ORDONANȚA VICEPREȘEDINTEI CURȚII
21 mai 2021(*)
„Procedură de măsuri provizorii – Articolul 279 TFUE – Cerere de măsuri provizorii – Mediu – Directiva 2011/92/UE – Evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului – Activități de extragere de lignit dintr‑o mină de suprafață – Mina de lignit din Turów (Polonia)”
În cauza C‑121/21 R,
având ca obiect o cerere de măsuri provizorii formulată în temeiul articolului 279 TFUE, introdusă la 26 februarie 2021,
Republica Cehă, reprezentată de M. Smolek, J. Vláčil și L. Dvořáková, în calitate de agenți,
reclamantă,
împotriva
Republicii Polone, reprezentată de B. Majczyna, în calitate de agent,
pârâtă,
VICEPREȘEDINTA CURȚII,
după ascultarea avocatului general, domnul P. Pikamäe,
dă prezenta
Ordonanță
1 Prin cererea sa de măsuri provizorii, Republica Cehă solicită Curții să dispună ca Republica Polonă, în așteptarea hotărârii Curții prin care se soluționează fondul cauzei, să înceteze imediat activitățile de extragere de lignit din mina din Turów (Polonia).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 259 TFUE, introdusă de Republica Cehă la 26 februarie 2021 și având ca obiect constatarea faptului că Republica Polonă nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul:
– articolului 4 alineatele (1) și (2) din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO 2012, L 26, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 (JO 2014, L 124, p. 1) (denumită în continuare „Directiva EEM”), coroborat cu articolul 4 alineatele (4)-(6), cu articolul 5 alineatele (1) și (2), precum și cu articolele 6-9 din această directivă întrucât a autorizat prelungirea pentru o durată de șase ani a extragerii lignitului fără a efectua o evaluare a efectelor asupra mediului;
– articolului 6 alineatele (2)-(7), al articolului 7 alineatul (5), al articolelor 8 și 9, precum și al articolului 11 alineatul (1) din Directiva EEM întrucât a permis excluderea publicului interesat de la procedura de acordare a autorizației de exploatare;
– articolului 11 alineatul (1) din Directiva EEM întrucât a declarat că decizia directorului regional pentru protecția mediului din Wrocław (Polonia) din 21 ianuarie 2020 privind condițiile de mediu pentru proiectul de continuare a exploatării zăcământului de lignit din Turów până în anul 2044 (denumită în continuare „decizia EEM”) era imediat executorie;
– articolului 4 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și litera (b) punctul (ii) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO 2000, L 327, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 6, p. 193) întrucât nu a inclus în decizia EEM o eventuală procedură în cazul neacordării de derogări pentru corpurile de apă în cauză în temeiul articolului 4 alineatul (5) din această directivă;
– articolului 6 alineatele (2)-(7), al articolului 7 alineatele (1), (2) și (5) și al articolului 8 din Directiva EEM întrucât nu a permis intervenția publicului interesat și a Republicii Cehe în procedura care a condus la adoptarea deciziei ministrului climei din Republica Polonă din 20 martie 2020 privind modificarea autorizației nr. 65/94 de extragere a lignitului din zăcământul din Turów, prin care autorizația de extragere a lignitului din această mină a fost prelungită cu șase ani (denumită în continuare „autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026”);
– articolului 9 alineatele (1) și (2) din Directiva EEM întrucât nu a publicat autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026 și nu a comunicat‑o Republicii Cehe într‑o formă inteligibilă;
– articolului 11 alineatul (1) din Directiva EEM întrucât nu a permis controlul jurisdicțional al autorizației de extragere a lignitului până în anul 2026;
– articolului 7 din Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directiva 90/313/CEE a Consiliului (JO 2003, L 41, p. 26, Ediție specială, 15/vol. 09, p. 200) întrucât nu a publicat autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026;
– principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE întrucât nu a furnizat informații complete în legătură cu procedura de acordare a autorizației de extragere a lignitului până în anul 2026;
– articolului 2 alineatul (1) din Directiva EEM coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din această directivă întrucât nu a luat suficient în considerare decizia EEM în autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026 și
– articolului 8a alineatul (1) litera (b) din Directiva EEM întrucât nu a stabilit în mod suficient toate condițiile de mediu în autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026.
3 La 6 aprilie 2021, Republica Polonă a depus observații scrise cu privire la cererea de măsuri provizorii.
4 Prin măsura de organizare a procedurii din 19 aprilie 2021, vicepreședinta Curții a adresat Republicii Polone întrebări cu solicitare de răspuns scris, la care acest stat membru a răspuns prin scrisoarea din 26 aprilie 2021.
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
5 Articolul 1 din Directiva EEM prevede:
„(1) Prezenta directivă se aplică evaluării efectelor proiectelor publice și private care pot avea efecte importante asupra mediului.
(2) În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
(a) «proiect» înseamnă:
– executarea lucrărilor de construcții sau a altor instalații sau lucrări;
– alte intervenții în mediul natural și asupra peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale;
[…]
(c) «aprobare de dezvoltare» înseamnă decizia autorității sau a autorităților competente care împuternicesc inițiatorul proiectului să își realizeze proiectul;
[…]”
6 Articolul 2 alineatul (1) din această directivă prevede:
„Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că, înaintea acordării aprobării de dezvoltare, proiectele care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, în temeiul, între altele, al naturii, al dimensiunii și al localizării lor, fac obiectul unei cereri de aprobare de dezvoltare și al unei evaluări a efectelor lor asupra mediului. Respectivele proiecte sunt definite la articolul 4.”
7 Articolul 4 alineatele (1)-(3) din directiva menționată prevede:
„(1) Sub rezerva articolului 2 alineatul (4), proiectele enumerate în anexa I se supun unei evaluări în conformitate cu articolele 5-10.
