belopp av stöd för särskilda ändamål som beviljats företaget |
EUR 0,76 (i miljoner) |
|||||
För garantier |
— |
|||||
Stödinstrument (artikel 5) |
Bidrag |
|||||
Hänvisning till kommissionens beslut |
— |
|||||
Vid medfinansiering från gemenskapsfonder |
— |
|||||
Mål |
Högsta tillåtna stödnivå i % eller högsta tillåtna stödbelopp i nationell valuta |
Bonus för små och medelstora företag i % |
||||
Stöd till förvärv av nya transportfordon som går längre än gemenskapsnormerna eller höjer nivån på miljöskyddet i avsaknad av gemenskapsnormer (artikel 19) |
35 % |
10 % |
Webblänk till den fullständiga texten till stödåtgärden:
http://www.stmwivt.bayern.de/verkehr/schiene/schienengueterverkehr/agvo
Referensnummer för statligt stöd |
SA.35592 (12/X) |
||||||
Medlemsstat |
Förenade kungariket |
||||||
Medlemsstatens referensnummer |
— |
||||||
Regionens namn (NUTS) |
KENT Blandade områden |
||||||
Stödbeviljande myndighet |
|
||||||
Stödåtgärdens titel |
Expansion East Kent |
||||||
Nationell rättslig grund (hänvisning till landets officiella kungörelseorgan) |
Regional Growth Fund (RGF) SA 3258 (X/11) Section 126 of the Housing Grants, Construction and Regeneration Act 1996 |
||||||
Åtgärdstyp |
Stödordning |
||||||
Ändring av en befintlig stödåtgärd |
Modification SA.35170 |
||||||
Varaktighet |
1.5.2012-31.3.2016 |
||||||
Berörda ekonomiska sektorer |
Alla stödberättigade ekonomiska sektorer |
||||||
Typ av stödmottagare |
Små och medelstora företag,Storföretag |
||||||
Årligt totalbelopp för den budget som planeras enligt ordningen |
GBP 35,00 (i miljoner) |
||||||
För garantier |
GBP 0,00 (i miljoner) |
||||||
Stödinstrument (artikel 5) |
Bidrag, Mjukt lån |
||||||
Hänvisning till kommissionens beslut |
— |
||||||
Vid medfinansiering från gemenskapsfonder |
— |
||||||
Mål |
Högsta tillåtna stödnivå i % eller högsta tillåtna stödbelopp i nationell valuta |
Bonus för små och medelstora företag i % |
|||||
Stödordning |
15 % |
20 % |
|||||
Investeringsstöd och sysselsättningsstöd till små och medelstora företag (artikel 15) |
20 % |
— |
Webblänk till den fullständiga texten till stödåtgärden:
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEK%20Guidance%20(April%202012).pdf
This is a direct link to the Application Guidance for the Expansion East Kent Scheme
https://shareweb.kent.gov.uk/Documents/business/business-support-centre/Expansion%20East%20Kent%20(RGF)/ExEKstateaid.pdf
This is a direct link to a document outlining further information on the Expansion East Kent Scheme.
Referensnummer för statligt stöd |
SA.35616 (12/X) |
||||
Medlemsstat |
Italien |
||||
Medlemsstatens referensnummer |
— |
||||
Regionens namn (NUTS) |
SARDEGNA Artikel 107.3 b |
||||
Stödbeviljande myndighet |
|
||||
Stödåtgärdens titel |
PROGRAMMA DI AIUTI PER NUOVE IMPRESE INNOVATIVE |
||||
Nationell rättslig grund (hänvisning till landets officiella kungörelseorgan) |
Deliberazione della RAS n. 33/30 del 10.8.2011«Politiche regionali RSI. Piano Regionale della Ricerca e interventi del POR FESR 2007-2013 inerenti Ricerca e Innovazione in capo al CRP» DPR n. 196 — 3 ottobre 2008: Regolamento di esecuzione del regolamento (CE) n. 1083/2006 recante disposizioni generali sul FESR, sul FSE e sul fondo di coesione che definisce le norme sull'ammissibilità delle spese per i programmi cofinanziati dai fondi strutturali per la fase di programmazione 2007-2013 |
||||
Åtgärdstyp |
Stödordning |
||||
Ändring av en befintlig stödåtgärd |
— |
||||
Varaktighet |
1.1.2013-31.12.2015 |
||||
Berörda ekonomiska sektorer |
Alla stödberättigade ekonomiska sektorer |
||||
Typ av stödmottagare |
Små och medelstora företag |
||||
Årligt totalbelopp för den budget som planeras enligt ordningen |
EUR 15,50 (i miljoner) |
||||
För garantier |
— |
||||
Stödinstrument (artikel 5) |
Bidrag |
||||
Hänvisning till kommissionens beslut |
— |
||||
Vid medfinansiering från gemenskapsfonder |
POR FESR Sardegna 2007-2013 — Asse VI — Competitività Linea di Attività 6.2.1.b «Sostegno alla creazione e sviluppo di nuove imprese innovative» — EUR 10,07 (i miljoner) |
||||
Mål |
Högsta tillåtna stödnivå i % eller högsta tillåtna stödbelopp i nationell valuta |
Bonus för små och medelstora företag i % |
|||
Stöd till nystartade innovativa företag (artikel 35) |
1 000 000 EUR |
— |
Webblänk till den fullständiga texten till stödåtgärden:
http://www.sardegnaricerche.it/documenti/13_116_20120928184207.pdf
Referensnummer för statligt stöd |
SA.35617 (12/X) |
||||||
Medlemsstat |
Nederländerna |
||||||
Medlemsstatens referensnummer |
Subsidie energiesprong Groningen |
||||||
Regionens namn (NUTS) |
OVERIG GRONINGEN Artikel 107.3 b |
||||||
Stödbeviljande myndighet |
|
||||||
Stödåtgärdens titel |
Subsidie energiesprong stationsweg Groningen |
||||||
Nationell rättslig grund (hänvisning till landets officiella kungörelseorgan) |
Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen, Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020333/geldigheidsdatum_23-10-2012 Regeling Subsidiebesluit experimenten en kennisoverdracht wonen Geldend op 23.10.2012 http://wetten.overheid.nl/BWBR0020311/geldigheidsdatum_23-10-2012 |
||||||
Åtgärdstyp |
Stöd för särskilda ändamål |
||||||
Ändring av en befintlig stödåtgärd |
— |
||||||
Dag då stödet beviljades |
Från och med den 24.9.2012 |
||||||
Berörda ekonomiska sektorer |
Handel med gas via rörnät, Byggande av bostadshus och andra byggnader, VVS-arbeten, Fonder och liknande finansiella enheter, Andra stödtjänster till finansiella tjänster utom försäkring och pensionsfondsverksamhet, Fastighetsförmedling och fastighetsförvaltning på uppdrag, Arkitekt- och teknisk konsultverksamhet o.d. |
||||||
Typ av stödmottagare |
Små och medelstora företag,Storföretag – Triodos Vastgoedfonds NV; GasTerra; Bouwfonds REIM; Vander Weele techniek; BAM-techniek holding;BAM utiliteitsbouw; AT Osborne;De Zwarte Hond; Van Draekeburgh |
||||||
Sammanlagt belopp av stöd för särskilda ändamål som beviljats företaget |
EUR 0,25 (i miljoner) |
||||||
För garantier |
— |
||||||
Stödinstrument (artikel 5) |
Bidrag |
||||||
Hänvisning till kommissionens beslut |
— |
||||||
Vid medfinansiering från gemenskapsfonder |
— |
||||||
Mål |
Högsta tillåtna stödnivå i % eller högsta tillåtna stödbelopp i nationell valuta |
Bonus för små och medelstora företag i % |
|||||
Stöd till miljöinvesteringar i energisparande åtgärder (artikel 21) |
40 % |
0 % |
Webblänk till den fullständiga texten till stödåtgärden:
http://www.rijksoverheid.nl/documenten-en-publicaties/besluiten/2012/10/16/beschikking-energiesprong-stationsweg-groningen.html
Referensnummer för statligt stöd |
SA.35619 (12/X) |
|||||
Medlemsstat |
Spanien |
|||||
Medlemsstatens referensnummer |
RGE 41/2012 |
|||||
Regionens namn (NUTS) |
COMUNIDAD VALENCIANA Blandade områden |
|||||
Stödbeviljande myndighet |
|
|||||
Stödåtgärdens titel |
Fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector del transporte, para el ejercicio 2012. |
|||||
Nationell rättslig grund (hänvisning till landets officiella kungörelseorgan) |
RESOLUCIÓN de 13 de septiembre de 2012, del presidente de la Agencia Valenciana de la Energía (AVEN), por la que se convocan ayudas de la Agencia Valenciana de la Energía, en el marco del Plan de Acción de la Estrategia de Ahorro y Eficiencia Energética 2008-2012 (PAE4+) para el fomento de la movilidad eléctrica e impulso de los combustibles alternativos en el sector transporte, para el ejercicio 2012. (DOCV no 6872, de 28 de septiembre de 2012) |
|||||
Åtgärdstyp |
Stödordning |
|||||
Ändring av en befintlig stödåtgärd |
— |
|||||
Varaktighet |
29.9.2012-31.12.2012 |
|||||
Berörda ekonomiska sektorer |
Alla stödberättigade ekonomiska sektorer |
|||||
Typ av stödmottagare |
Små och medelstora företag,Storföretag |
|||||
Årligt totalbelopp för den budget som planeras enligt ordningen |
EUR 0,13 (i miljoner) |
|||||
För garantier |
— |
|||||
Stödinstrument (artikel 5) |
Bidrag |
|||||
Hänvisning till kommissionens beslut |
— |
|||||
Vid medfinansiering från gemenskapsfonder |
— |
|||||
Mål |
Högsta tillåtna stödnivå i % eller högsta tillåtna stödbelopp i nationell valuta |
Bonus för små och medelstora företag i % |
||||
Stöd till förvärv av nya transportfordon som går längre än gemenskapsnormerna eller höjer nivån på miljöskyddet i avsaknad av gemenskapsnormer (artikel 19) |
35 % |
20 % |
||||
Investeringsstöd till företag som går längre än gemenskapsnormerna eller höjer nivån på miljöskyddet i avsaknad av gemenskapsnormer (artikel 18) Hänvisning till relevanta normer: Art. 18 del Reglamento CE 800/2008 de la Comisión) |
35 % |
20 % |
Webblänk till den fullständiga texten till stödåtgärden:
http://www.aven.es/attachments/article/24/resolucion_transporte_2012.pdf
20.12.2012 |
SV |
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395/32 |
Medlemsstaternas uppgifter om statligt stöd som beviljats enligt kommissionens förordning (EG) nr 1857/2006 om tillämpningen av artiklarna 87 och 88 i EG-fördraget på statligt stöd till små och medelstora företag som är verksamma inom produktion av jordbruksprodukter och om ändring av förordning (EG) nr 70/2001
2012/C 395/03
Statligt stöd nr.: SA.35727 (12/XA)
Medlemsstat: Spanien
Region: ASTURIAS
Namnet på stödordningen eller namnet på det företag som tar emot det individuella stödet: Asociación de Criadores de Cabra Bermeya (ACRIBER)
Rättslig grund: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Cabra Bermeya para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Planerade årliga utgifter inom stödordningen eller totalt belopp för individuellt stöd som beviljats företaget: Sammanlagt belopp av stöd för särskilda ändamål som beviljats företaget: EUR 0,03 (i miljoner)
Högsta tillåtna stödnivå: 100,00 %
Varaktighet för stödordningen eller det individuella stödet: 24.11.2012-31.12.2012
Stödets syfte: Animaliesektorn (artikel 16 i förordning (EG) nr 1857/2006), Tekniskt stöd (artikel 15 i förordning (EG) nr 1857/2006)
Berörd(a) sektor(er): Uppfödning av får och getter
Den beviljande myndighetens namn och adress:
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
33005 Oviedo (Asturias) |
Webbplats: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acriber.pdf
Övriga upplysningar: —
Statligt stöd nr.: SA.35728 (12/XA)
Medlemsstat: Spanien
Region: ASTURIAS
Namnet på stödordningen eller namnet på det företag som tar emot det individuella stödet: Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias (ACOXA)
Rättslig grund: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Oveya Xalda de Asturias para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza durante 2012.
Planerade årliga utgifter inom stödordningen eller totalt belopp för individuellt stöd som beviljats företaget: Sammanlagt belopp av stöd för särskilda ändamål som beviljats företaget: EUR 0,04 (i miljoner)
Högsta tillåtna stödnivå: 100,00 %
Varaktighet för stödordningen eller det individuella stödet: 24.11.2012-31.12.2012
Stödets syfte: Animaliesektorn (artikel 16 i förordning (EG) nr 1857/2006), Tekniskt stöd (artikel 15 i förordning (EG) nr 1857/2006)
Berörd(a) sektor(er): Uppfödning av får och getter
Den beviljande myndighetens namn och adress:
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias. |
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
33005 Oviedo (Asturias) |
Webbplats: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acoxa.pdf
Övriga upplysningar: —
Statligt stöd nr.: SA.35729 (12/XA)
Medlemsstat: Spanien
Region: ASTURIAS
Namnet på stödordningen eller namnet på det företag som tar emot det individuella stödet: Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta (ACGA)
Rättslig grund: Convenio de colaboración con la Asociación de Criadores de Gochu Asturcelta para el mantenimiento del Libro Genealógico y el desarrollo del programa de conservación de dicha raza en 2012.
Planerade årliga utgifter inom stödordningen eller totalt belopp för individuellt stöd som beviljats företaget: Sammanlagt belopp av stöd för särskilda ändamål som beviljats företaget: EUR 0,03 (i miljoner)
Högsta tillåtna stödnivå: 100,00 %
Varaktighet för stödordningen eller det individuella stödet: 24.11.2012-31.12.2012
Stödets syfte: Animaliesektorn (artikel 16 i förordning (EG) nr 1857/2006), Tekniskt stöd (artikel 15 i förordning (EG) nr 1857/2006)
Berörd(a) sektor(er): Uppfödning av svin
Den beviljande myndighetens namn och adress:
Consejería de Agroganadería y Recursos Autóctonos del Principado de Asturias |
C/ Coronel Aranda, s/n, 3a planta |
33005 Oviedo (Asturias) |
Webbplats: http://www.asturias.es/Asturias/descargas/PDF_TEMAS/Ganaderia/ayudas/genetica/acga.pdf
Övriga upplysningar: —
Statligt stöd nr.: SA.35775 (12/XA)
Medlemsstat: Spanien
Region: GALICIA
Namnet på stödordningen eller namnet på det företag som tar emot det individuella stödet: AYUDAS DE COMPENSACIÓN EN MATERIA DE SANIDAD VEGETAL EN LA COMUNIDAD AUTÓNOMA DE GALICIA
Rättslig grund: Ley 43/2002, de 20 de noviembre, de sanidad vegetal
Proyecto de orden por el que se establecen las bases reguladoras de las ayudas de compensación en materia de sanidad vegetal y se convocan para el año 2012
Planerade årliga utgifter inom stödordningen eller totalt belopp för individuellt stöd som beviljats företaget: Årligt totalbelopp för den budget som planeras enligt ordningen: EUR 0,06 (i miljoner)
Högsta tillåtna stödnivå: 100,00 %
Varaktighet för stödordningen eller det individuella stödet: 4.12.2012-31.12.2013
Stödets syfte: Växtsjukdomar och skadedjursangrepp (artikel 10 i förordning (EG) nr 1857/2006)
Berörd(a) sektor(er): Jordbruk och jakt samt service i anslutning härtill
Den beviljande myndighetens namn och adress:
Xunta de Galicia Consellería del Medio Rural y del Mar Dirección General de Producción, Industrias |
Edificio Administrativo San Caetano |
15782 Santiago de Compostela |
Webbplats: http://www.medioruralemar.xunta.es/areas/agricultura/sanidade_vexetal/plans_de_continxencia/
Övriga upplysningar: —
Statligt stöd nr.: SA.35781 (12/XA)
Medlemsstat: Tyskland
Region: MECKLENBURG-VORPOMMERN
Namnet på stödordningen eller namnet på det företag som tar emot det individuella stödet: Mecklenburg-Vorpommern: Beihilfen nach Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern
Rättslig grund: Satzung der Tierseuchenkasse von Mecklenburg-Vorpommern über die Gewährung von Beihilfen für das Jahr 2013 (noch nicht veröffentlichter Entwurf)
Planerade årliga utgifter inom stödordningen eller totalt belopp för individuellt stöd som beviljats företaget: Årligt totalbelopp för den budget som planeras enligt ordningen: EUR 1,92 (i miljoner)
Högsta tillåtna stödnivå: 100,00 %
Varaktighet för stödordningen eller det individuella stödet: 1.1.2013-31.12.2013
Stödets syfte: Djursjukdomar (artikel 10 i förordning (EG) nr 1857/2006)
Berörd(a) sektor(er): Husdjursskötsel
Den beviljande myndighetens namn och adress:
Tierseuchenkasse Mecklenburg-Vorpommern |
Anstalt des öffentlichen Rechts |
Behördenzentrum Block C |
Neustrelitzer Straße 120 |
17033 Neubrandenburg |
Webbplats: http://www.tskmv.de
Övriga upplysningar: —
V Yttranden
FÖRFARANDEN FÖR GENOMFÖRANDE AV KONKURRENSPOLITIKEN
Europeiska kommissionen
20.12.2012 |
SV |
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395/34 |
STATLIGT STÖD – RUMÄNIEN
Statligt stöd nr SA.33581 2012/C – Påstådda förmånliga tariffer i avtal mellan Hidroelectrica S.A. och industriföretag
Uppmaning enligt artikel 108.2 i fördraget om Europeiska unionens funktionssätt att inkomma med synpunkter
(Text av betydelse för EES)
2012/C 395/04
Genom den skrivelse, daterad den 25 april 2012, som återges på det giltiga språket på de sidor som följer på denna sammanfattning, underrättade kommissionen Rumänien om sitt beslut att inleda det förfarande som anges i artikel 108.2 i fördraget om Europeiska unionens funktionssätt avseende ovannämnda stödåtgärd.
Berörda parter kan inom en månad från dagen för offentliggörandet av denna sammanfattning och den därpå följande skrivelsen inkomma med sina synpunkter på det stöd avseende vilket kommissionen inleder förfarandet. Synpunkterna ska sändas till följande adress:
Europeiska kommissionen |
Generaldirektoratet för konkurrens |
Direktorat B (Marknader och ärenden I – Energi och miljö) |
J-70 – 04/240 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 22961242 |
E-post: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Synpunkterna kommer att meddelas Rumänien. Berörda parter som inkommer med synpunkter kan skriftligen begära konfidentiell behandling av sin identitet, med angivande av skälen för begäran.
— Förfaranden: Detta är ett förfarande som grundas på artikel 108.2.
— Beskrivning av den åtgärd/det stöd avseende vilken/vilket kommissionen inleder förfarandet: S.C. Hidroelectrica S.A. (nedan kallat Hidroelectrica), som är en framstående producent och leverantör av vattenkraft i Rumänien, påstås ha gett statligt stöd till två industriföretag genom att komma överens om att sälja el till dem för priser som förefaller vara cirka 20–70 % lägre än det genomsnittliga marknadspriset vid samma tidpunkt. De bilaterala, långfristiga avtalen undertecknades […] (1) och […] (1) och har en löptid på tio år. De två mottagarna av det påstådda stödet är S.C. Electrocarbon S.A. Slatina (nedan kallat Electrocarbon) och S.C. ELSID Titu S.A. (nedan kallat Elsid), två industriföretag.
— Bedömning av åtgärden/stödet: Efter att ha granskat de upplysningar och argument som de rumänska myndigheterna hittills har tillhandahållit kan kommissionen inte skingra de betydande tvivel den hyser om att avtalen mellan Hidroelectrica och Electrocarbon, och mellan Hidroelectrica och Elsid, kan ha inbegripit statligt stöd i den mening som avses i artikel 107.1 i EUF-fördraget.
Det förefaller som om de intäkter som genererades åt Hidroelectrica via dessa avtal var mindre än de annars skulle ha varit. Alltså minskade avtalen företagets vinst. Vinsterna skulle kunna ha varit större om Hidroelectrica hade sålt elektricitet till högre priser. Stödet minskar sålunda de driftskostnader som stödmottagarna själva skulle ha kunnat behövt bära, utan att vara inriktat på ett särskilt mål av gemensamt intresse.
Eftersom Hidroelectrica ägs till 80.06 % av de rumänska staten genom ministeriet för ekonomi, handel och företagsvillkor, förefaller åtgärderna i fråga innebära en förlust av intäkter för staten. Eftersom staten tycks utöva kontroll över Hidroelectrica S.A. anser kommissionen preliminärt, i linje med fast rättspraxis, att alla de intäkter som skulle ha kunnat uppbäras är att betrakta som statliga medel.
Det avgörande kriteriet för att anse att en viss transaktion kan innebära en otillbörlig fördel för en av de berörda parterna är att fastställa huruvida parten i fråga hade ingått transaktionen på marknaden på motsvarande villkor (principen om en privat investerare i en marknadsekonomi). I det aktuella fallet är den relevanta frågan därför huruvida ett företag i Hidroelectricas ställning skulle ha ingått likvärdiga avtal på likvärdiga villkor.
På grundval av de uppgifter som lämnats av de rumänska myndigheterna drar kommissionen slutsatsen att de priser som fastställs i avtalen mellan Hidroelectrica och industriföretagen låg på mellan […] (1) och […] (1) % av det rådande elpriset på den öppna marknaden för eltransaktioner OPCOM-PCCB, enligt vad kommissionen kände till vid den tidpunkt då detta tillkännagivande författades. De förmånliga eltariffer som granskas är selektiva till sin natur, eftersom de endast tillämpades på vissa företag.
På grundval av övervägandena ovan och den information som lämnats av de rumänska myndigheterna har kommissionens svårt att förstå den logiska grunden för dessa stora skillnader. Kommissionen intar därför preliminärt ståndpunkten att industriföretagen har givits en otillbörlig fördel i form av konstgjort sänkta elpriser i sina avtal med Hidroelectrica och de senare ändringarna av dessa.
Det påstådda stödet snedvrider konkurrensen och påverkar handeln inom EU i enlighet med artikel 107.1 i EUF-fördraget. Eftersom industriföretagen fick en otillbörlig selektiv fördel i form av ett förmånligt (lägre) pris för leveranser av elektricitet av Hidroelectrica bör de snedvridande effekterna på konkurrensen ha varit betydande. Elektricitet är en viktig del av kostnadsstrukturen för de flesta industriföretag, och industriföretagen kan ha skaffat sig en otillbörlig fördel av de lägre priserna, vilken kan ha ökat deras vinster eller gett dem en konkurrensfördel framför sina konkurrenter, eller en kombination av dessa två.
I det aktuella fallet har de förmånliga eltarifferna i fråga beviljats i strid med skyldigheten att underrätta kommissionen och invänta dess slutgiltiga beslut enligt 108.3 i EUF-fördraget. Kommissionen anser därför i detta skede att det eventuella statliga stöd som beviljats i form av förmånliga (lägre) eltariffer till industriföretagen, som beskrivs ovan, utgör olagligt statligt stöd. Kommissionen anser därför i detta skede att åtgärderna, i den mån de ökar intäkterna för stödmottagarna, utgör driftsstöd som inte är förenligt med den inre marknaden.
På grundval av de uppgifter som finns tillgängliga i detta skede hyser kommissionen allvarliga tvivel beträffande ovan nämnda avtal mellan Hidroelectrica och industriföretagen och drar preliminärt slutsatsen att de förmånliga eltariffer som har beviljats dessa företag efter den 1 januari 2007 utgör olagligt statligt stöd som inte tycks uppfylla något av villkoren för att kunna anses vara förenliga med den inre marknaden.
I enlighet med artikel 14 i rådets förordning (EG) nr 659/1999 kan allt olagligt stöd komma att återkrävas från mottagaren.
SJÄLVA SKRIVELSEN
”Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut, de asemenea, o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA POSIBILELOR MĂSURI DE AJUTOR ȘI A PĂRȚILOR
3. |
Reclamantul susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători industriali menționați mai jos contracte la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor producători. |
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și producătorii industriali. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi producători industriali din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocarbon S.A. Slatina (denumită în continuare „Electrocarbon”), o societate cotată la bursă, care produce electrozi din grafit, cocs de petrol calcinat, pastă Soderberg și blocuri din carbon pentru furnale, și de întreprinderea S.C. ELSID Titu S.A. (denumită în continuare „Elsid”), o societate înființată în 1984, care produce electrozi din grafit pentru industria metalurgică. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „producătorii industriali”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
9. |
Conform contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
10. |
Acest contract a fost semnat în […]. Tabelul 1 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Electrocarbon
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în […]. Tabelul 2 cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Elsid
|
2.3. Piața angro de energie electrică din România
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (6), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
18. |
România consideră că contractul încheiat în 2005 de Hidroelectrica cu producătorii industriali, care face obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele elemente principale: în primul rând, Hidroelectrica a funcționat după principiile pieței în deciziile sale de a încheia contractele; în al doilea rând, prețurile convenite în contracte erau superioare costurilor, iar Hidroelectrica a fost în măsură să realizeze profit de pe urma practicării acestora; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
19. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte bilaterale atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
20. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că contractele au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată, iar energia electrică se vindea preponderent în piața reglementată, la prețuri stabilite de ANRE și caracterizate de un nivel scăzut de rentabilitate în comparație cu piața concurențială, în care, printre altele, plățile se efectuează în avans. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
21. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din două motive: în primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai mare de un an ar implica asumarea de riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung, care pot fi negociate direct, dar și ajustate periodic, oferă societății Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. |
22. |
România afirmă că prețul convenit de Hidroelectrica pentru vânzarea de electricitate către producătorii industriali depășea costurile. De asemenea, prețul stipulat în ultimul Act adițional aferent fiecăruia dintre cele două contracte (și anume Actul adițional nr. 16 în cazul ambelor contracte, a se vedea tabelele 1 și 2), adică […] RON/MWh atât pentru Electrocarbon, cât și pentru Elsid, nu cuprindea TVA, accizele, transportul, cheltuielile cu întreținerea sistemului, comisionul de administrare pentru piața reglementată și cheltuielile de distribuție a energiei electrice. |
23. |
Prin urmare, autoritățile române consideră că respectivele contracte au fost încheiate în avantajul societății Hidroelectrica, dat fiind că stabilirea prețului contractual în USD a eliminat riscul inflaționist, într-o perioadă în care acest risc era ridicat, și că mecanismul de ajustare a prețurilor a permis societății să majoreze periodic prețurile. România susține că, la momentul semnării contractelor, Hidroelectrica a convenit un preț de […] RON/MWh în contractul cu Elsid, respectiv de […] RON/MWh în contractul cu Electrocarbon, pentru un serviciu care a costat, în ambele cazuri, […] RON/MWh. De asemenea, prețurile fără transport ar fi fost de […] RON/MWh pentru Elsid, respectiv […] RON/MWh pentru Electrocarbon; în viziunea autorităților române, aceste prețuri ar trebui comparate cu prețul reglementat de […] RON/MWh, fixat de ANRE în aceeași perioadă. |
24. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB oferit de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de electricitate erau nejustificat de mici. |
25. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața de electricitate din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
26. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include transportul și de 140,00 RON/MWh fără transport, potrivit autorităților române. Volumul total comercializat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, de 1 752 000 MWh. |
27. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează a participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. EVALUARE
28. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu producătorii industriali este vorba de ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
29. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
30. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă este util ca această chestiune să fie abordată de la bun început. |
31. |
Întrebarea care se pune, așadar, este dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate ca „ajutoare existente” sau ca „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în Regulamentul de procedură (8). |
32. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (9), în temeiul articolului 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
33. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Domeniul de aplicare al acestei dispoziții este, astfel, determinat pe baza unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în aplicare înainte de data aderării trebuie, în primul rând, să presupună acordarea unor ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după data aderării. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să se încadreze în categoria măsurilor care implică ajutoare de stat și trebuie nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
34. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (10). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” (11) formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice. |
35. |
Având în vedere faptul că respectivele contracte, alături de versiunile modificate ale acestora, continuă să se aplice după data aderării României la UE, Comisia este de părere că măsura evaluată îndeplinește condiția de „aplicabilitate după data aderării” a testului de identificare a măsurilor de ajutoare noi. |
36. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de data aderării, dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a fi încadrate în categoria „ajutoarelor existente”. |
37. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali în […] și […] implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare producător industrial sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
38. |
Contractele inițiale, semnate în […] cu Elsid, respectiv în […] cu Electrocarbon, permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice anumite părți ale acordului, în special cele mai importante elemente ale contractelor, și anume prețul și cantitățile livrate. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial respectiv, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau stabilite separat în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
39. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu producătorii industriali, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
40. |
Ținând seama de cele de mai sus, opinia preliminară a Comisiei este că ajutoarele care au fost acordate pe baza contractelor (inclusiv a modificărilor succesive aduse acestora) care fac obiectul prezentei decizii, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și nu îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. Se remarcă faptul că ajutoarele au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
41. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (12). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
42. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007, în cazul în care modificarea este anterioară acestei date, (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (13). |
4.2. Existența ajutorului
43. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.2.1. Resursele de stat
44. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
45. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu producătorii industriali, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
46. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
47. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (14). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
48. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.2.2. Imputabilitatea statului
49. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (15), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (16), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
50. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu producătorii industriali și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
51. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (17), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
52. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
53. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
54. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
55. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
56. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu producătorii industriali și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.2.3. Avantajul economic selectiv
57. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit producătorilor industriali prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, Electrocarbon și Elsid nu au obținut, așadar, un avantaj necuvenit din contractele respective. |
58. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri de către Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (18). |
59. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar căuta și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că producătorii industriali nu au obținut un avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
60. |
Comisia consideră nepotrivită încercarea autorităților române de a stabili că prețurile convenite de Hidroelectrica și producătorii industriali au depășit costurile. Indiferent de fiabilitatea valorilor prezentate – de remarcat, în acest context, că autoritățile române au furnizat o valoare identică a costurilor pentru ambele contracte, cu Elsid și, respectiv, cu Electrocarbon, deși acestea au fost încheiate în ani diferiți, de unde rezultă că este improbabil ca nivelurile costurilor care stau la baza prețurilor să fi fost identice – și indiferent de aparenta simplitate a analizei propuse – nu este clar ce model a fost utilizat pentru calcularea costurilor, deci dacă modelul era adecvat pentru sectorul și societatea în chestiune – principala problemă este nerelevanța demonstrării faptului că Hidroelectrica își acoperea costurilor. Întrebarea care trebuie pusă este dacă o societate care acționează conform principiului investitorului privat într-o economie de piață ar fi încheiat contracte cu cumpărători echivalenți în aceleași condiții. |
61. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
62. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractelor, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
63. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. |
Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și producătorii industriali și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (19)
|
Contract with |
Price |
Diff. vs. OPCOM Price |
Proportion of OPCOM Price |
||
RON/MWh |
EUR/MWh |
RON |
EUR |
% |
||
2010 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 35.05 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 149.88 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
2009 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 37.55 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 159.20 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
2008 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.43 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 193.15 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
2007 |
||||||
Average OPCOM-PCCB Price (EUR) 52.51 |
Electrocarbon |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Average OPCOM-PCCB Price (RON) 175.26 |
ELSID |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
[…] |
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE. |
64. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica în contractele cu cei doi producători industriali și în modificările succesive aduse acestor contracte erau cu 20 % - 70 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
65. |
Tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și producătorii industriali, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
66. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, producătorii industriali s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
67. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.2.4. Denaturarea concurenței
68. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
69. |
Întrucât producătorii industriali au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Energia electrică este o componentă importantă a structurii costurilor în majoritatea sectoarelor, iar producătorii industriali s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, ceea ce fie le-ar fi sporit în mod anormal profiturile sau le-ar fi oferit un avantaj concurențial față de concurenții lor, fie ar fi constituit chiar o combinație a celor două efecte. |
4.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
70. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (20). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (21). |
71. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către producătorii industriali, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
72. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE acordat măsurilor în chestiune să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
73. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt producătorii industriali prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.4. Ajutoare ilegale
74. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la tratatul de aderare. |
75. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate producătorilor industriali descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
4.5. Compatibilitatea cu piața internă
76. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
77. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (22) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (23), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
78. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (24). |
79. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
80. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și producătorii industriali și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor producători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului. Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.” |
(1) Affärshemlighet.
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Secret profesional
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(9) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(10) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(11) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.01.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(12) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09, la 13 februarie 2012.
(13) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(14) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(15) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(16) Idem, la punctul 55.
(17) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(18) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(19) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(20) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italia/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., p. II-03207, punctul 86.
(21) Cauza C-303/88, Republica Italia/Comisia Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(23) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(24) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
20.12.2012 |
SV |
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395/46 |
STATLIGT STÖD – RUMÄNIEN
Statligt stöd nr SA.33475 2012/C – Påstådda förmånliga tariffer i avtal mellan Hidroelectrica S.A. och leverantörer av termisk energi
Uppmaning enligt artikel 108.2 i fördraget om Europeiska unionens funktionssätt att inkomma med synpunkter
(Text av betydelse för EES)
2012/C 395/05
Genom den skrivelse, daterad den 25 april 2012, som återges på det giltiga språket på de sidor som följer på denna sammanfattning, underrättade kommissionen Rumänien om sitt beslut att inleda det förfarande som anges i artikel 108.2 i fördraget om Europeiska unionens funktionssätt avseende ovannämnda stödåtgärd.
Berörda parter kan inom en månad från dagen för offentliggörandet av denna sammanfattning och den därpå följande skrivelsen inkomma med sina synpunkter på det stöd avseende vilket kommissionen inleder förfarandet. Synpunkterna ska sändas till följande adress:
Europeiska kommissionen |
Generaldirektoratet för konkurrens |
Direktorat B (Marknader och ärenden I – Energi och miljö) |
J-70 – 04/240 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 22961242 |
E-post: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Synpunkterna kommer att meddelas Rumänien. Berörda parter som inkommer med synpunkter kan skriftligen begära konfidentiell behandling av sin identitet, med angivande av skälen för begäran.
— Förfaranden: Detta är ett förfarande som grundas på artikel 108.2.
— Beskrivning av den åtgärd/det stöd avseende vilken/vilket kommissionen inleder förfarandet: S.C. Hidroelectrica S.A. (nedan kallat Hidroelectrica), som är en framstående producent och leverantör av vattenkraft i Rumänien, påstås ha gett statligt stöd till två leverantörer av termisk energi genom att komma överens om att köpa el från dem för priser som förefaller vara cirka 40–60 % högre än det genomsnittliga marknadspriset vid samma tidpunkt. De bilaterala, långfristiga avtalen undertecknades 2008 och 2009 och har en löptid på tio år. De två mottagarna av det påstådda stödet är Electrocentrale Deva S.A. (nedan kallat Deva) och S.C. Termoelectrica S.A. (nedan kallat Termoelectrica), två producenter av kolbaserad elektricitet.
— Bedömning av åtgärden/stödet: Efter att ha granskat de upplysningar och argument som de rumänska myndigheterna hittills har tillhandahållit kan kommissionen inte skingra de betydande tvivel den hyser om att avtalen mellan Hidroelectrica och Deva, och mellan Hidroelectrica och Termoelectrica, kan ha inbegripit statligt stöd i den mening som avses i artikel 107.1 i EUF-fördraget.
Det förefaller som om de kostnader som uppbars av Hidroelectrica via dessa avtal var högre än de annars skulle ha varit. Alltså minskade avtalen företagets vinst. Vinsterna skulle kunna ha varit större om Hidroelectrica hade köpt elektricitet till lägre priser. Stödet ökade sålunda stödmottagarnas inkomster, utan att vara inriktat på ett särskilt mål av gemensamt intresse.
Eftersom Hidroelectrica ägs till 80.06 % av de rumänska staten genom ministeriet för ekonomi, handel och företagsvillkor, förefaller åtgärderna i fråga innebära en förlust av intäkter för staten. Eftersom staten tycks utöva kontroll över Hidroelectrica S.A. anser kommissionen preliminärt, i linje med fast rättspraxis, att alla de intäkter som skulle ha kunnat uppbäras är att betrakta som statliga medel.
Det avgörande kriteriet för att anse att en viss transaktion kan innebära en otillbörlig fördel för en av de berörda parterna är att fastställa huruvida parten i fråga hade ingått transaktionen på marknaden på motsvarande villkor (principen om en privat investerare i en marknadsekonomi). I det aktuella fallet är den relevanta frågan därför huruvida ett företag i Hidroelectricas ställning skulle ha ingått likvärdiga avtal på likvärdiga villkor.
På grundval av de uppgifter som lämnats av de rumänska myndigheterna drar kommissionen slutsatsen att de priser som fastställs i avtalen mellan Hidroelectrica och elleverantörerna låg på mellan […] (1) och […] % (1) högre än det rådande elpriset på den öppna marknaden för eltransaktioner OPCOM-PCCB, enligt vad kommissionen kände till vid den tidpunkt då detta tillkännagivande författades. De förmånliga eltariffer som granskas är selektiva till sin natur, eftersom de endast tillämpades på vissa företag.
På grundval av övervägandena ovan och den information som lämnats av de rumänska myndigheterna har kommissionens svårt att förstå den logiska grunden för dessa stora skillnader. Kommissionen intar därför preliminärt ståndpunkten att elleverantörerna har givits en otillbörlig fördel i form av konstgjort höjda elpriser i sina avtal med Hidroelectrica och de senare ändringarna av dessa.