(2) Sub rezerva articolului 2 alineatul (4), pentru proiectele enumerate în anexa II, statele membre stabilesc dacă proiectul trebuie supus unei evaluări în conformitate cu articolele 5-10. Statele membre stabilesc aceasta:
(a) pe baza unei analize de la caz la caz;
sau
(b) pe baza pragurilor sau a criteriilor fixate de statul membru.
Statele membre pot decide aplicarea ambelor proceduri menționate la literele (a) și (b).
(3) Atunci când se efectuează o analiză de la caz la caz sau se fixează praguri sau criterii în sensul alineatului (2), se ține seama de criteriile de selecție relevante stabilite la anexa III. […]”
8 Anexa I la Directiva EEM, intitulată „Proiecte menționate la articolul 4 alineatul (1)”, menționează la punctul 19 „[c]ariere și exploatații miniere de suprafață, în cazul în care suprafața șantierului depășește 25 hectare sau, pentru turbării, 150 hectare”, iar la punctul 24 „[o]rice modificare sau extindere a proiectelor enumerate în prezenta anexă în cazul în care o astfel de modificare sau extindere îndeplinește limitele prevăzute, după caz, în prezenta anexă”.
9 Anexa II la Directiva EEM, intitulată „Proiecte menționate la articolul 4 alineatul (2)”, menționează la punctul 2 litera (a) „[c]ariere, exploatații miniere la zi și turbării (proiecte neincluse în anexa I)”, la punctul 2 litera (e) „[i]nstalații industriale de suprafață pentru extracția cărbunelui, a petrolului, a gazelor naturale și a minereurilor, precum și a șistului bituminos”, iar la punctul 13 litera (a) „[o]rice modificare sau extensie a proiectelor menționate în anexa I sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de executare, care pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului (modificare sau extindere care nu este inclusă în anexa I)”.
Dreptul polonez
10 Articolul 72 alineatul 2) din ustawa o udostępnianiu informacji o środowisku i jego ochronie, udziale społeczeństwa w ochronie środowiska oraz o ocenach oddziaływania na środowisko (Legea privind furnizarea de informații despre mediu și protecția acestuia, participarea publicului la protecția mediului și evaluarea efectelor asupra mediului) din 3 octombrie 2008 (Dz. U. nr. 199, poziția 1227, denumită în continuare „Legea privind informațiile despre mediu”) prevede:
„Cerința unei decizii privind condițiile de mediu nu se aplică modificărilor:
[…]
2) unei concesiuni sau unei decizii prevăzute la articolul 1 punctele 4 și 5, printre care:
[…]
k) prelungirea unică până la 6 ani a validității unei concesiuni pentru extragerea de lignit în cazul în care prelungirea concesiunii este motivată de o gestionare rațională a zăcământului fără extinderea domeniului de aplicare a concesiunii;
[…]”
Istoricul litigiului și procedura precontencioasă
11 Mina de lignit de suprafață din Turów este situată pe teritoriul polonez, în apropiere de frontierele Republicii Cehe și ale Republicii Federale Germania.
12 La 27 aprilie 1994, autoritățile poloneze competente au acordat societății PGE Elektrownia Bełchatów S.A., devenită PGE Górnictwo i Energetyka Konwencjonalna S.A. (denumită în continuare „operatorul”), o concesiune de exploatare minieră cu privire la această mină pentru o durată de 26 de ani, respectiv până la 30 aprilie 2020.
13 La 24 octombrie 2019, operatorul a introdus o cerere de prelungire a acestei concesiuni pentru o durată de șase ani, în temeiul articolului 72 alineatul (2) din Legea privind informațiile despre mediu.
14 La 21 ianuarie 2020, directorul regional pentru protecția mediului din Wrocław a adoptat decizia EEM și, la 23 ianuarie 2020, a declarat că această decizie era imediat executorie. La 24 ianuarie 2020, operatorul a anexat decizia EEM la cererea de prelungire a concesiunii de exploatare minieră introdusă la 24 octombrie 2019.
15 Prin decizia din 20 martie 2020, ministrul climei din Republica Polonă a acordat autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026, în temeiul articolului 72 alineatul (2) din Legea privind informațiile despre mediu.
16 Considerând că prin acordarea acestei autorizații Republica Polonă a încălcat dreptul Uniunii în mai multe privințe, Republica Cehă a sesizat Comisia Europeană la 30 septembrie 2020, în conformitate cu articolul 259 TFUE.
17 La 30 octombrie 2020, Republica Polonă a comunicat observațiile sale. La 13 noiembrie 2020, aceste două state și‑au prezentat observațiile orale în cadrul unei ședințe organizate de Comisie.
18 La 17 decembrie 2020, Comisia a emis un aviz motivat în care reproșa Republicii Polone mai multe încălcări ale dreptului Uniunii. În special, Comisia a considerat că prin adoptarea unei dispoziții care permite prelungirea până la șase ani a unei autorizații de extragere a lignitului fără a efectua o evaluare a efectelor asupra mediului acest stat membru a încălcat articolul 4 alineatele (1) și (2) din Directiva EEM.
19 La 26 februarie 2021, Republica Cehă a introdus acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor menționată la punctul 2 din prezenta ordonanță.
Concluziile părților
20 Republica Cehă solicită Curții:
– obligarea Republicii Polone la încetarea imediată a activităților de extragere din mina din Turów și
– obligarea Republicii Polone la plata cheltuielilor de judecată.
21 Republica Polonă solicită Curții:
– respingerea cererii de măsuri provizorii ca vădit inadmisibilă;
– cu titlu subsidiar, respingerea cererii de măsuri provizorii ca nefondată și
– obligarea Republicii Cehe la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la cererea de măsuri provizorii
Cu privire la admisibilitate
22 Republica Polonă susține că cererea de măsuri provizorii formulată de Republica Cehă este în mod vădit inadmisibilă întrucât aceasta din urmă nu a demonstrat existența unei legături directe și strânse între măsurile provizorii solicitate și încălcările dreptului Uniunii invocate în acțiunea principală.