Det påstådda stödet snedvrider konkurrensen och påverkar handeln inom EU i enlighet med artikel 107.1 i EUF-fördraget. Eftersom elleverantörerna fick en otillbörlig selektiv fördel i form av ett förmånligt (högre) pris för leveranser av elektricitet av Hidroelectrica bör de snedvridande effekterna på konkurrensen ha varit betydande. Elektricitet är en viktig del av kostnadsstrukturen för de flesta industriföretag, och elleverantörerna kan ha skaffat sig en otillbörlig fördel av de högre priserna, vilken kan ha ökat deras vinster eller gett dem en konkurrensfördel framför andra elleverantörer, eller en kombination av dessa två.
I det aktuella fallet har de förmånliga eltarifferna i fråga beviljats i strid med skyldigheten att underrätta kommissionen och invänta dess slutgiltiga beslut enligt 108.3 i EUF-fördraget. Kommissionen anser därför i detta skede att det eventuella statliga stöd som beviljats i form av förmånliga (högre) eltariffer till elleverantörerna, som beskrivs ovan, utgör olagligt statligt stöd. Kommissionen anser därför i detta skede att åtgärderna, i den mån de ökar intäkterna för stödmottagarna, utgör driftsstöd som inte är förenligt med den inre marknaden.
På grundval av de uppgifter som finns tillgängliga i detta skede hyser kommissionen allvarliga tvivel beträffande ovan nämnda avtal mellan Hidroelectrica och elleverantörerna och drar preliminärt slutsatsen att de förmånliga eltariffer som har beviljats dessa leverantörer efter den 1 januari 2007 utgör olagligt statligt stöd som inte tycks uppfylla något av villkoren för att kunna anses vara förenliga med den inre marknaden.
I enlighet med artikel 14 i rådets förordning (EG) nr 659/1999 kan allt olagligt stöd komma att återkrävas från mottagaren.
SJÄLVA SKRIVELSEN
”Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dumneavoastră cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare stabilită la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURA
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni de 20 % la întreprinderea S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul acestei decizii prin scrisoarea din 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. Comisia a avut o întrevedere cu autorul plângerii la 16 noiembrie 2011. |
2. DESCRIEREA MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE ȘI A PĂRȚILOR
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat cu cei doi producători de energie electrică menționați mai jos contracte la prețuri mai mari decât prețul mediu al pieței, exprimat de prețul mediu pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care, după calculele efectuate de către reclamant, este de 166,4 RON pe MWh (2). Dat fiind că Hidroelectrica este o întreprindere controlată de statul român, autorul plângerii afirmă că aceste contracte reprezintă, de fapt, acordarea unui ajutor de stat respectivilor vânzători de energie electrică. |
4. |
În această secțiune sunt descrise circumstanțele faptice ale încheierii contractelor bilaterale între Hidroelectrica S.A. și vânzătorii de energie electrică. Cu titlu de informare, sunt descrise, de asemenea, modul de funcționare a pieței angro a energiei electrice din România și profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică a României – și o capacitate globală de producție 6 438 MWh instalați. Hidroelectrica este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (în urma producătorului de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, întreprinderea Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 sucursale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține o participație de 80,06 % la Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (la care statul român deține o participație de 38 %). |
7. |
Plângerea înaintată de Fondul Proprietatea este formulată împotriva a doi vânzători de energie electrică din România. Este vorba de întreprinderea S.C. Electrocentrale Deva S.A. (denumită în continuare „Deva”) și de întreprinderea S.C. Termoelectrica S.A. (denumită în continuare „Termoelectrica”), controlată pe deplin de statul român. Ambele societăți fac parte din programul de privatizare al FMI. Aceste întreprinderi sunt denumite în continuarea deciziei „vânzătorii de energie electrică”. |
2.2. Contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică
8. |
Autoritățile române au furnizat informații cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică susmenționați, în special cu privire la principalele cadre contractuale și la modificările succesive aduse acestora. |
9. |
Conform contractelor încheiate, părțile au dreptul de a modifica parametrii esențiali ai contractului în fiecare an, inclusiv prețul pe care Hidroelectrica trebuie să îl plătească pentru energia electrică furnizată de fiecare dintre vânzători. Toate modificările aduse contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie electrică sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. |
10. |
Acest contract a fost semnat în 2009. În tabelul 1 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 1 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Deva
|
11. |
Contractul inițial a fost semnat în 2008. În tabelul 2 sunt indicate principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Se pare că anumite modificări de preț, care fac obiectul modificărilor succesive aduse contractului, au fost aprobate prin hotărâri ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din România, ANRE, sau ale Ministerului Economiei, însă hotărârile respective nu au fost puse la dispoziție. Tabelul 2 – Contractul încheiat între Hidroelectrica și Termoelectrica
|
2.3. Piața angro de energie electrică din România
12. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (4) pe baza legislației secundare din România, care a fost adoptată de autoritatea română de reglementare din domeniul energetic, ANRE (5), în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate comercială pe acțiuni înființată la 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
13. |
Conform propriei descrieri a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
14. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
15. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, prin care reprezentanții ministerului din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate sunt autorizați să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
16. |
La articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 se prevede că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor de electricitate deținute de stat trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. La articolul 2 alineatul (1) din același ordin se prevede mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. La articolul 4 alineatul (2) din acest ordin sunt stabilite sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
17. |
După emiterea Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor PCCB „de achiziționare” cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă PCCB „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o parte importantă din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza unor contracte bilaterale negociate direct și încheiate pe termen lung. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
18. |
Se pare că România consideră justificat comportamentul societății Hidroelectrica, bazându-se pe două argumente principale. Primul argument este că o întreprindere care produce energie hidroelectrică trebuie să se asigure împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile, fiind nevoită, așadar, ca uneori să cumpere energie electrică de la alți furnizori. Al doilea argument este că, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a plătit de fapt mai puțin decât ar fi trebuit să plătească dacă ar fi cumpărat energie electrică prin bursa OPCOM-PCCB. |
19. |
Cu privire la necesitatea unui producător și vânzător de energie electrică, cum este Hidroelectrica, de a încheia contracte prin care cumpără energie electrică la prețuri eventual considerabil mai mari decât propriile costuri de producție, România a explicat că Hidroelectrica produce energie electrică în condițiile hidrologice predominante într-un anumit moment și că activitățile acesteia trebuie, așadar, să fie supuse unui anumit grad anticipare a evoluției viitoare a condițiilor hidrologice. |
20. |
Autoritățile române susțin că acuratețea prognozelor hidrologice este relativ scăzută. Nivelurile hidrologice prognozate pot varia față de nivelurile reale cu plus sau minus 50 %. De asemenea, în România, aproximativ 40 % din energia hidroelectrică este produsă în hidrocentrale cu lacuri de acumulare, în timp ce 60 % este generată în centrale fluviale sau în centrale amplasate pe o cascadă, care sunt foarte sensibile la schimbările survenite în condițiile hidrologice. |
21. |
Date fiind aceste condiții, se pare că Hidroelectrica este obligată să încheie contracte cu furnizori de energie electrică. Aceste contracte sunt de obicei de două tipuri: (i) achiziții la termen la prețuri fixe și în cantități prestabilite sau (ii) contracte de tip contract de asigurare în cazul cărora nu există obligația de a stabili dinainte cantitățile, fiecare parte putând fi în același timp și vânzător, și cumpărător. |
22. |
Potrivit autorităților române, cumpărarea de energie electrică pe bursa OPCOM, fie pe piața pentru ziua următoare, fie pe piața PCCB, nu constituie o alternativă viabilă pentru o întreprindere precum Hidroelectrica, dat fiind că volatilitatea ridicată a prețurilor poate îngreuna efectuarea prognozei performanțelor și a previziunilor financiare, în special stabilirea bugetului. |
23. |
Autoritățile române au explicat că prețul pe MWh plătit de Hidroelectrica pentru energia electrică cumpărată de la Deva era mai mare decât prețul la bursa OPCPM-PCCB, dar că, de fapt, Hidroelectrica a plătit în final mai puțin decât ar fi plătit dacă ar fi cumpărat aceeași cantitate de energie electrică prin bursa OPCPM-PCCB. |
24. |
În 2010, Hidroelectrica a încheiat cu Deva un contract pentru cumpărarea unei cantități de […] MWh la prețul de […] pe MWh, valoarea contractului fiind astfel de […] RON. Cu toate acestea, autoritățile române afirmă că acest contract a permis întreprinderii Hidroelectrica să cumpere de la Deva mai puțină energie decât se prevedea în contract, înlocuind, de fapt, energia electrică care urma să fie furnizată de către Deva cu energia electrică generată din surse proprii. Datorită unor condiții hidrologice favorabile, Hidroelectrica a fost în măsură să furnizeze […] MWh de energie electrică generată din surse proprii, la un preț de […] pe MWh, din cantitatea de […] MWh, care fusese preconizată inițial în contract, cumpărând astfel numai […] MWh de la Deva. |
25. |
Potrivit autorităților române, prin alegerea acestei modalități contractuale, Hidroelectrica a suportat costuri totale în valoare de […] RON în 2010. Această modalitate ar trebui să fie comparată cu un angajament ferm de a cumpăra pe bursa OPCPM-PCCB aceeași cantitate preconizată în contractul încheiat cu Deva. Dat fiind prețul de […] RON pe MWh, care, potrivit autorităților române, urma să fie folosit la începutul anului contractual, costurile totale suportate de Hidroelectrica pentru furnizarea aceleiași cantități de energie electrică ar fi fost de […] RON. |
26. |
România susține că aceeași logică se aplică și în cazul contractului semnat cu Termoelectrica, în ciuda faptului că în acest contract Hidroelectrica se angajează să cumpere toată energia furnizată de centrala Paroșeni a întreprinderii Termoelectrica, deoarece aceasta trebuie să funcționeze încontinuu pentru a-și îndeplini obligația de furnizare a agentului termic și a apei calde către populația locală. |
4. EVALUARE
27. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu vânzătorii de energie electrică este vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului pare să fi determinat creșterea veniturilor realizate de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
28. |
În cazul de față și întrucât ambele contracte au fost semnate după data aderării României la UE, și anume după 1 ianuarie 2007, potențialul ajutor trebuie considerat în toate situațiile un ajutor nou, și nu un ajutor existent. |
29. |
O primă întrebare care se pune este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare vânzător de energie termică și electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
30. |
Contractele inițiale erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
31. |
Opinia preliminară a Comisiei este că fiecare contract semnat cu vânzătorii de energie termică și electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării (și antrenează obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (7). |
32. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele două contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
4.1. Existența ajutorului
33. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, denaturarea potențială a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
4.1.1. Resursele de stat
34. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
35. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică de la furnizorii săi la prețuri mai mari decât cele pe care le-ar fi plătit dacă ar fi cumpărat energie electrică de pe piață. |
36. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a suportat prin aceste contracte costuri mai ridicate decât ar fi suportat altfel, ceea ce a condus la o diminuare a profitului său, profit care ar fi putut fi mai mare dacă Hidroelectrica ar fi cumpărat energie electrică la prețuri mai scăzute. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
37. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (8). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât se pare că statul exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care s-a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
38. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților publice precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. |
4.1.2. Imputabilitatea statului
39. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora au fost înregistrate pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din Hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (9), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (10), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
40. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu vânzătorii de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
41. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % la Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (11), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
42. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
43. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
44. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
45. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu […], partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. |
46. |
În plus, se pare că anumite ajustări de preț au rezultat din intervenția directă a guvernului român, care a constat, se pare, în aprobarea de către Ministerul Economiei a modificărilor de preț cel puțin în 2010 pentru Deva și în 2011 pentru Termoelectrica. |
47. |
Toate acestea sugerează că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile adoptate de societate. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu vânzătorii de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
4.1.3. Avantajul economic selectiv
48. |
Prin argumentele prezentate în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit vânzătorilor de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru Hidroelectrica mai dezavantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, autoritățile române intenționează, în principal, să demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării, luându-se în considerare, în special, modelul de afaceri al unui producător de energie hidroelectrică. Pe baza acestor argumente, Hidroelectrica nu a fost, așadar, dezavantajată de cadrul contractual încheiat cu vânzătorii de energie electrică și, în consecință, aceștia din urmă nu au obținut din contractele lor niciun avantaj dincolo de condițiile normale de piață, care ar putea fi contestat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
49. |
Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (12). |
50. |
În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat contracte echivalente în condiții echivalente. Comisia este de părere că încercarea autorităților române de a demonstra că, datorită prețurilor convenite cu vânzătorii de energie electrică, Hidroelectrica s-a aflat într-o situație mai bună din punctul de vedere al nevoilor sale de energie electrică pe 2010 nu este pe deplin convingătoare. |
51. |
În primul rând, argumentele utilizate par să se aplice numai pentru o perioadă de un an și pentru un singur contract, ceea ce cu greu poate fi perceput ca o dovadă a unei strategii comerciale superioare din partea întreprinderii Hidroelectrica și nu poate disipa îndoielile serioase determinate de discrepanța dintre prețurile la energie electrică pe bursa OPCOM-PCCB și prețurile cuprinse în contracte. În al doilea rând, nu este clar dacă se putea efectua același tip de calcul indiferent de perioada de timp de referință sau de contract. În al treilea rând, Comisiei nu îi este clar dacă nu se putea ca Hidroelectrica să fi căutat și să fi găsit o soluție mai ieftină de a se asigura împotriva condițiilor hidrologice nefavorabile. |
52. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 3 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
53. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
54. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 3 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (13)
|
55. |
Din tabelul 3 rezultă că prețurile convenite de Hidroelectrica pentru cumpărarea energiei electrice de la cei doi vânzători de energie termică și electrică erau cu 40 % - 50 % mai mari decât prețurile predominante la bursa OPCOM-PCCB. |
56. |
În plus, cantitățile furnizate care au făcut obiectul contractelor erau menite să permită întreprinderii Hidroelectrica să își onoreze obligațiile contractuale față de cumpărătorii săi. În această etapă, din procedurile oficiale referitoare la contractele dintre Hidroelectrica și clienții săi, pe care Comisia le inițiază chiar în această zi (14), reiese că Hidroelectrica urma să furnizeze energie electrică la prețuri uneori cu jumătate mai mici sau, în toate cazurile, mult mai mici decât prețurile convenite în contractele de achiziție care fac obiectul procedurii de față. Era invitabil ca Hidroelectrica să înregistreze pierderi din furnizarea către acești clienți a energiei electrice furnizate de întreprinderile Deva și Termoelectrica la prețurile de cumpărare prevăzute în contracte. Prin urmare, discrepanța considerabilă dintre prețurile de cumpărare și prețurile de vânzare practicate de Hidroelectrica tinde să sugereze faptul că contractele încheiate cu Deva și Termoelectrica au avut ca obiect și efect oferirea către aceste întreprinderi a unui avantaj artificial dincolo de condițiile pieței, care nu ar fi existat în lipsa contractelor sau, în orice situație, dacă prețurile de furnizare către Hidroelectrica, convenite în aceste contracte, ar fi fost proporționale cu prețurile sale de vânzare. |
57. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din condițiile de preț ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică, care ar fi putut obține beneficii din energia electrică pe care au fost în măsură să o vândă la tarife preferențiale. |
58. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate de Hidroelectrica cu vânzătorii de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. Opinia preliminară a Comisiei este deci că vânzătorii de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri ridicate în mod artificial în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. Amploarea relativă a avantajului selectiv poate fi estimată, în acest stadiu, ca diferența dintre prețurile contractuale și prețul de referință de pe platforma OPCOM. La nivel absolut, avantajul poate fi estimat, proporțional cu cantitățile furnizate, ca veniturile nerealizate de către Hidroelectrica, dacă în contractele respective s-ar fi aplicat prețul de referință. |
59. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
4.1.4. Denaturarea concurenței
60. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
61. |
Întrucât vânzătorii de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unor prețuri (mai mari) preferențiale pentru furnizarea de energie electrică plătite de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. Mai precis, este posibil ca prețurile artificial mai mari să fi fost utilizate pentru a mări în mod anormal profiturile celor doi vânzători de energie termică și electrică, cu un potențial efect denaturant în ceea ce privește alte surse de producție a energiei electrice, sau pentru a le permite să câștige venituri suplimentare. |
4.1.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
62. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (15). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (16). |
63. |
Dată fiind natura supranațională a pieței energiei electrice din UE, este probabil ca aceste contracte să fi denaturat și schimburile comerciale intra-UE. |
64. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că este probabil ca ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză să fi afectat schimburile comerciale intra-UE. |
4.2. Potențialii beneficiari ai măsurii
65. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutorului acordat în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt vânzătorii de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
4.3. Ajutor ilegal
66. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energie electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE. Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialul ajutor de stat acordat vânzătorilor de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, sub forma unor tarife (mai mari) preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutorului de stat ilegal. |
4.4. Compatibilitatea cu piața internă
67. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât măresc veniturile beneficiarilor, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu piața internă. |
68. |
Ajutorul potențial nu pare a fi destinat atingerii unui obiectiv specific, altul decât „mărirea” artificială a veniturilor obținute de către beneficiari. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (17) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (18), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
69. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (19). |
70. |
Ca atare, este improbabil ca ajutorul potențial să fie considerat a fi conform cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
5. CONCLUZIE
71. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și vânzătorii de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor vânzători după 1 ianuarie 2007 constituie un ajutor de stat ilegal, care nu pare să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarat compatibil cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.”
(1) Affärshemlighet.
(2) Mai precis, prețul mediu a fost calculat de către autorul plângerii ca o medie ponderată a tuturor tranzacțiilor derulate pe piața de schimb liberă a contractelor bilaterale în 2010, din care a fost exclusă tranzacția dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(5) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(6) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(7) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(8) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(9) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(10) Idem, la punctul 55.
(11) Directiva nr. 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(12) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(13) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(14) Deciziile de inițiere a procedurii oficiale de investigare în cazurile SA 33581, 33451, XXXX și YYYY.
(15) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(16) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(18) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(19) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
20.12.2012 |
SV |
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395/56 |
STATLIGT STÖD – RUMÄNIEN
Statligt stöd nr SA.33451 (2012/C) (ex 2012/NN) – Påstådda förmånliga tariffer i avtal mellan Hidroelectrica S.A. och elåterförsäljare
Uppmaning enligt artikel 108.2 i fördraget om Europeiska unionens funktionssätt att inkomma med synpunkter
(Text av betydelse för EES)
2012/C 395/06
Genom den skrivelse, daterad den 25 april 2012, som återges på det giltiga språket på de sidor som följer på denna sammanfattning, underrättade kommissionen Rumänien om sitt beslut att inleda det förfarande som anges i artikel 108.2 i fördraget om Europeiska unionens funktionssätt avseende ovannämnda stödåtgärd.
Berörda parter kan inom en månad från dagen för offentliggörandet av denna sammanfattning och den därpå följande skrivelsen inkomma med sina synpunkter på det stöd avseende vilket kommissionen inleder förfarandet. Synpunkterna ska sändas till följande adress:
Europeiska kommissionen |
Generaldirektoratet för konkurrens |
Direktorat B (Marknader och ärenden I – Energi och miljö) |
J-70 – 04/240 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 22961242 |
E-post: stateaidgreffe@ec.europa.eu |
Synpunkterna kommer att meddelas Rumänien. Berörda parter som inkommer med synpunkter kan skriftligen begära konfidentiell behandling av sin identitet, med angivande av skälen för begäran.