23 În această privință, Republica Polonă susține în esență că, dacă acțiunea principală ar fi admisă, această împrejurare nu ar implica în mod necesar încetarea activităților de extragere din mina din Turów. Astfel, ea ar fi obligată, în temeiul măsurilor de executare, doar să înlăture viciile și lacunele care afectează decizia EEM, precum și autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026.
24 Or, Republica Polonă amintește că, în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen (C‑411/17, EU:C:2019:622, punctele 173-175), Curtea a statuat că dreptul Uniunii nu se opune, în anumite condiții, ca normele naționale să permită regularizarea operațiunilor sau a actelor nelegale în raport cu dreptul Uniunii privind obligația de a efectua o evaluare a efectelor asupra mediului. Republica Polonă ar putea, așadar, în temeiul jurisprudenței rezultate din această hotărâre, să modifice deciziile administrative contestate de Republica Cehă fără a trebui să suspende activitățile de extragere a lignitului din mina din Turów.
25 În consecință, Republica Polonă consideră că măsurile provizorii solicitate de Republica Cehă nu urmăresc să garanteze efectul deplin al hotărârii pe fond și că dispunerea acestor măsuri ar produce efecte care depășesc obligațiile care decurg din aceasta.
26 Această argumentație nu poate fi admisă.
27 Astfel, în primul rând, trebuie să se constate că argumentația menționată provine dintr‑o confuzie între scopul procedurii privind măsurile provizorii și domeniul de aplicare al măsurilor pe care le presupune executarea unei hotărâri prin care se constată o neîndeplinire a obligațiilor în temeiul articolului 259 TFUE.
28 În această privință trebuie arătat, pe de o parte, că scopul procedurii privind măsurile provizorii este de a garanta deplina eficacitate a deciziei care urmează să intervină în cadrul procedurii principale pe care procedura privind măsurile provizorii se grefează, în speță o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor introdusă în temeiul articolului 259 TFUE și prin care se urmărește să se constate că Republica Polonă nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii.
29 Pe de altă parte, este adevărat că, în cazul în care Curtea constată că un stat membru a încălcat oricare dintre obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor, acest stat este obligat, potrivit articolului 260 alineatul (1) TFUE, să ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curții. Cu toate acestea, problema determinării măsurilor pe care le impune executarea unei hotărâri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor nu face obiectul unei hotărâri pronunțate în temeiul articolului 259 TFUE (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 aprilie 2014, Comisia/Ungaria, C‑288/12, EU:C:2014:237, punctul 33).
30 Or, dacă ar fi admisă, argumentația Republicii Polone ar echivala cu a goli de orice substanță procedura privind măsurile provizorii în cadrul unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 259 TFUE, în măsura în care Curtea nu poate, în hotărârea prin care se constată neîndeplinirea obligațiilor, să dispună ca statul membru în cauză să adopte măsuri determinate în vederea executării acestei hotărâri. În orice caz, nu se poate exclude ca, în situația în care s‑ar admite acțiunea pe fond, Republica Polonă să fie obligată să adopte măsuri de executare care implică suspendarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów.
31 În al doilea rând, este suficient să se constate că, deși este adevărat că Curtea a statuat, la punctul 173 din Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen (C‑411/17, EU:C:2019:622), că dreptul Uniunii nu se opune ca normele naționale să permită, în anumite cazuri, regularizarea operațiunilor sau a actelor nelegale în raport cu dreptul Uniunii, nu este mai puțin adevărat că o astfel de posibilitate rămâne cu totul excepțională și că statul membru trebuie, în principiu, să ia măsuri având ca obiect suspendarea sau anularea unei autorizații pentru un proiect adoptat cu încălcarea dreptului Uniunii [a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen, C‑411/17, EU:C:2019:622, punctele 172 și 174, precum și Hotărârea din 12 noiembrie 2019, Comisia/Irlanda (Parcul eolian de la Derrybrien), C‑261/18, EU:C:2019:955, punctele 75 și 76].
32 În aceste condiții, cererea de măsuri provizorii este admisibilă.
Cu privire la fond
33 Potrivit articolului 160 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Curții, cererile de măsuri provizorii trebuie să indice „obiectul litigiului, împrejurările care determină urgența, precum și motivele de fapt și de drept care justifică la prima vedere dispunerea măsurii provizorii solicitate”.
34 Astfel, o măsură provizorie nu poate fi încuviințată de către judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii decât dacă s‑a stabilit că acordarea acesteia este justificată la prima vedere în fapt și în drept (fumus boni iuris) și că este urgentă, în sensul că, pentru evitarea unui prejudiciu grav și ireparabil pentru interesele părții care le solicită, este necesar să fie dispusă și să își producă efectele anterior deciziei pe fond. Dacă este cazul, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii trebuie de asemenea să evalueze comparativ interesele prezente în cauză. Aceste condiții sunt cumulative, astfel încât cererea de măsuri provizorii trebuie respinsă în cazul în care una dintre aceste condiții nu este îndeplinită (Ordonanța din 8 aprilie 2020, Comisia/Polonia, C‑791/19 R, EU:C:2020:277, punctul 51 și jurisprudența citată).
Cu privire la fumus boni iuris
35 Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, condiția privind fumus boni iuris este îndeplinită atunci când cel puțin unul dintre motivele invocate de partea care solicită măsurile provizorii în susținerea acțiunii pe fond nu este, la prima vedere, lipsit de un temei serios. Aceasta este situația în special atunci când unul dintre aceste motive evidențiază existența unor probleme juridice complexe a căror soluție nu se impune de la bun început și care necesită, așadar, o examinare aprofundată, care nu poate fi efectuată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, ci trebuie să facă obiectul procedurii pe fond, sau atunci când dezbaterea purtată între părți denotă existența unei controverse juridice importante a cărei soluție nu se impune în mod evident (Ordonanța din 17 decembrie 2018, Comisia/Polonia, C‑619/18 R, EU:C:2018:1021, punctul 30, și Ordonanța din 8 aprilie 2020, Comisia/Polonia, C‑791/19 R, EU:C:2020:277, punctul 52).