— Förfaranden: Detta är ett förfarande som grundas på artikel 108.2.
— Beskrivning av den åtgärd/det stöd avseende vilken/vilket kommissionen inleder förfarandet: S.C. Hidroelectrica S.A. (nedan kallat Hidroelectrica), som är en framstående producent och leverantör av vattenkraft i Rumänien, påstås ha gett statligt stöd till åtta elåterförsäljare genom att komma överens om att sälja el till dem för priser som förefaller vara cirka 10–60 % lägre än det genomsnittliga marknadspriset vid samma tidpunkt. De bilaterala, långfristiga avtalen undertecknades mellan 2004 och 2010. De åtta mottagarna av det påstådda stödet är S.C. Energy Holding S.A., S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L., S.C. Alpiq RomIndustries S.R.L., S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L., S.C. Electromagnetica S.A., S.C. EURO-PEC S.A., S.C. Luxten Lighting Group S.A. och S.C. Electrica S.A. (nedan kallade elåterförsäljarna).
— Bedömning av åtgärden/stödet: Efter att ha granskat de upplysningar och argument som de rumänska myndigheterna hittills har tillhandahållit kan kommissionen inte skingra de betydande tvivel den hyser om att avtalen mellan Hidroelectrica och elåterförsäljarna kan ha inbegripit statligt stöd i den mening som avses i artikel 107.1 i EUF-fördraget.
Det förefaller som om de intäkter som genererades åt Hidroelectrica via dessa avtal var mindre än de annars skulle ha varit. Alltså minskade avtalen företagets vinst. Vinsterna skulle kunna ha varit större om Hidroelectrica hade sålt elektricitet till högre priser. Stödet minskar sålunda de driftskostnader eller anskaffningskostnader som stödmottagarna själva skulle ha kunnat behövt bära, utan att vara inriktat på ett särskilt mål av gemensamt intresse.
Eftersom Hidroelectrica ägs till 80.06 % av de rumänska staten genom ministeriet för ekonomi, handel och företagsvillkor, förefaller åtgärderna i fråga innebära en förlust av intäkter för staten. Eftersom staten tycks utöva kontroll över Hidroelectrica S.A. anser kommissionen preliminärt, i linje med fast rättspraxis, att alla de intäkter som skulle ha kunnat uppbäras är att betrakta som statliga medel.
Det avgörande kriteriet för att anse att en viss transaktion kan innebära en otillbörlig fördel för en av de berörda parterna är att fastställa huruvida parten i fråga hade ingått transaktionen på marknaden på motsvarande villkor (principen om en privat investerare i en marknadsekonomi). I det aktuella fallet är den relevanta frågan därför huruvida ett företag i Hidroelectricas ställning skulle ha ingått likvärdiga avtal på likvärdiga villkor.
På grundval av de uppgifter som lämnats av de rumänska myndigheterna drar kommissionen slutsatsen att de priser som fastställs i avtalen mellan Hidroelectrica och elåterförsäljarna låg på mellan […] (1) och […] (1) % av det rådande elpriset på den öppna marknaden för eltransaktioner OPCOM-PCCB, enligt vad kommissionen kände till vid den tidpunkt då detta tillkännagivande författades. De förmånliga eltariffer som granskas är selektiva till sin natur, eftersom de endast tillämpades på vissa företag.
På grundval av övervägandena ovan och den information som lämnats av de rumänska myndigheterna har kommissionens svårt att förstå den logiska grunden för dessa stora skillnader. Kommissionen intar därför preliminärt ståndpunkten att elåterförsäljarna har givits en otillbörlig fördel i form av konstgjort sänkta elpriser i sina avtal med Hidroelectrica och de senare ändringarna av dessa.
Det påstådda stödet snedvrider konkurrensen och påverkar handeln inom EU i enlighet med artikel 107.1 i EUF-fördraget. Eftersom elåterförsäljarna fick en otillbörlig selektiv fördel i form av ett förmånligt (lägre) pris för leveranser av elektricitet av Hidroelectrica bör de snedvridande effekterna på konkurrensen ha varit betydande. Elektricitet är en viktig del av kostnadsstrukturen för de flesta industriföretag, och elåterförsäljarna kan ha skaffat sig en otillbörlig fördel av de lägre priserna, vilken kan ha ökat deras vinster eller gett dem en konkurrensfördel framför sina konkurrenter, eller en kombination av dessa två.
I det aktuella fallet har de förmånliga eltarifferna i fråga beviljats i strid med skyldigheten att underrätta kommissionen och invänta dess slutgiltiga beslut enligt 108.3 i EUF-fördraget. Kommissionen anser därför i detta skede att det eventuella statliga stöd som beviljats i form av förmånliga (lägre) eltariffer till elåterförsäljarna, som beskrivs ovan, utgör olagligt statligt stöd. Kommissionen anser därför i detta skede att åtgärderna, i den mån de sänker kostnaderna för stödmottagarna, utgör driftsstöd som inte är förenligt med den inre marknaden.
På grundval av de uppgifter som finns tillgängliga i detta skede hyser kommissionen allvarliga tvivel beträffande ovan nämnda avtal mellan Hidroelectrica och elåterförsäljarna och drar preliminärt slutsatsen att de förmånliga eltariffer som har beviljats dessa återförsäljare efter den 1 januari 2007 utgör olagligt statligt stöd som inte tycks uppfylla något av villkoren för att kunna anses vara förenligt med den inre marknaden.
I enlighet med artikel 14 i rådets förordning (EG) nr 659/1999 kan allt olagligt stöd komma att återkrävas från mottagaren.
SJÄLVA SKRIVELSEN
”Comisia dorește să informeze România că, în urma examinării informațiilor furnizate de autoritățile din țara dvs. cu privire la măsurile menționate mai sus, a decis să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
1. PROCEDURĂ
1. |
La 2 august 2011, Comisia a primit o plângere din partea Fondului Proprietatea, un fond de investiții care deține un pachet minoritar de acțiuni, de 20 %, în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. (denumită în continuare „Hidroelectrica”); plângerea a fost înregistrată în aceeași zi. |
2. |
Comisia a solicitat informații cu privire la măsurile care fac obiectul prezentei decizii printr-o scrisoare datată 22 septembrie 2011. România a răspuns prin scrisorile din 16 noiembrie 2011 și 18 noiembrie 2011. De asemenea, la 16 noiembrie 2011, Comisia a organizat a reuniune cu autorul plângerii și a primit comentarii din partea a trei din potențialii beneficiari ai ajutorului, întreprinderile Alpiq RomIndustries S.R.L. și Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumite în continuare „Alpiq”), prin scrisoarea din 17 ianuarie 2012, înregistrată în aceeași zi, și întreprinderea Energy Holding S.R.L. (denumită în continuare „Energy Holding”), prin scrisoarea din 27 februarie 2012, înregistrată în aceeași zi. Pe 21 și 22 martie au avut loc reuniuni cu Energy Holding și, respectiv, Alpiq. |
2. DESCRIEREA PĂRȚILOR CONTRACTANTE ȘI A MĂSURILOR DE AJUTOR PREZUMATE
3. |
Autorul plângerii susține că Hidroelectrica a încheiat contracte cu cei opt comercianți de energie electrică enumerați în continuare la prețuri mai mici decât prețul mediu al pieței, exprimat în prețul mediu de pe piața de schimb liberă a tranzacțiilor bilaterale din România, care fost calculat ca fiind 166,4 RON/MWh (2). Având în vedere că Hidroelectrica este controlată de statul român, autorul plângerii susține că aceste contracte au însemnat de facto acordarea de ajutor de stat celor opt comercianți de energie electrică. |
4. |
În această secțiune se descriu circumstanțele faptice legate de contractele bilaterale dintre Hidroelectrica S.A. și cei opt comercianți de energie electrică. De asemenea, în această secțiune se oferă informații despre funcționarea pieței angro de energie electrică din România și despre profilul părților contractante. |
2.1. Părțile contractante
5. |
Hidroelectrica (3) este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o producție medie de 17,46 TWh într-un an hidrologic mediu – ceea ce reprezintă, conform propriilor estimări ale societății, aproximativ 30 % din producția anuală de energie electrică globală a României - și o capacitate globală de producere de energie de 6 438 MWh instalați. Acesta este, de asemenea, al doilea cel mai ieftin producător de energie electrică din România (după producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica, care are o capacitate mai redusă). Din 2005, Hidroelectrica a fost clasată în fiecare an printre cele mai valoroase cinci societăți din România. |
6. |
Societatea își are sediul în București și deține 12 filiale teritoriale. În prezent, statul român (prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri) deține un pachet majoritar de acțiuni, de 80,06 %, în cadrul Hidroelectrica, restul de 19,94 % fiind deținut de fondul de investiții Proprietatea (din care statul român deține o participație de 38 %). |
7. |
Fondul Proprietatea și-a concentrat plângerea asupra unui număr de opt comercianți de energie electrică activi pe piața din România. Aceștia sunt: S.C. Alpiq RomEnergie S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomEnergie”) și S.C. RomIndustries S.R.L. (denumit în continuare „Alpiq RomIndustries”), ambii aflați în proprietatea operatorului privat elvețian Alpiq, care a fost creat prin fuziunea Aare-Tessin Ltd. for Electricity cu EnergieOuest Suisse în 2008 și care este activ în principal în sud-estul Europei; S.C. Energy Financing Team Romania S.R.L. (denumit în continuare „EFT”), o filială a grupului EFT cu sediul în Cipru, care a cumpărat din România aproximativ 25 % din energie și a furnizat în România 11 % din energie, în 2008, și este activ în principal în Balcani; S.C. Electrica S.A. (denumit în continuare „Electrica”), furnizor de servicii de electricitate atât către clienții eligibili persoane fizice, cât și către propriile filiale, activ în România; S.C. Electromagnetica S.A. (denumit în continuare „Electromagnetica”), furnizor de produse și servicii de iluminat și comerciant de energie electrică cu sediul în România; S.C. Energy Holding S.A. (denumit în continuare „Energy Holding”), un furnizor de energie aflat în proprietate privată, care deține o poziție importantă pe piața din România și este activ și pe plan internațional, în special în sud-estul Europei; S.C. EURO-PEC S.A. (denumit în continuare „EURO-PEC”), specializat în comercializarea de produse din fier și oțel pentru sectorul construcțiilor civile, industriale și navale și comerciant de energie electrică activ în sud-estul Europei și S.C. Luxten Lighting Group S.A. (denumit în continuare „Luxten”), producător de produse de iluminat și comerciant de energie electrică. În textul de mai jos al prezentei decizii, aceste societăți vor fi denumite împreună „comercianții de energie electrică”. |
2.2. Contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică
8. |
Autoritățile române au oferit informații privind contractele dintre Hidroelectrica și cei opt comercianți de energie electrică enumerați anterior, în special privind principalele cadre contractuale și modificările ulterioare ale acestora. Nu toate contractele au fost semnate în aceeași perioadă: în special, șase dintre aceste contracte datează din 2004, dintre care cinci au fost semnate pentru o perioadă de zece ani, iar un contract pare a fi o modificare a unui contract semnat inițial în 2004; un contract a fost semnat în 2008, însă pare a fi o modificare a unui contract anterior, iar un contract a fost semnat în 2010. |
9. |
Conform tuturor contractelor, părțile pot modifica elementele-cheie ale acestora în fiecare an, în special prețul și cantitatea furnizată. În continuare se prezintă o scurtă descriere a fiecărei modificări a contractelor dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică. |
10. |
În conformitate cu acest contract, semnat în 2008, S.C. EHOL Distribution S.R.L. dobândește o parte din capacitatea contractată anterior de Energy Holding și intră în relații contractuale directe cu Hidroelectrica. EHOL a fost achiziționat de Alpiq Group în 2009 și și-a schimbat denumirea în Alpiq RomEnergie. |
11. |
Tabelul 1 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 1 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie
|
12. |
Hidroelectrica a semnat contractul inițial cu S.C. Buzmann Industries S.R.L., care a fost ulterior cumpărată de societatea elvețiană Aare-tessin Ltd., în 2007. Aare-Tessin Ltd. for Electricity Alpiq a fuzionat apoi cu EnergieOuestSuisse, creându-se astfel grupul Alpiq, iar în 2010, Buzmann Industries Ltd. și-a schimbat denumirea în Alpiq RomIndustries. |
13. |
Tabelul 2 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 2 – Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomIndustries
|
14. |
Contractul inițial a fost semnat în 2004. Tabelul 3 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 3 – Contractul dintre Hidroelectrica și EFT
|
15. |
Hidroelectrica a semnat două contracte cu Electrica, ambele în 2010. Tabelul 4 de mai jos cuprinde principalele elemente ale fiecărui contract și modificările contractuale aduse primului contract. Tabelul 4 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electrica
|
16. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 5 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 5 – Contractul dintre Hidroelectrica și Electromagnetica
|
17. |
Contractul a fost semnat în 2004. Hidroelectrica s-a angajat inițial să preia obligația societății Energy Holding de a furniza energie electrică către S.C. ALRO S.A. Tabelul 6 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 6 – Contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding
|
18. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 7 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 7 – Contractul dintre Hidroelectrica și EURO-PEC
|
19. |
Contractul a fost semnat în 2004. Tabelul 8 de mai jos cuprinde principalele caracteristici ale fiecărei modificări contractuale. Tabelul 8 – Contractul dintre Hidroelectrica și Luxten Lighting
|
2.3. Piața angro de energie electrică din România
20. |
Din septembrie 2000, piața angro de energie electrică din România este administrată de OPCOM S.A. (5) în temeiul legislației secundare din România adoptate de autoritatea de reglementare din domeniul energetic ANRE (6) în aplicarea Directivei europene 96/92/CE. OPCOM este o societate pe acțiuni instituită în 15 august 2000 în temeiul Hotărârii de Guvern nr. 526/2000. |
21. |
Conform descrierii proprii a domeniului de activitate, OPCOM administrează trei tipuri principale de tranzacții cu energie electrică:
|
22. |
În România, consumatorii industriali au posibilitatea de a achiziționa energie electrică pe piața OPCOM sau prin contracte negociate direct. Având în vedere că majoritatea producătorilor de energie electrică sunt deținuți de către stat, România urmărește să mărească volumul de energie electrică licitată pe platforma OPCOM, care este o modalitate de comercializare mai transparentă și mai favorabilă concurenței decât contractele bilaterale negociate direct. |
23. |
În acest scop, în martie 2009, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din România a emis Ordinul ministrului nr. 445/2009, care îi autorizează pe reprezentanții proprii din consiliile de administrație și din adunarea generală a acționarilor a companiilor publice de electricitate să se asigure că partea din producția de energie electrică destinată pieței angro este comercializată exclusiv pe platforma OPCOM. |
24. |
Articolul 1 alineatul (1) din Ordinul ministrului nr. 445/2009 stipulează că adunarea generală și consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate trebuie să ia decizii în acest sens până la 31 martie 2009. Conform articolului 1 alineatul (2) din același ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă. Articolul 2 alineatul (1) din același ordin stipulează mai departe că ofertele care urmează să fie făcute pe platforma OPCOM în sistemul PCCB trebuie aprobate de consiliile de administrație ale companiilor publice de electricitate. Articolul 4 alineatul (2) din ordin prevede sancțiunile aplicabile reprezentanților Ministerului Economiei care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute în acest ordin. |
25. |
În urma emiterii Ordinului ministrului nr. 445/2009, Hidroelectrica S.A. a încheiat numai două tranzacții pe platforma OPCOM, pe baza ofertelor CMBC „de achiziționare”, cu prețuri maxime. Hidroelectrica nu a depus niciodată pe platforma OPCOM o ofertă CMBC „de vânzare” cu preț minim. În prezent, o mare parte din producția sa de energie electrică destinată pieței angro este vândută pe baza contractelor bilaterale, pe termen lung, negociate direct. |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA ROMÂNIEI
26. |
România consideră că contractele încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică, care fac obiectul prezentei decizii, nu implică în mod necesar ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Argumentația sa se bazează pe următoarele trei elemente principale: în primul rând, în deciziile sale de a încheia contractele, Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiile pieței; în al doilea rând, în ceea ce privește prețul OPCOM-PCCB de 166,4 RON/MWh, pe care autorul plângerii îl folosește ca referință pentru a compara prețurile negociate în contractele cu comercianții de energie electrică, acesta nu este o referință corectă pentru prețul pieței; și, în al treilea rând, rolul autorităților române în managementul societății Hidroelectrica este limitat și deciziile societății nu pot fi imputate statului român. |
27. |
România susține că Hidroelectrica nu acționează pe baza unei liste predeterminate a prețurilor, întrucât societatea este activă atât pe piața reglementată, cât și pe cea concurențială. Pe piața reglementată, prețurile sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (denumită în continuare „ANRE”) și Hidroelectrica trebuie să le aplice. Pe piața concurențială, Hidroelectrica negociază contracte în mod bilateral atât cu cumpărătorii, cât și cu vânzătorii și, în general, renegociază contractele o dată pe an, adaptându-le la evoluțiile pieței și la propriile condiții de performanță. |
28. |
România a explicat că, în relația sa cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica acționează ca un furnizor autorizat, și nu ca un producător. Acest lucru presupune că își formează un portofoliu de cantități care urmează a fi vândute, folosind resurse proprii și resurse de pe piață pentru a respecta cererea negociată în conformitate cu politica sa comercială. |
29. |
De asemenea, autoritățile române subliniază că este necesar să se examineze circumstanțele reale în care Hidroelectrica a negociat și a încheiat contractele. În special, se menționează că o mare parte a contractelor au fost încheiate în perioada în care piața de electricitate din România nu era încă liberalizată și ANRE încuraja un sistem de înțelegeri comerciale pe termen lung pentru a permite dezvoltarea competențelor manageriale într-o piață de electricitate prosperă. România menționează că acordurile comerciale încheiate bilateral de Hidroelectrica prevedeau un preț mai mare decât prețul de pe piața reglementată la momentul semnării. |
30. |
Autoritățile române explică, totodată, că acțiunile societății Hidroelectrica erau conforme cu documentul oficial al României „Foaia de parcurs din domeniul energetic din Romania”, care făcea parte din cadrul legal adoptat în procesul de aderare la UE (8). Foaia de parcurs permitea coexistența unei piețe reglementate cu o piață concurențială. Pe piața concurențială se puteau negocia contracte bilaterale și contracte încheiate pe piața „pentru ziua următore”. |
31. |
Potrivit României, contractele semnate de Hidroelectrica în 2010 au fost negociate ținându-se seama de mai multe aspecte, în special de prețul prevăzut în contract pentru anul anterior, de prețul reglementat pentru 2010, de prețul mediu de furnizare pe piața reglementată pentru consumatorii captivi pentru 2010, de costurile medii de furnizare per MWh, incluzând producția proprie și achizițiile externe, și de prețul minim de furnizare de energie electrică pe piața concurențială. |
32. |
Autoritățile române menționează că Hidroelectrica nu folosește piața OPCOM-PCCB din trei motive. În primul rând, piața centralizată împiedică modificarea contractelor după încheierea acestora, inclusiv folosirea prețurilor indexate care ar ține seama de schimbările în nivelul prețurilor generale, de costuri sau de orice alt eveniment care ar putea influența funcționarea societății. Prin urmare, încheierea de contracte pe o durată mai lungă de un an ar implica asumarea unor riscuri substanțiale de către societate, în timp ce folosirea de contracte pe termen mai lung care pot fi negociate în mod liber, dar și ajustate periodic oferă societăți Hidroelectrica un grad mai mare de flexibilitate. În al doilea rând, încheierea de contracte pe un an ar avea repercusiuni, pe de altă parte, asupra capacității societății Hidroelectrica de a accesa instrumente de creditare, întrucât, potrivit autorităților române, multe dintre acestea impun garanții, cum ar fi contracte de furnizare. În al treilea rând, contractele pe termen lung oferă societății Hidroelectrica posibilitatea de a face mai ușor prognoze în legătură cu performanțele viitoare, de exemplu în ceea ce privește nevoile bugetare. |
33. |
România consideră că prețul mediu OPCOM-PCCB furnizat de autorul plângerii nu reprezintă referința corectă pentru a analiza dacă prețurile din contractele semnate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică erau nejustificat de mici. |
34. |
În primul rând, autoritățile române sugerează că nu există în realitate un preț al pieței pe piața energiei electrice din România. Prețurile pot fi folosite doar ca o referință în cadrul negocierilor. De asemenea, prețurile utilizate de autorul plângerii pentru a calcula prețul mediu OPCOM sunt preluate din secțiunea „negocieri în curs” a OPCOM-PCCB, unde au loc relativ puține tranzacții, și, prin urmare, nu pot fi considerate reprezentative pentru ansamblul pieței. |
35. |
În al doilea rând, România susține că fiecare tranzacție aparține unei categorii proprii și, prin urmare, nu este corectă comparația dintre acestea. Media ponderată a celor 21 de tranzacții care s-au încheiat pe platforma OPCOM-PCCB este de 149,96 RON/MWh dacă se include componenta de transport, și de 140,00 RON/MWh fără aceasta, potrivit autorităților române. Volumul total tranzacționat în 2010 a fost de 3 874 480 MWh, în care intră și o tranzacție relativ mare dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați, cu un nivel de 1 752 000 MWh. |
36. |
România susține că contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică nu sunt imputabile statului. Potrivit autorităților române, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care deține o participație de 80,06 % în cadrul societății, nu are nicio implicație în politica decizională a Hidroelectrica. Rolul statului român se limitează la participarea la adunările acționarilor, în calitate de acționar, în conformitate cu articolul 13 din statutul societății Hidroelectrica. |
4. OBSERVAȚII DIN PARTEA TERȚILOR
37. |
Comisia a primit două contribuții nesolicitate de la reprezentanții a trei comercianți de energie electrică - Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Energy Holding. |
38. |
Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie au comentat natura neobișnuită a acestui caz, având în vedere că autorul plângerii este acționar al societății despre care susține că a fost folosită ca mijloc pentru acordarea de ajutoare de stat și că, în principiu, dreptul UE nu ar trebui folosit pentru a proteja interesele financiare ale unui acționar minoritar. Aceste două societăți menționează că acordurile cu Hidroelectrica au fost rezultatul unor decizii manageriale luate din considerente comerciale și că, în niciun caz, aceste contracte nu conferă un avantaj neloial celor două societăți, testul relevant fiind acela dacă Hidroelectrica a acționat la semnarea contractelor ca un vânzător pe piața privată (9). Cei doi comercianți susțin, de asemenea, că, în ipoteza în care contractele ar implica ajutor de stat, acesta s-ar încadra fără probleme în categoria ajutoarelor existente și nu ar face obiectul obligației de standstill în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE. |
39. |
Energy Holding susține că contractul său cu Hidroelectrica nu constituie ajutor de stat din două motive principale. În primul rând, autoritățile române nu au fost niciodată implicate și nu au exercitat nicio influență asupra deciziilor societății Hidroelectrica în legătură cu aceste contracte. În al doilea rând, Hidroelectrica a acționat cu fiecare ocazie în interes comercial propriu, ca investitor privat. Mai exact, atunci când a semnat un contract, s-a așteptat să obțină un profit și a asigurat un randament sporit și un risc diminuat în comparație cu următoarea alternativă. |
40. |
Energy Holding a prezentat un raport întocmit de firma de consultanță […] pentru a analiza dacă prețul mediu OPCOM-PCCB utilizat de autorul plângerii este un element de referință rezonabil pentru a aprecia existența ajutorului de stat și pentru a efectua ceea ce descrie ca fiind evaluarea contractului și a condițiilor în care acesta a fost încheiat, necesară pentru aplicarea corectă a principiului investitorului privat într-o economie de piață. |
41. |
Energy Holding sugerează, de asemenea, că nu există precedente relevante care să poată fi utilizate pentru a se evalua existența ajutorului de stat, având în vedere faptul că, în cazurile precedente în care Comisia a analizat contracte de energie electrică încheiate pe termen lung, a existat un element clar identificabil de ajutor de stat prevăzut în contract. |
42. |
În legătură cu aplicarea principiului investitorului privat într-o economie de piață, Energy Holding efectuează o analiză în două etape. Mai întâi, vizează să demonstreze că Hidroelectrica era îndreptățită, la momentul semnării contractului, să aștepte un randament normal al contractului într-o perioadă rezonabilă de timp. În al doilea rând, analizează caracteristicile acordului contractual, luate individual, pentru a stabili dacă ar putea fi considerate raționale din punct de vedere economic. |
43. |
În cadrul primei etape a analizei, […] a calculat valoarea actualizată netă (denumită în continuare „VAN”) a contractului folosind două metodologii diferite: analiza rentabilității marginale și cea a rentabilității costurilor complet alocate. În cazul ambelor metodologii, analiza ține seama de costurile, prețul și volumele cunoscute la momentul semnării contractului. În cazul analizei profitabilității/rentabilității marginale s-a avut în vedere doar o parte din costurile marginale de producție ale societății Hidroelectrica, toate celelalte investiții fiind considerate nerecuperabile. În cazul analizei rentabilității costurilor complet alocate s-a luat în calcul o parte din costurile totale de producție ale societății, presupunându-se că investițiile în active sunt nerecuperabile, dar că este nevoie de efectuarea unor investiții pentru a menține societatea în stare de funcționare. Rata de actualizare folosită în calcularea VAN reprezintă costurile de capital ale societății Hidroelectrica, în special costul mediu ponderat al capitalului (denumit în continuare „CMPC”) și a fost calculată a fi […] pentru perioada 2003-2013 și […] pentru perioada 2010-2018. |
44. |
[…] estimează că VAN previzionată a contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding este cea menționată în tabelul 9 de mai jos. Tabelul 9 – VAN estimată a contractelor dintre Hidroelectrica și Energy Holding (în milioane de RON)
|
45. |
De asemenea, […] a estimat profitabilitatea/rentabilitatea contractului în funcție de rata internă de rentabilitate (denumită în continuare „RIR”) și în special de RIR trunchiată. Această metodologie ține seama de valoarea activelor în diferite momente și calculează rata rentabilității în intervalele de timp specificate. […] estimează că RIR trunchiată a acordului contractual dintre hidroelectrica și Energy Holding este de […]. |
46. |
În cadrul celei de-a doua etape a analizei, Energy Holding susține că durata mai mare a contractului cu Hidroelectrica era esențială pentru a garanta reducerea riscului comercial și că a facilitat finanțarea operațiunilor societății. Contractul oferea și un prag minim al prețului pentru serviciile Hidroelectrica, ceea ce însemna siguranța unor fluxuri de lichidități. În final, clauzele privind plata în avans incluse în contract asigurau faptul că Hidroelectrica făcea de fapt economii în materie de costuri de capital circulant și de costuri potențiale de colectare. |
47. |
[…] a estimat că beneficiile suplimentare descrise în paragraful anterior corespundeau volumurilor de venit subliniate în tabelul 10 de mai jos. Tabelul 10 – Beneficii suplimentare estimate care decurg din contractul dintre Hidroelectrica și Energy Holding (mii de RON)
|
48. |
Energy Holding este de părere, de asemenea, că nivelul costurilor de renunțare la căutarea altor oportunități pe piață este scăzut. Raționamentul se întemeiază pe caracteristicile opțiunilor aflate la dispoziția societății Hidroelectrica în momentul încheierii contractului cu Energy Holding. Pe piața reglementată, Hidroelectrica nu ar fi putut vinde cantitățile pe care le-a vândut societății Energy Holding, iar prețul ar fi fost mai mic. Pe de altă parte, piața OCCPOM-PCCB nu era disponibilă atunci când Hidroelectrica a semnat contractul, iar în momentul când această piață a fost disponibilă, începând din decembrie 2005, Hidroelectrica ar fi fost nevoită să vândă cantități mai mici, la prețuri reduse și să își asume riscuri mai mari din cauza naturii relativ inflexibile a contractelor de pe acea piață. În special, după cum subliniază autoritățile române, ofertele depuse pe piața OPCOM-PCCB nu pot fi modificate și trebuie să includă clauze standard, inclusiv clauze privind furnizarea și cantități fixe, care nu pot fi negociate ulterior. |
49. |
Energy Holding susține că piața „pentru ziua următore”, o platformă de tranzacționare unde se negociază vânzarea și cumpărarea de servicii standardizate pentru următoarea zi calendaristică, nu reprezenta o alternativă adecvată la încheierea de contracte bilaterale pe termen lung, întrucât se folosește în principal pentru tranzacționarea capacităților excedentare pe termen scurt și, prin urmare, presupune un grad ridicat de volatilitate pentru vânzători. De asemenea, nu s-a considerat fezabilă exportarea acestor volume de energie electrică, din cauza capacității de interconectare limitate a infrastructurii energetice a României. |
50. |
Comparând valoarea estimată totală a contractului, pe baza calculelor VAN și a beneficiilor suplimentare descrise anterior, cu valoarea estimată a oportunităților de pe piețele alternative în cadrul unor combinații de trei piețe potențiale, în special comparând vânzările pe piața reglementată cu vânzările pe piața OPCO-PCCB, Energy Holding concluzionează că alegerea oportunităților de pe piețele alternative ar fi avut drept rezultat o pierdere a veniturilor totale între […] RON și […] RON în perioada 2004-2013 și între […] RON și […] RON în perioada 2010-2018. |
51. |
Pe baza acestei analize, Energy Holding concluzionează că Hidroelectrica a acționat în conformitate cu principiul investitorului privat într-o economie de piață atunci când a încheiat contractul cu furnizorul de energie electrică. |
5. EVALUARE
52. |
În urma examinării informațiilor și argumentelor furnizate până în prezent de autoritățile române și de potențialii beneficiari ai ajutorului, Comisia nu poate disipa îndoielile serioase pe care le are cu privire la faptul că în cazul contractelor încheiate cu comercianții de energie electrică poate fi vorba de un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Întrucât acordarea ajutorului determină reducerea unor cheltuieli de exploatare, care ar fi trebuit să fie suportate în întregime de beneficiari, fără să se urmărească atingerea vreunui obiectiv specific de interes comun, Comisia are îndoieli în legătură cu compatibilitatea unui astfel de ajutor cu tratatul. |
53. |
Indiciile privind existența ajutorului de stat în cele opt contracte și îndoielile cu privire la compatibilitatea acestui potențial ajutor cu piața internă sunt explicate în cele ce urmează. |
5.1. Competența de revizuire a contractelor încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 și a modificărilor succesive aduse acestora
54. |
O chestiune preliminară care trebuie abordată este dacă Comisia are competența de a revizui ajutoarele implicate de contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. În argumentația prezentată până acum, România nu a contestat direct competența de revizuire a Comisiei, însă Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries au susținut că, dacă se constată că există, ajutorul ar trebui considerat ajutor existent. |
55. |
Întrebarea care se pune este, așadar, dacă contractele încheiate înainte de 1 ianuarie 2007 (inclusiv modificările succesive aduse acestora) ar trebui clasificate drept „ajutoare existente” sau „ajutoare noi”, astfel cum se prevede la articolul 108 din TFUE și în regulamentul de procedură (10). |
56. |
Anexa V la Actul de aderare a Bulgariei și României din 2005 (11), întemeiată pe articolul 22 din același act de aderare, cuprinde dispoziții speciale care derogă de la articolul 1 din regulamentul de procedură. La punctul 2.1. din Anexa V, în special, se prevede după cum urmează (excepție făcând sectorul transporturilor și activitățile legate de producție, prelucrare sau comercializare a produselor menționate în Anexa I la Tratatul CE): „Următoarele scheme de ajutor și ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării și aplicabile și după această dată se consideră după aderare ca ajutor existent în înțelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE:
Toate măsurile aplicabile și după data aderării care constituie ajutor de stat și care nu îndeplinesc condițiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.” |
57. |
Astfel, dispozițiile speciale susmenționate vizează măsurile de ajutor, indiferent dacă intră în categoria schemelor de ajutor sau în cea a ajutoarelor individuale, care au fost puse în aplicare înainte de data aderării (1 ianuarie 2007) și sunt încă aplicabile după această dată. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestei dispoziții se determină prin efectuarea unui test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența acestei dispoziții, măsurile puse în practică înainte de aderare trebuie, în primul rând, să implice ajutoare de stat și, în al doilea rând, să fie aplicabile după aderare. Noțiunea de „aplicabil după data aderării” este prin urmare crucială în acest test dublu condiționat: pentru a intra sub incidența dispozițiilor punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V, măsurile de ajutor trebuie să implice ajutoare de stat și nu numai să fi fost puse în practică (adoptate) înainte de data aderării, ci și să fie „aplicabile după data aderării”. |
58. |
Într-o serie de decizii recente privind ajutorul acordat înainte de aderare în noile state membre, Comisia a inclus în interpretarea noțiunii de „aplicabil după data aderării” atât schemele de ajutor, cât și ajutoarele individuale care fie nu sunt limitate în timp, fie nu specifică gradul de răspundere la care este expus statul (12). Mai precis, au fost considerate „aplicabile după aderare” formulele de indicare a factorilor ce trebuie luați în considerare în viitoarele calcule, care fie au determinat o dependență a sumelor de comportamentul beneficiarului, fie au condus la suportarea de către statul membru a tuturor riscurilor economice (13). |
59. |
Ținând seama de faptul că contractele - și versiunile modificate ale acestora – continuă să se aplice și după aderarea României la UE, Comisia este de părere că măsurile care fac obiectul analizei îndeplinesc condiția legată de „aplicabilitate după aderare” a testului prin care se identifică măsurile care implică ajutoare noi. |
60. |
A doua condiție a testului presupune analizarea măsurii pentru a se determina dacă implică ajutor de stat, întrucât punctul 2.1. al doilea paragraf din Anexa V vizează în special acele măsuri care s-au încadrat în categoria ajutoarelor de stat înainte de aderare dar care nu au îndeplinit criteriile menționate anterior pentru a se încadra în categoria „ajutoarelor existente”. |
61. |
După cum se explică în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia consideră că contractele (și versiunile modificate ale acestora) încheiate de Hidroelectrica cu comercianții de energie electrică implică ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. O întrebare conexă este dacă contractele și modificările succesive aduse acestora pot fi considerate făcând parte din același acord dintre Hidroelectrica și fiecare comerciant de energie electrică sau dacă fiecare modificare succesivă trebuie interpretată ca reprezentând un contract separat, ceea ce ar implica o modificare de fond a contractului și ar conduce la reanalizarea contractului în cauză din perspectiva unui „ajutor nou”. |
62. |
Contractele inițiale încheiate cu fiecare comerciant erau similare ca natură și formă și permiteau părților să negocieze în mod periodic și să modifice elemente ale acordului. Prin urmare, chiar și elementele cele mai importante ale contractelor, respectiv prețul și cantitățile, puteau fi, și chiar au fost, modificate în mod periodic. De asemenea, deși se convenea asupra unei cantități pentru un anumit an și un anumit comerciant, plata corespundea, de fapt, cantităților livrate efectiv producătorului industrial, conform uzanțelor specifice contractelor de prestări de servicii. Prețurile și cantitățile erau fixate separat, în ceea ce părțile au numit „anexe” la contractul inițial. |
63. |
Opinia preliminară a Comisiei este aceea că fiecare contract cu comercianții de energie electrică, împreună cu modificările succesive aduse acestuia, reprezintă un acord unic, căruia nu i s-au adus modificări de fond, având în vedere că contractul inițial poate fi interpretat ca un „contract-cadru”, pe baza căruia au avut loc mai multe negocieri ulterioare pentru a stabili și/sau a detalia diferitele elemente definite în contract. |
64. |
Ținând seama de cele de mai sus, Comisia emite opinia preliminară că ajutoarele acordate pe baza contractelor (și a modificărilor succesive aduse acestora) analizate în prezenta decizie, încheiate înainte de 1 ianuarie 2007, și care nu îndeplinesc condițiile de la punctul 2.1 al doilea paragraf din Anexa V ar trebui considerate „ajutoare noi” de la data aderării României la UE, și anume de la 1 ianuarie 2007. În ceea ce privește contractele cu Alpiq RomEnergie și Electrica, fiind încheiate în 2008, respectiv în 2010, trebuie să se considere că acestea au implicat un potențial ajutor nou prin definiție. Se remarcă faptul că ajutorul a fost acordat prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill care derivă din articolul 108 alineatul (3) din TFUE. |
65. |
Judiciozitatea acestei abordări pare să fie confirmată de hotărârea pronunțată recent de Tribunal cu privire la ajutorul de stat în contractele de achiziționare a energiei electrice încheiate pe termen lung în Ungaria (14). Hotărârea Tribunalului susmenționată indică necesitatea efectuării de către Comisie a două analize distincte, dar legate între ele: în primul rând, stabilirea comportamentului corect de referință al operatorilor de piață în contextul specific care face obiectul investigației; în al doilea rând, analizarea perioadei de timp care, pentru România, ar trebui să înceapă din momentul aderării sale, indiferent dacă ajutorul a fost pus în aplicare înainte de această dată. |
66. |
Cu toate acestea, în acest stadiu, nu se poate exclude ipoteza ca, pe baza unei analize și a unor probe suplimentare, Comisia să ajungă la concluzia că fiecare modificare a contractelor constituie o „modificare de fond” și, prin urmare, implică „ajutor nou”, de la data modificării sau de la 1 ianuarie 2007 în cazul în care modificarea este anterioară acestei date (și să antreneze obligația de notificare) în conformitate cu Regulamentul de procedură (15). |
5.2. Existența ajutorului
67. |
Pentru a stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ar trebui să se stabilească dacă sunt îndeplinite cele patru criterii cumulative prevăzute în această dispoziție a tratatului pentru identificarea existenței unui ajutor de stat, și anume transferul resurselor de stat, avantajul selectiv, posibila denaturare a concurenței și efectele asupra comerțului intracomunitar. Aceste criterii sunt examinate pe rând în cele ce urmează. |
5.2.1. Resursele de stat
68. |
Unul dintre criteriile prin care se poate stabili dacă o anumită măsură implică un ajutor este recurgerea la resursele de stat. Criteriul „resurselor de stat” include nu numai acordarea de resurse de către autoritățile publice, ci și venitul la care statul renunță. |
69. |
Pe baza informațiilor pe care le deține până în prezent Comisia, prin încheierea contractelor cu comercianții de energie electrică, Hidroelectrica a vândut clienților săi energie electrică la prețuri mai mici decât cele care ar fi putut fi obținute pe piață. |
70. |
Prin urmare, se pare că Hidroelectrica a pierdut o parte din profitul pe care l-ar fi putut obține din aceste contracte. Dacă profitul unei întreprinderi este o resursă pentru proprietarii săi, pierderea unui profit suplimentar și realist este o pierdere de resurse pentru aceștia. Întrucât Hidroelectrica este deținută în proporție de până la 80,06 % de către statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri pentru stat. |
71. |
Mai mult, conform unei jurisprudențe constante, resursele întreprinderilor publice sau private asupra cărora autoritățile publice pot exercita, direct sau indirect, o influență de control, intră de asemenea în categoria „resurselor de stat”, în măsura în care aceste resurse „rămân în permanență sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale competente” (16). În conformitate cu această jurisprudență, întrucât statul se pare că exercită un control asupra întreprinderii Hidroelectrica S.A., totalitatea veniturilor potențiale la care statul român a renunțat intră în categoria resurselor de stat. |
72. |
Faptul că acționarii minoritari privați ai societăților controlate de stat precum Hidroelectrica ar putea, la rândul lor, să sufere pierderi de venit ca urmare a unor acțiuni sau contracte dezavantajoase nu are nicio legătură cu evaluarea ajutorului de stat. Contrar celor prezentate Comisiei de către întreprinderile grupului Alpiq, scopul investigației nu este acela de a proteja interesul sau dividendele unui acționar minoritar. |
5.2.2. Imputabilitatea statului
73. |
Un aspect separat care trebuie cercetat în contextul analizării criteriului resurselor de stat este dacă pierderea de venituri survenită ca urmare a unui contract dezavantajos este de asemenea atribuibilă statului, adică dacă deciziile pe baza cărora s-au înregistrat pierderile respective sunt imputabile statului. După cum reiese din hotărârea Curții pronunțată în cauza Stardust Marine (17), pentru a stabili dacă o anumită măsură este imputabilă statului se pot utiliza fie indicatori „organici” sau „structurali”, fie indicii că statul a fost implicat în procesul decizional care a condus la adoptarea măsurii concrete sau că este improbabil să nu fi participat la acest proces. În aceeași hotărâre (18), Curtea a stabilit un set neexhaustiv de posibili indicatori ai imputabilității statului, precum:
|
74. |
În opinia Comisiei, există indicii că contractele încheiate cu comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse acestora sunt imputabile statului și că Hidroelectrica nu a încheiat aceste contracte numai din considerente de optimizare a profitului. |
75. |
Statul român deține, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, un pachet majoritar de 80,06 % în cadrul societății Hidroelectrica. În dreptul european, această cotă ridicată de participație constituie în sine un indiciu că autoritățile publice exercită o influență dominantă asupra societății. Conform articolului 2 din Directiva privind transparența (19), se presupune că există o influență dominantă a autorităților publice atunci când acestea dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii respective, controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi mai mult de jumătate din membrii organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii. Criteriile prevăzute la articolul 2 din Directiva privind transparența nu sunt cumulative. În cazul societății Hidroelectrica, se pare totuși că sunt îndeplinite cel puțin primele două dintre aceste criterii non-cumulative de presupunere a unei influențe dominante a statului, iar în această fază nu se poate exclude posibilitatea ca și cel de al treilea criteriu să fie îndeplinit, deși acest aspect trebuie examinat în continuare în cadrul unei proceduri oficiale de investigare. |
76. |
Într-adevăr, dată fiind cota sa ridicată de participație la capitalul societății (80,06 %), statul deține, de asemenea, o majoritate confortabilă de voturi în Adunarea generală. Conform articolului 11 alineatul (1) din statutul societății, fiecare acțiune nominală dă dreptul la un vot în Adunarea generală a acționarilor. La articolul 13 alineatul (1) din același statut se prevede că statul este reprezentat în Adunarea generală de către reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care sunt numiți și revocați prin ordin al ministrului. |
77. |
Din statutul societății nu reiese modul în care sunt numiți cei 7 membri ai Consiliului de administrație al întreprinderii Hidroelectrica [articolul 18 alineatul (1) din statut], însă, conform practicilor uzuale în mediul de afaceri, aceștia ar trebui numiți astfel încât să reprezinte în mod proporțional participațiile acționarilor majoritari și minoritari. Această interpretare este susținută și de faptul că în Ordinul ministrului nr. 445/2009 se vorbește de „reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri” în consiliile de administrație. Deciziile Consiliului de administrație sunt luate cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți [articolul 18 alineatul (10) din statut] și sunt valabile dacă sunt prezenți cel puțin 2/3 dintre membrii consiliului. Dacă membrii Consiliului de administrație reprezintă proporțional participația statului la societate, majoritatea necesară pentru votarea deciziilor nu ar trebui să fie dificil de întrunit. În plus, președintele Consiliului de administrație are un vot decisiv în cazul egalității de voturi. Președintele Consiliului de administrație este desemnat de Adunarea generală a acționarilor, în care Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri deține o majoritate confortabilă de voturi. |
78. |
România susține că contractele nu sunt imputabile statului deoarece, conform statutului societății, încheierea de contracte este atribuția exclusivă a directorului general, Consiliul de administrație neavând atribuții în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile statutare menționate mai sus par să indice cel puțin că este improbabil ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri să nu fi fost implicat în procesul decizional al societății în ce privește încheierea de contracte între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și modificările succesive aduse contractelor respective. |
79. |
Ar mai trebui adăugat că, prin Ordinul ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din consiliile de administrație ale societăților publice de electricitate din România, printre care se numără și Hidroelectrica, sunt însărcinați să se asigure că, începând cu 31 martie 2010, partea de energie electrică destinată pieței angro este tranzacționată exclusiv pe platforma OPCOM. Dacă, conform Ordinului ministrului nr. 445/2009, reprezentanții Ministerului Economiei din Consiliul de administrație al întreprinderii Hidroelectrica au competența de a asigura respectarea acestei obligații, se poate deduce că aceștia dețin într-adevăr controlul asupra practicilor de contractare ale societății. Acest lucru înseamnă că statul trebuie considerat ca având influență asupra procesului decizional al societății Hidroelectrica și ca fiind implicat în deciziile luate de societate. |
80. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia este de părere, în această fază, că decizia întreprinderii Hidroelectrica de a încheia contractele în cauză cu comercianții de energie electrică și de a aduce modificări succesive acestor contracte este imputabilă statului. |
5.2.3. Avantajul economic selectiv
81. |
Prin argumentele prezentate de autoritățile române, Alpiq Group și Energy Holding în legătură cu avantajul economic pe care Hidroelectrica se pare că l-a oferit comercianților de energie electrică prin încheierea unor contracte ale căror condiții au fost pentru aceștia mai avantajoase decât s-ar fi putut prevedea în mod rezonabil, se intenționează, în principal, să se demonstreze că la încheierea respectivelor contracte și a modificărilor succesive aduse acestora au fost respectate condițiile pieței valabile în momentul semnării și că acestea au fost profitabile pentru Hidroelectrica. Potrivit acestor argumente, comercianții de energie electrică, Alpiq Group și Energy Holding, în special, nu au obținut, așadar, niciun avantaj necuvenit din contractele respective. |
82. |
Ca o remarcă generală preliminară, obținerea de profituri pentru Hidroelectrica nu este testul juridic adecvat prin care să se stabilească dacă comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit din contractele în chestiune și din modificările succesive aduse acestora. Conform jurisprudenței, testul prin care se stabilește dacă o anumită tranzacție ar putea implica un avantaj necuvenit pentru una dintre părți este să se demonstreze dacă tranzacția ar fi fost încheiată pe piață în condiții similare din perspectiva părții respective (testul investitorului privat) (20). În cazul dat, întrebarea relevantă este, prin urmare, dacă o întreprindere aflată în poziția societății Hidroelectrica ar fi încheiat aceleași contracte în condiții similare. Efectul pe care contractele și modificările succesive aduse acestora îl au asupra rentabilității societății Hidroelectrica nu este relevant, deoarece o societate privată ar alege și optimizarea profitului, nu doar asigurarea unui nivel minim al acestuia. În orice caz, simplul fapt că Hidroelectrica a realizat un profit nu este concludent pentru a stabili că comercianții de energie electrică nu au obținut niciun avantaj necuvenit în legătură cu aceleași tranzacții. |
83. |
Referitor la analiza efectuată de Energy Holding asupra câștigurilor totale pe care Hidroelectrica le-ar fi obținut din contractul semnat cu comerciantul de energie electrică, Comisia observă că, după calculele efectuate chiar de Energy Holding, rezultatul evaluării comparative a valorilor contractuale pe baza VAN a contractului, a valorii estimate a beneficiilor suplimentare și a valorii strategiilor alternative de vânzare depinde într-o măsură relativ mare de valoarea estimată a beneficiilor suplimentare. Dificil de tradus în termeni monetari și, prin definiție, bazate pe ipoteze sunt, în special, valoarea riscului comercial redus, valoarea protecției în caz de scădere a prețurilor și valoarea clauzelor privind plata în avans. De asemenea, modificarea acestor ipoteze poate determina diferențe relativ mari în rezultatul final. |
84. |
Deși nu intenționează, în această etapă, să pună în dubiu detaliile ipotezelor, Comisia observă că unele dintre acestea ar putea da naștere unor îndoieli. Mai precis, referința utilizată pentru calcularea valorii riscului comercial redus a fost valoarea de piață a costului mediu ponderat al capitalului („CMPC de piață”), și nu valoarea contractuală a acestui cost („CMPC contractual”). Energy Holding este de părere că diferența de […] dintre cele două valori reprezintă riscul suplimentar pe care Hidroelectrica l-ar fi suportat dacă nu ar fi semnat contractul cu comerciantul de energie electrică. Cu toate acestea, la calcularea „WACC de piață” s-a ținut seama, printre altele, de o ofertă de creditare făcută în 2005 de o bancă comercială. Comisiei nu îi este clar dacă această tranzacție din 2005 este relevantă pentru determinarea condițiilor de piață valabile în momentul semnării contractului dintre Hidroelectrica și Energy Holding în 2004. |
85. |
De asemenea, în cadrul metodologiei utilizate pentru estimarea protecției în cazul scăderii prețurilor se pornește de la premisa că nu s-ar fi ivit alte oportunități de vânzare la prețuri identice sau mai mari. De fapt, ar părea rezonabil să se presupună că prețul de vânzare a energiei electrice stabilit de Hidroelectrica urmează condițiile pieței, deci că are ca referință prețul la energia electrică vândută de concurenții întreprinderii Hidroelectrica. Această energie electrică este produsă deseori prin intermediul tehnologiilor alternative, care în cele mai multe cazuri depind de materii prime mai scumpe, materii al căror preț poate prezenta o tendință ascendentă. Nu este deloc clar, așadar, dacă Hidroelectrica s-a confruntat vreodată cu riscul material al scăderii prețurilor, fie în cadrul contractului semnat, fie în alte scenarii. În consecință, nu pare logic să se cuantifice și să se ia în considerare un profit rezultat din caracteristici contractuale menite, pe cât se pare, să protejeze împotriva unui risc care nici măcar nu este clar dacă a existat vreodată. |
86. |
În fine, valoarea clauzelor contractuale privind plata în avans este estimată pe baza ipotezei că Hidroelectrica a obținut un avantaj din plățile în avans efectuate de comercianții de energie electrică. Deși este limpede că încasarea în avans poate prezenta un avantaj față de încasarea la o dată ulterioară, nu este întru totul clar că acest avantaj este echivalent cu costurile evitate ale unui împrumut pe termen scurt. Nevoile financiare ale societății Hidroelectrica și, în special, capitalul său circulant sunt determinate în primul rând de profilul veniturilor, și nu de profilul cheltuielilor sale. Nu este evident că Hidroelectrica avea, de fapt, nevoie de un împrumut pe termen scurt, oricare ar fi fost perioada, pe durata contractului, ceea ce pare să sugereze că valoarea estimată ar putea reprezenta o exagerare a profitului real pe care l-ar fi obținut Hidroelectrica. |
87. |
Comisia constată că, chiar și fără a examina ipotezele care stau la baza calculării VAN, dacă se elimină estimările referitoare la valoarea beneficiilor suplimentare aferente contractului cu Hidroelectrica, valoarea totală a contractului poate deveni mai mică decât valoarea nișelor alternative de piață într-unul din mixurile de marketing luate în considerare și numai într-o măsură marginală mai mare într-un alt mix, după cum reiese din calculele efectuate chiar de Energy Holding pentru perioada 2004-2013. Acest lucru pare cu greu să sugereze că contractul a fost avantajos pentru Hidroelectrica în condițiile declarate și în afara oricărei îndoieli rezonabile. |
88. |
Din informațiile disponibile, cu excepția celor furnizate de Energy Holding, nu reiese clar avantajul economic necuvenit care se pare că a fost obținut de către comercianții de energie electrică din contractele încheiate cu Hidroelectrica. Comisia observă însă că, dacă se urmează raționamentul autorului plângerii, se pare că există diferențe semnificative între prețurile pe care comercianții de energie electrică au fost în măsură să le plătească pentru a cumpăra energie de la Hidroelectrica și prețurile (mari) la energia electrică predominante pe piața OPCOM-PCCB. |
89. |
Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisia înțelege că diferențele dintre prețurile stabilite în contratele între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB, pe de altă parte, au fost cele prezentate în tabelul 11 de mai jos, atât cât avea cunoștință Comisia în momentul redactării. |
90. |
Comisia recunoaște că asigurarea unei acuratețe depline a datelor prezentate în tabel este îngreunată de natura complexă a contractului, de caracterul incomplet al informațiilor disponibile pentru câteva dintre contracte, precum și faptul că este neclar în ce moment au fost introduse anumite modificări de preț în actele adiționale aferente contractelor. De exemplu, pe câteva dintre modificările succesive aduse contractelor nu este trecută data la care au fost semnate. |
91. |
Lipsa datei de semnare poate indica o problemă cu părțile contractante respective sau o problemă de mai mare anvergură, legată de practicile de afaceri de pe piața energiei electrice din România, la începutul procesului de liberalizare. Este clar însă că natura imprecisă a procedurilor interne de raportare nu ajută prea mult la disiparea îndoielilor pe care Comisia le are cu privire la motivele exacte din spatele argumentelor și la logica de piață a acestora. Tabelul 11 – Diferențele dintre prețurile stabilite în contractele dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și prețurile medii pe platforma OPCOM-PCCB, exprimate în EUR și RON (21)
|
92. |
Din tabelul 11 rezultă că prețurile pe care le-a convenit Hidroelectrica în contractele cu cei opt comercianți de energie electrică și în modificările succesive aduse acestora erau cu între 20 % și 60 % mai mici decât prețurile predominante de pe bursa OPCOM-PCCB. |
93. |
Tarifele preferențiale analizate pentru energia electrică au o natură selectivă, deoarece s-au aplicat numai anumitor întreprinderi. Într-adevăr, ajutorul potențial rezultă din clauzele privind prețul ale relațiilor contractuale dintre Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, care este posibil să fi fost avantajoase pentru aceștia din urmă, în măsura în care acestora li s-a furnizat energie electrică la tarife preferențiale începând din 1 ianuarie 2007. |
94. |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a informațiilor furnizate de autoritățile române, Comisiei îi este greu să înțeleagă logica diferențelor importante dintre prețurile stabilite în contratele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică, pe de o parte, și prețul predominant pe piața OPCOM-PCCB pentru aceleași perioade, pe de altă parte. În opinia preliminară pe care Comisia se vede, așadar, nevoită să o adopte, comercianții de energie electrică s-au bucurat de un avantaj sub forma unor prețuri reduse la energia electrică, stabilite în contractele încheiate cu Hidroelectrica și în modificările succesive aduse acestora. |
95. |
Comisia invită România să furnizeze lămuriri suplimentare cu privire la motivele care se află în spatele contractelor sau al alegerilor făcute de părțile acestor contracte, ținând seama de contextul predominant al pieței. |
5.2.4. Denaturarea concurenței
96. |
Pentru ca măsura respectivă să constituie ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să denatureze concurența sau să constituie o amenințare în acest sens. |
97. |
Întrucât comercianții de energie electrică au obținut un avantaj necuvenit sub forma unui preț preferențial (mai mic) pentru furnizarea de energie electrică de către Hidroelectrica, efectele denaturante asupra concurenței ar trebui să fie notabile. În special, comercianții de energie electrică s-ar fi putut afla în poziția de a obține un beneficiu necuvenit din prețurile reduse, întrucât ar fi putut fie să practice prețuri de revânzare mai mici și, deci, să câștige cote de piață, fie să își sporească profitul datorită costurilor mai reduse ale factorilor de producție. |
5.2.5. Efectele asupra schimburilor comerciale intra-UE
98. |
Instanțele UE au susținut în mod constant că, atunci când ajutorul consolidează poziția unei întreprinderi față de alte întreprinderi cu care se află în concurență pe piața intra-UE, trebuie să se considere că acestea din urmă sunt afectate de ajutorul respectiv (22). Mai mult, un ajutor poate fi de așa natură încât să afecteze comerțul dintre statele membre și să denatureze concurența chiar dacă întreprinderea beneficiară, care se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre, nu participă ea însăși la activități transfrontaliere. Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, oferta internă poate fi menținută sau sporită, consecința fiind că șansele întreprinderilor stabilite în alte state membre de a-și oferi serviciile pe piața acelui stat membru sunt diminuate (23). |
99. |
Întrucât o serie de societăți din UE ar fi putut fi interesate în furnizarea de energie către comercianții de energie electrică, contractele sunt de natură a afecta și schimburile comerciale intra-UE. De asemenea, dată fiind natura supra-națională a pieței UE de energie electrică, denaturarea concurenței cauzată de acordarea de ajutoare de stat ilegale este susceptibilă să aibă un impact asupra schimburilor comerciale din UE. |
100. |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE aferente măsurilor în cauză sunt de natură să aibă un impact asupra schimburilor comerciale intra-UE. |
5.3. Potențialii beneficiari ai măsurii
101. |
După cum s-a precizat mai sus și pe baza informațiilor disponibile până în prezent, se pare că potențialii beneficiari ai ajutoarelor acordate începând cu 1 ianuarie 2007 în virtutea contractelor semnate cu Hidroelectrica și a modificărilor succesive aduse acestora sunt comercianții de energie electrică prezentați la secțiunea 2.2 de mai sus. |
5.4. Ajutoare ilegale
102. |
În cazul de față, tarifele preferențiale pentru energia electrică analizate au fost acordate prin încălcarea obligațiilor de notificare și a clauzelor de standstill prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, care sunt aplicabile măsurilor care se încadrează în categoria „ajutoarelor noi” în temeiul punctului 2.1. al doilea paragraf din Anexa V la Tratatul de aderare. |
103. |
Astfel, Comisia consideră, în această fază, că potențialele ajutoare de stat acordate comercianților de energie electrică descriși mai sus, la secțiunea 2.2, după 1 ianuarie 2007 sub forma unor tarife preferențiale pentru energia electrică, se încadrează în categoria ajutoarelor de stat ilegale. |
5.5. Compatibilitatea cu piața internă
104. |
Comisia este în prezent de părere că, întrucât diminuează cheltuielile pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din bugetul propriu, măsurile ar constitui un ajutor de exploatare care nu poate fi considerat compatibil cu tratatul. |
105. |
Ajutorul potențial nu pare să urmărească obținerea vreunui obiectiv specific în afară de diminuarea cheltuielilor pe care beneficiarii ar trebui să le suporte în mod normal din buget. Comisia este de părere, în această fază, că niciunul dintre obiectivele urmărite de celelalte norme privind ajutoarele de stat, de exemplu, Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (24) sau Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (25), nu este aplicabil măsurilor în cauză. |
106. |
În final, Comisa reamintește faptul că, potrivit jurisprudenței instanțelor Uniunii, ajutorul de exploatare, cu alte cuvinte, ajutorul menit să scutească o întreprindere de cheltuielile pe care în mod normal ar fi trebuit să le suporte în gestionarea curentă sau în cadrul activităților obișnuite, nu intră, în principiu, sub incidența articolului 107 alineatul (3) din TFUE, întrucât efectul acestui ajutor este, în principiu, acela de a denatura concurența în sectoarele în care este acordat, fără a fi totuși capabil, prin însăși natura sa, să atingă vreunul dintre obiectivele stabilite în dispozițiilor derogatorii ale articolului 107 alineatul (3) din TFUE (26). |
107. |
Ca atare, este improbabil ca ajutoarele potențiale să fie considerate a fi conforme cu tratatul în temeiul oricărui set de norme specifice aplicabile diferitelor tipuri de ajutoare din UE. |
6. CONCLUZIE
108. |
Pe baza informațiilor disponibile în această etapă, Comisia are îndoieli serioase cu privire la contractele încheiate între Hidroelectrica și comercianții de energie electrică și analizate în prezenta decizie, concluzia sa preliminară fiind că tarifele preferențiale pentru energie electrică acordate acestor comercianți după 1 ianuarie 2007 constituie ajutoare de stat ilegale, care nu par să îndeplinească niciuna dintre condițiile necesare pentru a fi declarate compatibile cu piața internă. |
Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, solicită României să își transmită observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi de ajutor pentru evaluarea măsurilor, în termen de o lună de la data primirii acestei scrisori. Comisia le solicită autorităților din țara dumneavoastră să trimită fără întârziere o copie a acestei scrisori potențialilor beneficiari ai ajutorului.