36 În speță, pentru a stabili existența unui fumus boni iuris, Republica Cehă invocă printre altele un motiv care corespunde primei critici a primului motiv invocat în cadrul acțiunii sale pe fond, întemeiat pe faptul că, prin adoptarea articolului 72 alineatul (2) din Legea privind informațiile despre mediu, potrivit căruia validitatea unei concesiuni de extragere a lignitului poate fi prelungită o singură dată până la șase ani fără nicio evaluare a efectelor asupra mediului, Republica Polonă a încălcat în special articolul 4 alineatele (1) și (2) din Directiva EEM.
37 Potrivit Republicii Cehe, proiectele de exploatații miniere de suprafață de peste 25 ha trebuie supuse unei evaluări a efectelor lor asupra mediului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva EEM și cu punctul 19 din anexa I la această directivă. În plus, în temeiul punctului 24 din respectiva anexă, orice modificare sau extindere a unor astfel de proiecte ar trebui de asemenea să facă obiectul unei evaluări a efectelor asupra mediului.
38 Pe de altă parte, Republica Cehă amintește că, potrivit dispozițiilor coroborate ale articolului 4 alineatul (2) din Directiva EEM și ale punctului 2 litera (a) din anexa II la această directivă, proiectele de exploatații miniere de suprafață sunt supuse unei evaluări a efectelor lor asupra mediului.
39 Or, în măsura în care o „concesiune”, în sensul articolului 72 alineatul (2) din Legea privind informațiile despre mediu, ar constitui o „aprobare de dezvoltare”, în sensul articolului 1 alineatul (2) din Directiva EEM, procedura care conduce la acordarea unei astfel de concesiuni ar trebui să respecte obligațiile care decurg din respectiva directivă, în special pe cele prevăzute la articolul 4 alineatele (1) și (2) din aceasta. În opinia Republicii Cehe, prin faptul că a prevăzut, la articolul 72 alineatul (2) din Legea privind informațiile despre mediu, că validitatea unei concesiuni de extragere a lignitului poate fi prelungită o singură dată până la șase ani fără nicio evaluare a efectelor asupra mediului, Republica Polonă a încălcat aceste obligații.
40 Republica Polonă nu a contestat argumentele Republicii Cehe privind existența unui fumus boni iuris în speță.
41 În această privință trebuie subliniat că, potrivit articolului 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva EEM, noțiunea de „proiect”, în sensul acestei directive, vizează toate intervențiile în mediul natural și asupra peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale. În ceea ce privește articolul 1 alineatul (2) litera (c) din directiva menționată, acesta definește „aprobarea de dezvoltare”, în sensul aceleiași directive, ca fiind decizia autorității sau a autorităților competente care împuternicesc inițiatorul proiectului să își realizeze proiectul.
42 Proiectele, în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva EEM, trebuie să facă obiectul, înainte de a fi autorizate, al unei evaluări a efectelor lor asupra mediului, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din această directivă, atunci când ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, în temeiul, între altele, al naturii, al dimensiunii și al localizării lor (Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen, C‑411/17, EU:C:2019:622, punctul 73).
43 Astfel, această din urmă dispoziție nu impune ca orice proiect care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului să fie supus procedurii de evaluare pe care Directiva EEM o prevede, ci numai cele care sunt menționate la articolul 4 din directiva amintită, care face trimitere, după cum este aplicabil alineatul (1) sau (2) al acestuia, la proiectele enumerate în anexele I și II la aceasta (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen, C‑411/17, EU:C:2019:622, punctul 74).
44 În ceea ce privește, în primul rând, proiectele care intră sub incidența anexei I la Directiva EEM, la care face trimitere articolul 4 alineatul (1) din directiva menționată, acestea prezintă, prin natura lor, riscul de a avea efecte semnificative asupra mediului și trebuie în mod imperativ să facă obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra mediului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen, C‑411/17, EU:C:2019:622, punctul 75).
45 Printre aceste proiecte figurează, în conformitate cu punctul 19 din anexa I la Directiva EEM, exploatațiile miniere de suprafață în cazul în care suprafața șantierului depășește 25 ha, precum și, în temeiul punctului 24 din această anexă, orice modificare sau extindere a unor astfel de proiecte care îndeplinesc limitele prevăzute.
46 În ceea ce privește, în al doilea rând, proiectele cuprinse în anexa II la Directiva EEM, la care face trimitere articolul 4 alineatul (2) din această directivă, statele membre stabilesc, fie pe baza unei analize de la caz la caz, fie pe baza pragurilor sau a criteriilor pe care le fixează, fie pe baza ambelor proceduri, dacă aceste proiecte trebuie supuse unei evaluări a impactului lor asupra mediului.
47 Printre proiectele cuprinse în anexa II la Directiva EEM figurează, în conformitate cu punctul 2 litera (a) din această anexă, exploatațiile miniere de suprafață, altele decât cele menționate în anexa I la această directivă, precum și, în temeiul punctului 13 litera (a), orice modificare sau extindere a unor astfel de proiecte care pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului.
48 Curtea a statuat că autoritățile naționale competente, sesizate cu o cerere de autorizare a unui proiect aparținând categoriilor enumerate în anexa II la această directivă, trebuie să efectueze o examinare specială a problemei dacă, ținând seama de criteriile care figurează în anexa III la directiva menționată, este necesar să se procedeze la o evaluare a efectelor asupra mediului (Hotărârea din 14 ianuarie 2016, Comisia/Bulgaria, C‑141/14, EU:C:2016:8, punctul 94 și jurisprudența citată).
49 În speță, din articolul 72 alineatul (2) din Legea privind informațiile despre mediu rezultă că prelungirea unică până la șase ani a validității unei concesiuni de extragere a lignitului nu este condiționată de nicio evaluare prealabilă a efectelor asupra mediului atunci când această prelungire este motivată de o gestionare rațională a zăcământului fără extinderea domeniului de aplicare al concesiunii. În plus, reiese din dosarul prezentat Curții că autorizația de extragere a lignitului până în anul 2026 a fost adoptată în temeiul acestei dispoziții.
50 În aceste condiții, nu se poate exclude, la prima vedere, că articolul 72 alineatul (2) din Legea privind informațiile despre mediu încalcă cerințele care decurg din articolul 4 alineatele (1) și (2) din Directiva EEM, potrivit cărora, în esență, extinderea unui proiect de exploatații miniere de suprafață trebuie să facă obiectul unei evaluări a efectelor asupra mediului sau cel puțin să determine o verificare prealabilă a necesității de a efectua o astfel de evaluare.
51 În consecință, fără a se pronunța în acest stadiu cu privire la temeinicia argumentelor invocate de părți în cadrul acțiunii principale, ceea ce este de competența instanței de fond, trebuie să se constate că argumentele invocate de Republica Cehă în susținerea primei critici a primului motiv al acțiunii sale pe fond, care stau la baza prezentei cereri de măsuri provizorii, întemeiate pe încălcarea articolului 4 alineatele (1) și (2) din Directiva EEM, nu par, la prima vedere, lipsite de un temei serios, în sensul jurisprudenței citate la punctul 35 din prezenta ordonanță.
52 În consecință, condiția privind fumus boni iuris este îndeplinită în speță.
Cu privire la urgență
53 Trebuie amintit că finalitatea procedurii referitoare la măsurile provizorii este de a garanta deplina eficacitate a viitoarei hotărâri definitive în vederea evitării unei lacune în protecția juridică asigurată de Curte. Pentru realizarea acestui obiectiv, urgența trebuie apreciată în raport cu necesitatea de a se pronunța cu titlu provizoriu pentru a se evita ca un prejudiciu grav și ireparabil să fie ocazionat părții care solicită protecția provizorie. Revine acestei părți sarcina de a furniza dovada că nu poate aștepta soluționarea procedurii pe fond fără a suferi un prejudiciu de această natură. Pentru stabilirea existenței unui astfel de prejudiciu grav și ireparabil, nu este necesar să se impună dovedirea cu certitudine absolută a survenirii prejudiciului. Este suficient ca acesta să fie previzibil cu un grad de probabilitate suficient (Ordonanța din 8 aprilie 2020, Comisia/Polonia, C‑791/19 R, EU:C:2020:277, punctul 82 și jurisprudența citată).
54 În speță, Republica Cehă susține că continuarea activităților de extragere din mina din Turów, în așteptarea hotărârii Curții asupra fondului (denumită în continuare „hotărârea definitivă”), va avea ca efect scăderea semnificativă a nivelului apelor subterane pe teritoriul ceh în apropierea frontierei cu Republica Polonă, ceea ce ar avea de asemenea drept consecință amenințarea aprovizionării cu apă potabilă a aproximativ 10 000 de persoane pe teritoriul ceh, precum și provocarea unor surpări de teren care pot cauza daune clădirilor.
55 În special, Republica Cehă susține, în primul rând, că aceste activități de extragere determină deja, ca urmare a sistemului de drenaj al acestei mine, o scurgere masivă și neîntreruptă a apelor subterane de pe teritoriul său către teritoriul polonez, în cantitate de 3,10 m³ pe minut. Acest fenomen, care are loc de zeci de ani, ar avea ca efect scăderea rapidă a nivelului apelor subterane, în special în straturile terțiare și cuaternare, precum și secarea cursurilor de suprafață. Republica Cehă adaugă că de la eliberarea autorizației de extragere a lignitului până în anul 2026 a fost observată o accelerare semnificativă a scăderii nivelului apelor subterane, această scădere atingând 9,45 metri în zece luni. Pe baza acestor elemente, Republica Cehă susține că continuarea exploatării minei din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive nu ar putea decât să determine o scădere a nivelului apelor subterane și mai accentuată, afectând în special straturile terțiare și cuaternare.
56 În al doilea rând, acest stat membru subliniază că scăderea nivelului apelor subterane are impact direct asupra aprovizionării zonei afectate cu apă potabilă, în măsura în care acest fenomen afectează, pe de o parte, sursa Uhelná (Republica Cehă), care în prezent nu mai poate fi utilizată pe deplin pentru captările de apă autorizate, și, pe de altă parte, puțurile de suprafață, care riscă să sece. Continuarea activităților de extragere din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive ar agrava situația hidrologică a sursei Uhelná și ar face imposibilă exploatarea acestor puțurilor, astfel încât aprovizionarea cu apă potabilă a aproximativ 10 000 de persoane din zona vizată ar fi amenințată.
57 În al treilea rând, Republica Cehă arată că scăderea nivelului apelor subterane în zona afectată în prezent poate determina de asemenea o scurgere a apelor subterane de pe un teritoriu care nu era afectat anterior.
58 În al patrulea și ultimul rând, Republica Cehă susține că continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive ar provoca surpări de teren în zonele din apropierea acestei mine de cel puțin 5-10 mm, cu consecința unei agravări a efectelor asupra staticii clădirilor, precum și a prejudiciilor aduse acestora.
59 În această privință trebuie amintit că procedura privind măsurile provizorii nu a fost concepută pentru a stabili realitatea unor fapte complexe și foarte controversate. Judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii nu dispune de mijloacele necesare pentru a efectua verificările impuse și, în numeroase cazuri, ar fi dificil să le poată efectua în timp util (Ordonanța din 20 noiembrie 2017, Comisia/Polonia, C‑441/17 R, EU:C:2017:877, punctul 54).