Comisia dorește să îi reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are un efect suspensiv și atrage atenția asupra articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului, care prevede că toate ajutoarele ilegale pot fi recuperate de la beneficiar.”
(1) Affärshemlighet.
(2) Mai exact, prețul mediu a fost calculat de autorul plângerii ca media ponderată a tuturor tranzacțiilor care au avut loc pe piața de schimb liberă pentru tranzacțiile bilaterale în 2010, cu excepția tranzacției dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal Galați.
(3) Mai multe informații despre această societate sunt disponibile la www.hidroelectrica.ro.
(4) informații confidențiale
Sursă: autoritățile române
(5) Mai multe informații privind organizarea și funcționarea OPCOM sunt disponibile la www.opcom.ro.
(6) Mai multe informații privind autoritatea română de reglementare în domeniul energetic ANRE sunt disponibile la www.anre.ro.
(7) Conform informațiilor disponibile pe site-ul OPCOM (www.opcom.ro), în această etapă nu este clar dacă acest tip de tranzacții diferă, în ceea ce privește conținutul, de tranzacțiile pentru ziua următoare în forma în care sunt derulate în prezent.
(8) Hotărârea nr. 890 din 29 iulie 2003 a Guvernului României, Monitorul Oficial nr. 581 din 14 august 2003.
(9) A se vedea cauza C 482/99, Stardust Marine, 16 mai 2002.
(10) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, JO L 83 din 27.3.1999, p. 1.
(11) JO L 157 din 21.6.2005, p. 268.
(12) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 24.4.2007 în cazul E 12/2005, Garanție nelimitată pentru Poczta Polska, JO C 284, 27.11.2007, p. 2 și Decizia Comisiei din 18.7.2007 în cazul C 27/2004, Agrobanka, JO L 67, 11.3.2008, p. 3.
(13) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 28.1.2004 în cazul CZ 14/2003, Česka Spoŕitelna, a.s., JO C 195, 31.7.2004, p. 2 și Decizia Comisiei din 3.3.2004 în cazul CZ 58/2003 Evrobanka, a.s., JO C 115, 30.4.2004, p 40.
(14) Decizia Comisiei din 4.6.2008 în cazul C 41/2005, Ungaria, ajutor de stat acordat prin intermediul unor contracte de achiziționare a energiei electrice. Hotărârea Tribunalului a fost pronunțată în cauzele conexate T-80/06 și T-182/09 la 13 februarie 2012.
(15) În acest sens a se vedea concluziile avocatului general Jääskinen, prezentate la 23 septembrie 2010, în cauza C-194/09 P Alcoa Trasformazioni Srl, în special punctele 48-51. Efectul economic al modificării în cauză este cel care ar trebui să fie decisiv. Aplicând acest criteriu, se poate face distincția între modificări de fond și modificări de formă, precum și între modificări care schimbă măsura în sine și modificări care pot fi separate de măsura în cauză întrucât nu îi alterează fondul, și, prin urmare, constituie măsuri separate/suplimentare (în ceea ce privește această din urmă distincție a se vedea, de exemplu, cauzele conexate T-195/01 și T-207/01 Government of Gibraltar/Comisia, Rec., 2002, p. II-02309). Din această perspectivă, modificările care afectează elementele esențiale ale contractului, în special cele privind prețul, ar trebui, în principiu, să fie considerate modificări de fond ale contractului atât timp cât conferă un avantaj suplimentar beneficiarului.
(16) A se vedea de exemplu cauza C-278/00, Grecia/Comisia, Rec., 2004, p. I-3997, punctul 50, cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397 și cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4035, punctul 33.
(17) Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(18) Idem, la punctul 55.
(19) Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi, JO L 318,17.11.2006, p. 17.
(20) A se vedea cauza T-296/97, Alitalia – Linee aeree italiane SpA/Comisia, Rec., 2000, p. II-3871, punctul 81.
(21) Prețul mediu pe platforma OPCOM-PCCB a fost calculat prin împărțirea valorii totale a contractelor semnate într-un an la volumele totale tranzacționate în cursul anului respectiv, pe baza cifrelor furnizate în Raportul anual OPCOM. Ratele de schimb au fost definite pe baza ratei de schimb oficiale a BCE pentru fiecare perioadă. Rata de schimb între RON și EUR este media ratelor de schimb lunare pentru fiecare an luat în considerare, care pot fi consultate la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Rata de schimb între EUR și USD este rata de referință a BCE și poate fi consultată la următoarea adresă:
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A.
Pentru fiecare an și pentru fiecare comerciant de energie electrică s-a folosit prețul relevant specificat în contract sau într-unul dintre actele adiționale ale contractului respectiv. În situațiile în care prețul pentru un anumit an nu era precizat, s-a folosit prețul implicit din perioada precedentă. Pentru situația în care un preț a fost modificat în cursul unui anumit an, s-a calculat media ponderată a celor două prețuri, folosindu-se ca ponderi numărul de luni de valabilitate a fiecăruia dintre prețuri. Se presupune că prețurile se achită lunar și fără reduceri în cazul plății anticipate.
Sursă: autoritățile române; Raportul OPCOM pentru anul 2010; BCE.
(22) A se vedea, de exemplu, cauzele C-310/99, Republica Italiană/Comisia, Rec., 2002, p. I-2289, punctul 84 și T-55/99, Confederación Española de Transporte de Mercancías (CETM), Rec., 2000, p. II-03207, punctul 86.
(23) Cauza C-303/88, Republica Italiană/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27.
(25) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(26) Cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30; cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-1675, punctul 48; cauza T-396/08, Freistaat Sachsen und Land Sachsen-Anhalt/Comisia, Rep., 2010, p. II-0000, punctele 46-48.
20.12.2012 |
SV |
Europeiska unionens officiella tidning |
C 395/72 |
STATLIGT STÖD – PORTUGAL
Statligt stöd nr SA.34764 (2012/C) (ex 2012/N) – Portugal – Stöd till Europac Kraft Viana, S.A.
Uppmaning att inkomma med synpunkter enligt artikel 108.2 i EUF-fördraget
(Text av betydelse för EES)
2012/C 395/07
Genom en skrivelse av den 3 oktober 2012, som återges på det giltiga språket på de sidor som följer på denna sammanfattning, underrättade kommissionen Portugal om sitt beslut att inleda det förfarande som anges i artikel 108.2 i EUF-fördraget avseende ovannämnda stöd.
Berörda parter kan inom en månad från dagen för offentliggörandet av denna sammanfattning och den därpå följande skrivelsen inkomma med sina synpunkter. Synpunkterna ska sändas till följande adress:
Europeiska kommissionen |
Generaldirektoratet för konkurrens |
Registreringsenheten för statligt stöd |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIË |
Fax: +32 2 2961242 |
Synpunkterna kommer att meddelas Portugal. Berörda parter som inkommer med synpunkter kan skriftligen begära konfidentiell behandling av sin identitet, med angivande av skälen för begäran.
SAMMANFATTNING
Beskrivning av åtgärden och investeringsprojektet
De portugisiska myndigheterna har anmält åtgärden på grundval av gemenskapens riktlinjer för statligt regionalstöd för 2007–2013. Åtgärden syftar till att främja regional utveckling i regionen Minho-Lima (Norte), som är en stödberättigad region enligt artikel 107.3 a i EUF-fördraget.
Stödet till Europac Kraft Viana, S.A. är en tillfällig stödåtgärd som inte omfattas av någon befintlig stödordning. Syftet med det anmälda projektet är att optimera den nuvarande produktionskapaciteten vid anläggningen i Viana, förbättra egenskaperna hos en befintlig produkt (portoliner) och göra det möjligt att tillverka två nya produkter: kraftliner light-papper och vianaliner-papper. Detta ger företaget möjlighet att tillgodose nya behov på marknaden. Stödmottagaren ingår i koncernen Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A. (Europac). Europac är verksam inom pappers-, kartong- och förpackningsbranschen och har 1 955 anställda på 30 verksamhetsorter i Spanien, Frankrike och Portugal.
Investeringsprojektet medför stödberättigande investeringskostnader på 87 979 889 euro och kommer att beviljas ett stöd på 6 977 155,78 euro. Detta innebär en stödnivå på 7,93 %, vilket är lägre än den högsta tillämpliga stödnivån i den regionen. Arbetet med investeringen inleddes den 20 maj 2007 och avslutades den 31 december 2010. Full drift inleddes 2011.
Bedömning av stödåtgärdens förenlighet med den inre marknaden
På grundval av de uppgifter som finns tillgängliga i detta skede av bedömningen hyser kommissionen tvivel om huruvida stödet är förenligt med regionalstödsriktlinjerna på följande punkter:
För det första hyser kommissionen tvivel om huruvida de investeringar som gjorts för att optimera den befintliga produktionskapaciteten utgör en nyinvestering i form av en genomgripande ändring av produktionsprocessen, eftersom optimering och en genomgripande ändring verkar utesluta varandra. Det framstår också som tveksamt om investeringar för att förbättra egenskaperna hos den kraftlinerprodukt som redan tillverkas i anläggningen (portoliner) kan anses utgöra en nyinvestering, eftersom de inte leder till att verksamheten i en befintlig anläggning diversifieras på ett sätt som utmynnar i en ny, kompletterande produkt. Regionalt investeringsstöd kan godkännas bara för nyinvesteringar enligt definitionen i punkt 34 i riktlinjerna.
För det andra hyser kommissionen tvivel om huruvida de krav som ställs i punkt 38 i riktlinjerna på att stödet ska ha en stimulanseffekt, är uppfyllda. Arbetet med projektet verkar ha inletts innan de stödbeviljande myndigheterna utfärdat en avsiktsförklaring.
I detta skede hyser kommissionen allvarliga tvivel om huruvida 1) projektet i sin helhet kan klassificeras som en nyinvestering och 2) uppfyller de tillämpliga kraven på att stödet ska ha en stimulanseffekt. Kommissionen tvivlar därför på att stödet kan anses vara förenligt med regionalstödsriktlinjerna och den inre marknaden.
Berörda parter inbjuds att lämna synpunkter på det anmälda stödet.
SJÄLVA SKRIVELSEN
”A Comissão deseja informar Portugal de que, após ter examinado as informações fornecidas pelas suas autoridades sobre o auxílio acima referido, decidiu dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do Tratado sobre o Funcionamento da União Europeia (a seguir designado «TFUE»).
1. PROCEDIMENTO
(1) |
Por notificação eletrónica registada em 9 de maio de 2012 na Comissão (SANI 6998), as autoridades portuguesas notificaram a sua intenção de conceder um auxílio ad hoc com finalidade regional à Europac Kraft Viana S.A. (Europac) no âmbito das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (a seguir designadas «OAR») (1) para um projeto de investimento na região do Minho-Lima. Uma reunião de pré-notificação teve lugar em abril de 2010. |
(2) |
Por cartas de 26 de junho (2012/065100) e de 27 de julho de 2012 (2012/078002), a Comissão solicitou informações complementares sobre a medida acima referida, que as autoridades portuguesas apresentaram por cartas de 28 de junho (2012/070170) e de 10 de agosto de 2012 (2012/086232). |
2. DESCRIÇÃO DO AUXÍLIO
2.1. Objetivo
(3) |
Portugal pretende promover o desenvolvimento e o emprego regionais fornecendo auxílios com finalidade regional à Europac, para a ampliação e modernização da sua fábrica de papel existente em Viana do Castelo, para melhorar a capacidade de produção atual e permitir a produção de dois novos produtos de papel. |
2.2. Região
(4) |
Viana do Castelo situa-se na região Minho-Lima, de Portugal, que é uma região assistida nos termos do artigo 107.o, n.o 3, alínea a), do TFUE com um limite máximo normal para auxílios com finalidade regional a favor de grandes empresas de 30 % em termos de equivalente-subvenção bruto (ESB), de acordo com o mapa português dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (2). |
2.3. O beneficiário
(5) |
O beneficiário do auxílio, Europac Kraft Viana, S.A. (anteriormente Portucel Viana - Empresa Produtora de Papéis Industriais SA), é uma filial a 100 % da Europac Portugal SGPS, S.A., que também é totalmente detida pela Europac, Papeles y Cartones de Europa S.A. (a seguir designado Grupo Europac), que é cotada na Bolsa de Valores de Madrid. O Grupo Europac está ativo na indústria do papel, cartão e embalagens e emprega 1 955 trabalhadores em 30 instalações de produção localizadas em Espanha, França e Portugal (3). |
(6) |
O quadro a seguir apresenta a configuração do Grupo Europac.