60 În plus, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii trebuie să rețină, în unicul scop al aprecierii urgenței și fără ca aceasta să implice o anumită luare de poziție din partea sa în ceea ce privește temeinicia motivelor invocate pe fond de solicitantul măsurilor provizorii, că aceste motive sunt susceptibile de a fi admise. Astfel, prejudiciul grav și ireparabil a cărui survenire probabilă trebuie să fie stabilită este acela care ar rezulta, eventual, din refuzul de a acorda măsurile provizorii solicitate în ipoteza în care acțiunea pe fond ar fi admisă ulterior (Ordonanța din 8 aprilie 2020, Comisia/Polonia, C‑791/19 R, EU:C:2020:277, punctul 83 și jurisprudența citată).
61 Pentru a stabili urgența, Republica Cehă susține în esență că continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive ar putea determina o scădere semnificativă a nivelului apelor subterane pe teritoriul său, ceea ce ar pune în pericol aprovizionarea cu apă potabilă a aproximativ 10 000 de persoane și ar provoca surpări de teren care ar cauza deteriorarea unor imobile.
62 Astfel, interesele de care se prevalează Republica Cehă sunt legate de considerații întemeiate pe protecția mediului, a sănătății umane, precum și a proprietății.
63 În acest context, este necesar să se constate mai întâi că prejudiciul invocat de Republica Cehă care rezultă din survenirea unor deteriorări ale unor imobile ca urmare a surpărilor de teren constituie în esență un prejudiciu de ordin pecuniar. Or, un astfel de prejudiciu nu poate, cu excepția unor împrejurări excepționale, să fie considerat drept ireparabil, o compensație pecuniară fiind, ca regulă generală, suficientă pentru a repune persoana prejudiciată în situația anterioară producerii prejudiciului (Ordonanța președintelui Curții din 18 aprilie 2012, Regatul Unit/Consiliul, C‑656/11 R, nepublicată, EU:C:2012:211, punctul 42).
64 Întrucât Republica Cehă nu a invocat astfel de împrejurări excepționale, este necesar să se considere că acest stat membru nu a dovedit existența unui prejudiciu ireparabil în ceea ce privește prejudiciul legat de survenirea unor deteriorări ale unor imobile ca urmare a surpărilor de teren rezultate din continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów.
65 În schimb, prejudiciul legat de scăderea nivelului apelor subterane, precum și cel referitor la amenințarea aprovizionării cu apă potabilă a populațiilor care depind de aceste corpuri de apă pot constitui prejudicii grave și ireparabile pentru mediu și sănătatea umană.
66 Or, pare suficient de probabil, având în vedere dosarul prezentat Curții, ca continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive să poată avea efecte negative asupra nivelului apelor subterane situate pe teritoriul ceh. Astfel, reiese din același dosar că aceste activități determină scurgerea neîntreruptă a unui volum de apă considerabil de pe teritoriul ceh către teritoriul polonez, ceea ce provoacă o deteriorare certă a nivelului apelor subterane pe teritoriul ceh, susceptibilă să amenințe aprovizionarea cu apă potabilă a populațiilor care depind de corpurile de apă afectate.
67 Riscul unei supraexploatări a apelor subterane situate pe teritoriul ceh care decurge din continuarea activităților menționate este, pe de altă parte, atestat de împrejurarea că Republica Polonă a adoptat o măsură corectivă de mare amploare, și anume construirea unui ecran antifiltrare, care urmărește în special reducerea efectelor negative asupra mediului care decurg din aceleași activități. Cu toate acestea, din observațiile scrise ale Republicii Polone cu privire la cererea de măsuri provizorii reiese că construcția unui astfel de ecran nu va fi finalizată decât în cursul anului 2023.
68 În această privință, în primul rând, trebuie amintit că, după cum reiese din articolul 191 alineatul (1) TFUE, politica Uniunii Europene în domeniul mediului contribuie în special la conservarea, la protecția și la îmbunătățirea calității mediului, precum și la ocrotirea sănătății persoanelor. În plus, din considerentul (1) al Directivei 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO 2006, L 372, p. 19, Ediție specială, 15/vol. 18, p. 209) rezultă că apele subterane din Uniune reprezintă o resursă naturală valoroasă care ar trebui protejată împotriva deteriorării, în special atunci când de acestea depind anumite ecosisteme, precum și aprovizionarea cu apă destinată consumului uman.
69 Or, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 66 din prezenta ordonanță, continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów ar putea conduce, din cauza scurgerii neîntrerupte a unui volum de apă considerabil de pe teritoriul ceh pe teritoriul polonez, la o deteriorare certă a nivelului apelor subterane, precum și la imposibilitatea populațiilor care depind de corpurile de apă afectate de a se aproviziona cu apă potabilă. În aceste condiții, este necesar să se considere că asemenea prejudicii prezintă un caracter grav.
70 În al doilea rând, un prejudiciu adus mediului și sănătății umane prezintă, în principiu, un caracter ireversibil în măsura în care, cel mai adesea, atingerile aduse unor asemenea interese nu pot fi eliminate retroactiv din cauza naturii lor (Ordonanța președintelui Curții din 2 octombrie 2003, Comisia/Austria, C‑320/03 R, EU:C:2003:543, punctul 92). Aceasta pare să fie situația în speță, în măsura în care, odată survenite, deteriorarea nivelului apelor subterane afectate, precum și numeroasele consecințe care decurg din lipsa aprovizionării cu apă potabilă pentru populațiile afectate nu ar putea fi reparate ulterior, nici chiar în ipoteza în care acțiunea pe fond a Republicii Cehe ar fi admisă.
71 În plus, trebuie să se țină seama de principiul precauției, care este unul dintre fundamentele politicii de protecție de un nivel ridicat urmărite de Uniune în domeniul mediului, conform articolului 191 alineatul (2) primul paragraf TFUE, și în lumina căruia trebuie interpretată legislația Uniunii privind protecția mediului (a se vedea în acest sens Ordonanța din 20 noiembrie 2017, Comisia/Polonia, C‑441/17 R, EU:C:2017:877, punctul 42 și jurisprudența citată).
72 Rezultă din ceea ce precedă că continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów ar putea cauza un prejudiciu grav și ireparabil pentru mediu și pentru sănătatea umană.
73 Argumentele Republicii Polone prezentate în observațiile sale scrise cu privire la cererea de măsuri provizorii nu sunt de natură să repună în discuție această apreciere.
74 Într‑adevăr, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia Republica Cehă nu ar fi demonstrat că activitățile de extragere din mina din Turów constituie cauza determinantă a scăderii nivelului apelor subterane, este suficient să se constate că nu se contestă că aceste activități constituie într‑adevăr una dintre cauzele scăderii acestui nivel, așa încât însăși Republica Polonă a considerat că era necesară construirea unui ecran antifiltrare în vederea prevenirii efectelor care decurg din activitățile menționate. Prin urmare, prejudiciul invocat de Republica Cehă este legat direct de activitățile de extragere a lignitului din mina din Turów, astfel încât acest argument nu poate fi admis.
75 În ceea ce privește argumentul Republicii Polone potrivit căruia efectele sistemului de drenaj a minei de suprafață din Turów asupra nivelului apelor subterane pe teritoriul ceh ar fi, ca urmare a construirii, aflate în curs, a unui ecran antifiltrare, temporare și reversibile, trebuie să se constate că, potrivit indicațiilor acestui stat membru, aceste lucrări nu vor fi finalizate înainte de luna februarie 2023. Prin urmare, această măsură nu poate avea incidență asupra efectelor care rezultă din continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive.
76 Nu poate fi primit nici argumentul Republicii Polone potrivit căruia prejudiciul invocat de Republica Cehă rezultă dintr‑o situație anterioară adoptării deciziilor de autorizare a continuării activităților de extragere a lignitului din mina din Turów. Astfel, chiar dacă efectele negative asupra apelor subterane care decurg din aceste activități de extracție par să fi început înainte de adoptarea acestor decizii, scurgerea neîntreruptă a apelor subterane care rezultă din continuarea activităților menționate până la pronunțarea hotărârii definitive este susceptibilă să deterioreze mai mult nivelul apelor subterane pe teritoriul ceh și să aducă în acest fel o atingere ireversibilă mediului și sănătății umane.
77 La fel, nu poate fi primit nici argumentul Republicii Polone potrivit căruia încetarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive nu ar fi de natură să împiedice scăderea nivelului apelor subterane și nici să atenueze impactul negativ al acesteia. Astfel, trebuie să se constate că, chiar dacă încetarea acestor activități nu ar permite restabilirea acestui nivel într‑o stare bună, ea ar fi în măsură să împiedice ca nivelul menționat să se deterioreze în mod ireversibil până la pronunțarea hotărârii definitive.
78 În plus, contrar celor susținute de Republica Polonă, după cum reiese din cuprinsul punctului 70 din prezenta ordonanță, prejudiciile invocate de Republica Cehă care decurg din scăderea nivelului apelor subterane, precum și din lipsa aprovizionării cu apă potabilă pentru populațiile afectate nu ar putea fi evaluate și reparate ulterior.
79 Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se concluzioneze că, în speță, condiția privind urgența este îndeplinită.
Cu privire la evaluarea comparativă a intereselor
80 În sfârșit, trebuie să se examineze, conform jurisprudenței amintite la punctul 34 din prezenta ordonanță, dacă evaluarea comparativă a intereselor pledează în favoarea dispunerii măsurilor provizorii solicitate sau a respingerii cererii de măsuri provizorii.
81 Potrivit Republicii Cehe, interesul de a împiedica producerea unui prejudiciu grav și ireparabil mediului și sănătății umane care ar decurge din continuarea activităților de extragere din mina din Turów prevalează asupra intereselor socioeconomice și energetice ale Republicii Polone privind menținerea acestor activități.
82 Astfel, mai întâi, consecințele socioeconomice invocate de Republica Polonă ar putea fi evitate sau compensate prin utilizarea instrumentelor existente, precum fondurile Uniunii care ar permite crearea de noi locuri de muncă. În continuare, potrivit Republicii Cehe, încetarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów nu ar determina în mod necesar întreruperea activităților centralei electrice din Turów, în măsura în care alte mine de lignit situate pe teritoriul polonez ar putea aproviziona centrala menționată. În sfârșit, ținând seama de principiul precauției, interesul Republicii Cehe privind protecția nivelului apelor subterane ar prevala asupra interesului Republicii Polone de a evita consecințele pur economice ale unei încetări a acestor activități.
83 Republica Polonă susține că încetarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive ar provoca grave consecințe ecologice, economice și sociale. Pe de altă parte, acordarea măsurilor provizorii solicitate de Republica Cehă ar avea ca efect amenințarea securității energetice a Republicii Polone.
84 În ceea ce privește consecințele ecologice, Republica Polonă subliniază că încetarea bruscă a activităților de extragere a lignitului din mina din Turów ar afecta echilibrul ecologic existent în această mină și ar împiedica securizarea locului de exploatare în vederea dezafectării și a reabilitării sale. În special, în primul rând, lipsa de drenaj a minei ar conduce la o inundație necontrolată a acesteia, ceea ce ar declanșa procese fizico‑chimice negative. În al doilea rând, încetarea lucrărilor de securitate minieră ar putea declanșa surpări de teren. În sfârșit, în al treilea rând, întreruperea bruscă a activităților de extragere ar implica un risc de zguduiri miniere în masiv, precum și un risc ridicat de incendii și de emisii necontrolate de gaze în atmosferă.