|
(7) |
Portugal confirmou que a Europac não é uma empresa em dificuldade na aceção das Orientações comunitárias relativas aos auxílios estatais de emergência e à reestruturação a empresas em dificuldade (4). |
2.4. O projeto de investimento
(8) |
O projeto visa melhorar a capacidade de produção atual da fábrica em Viana e introduzir a possibilidade de produzir dois novos produtos: papel leve portoliner (5) e papel vianaliner (ambos são tipos de papel kraftliner), o que permitirá à empresa atender às novas procuras do mercado (6). O projeto permitirá, por um lado, melhorar as características do kraftliner atualmente produzido (portoliner) e, por outro lado, responde a uma tendência significativa de procura de pesos inferiores (à qual se dará resposta com a produção de portoliner leve, um novo produto) e permitirá, também, que a unidade produza um novo papel de embalagem com características diferentes (vianaliner). |
(9) |
O quadro a seguir apresenta a evolução da capacidade de produção e a gama de tipos de papel:
|
(10) |
O investimento previsto é composto por despesas elegíveis na compra de novas máquinas ([…], equipamentos e outros […]). |
2.5. Custos do projeto de investimento
(11) |
O projeto de investimento representa custos de investimento elegíveis de 87 979 889 EUR e deve receber um auxílio de 6 977 155,78 EUR, o que resulta numa intensidade de auxílio de 7,93 %. |
(12) |
No quadro abaixo é apresentada uma repartição por categoria:
|
2.6 Financiamento do projeto
(13) |
A Europac prevê financiar o projeto utilizando recursos próprios, além dos auxílios a que se candidatou. Não estão previstas outras fontes de financiamento público. |
2.7 Contribuição para o desenvolvimento regional
(14) |
Na notificação, as autoridades portuguesas declararam que o projeto envolve a criação de aproximadamente de 10 postos de trabalho diretos e a manutenção de 305 postos de trabalho indiretos, na região. |
(15) |
De acordo com as autoridades portuguesas, a Europac é o centro de um polo (cluster) regional muito importante e o aumento da sua capacidade tem efeito direto em muitas atividades a jusante e a montante na região, tais como atividades florestais, preparação de madeira como matéria-prima, recuperação de papel usado, produção de produtos químicos associados e exportação e importação de operações no Porto de Viana do Castelo. |
2.8 Montante do auxílio
(16) |
As autoridades portuguesas tencionam conceder um auxílio com finalidade regional no montante de 6 757 608,68 EUR em termos de ESB que deve ser pago em 2012 e 2013 (através de deduções a efetuar nas declarações de IRC para os exercícios fiscais de 2011 e 2012). O quadro abaixo, fornecido pelas autoridades portuguesas, pormenoriza o programa previsto o pagamento do auxílio:
|
(17) |
Portugal comprometeu-se a garantir que o montante máximo de auxílio e a correspondente intensidade máxima em termos de ESB (7,93 %) não serão ultrapassados, mesmo que os custos totais elegíveis indicados dos projetos de investimento viessem a ser superiores ou inferiores ao previsto. |
(18) |
As autoridades portuguesas confirmaram que o auxílio ao projeto de investimento não pode ser cumulado com auxílios recebidos de outras fontes locais, regionais, nacionais ou da União Europeia para cobrir os mesmos custos elegíveis. |
2.9 Forma do auxílio
(19) |
O auxílio será concedido à Europac sob a forma dos seguintes benefícios fiscais:
|
(20) |
Portugal confirmou que um mecanismo de controlo garante que a cumulação dos dois tipos de auxílio fiscal nunca poderá exceder os montantes máximos de auxílio conforme definidos nos contratos de investimento e de auxílio relevantes. Portanto, no total, a Europac pode receber auxílio fiscal até 6 757 608,68 EUR (ESB). |
2.10 Outros aspetos
(21) |
A medida de auxílio ad hoc notificada prevê a concessão do crédito de imposto associado ao investimento. Permite a dedução, do montante estabelecido em conformidade com o Código Fiscal português relativamente ao Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Coletivas (artigo 83.o, n.o 1, alínea a) do Código IRC), do montante decorrente da aplicação da percentagem de intensidade máxima de auxílio até ao valor do investimento feito a partir de 2007 até 31 de dezembro de 2010. A concessão deste benefício está sujeita à aprovação formal da Comissão Europeia. |
(22) |
Esta dedução fiscal deve ser disponibilizada ao beneficiário aquando do pagamento do IRC relativo ao exercício financeiro em que foi feita a dedução relevante para o incentivo fiscal, ou no caso em que o montante não possa ser totalmente deduzido, qualquer montante pendente pode ainda ser deduzido, nas mesmas condições, aquando da liquidação relativa aos exercícios financeiros seguintes, até ao vencimento do contrato, ou seja, 31 de dezembro de 2016. |
(23) |
Além disso, o auxílio é concedido na condição de o beneficiário manter os investimentos na região assistida por um período mínimo de cinco anos após a conclusão do projeto de investimento. |
(24) |
As autoridades portuguesas confirmaram que a concessão do auxílio está sujeita à aprovação da Comissão, nomeadamente que o contrato de auxílio final só será assinado após esta aprovação. |
(25) |
As obras relativas ao projeto tiveram início em 20 de maio de 2007 e terminaram em 31 de dezembro de 2010. O funcionamento pleno foi iniciado em 2011. O beneficiário candidatou-se a incentivos fiscais em 15 de maio de 2007. |
(26) |
As autoridades portuguesas (AICEP) (8) tinham conhecimento informal do projeto e da intenção da empresa de solicitar a assistência desde 2006, quando foram realizadas discussões informais sobre um potencial pacote de incentivos (sob os regimes de incentivos financeiros (9) e fiscais (10)). Neste contexto, não tinham sido apresentadas quaisquer candidaturas a auxílios por parte da Europac. |
(27) |
Em dezembro de 2006, a AICEP indicou por mensagem de correio eletrónico enviada à Europac que, devido a restrições orçamentais, não poderia ser concedido qualquer auxílio no âmbito do regime de incentivos financeiros. De acordo com as autoridades portuguesas, a AICEP sugeriu à Europac que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais e indicou que apoiaria a sua preparação (11). |
(28) |
Em 1 de março de 2007, realizou-se uma reunião entre o Presidente da AICEP e representantes da Europac. De acordo com a prova documental produzida pela AICEP, e apresentada pelas autoridades portuguesas, a Europac foi informada de que deveria ser apresentada uma candidatura a incentivos fiscais. No entanto, não se registou qualquer confirmação de que o auxílio seria concedido na prova documental da reunião realizada (12). |
(29) |
Em 5 de março de 2007, o Conselho de Administração da Europac reuniu-se e decidiu investir no projeto, com base no facto de as autoridades portuguesas terem confirmado que um incentivo fiscal no montante de 8 % dos custos elegíveis totais seria concedido. De acordo com as atas da reunião do Conselho de Administração: o presidente da AICEP teria «confirmado a aprovação pelo Governo português de uma subvenção a ser concedida por meio de um benefício fiscal». […] «o auxílio atingiria 8 % do orçamento de investimento (cerca de 90 milhões de EUR)» […] «Foi decidido aprovar esse investimento e avançar a fim de tomar todas as medidas necessárias para a sua execução». |
(30) |
Não se enviou qualquer carta de intenções de que seria concedido o auxílio, desde que autorizado pela Comissão, antes do início das obras. |
(31) |
As autoridades portuguesas não assumiram qualquer outro compromisso face à Europac no que se refere à concessão de auxílios adicionais. |
2.11 Disposições gerais
(32) |
As autoridades portuguesas comprometeram-se a apresentar à Comissão:
|
3. AVALIAÇÃO DAS MEDIDAS
(33) |
Em conformidade com o artigo 6.o, n.o 1, do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, de 22 de março de 1999, que estabelece normas pormenorizadas para a aplicação do artigo 93.o do Tratado da CE (13), a decisão de dar início a um procedimento resumirá os elementos pertinentes em matéria de facto e de direito, incluirá uma apreciação preliminar da Comissão quanto à natureza de auxílio da medida proposta e indicará os elementos que suscitam dúvidas quanto à sua compatibilidade com o mercado comum. |
3.1. Existência do auxílio
(34) |
O artigo 107.o, n.o 1, do TFUE é aplicável aos auxílios concedidos pelos Estados ou provenientes de recursos estatais, independentemente da forma que assumam, que falseiem ou ameacem falsear a concorrência, favorecendo certas empresas ou certas produções, na medida em que afetem as trocas comerciais entre os Estados-Membros. |
(35) |
As medidas em causa conferem à Europac uma vantagem económica em relação a outras empresas que não recebem esse auxílio, sendo, por conseguinte seletiva. Esta vantagem ameaça falsear a concorrência. Dado que o Estado não recebe impostos que não normalmente cobraria, o auxílio é concedido através de recursos estatais. Por último, e considerando que a medida diz respeito a uma empresa envolvida no comércio entre os Estados-Membros, existe um risco de que o auxílio possa afetar esse comércio. Por conseguinte, o auxílio a favor deste projeto constitui um auxílio estatal na aceção do artigo 107o, n.o 1, do TFUE. |
3.2. Legalidade do auxílio
(36) |
Através da notificação do auxílio ad hoc antes de ser executado, as autoridades portuguesas respeitaram as suas obrigações nos termos do artigo 108.o, n.o 3, do TFUE. |
3.3. Compatibilidade
(37) |
Como as autoridades portuguesas afirmam que o auxílio visa promover o desenvolvimento regional, o auxílio deve ser apreciado em conformidade com as Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013 (14) (a seguir designadas «OAR»). |
(38) |
A apreciação da medida relativamente ao cumprimento das diversas disposições das OAR levou a Comissão aos seguintes resultados:
|
3.3.1. Aspetos que requerem investigação complementar
(39) |
Com base nas informações disponíveis nesta fase da apreciação, a Comissão tem as seguintes dúvidas quanto à compatibilidade da medida com o disposto nas OAR: |
(40) |
Em conformidade com as OAR, o auxílio ao investimento com finalidade regional só pode ser concedido para investimentos iniciais. O investimento inicial é definido no ponto 34 das OAR como o investimento em ativos corpóreos e incorpóreos para: a criação de um novo estabelecimento; a extensão de um estabelecimento existente; a diversificação da produção de um estabelecimento para novos produtos adicionais; uma alteração fundamental do processo global de produção de um estabelecimento existente. O investimento de substituição está explicitamente excluído do âmbito de definição do investimento inicial. |
(41) |
As medidas de auxílio notificadas dizem respeito a investimentos para a introdução de uma nova linha de produção de dois novos produtos, a otimização da capacidade de produção existente de kraftliner, reduzindo estrangulamentos, etc., e investimentos que introduzam novas características no produto kraftliner existente. A nova linha de produção dos dois novos produtos kraftliner (portoliner light, vianaliner) qualifica-se como um investimento inicial, que consiste na diversificação da produção de um estabelecimento existente através da introdução de uma nova linha de produção de novos produtos adicionais. O facto de os investimentos para a otimização da capacidade de produção existente constituírem um investimento inicial sob a forma de uma alteração fundamental do processo de produção suscita dúvidas, pois a otimização e a alteração fundamental parecem ser mutuamente exclusivas. Parece igualmente duvidoso que os investimentos para melhorar as características do produto kraftliner que já é produzido na instalação (portoliner) possam ser considerados como constituindo um investimento inicial, pois não conduzem a uma diversificação da atividade de um estabelecimento existente para um novo produto adicional. A Comissão considera, nesta fase, que pequenas alterações às características de um produto existente não se qualificam como um novo produto. |
(42) |
Pelas razões acima expostas, nesta fase, a Comissão tem dúvidas sobre se todas as despesas elegíveis do projeto notificado podem ser consideradas como estando relacionadas com um investimento inicial, na aceção do ponto 34 das OAR. |
(43) |
Nos termos do disposto no ponto 38 das OAR: «É fundamental garantir que os auxílios regionais produzem um verdadeiro efeito de incentivo à realização de investimentos que de outra forma não seriam realizados nas regiões assistidas. […] No caso de auxílios ad hoc, a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio, que fica subordinada à aprovação da medida por parte da Comissão. Se os trabalhos tiverem início antes de se encontrarem preenchidas as condições previstas no presente ponto, o projeto não será elegível, na sua totalidade, para beneficiar de auxílio». |
(44) |
As autoridades portuguesas argumentam que a condição relativamente ao efeito de incentivo do auxílio é satisfeita na medida em que: i) as obras no projeto tiveram início em 20 de maio de 2007, após o presidente da AICEP ter confirmado verbalmente, em 1 de março de 2007, que seria concedido um incentivo fiscal de 8 % do custo total do projeto de investimento, e que ii) foi apresentada, em 15 de maio de 2007, antes do início das obras, uma candidatura a um incentivo fiscal. |
(45) |
As autoridades portuguesas reconhecem que as disposições das OAR que se aplicam ao auxílio ad hoc exigem que «a autoridade competente deve emitir, antes do início dos trabalhos do projeto uma carta em que expressa a intenção de conceder o auxílio», e que não existe essa carta de intenções. No entanto, as autoridades portuguesas consideram que, na substância, a Europac se encontra numa situação semelhante a como se tivesse recebido uma carta de intenções, pois recebeu uma confirmação verbal do presidente da AICEP de que seria concedido auxílio fiscal ao projeto de investimento. Portanto, as autoridades portuguesas consideram que foram criadas expectativas legítimas de que o investimento poderia ter início imediatamente após a apresentação de uma candidatura formal a esse auxílio. |
(46) |
Nesta fase, a Comissão tem sérias dúvidas de que o requisito do «efeito de incentivo» das OAR, que impõe uma confirmação formal da intenção da autoridade nacional competente, tenha sido cumprido no caso em apreço. |
(47) |
Mesmo que as autoridades portuguesas tenham manifestado vontade de apoiar este investimento, uma declaração verbal não pode ser considerada equivalente ao requisito formal de uma carta de intenção (por escrito), e substituí-la, visto que a última pressupõe que a apreciação do projeto de auxílio e a apreciação da sua contribuição para o desenvolvimento regional passaram pelo devido processo administrativo interno. |
(48) |
Além disso, as provas apresentadas por Portugal relativas à reunião com a Europac não registam, ao contrário do que consta na ata da reunião do Conselho de Administração da Europac, a confirmação da concessão do benefício fiscal. Portanto, a Comissão tem dúvidas sobre se a confirmação verbal, que na opinião das autoridades portuguesas substitui a carta de intenções, foi alguma vez dada. As atas preparadas por um beneficiário do auxílio não podem substituir uma carta de intenções. Além disso, também não há nenhuma indicação de que a confirmação verbal tenha sido, em qualquer outra fase anterior ao início dos trabalhos, confirmada por escrito à Europac, por exemplo, por transmissão das atas da reunião realizada em 1 de março de 2007, com o presidente da AICEP. |
(49) |
De igual forma, não há indicação de que qualquer intenção de conceder o auxílio ad hoc prontamente tenha sido feita sob condição da sua autorização prévia pela Comissão, conforme exigido pelas OAR para um auxílio ad hoc. |
(50) |
Por último, também existem dúvidas devido ao facto de a sequência de eventos normal prevista nas OAR (primeiro, candidatura ao auxílio, em seguida, carta de intenções) não ter ocorrido no presente caso. No entanto, a apresentação de uma candidatura de auxílio formal pelo beneficiário do auxílio antes da emissão de uma carta de intenções pela autoridade competente é um requisito essencial das regras. Parece duvidoso que um procedimento através do qual a decisão de conceder um auxílio é tomada e transmitida ao beneficiário antes da apresentação de uma candidatura formal ao auxílio possa ser considerada em conformidade com os requisitos em matéria de efeito de incentivo previstos nas OAR. |
(51) |
Além disso, a Comissão levanta a questão de saber se o presidente da AICEP pode, e em que condições, emitir uma carta de intenções. De acordo com as informações fornecidas por Portugal, o presidente da AICEP, embora uma parte importante no processo de concessão do auxílio, não tem o poder de conceder incentivos fiscais. Esse poder excecional compete, nos termos da lei portuguesa, ao Conselho de Ministros que adota, por proposta do ministro das Finanças, uma resolução que aprova os incentivos e os termos do contrato de investimento e do auxílio a ser assinado com o beneficiário do auxílio. A função do presidente da AICEP é limitada à apresentação de propostas a um comité interministerial que aconselha o ministro das Finanças (que tem competência para conceder os incentivos fiscais). |
(52) |
A Comissão considera, nesta fase do procedimento, que o projeto não cumpre as condições formais das OAR em matéria de efeito de incentivo do auxílio. |
(53) |
Assim, a Comissão convida as autoridades portuguesas e terceiros a apresentar as suas observações e a fornecer todas as informações necessárias para apreciação do projeto de investimento na sua totalidade como um projeto de investimento inicial e para apreciar o efeito de incentivo do auxílio, tendo em conta as disposições aplicáveis das OAR. |
4. CONCLUSÕES
(54) |
Face ao exposto, a Comissão, após uma primeira apreciação preliminar das medidas de auxílio, tem dúvidas se (1) o projeto na sua totalidade se qualifica como projeto de investimento inicial, e se (2) cumpre os requisitos relevantes em matéria de efeito de incentivo, e se pode ser considerado compatível com as OAR e o mercado interno. |
(55) |
A Comissão não pode formar uma opinião prima facie sobre a compatibilidade parcial ou integral da medida em questão e é de opinião que é necessária uma análise mais aprofundada da medida de auxílio. A Comissão tem o dever de realizar todas as consultas necessárias e, portanto, dar início ao procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, se a investigação preliminar não permitir que a Comissão supere todas as dificuldades envolvidas na determinação se o auxílio é compatível, ou não, com o mercado interno. Tal facto dará a oportunidade a terceiros, cujo interesse possa ser afetado pela concessão do auxílio, para apresentar observações sobre as medidas notificadas. Tendo em conta as informações comunicadas pelo Estado-Membro em causa e por terceiros, a Comissão deve avaliar a medida e deve tomar a sua decisão final. |
5. DECISÃO
(56) |
Tendo em conta as considerações precedentes, a Comissão, nos termos do procedimento previsto no artigo 108.o, n.o 2, do TFUE, solicita a Portugal que apresente as suas observações e que forneça todas as informações que possam ajudar a apreciar a medida de auxílio, no prazo de um mês a contar da data de receção da presente carta. A Comissão solicita às autoridades que encaminhem imediatamente uma cópia desta carta para o potencial beneficiário do auxílio. |
(57) |
A Comissão deseja lembrar a Portugal que o artigo 108.o, n.o 3, do TFUE tem efeito suspensivo e gostaria de chamar a sua atenção para o artigo 14.o do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, que prevê que todos os auxílios ilegais podem ser recuperados do beneficiário. |
(58) |
A Comissão adverte Portugal de que informará as partes interessadas através da publicação desta carta e de um resumo da mesma no Jornal Oficial da União Europeia. A Comissão também informará as partes interessadas dos países da EFTA que sejam signatários do Acordo EEE, através da publicação de um anúncio no suplemento EEE do Jornal Oficial da União Europeia e informará o Órgão de Fiscalização da EFTA enviando uma cópia desta carta. Todas as partes interessadas serão convidadas a apresentar as suas observações no prazo de um mês a contar da data dessa publicação.” |
(1) JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.
(2) Decisão da Comissão, de 7 de fevereiro de 2007, auxílio estatal N 727/2006 – Portugal – Mapa dos auxílios com finalidade regional para o período 2007-2013 (JO C 68 de 24.6.2007, p. 26).
(3) Fonte: sítio Web da Europac: (http://www.europac.es).
(4) JO C 244 de 1.10.2004, p. 2.
(5) Como explicado pelas autoridades portuguesas, as caixas de cartão são feitas de cartão canelado. O cartão canelado é feito geralmente de três tipos de papel colados com uma cola de amido. As duas camadas exteriores (liners) permanecem inalteradas; no entanto, a camada intermédia de papel é ondulada (conhecida como fluting). Estas três (ou mais) camadas de papel são montadas de maneira a formar uma série de arcos conectados capazes de suportar pesos fortes. Esta estrutura confere ao cartão canelado rigidez e resistência consideráveis.
Dependendo da utilização final da caixa e solicitações, podem ser produzidos muitos tipos de cartão canelado, cada um com diferentes liners e diversos tamanhos de flute e perfis, que oferecem muitas combinações projetadas para criar embalagens com prestações e características diferentes.
Existem dois tipos principais de linerboard:
kraftliner– papel de embalagem de elevado desempenho, que se baseia principalmente em fibra virgem (madeira fresca) e
testliner– papel de embalagem comum, totalmente produzido a partir de fibras recicladas (papel usado)
(6) O projeto envolve a produção de papel leve portoliner e papel vianaliner, cujos códigos Prodcom são: 48.04.11.11 para gramagem inferior a 150 g/m2; 48.04.11.15 para gramagem igual ou superior a 150 g/m2 e inferior a 175 g/m2; 48.01.11.19 para gramagem igual ou superior a 175 g/m2.
(7) Segredos comerciais
(8) A AICEP é a entidade responsável pela promoção do investimento e pela negociação de pacotes de incentivos para projetos de investimento grandes, em nome do Governo português (Decreto-Lei n.o 203/2003)
(9) Processo N 667/1999, Medida 1.2 do Programa Operacional da Economia, Decisão de 26.7.2000; este regime foi aprovado até ao final de 2006.
(10) Processo N 97/1999, Regime de auxílios fiscais ao investimento, Decisão de 6.10.1999; este regime terminou no final de 2006, devido às medidas adequadas propostas pela Comissão (em março de 2006, no âmbito da adoção das Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-13), e aceites por Portugal, de eliminar progressivamente todos os regimes de auxílios com finalidade regional até essa data.
(11) «Também em linha com o que já foi transmitido ficaremos disponíveis para que, logo se conclua o processo em curso, apoiarmos a preparação de uma candidatura a Benefícios Fiscais para o projeto em causa.» (Mensagem eletrónica de 13 de dezembro de 2006 do […] (AICEP) para […] (Europac).
(12) «Reunião com […]: 1) Análise efetuada sobre cumprimento das obrigações da empresa relativamente ao disposto no DL 19/2003: assunto está para Despacho não SEAII. 2) Podem ir avançando com a Candidatura de um BF. 3) Podem avançar com Projeto PIN.»
(13) JO L 83 de 27.3.1999, p. 1.
(14) Orientações relativas aos auxílios estatais com finalidade regional para o período 2007-2013, JO C 54 de 4.3.2006, p. 13.