85 În ceea ce privește amenințarea asupra securității energetice, Republica Polonă arată că încetarea activităților de extragere din mina din Turów ar duce în mod inevitabil la oprirea centralei electrice din Turów. Potrivit acestui stat membru, configurația tehnologică a centralei respective nu ar permite relansarea acesteia după oprirea tuturor unităților sale de producție. Acest fapt ar duce la o deteriorare radicală a echilibrului energetic al sistemului polonez de energie electrică, care ar cauza o pierdere a producției de energie electrică de până la 50 de milioane de kWh pe an, precum și un prejudiciu financiar ridicat. Având în vedere că s‑a prevăzut că această centrală va acoperi, pentru anul 2021, aproximativ 4,5 % din cererea de energie electrică de pe teritoriul polonez, oprirea centralei menționate ar constitui o amenințare pentru siguranța aprovizionării cu energie electrică a aproximativ 3,7 milioane de locuințe.
86 Pe de altă parte, oprirea centralei electrice din Turów ar expune o mare parte a teritoriului polonez unui risc de deficiență sistemică, ceea ce ar determina o pierdere privind aprovizionarea cu energie electrică a consumatorilor polonezi. În lipsa acestei centrale, o pană în sud‑vestul Poloniei ar reprezenta o amenințare directă în privința interconexiunilor transfrontaliere dintre Republica Polonă, Republica Federală Germania și Republica Cehă. Exploatarea centralei menționate ar permite îndeplinirea cerințelor de menținere a securității funcționării sistemului de energie electrică, astfel cum sunt definite de dreptul Uniunii. În sfârșit, oprirea centralei electrice din Turów ar împiedica realizarea unor proiecte și investiții importante în domeniul energetic.
87 În ceea ce privește efectele sociale negative, Republica Polonă arată că dispunerea măsurilor provizorii solicitate ar implica concedierea lucrătorilor de la mina din Turów și a celor de la centrala electrică din Turów. În plus, încetarea activităților de extragere din mina din Turów ar afecta de asemenea salariații întreprinderilor subcontractante. Astfel, închiderea acestei mine și a acestei centrale ar determina pierderea a aproximativ 5 000 de locuri de muncă directe și a 10 000 de locuri de muncă indirecte. În sfârșit, contrar celor afirmate de Republica Cehă, aceste daune sociale nu ar putea fi acoperite din fonduri ale Uniunii.
88 În această privință, din aprecierile efectuate în cadrul examinării condiției privind urgența reiese că continuarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów până la pronunțarea hotărârii definitive poate cauza un prejudiciu grav și ireparabil mediului și sănătății umane.
89 În schimb, trebuie să se constate, în primul rând, că Republica Polonă se limitează să afirme, în termeni generali, că încetarea acestor activități ar provoca daune „echilibrului ecologic” al minei. În plus, și în condițiile în care pretinsul prejudiciu ecologic invocat de acest stat membru ar rezulta din imposibilitatea, în caz de încetare a activităților menționate, de a securiza și de a pregăti locul de exploatare în vederea dezafectării sale definitive, trebuie să se observe că dispunerea măsurilor provizorii solicitate nu ar implica dezafectarea definitivă a minei din Turów sau suspendarea lucrărilor de securitate, ci numai încetarea provizorie a activităților de extragere a lignitului din această mină până la pronunțarea hotărârii definitive. În plus, este necesar să se arate că, printr‑o decizie de astăzi, președintele Curții a decis să admită cererea Republicii Cehe privind judecarea cauzei C‑121/21 cu prioritate, în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul de procedură.
90 În al doilea rând, în ceea ce privește argumentele Republicii Polone întemeiate pe o amenințare pentru siguranța sa energetică, pentru aprovizionarea cu energie electrică a consumatorilor polonezi, precum și pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică, trebuie arătat, pe de o parte, că acest stat membru nu a dovedit afirmația potrivit căreia dispunerea măsurilor provizorii solicitate ar determina oprirea ireversibilă a centralei electrice din Turów ca urmare a configurației tehnologice a acesteia din urmă.
91 Pe de altă parte, din răspunsurile scrise ale Republicii Polone la întrebările Curții rezultă că centralele electrice situate pe teritoriul acestui stat membru sunt conectate la rețeaua electrică națională și că energia electrică produsă de fiecare dintre ele este transportată către rețeaua de joasă tensiune, apoi către consumatorii finali. De altfel, reiese de asemenea din aceste răspunsuri că operatorii rețelei electrice trebuie să asigure echilibrul dintre producția și consumul de energie electrică pe teritoriul polonez și că le revine, în acest temei, sarcina de a da instrucțiuni centralelor electrice pentru ca acestea, în funcție de nevoile rețelei menționate, să crească sau să diminueze propria producție de energie electrică.
92 Rezultă că, deși indisponibilitatea bruscă a unei centrale electrice poate avea efecte negative, operatorii rețelei electrice sunt în măsură să echilibreze rețeaua electrică pentru a compensa o astfel de indisponibilitate. Prin urmare, Republica Polonă nu a demonstrat suficient că încetarea activităților de extragere a lignitului din mina din Turów ar determina o amenințare reală pentru siguranța sa energetică, pentru aprovizionarea cu energie electrică a consumatorilor polonezi sau pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică. De altfel, pretinsul prejudiciu invocat de Republica Polonă care rezultă din imposibilitatea de a realiza proiecte și investiții importante în domeniul energetic nu poate, în orice caz, să prevaleze asupra considerațiilor legate de mediu și de sănătatea umană.
93 În al treilea și ultimul rând, trebuie constatat că prejudiciul socioeconomic invocat de Republica Polonă legat de eliminarea locurilor de muncă ale lucrătorilor de la mina și de la centrala electrică din Turów, precum și ale salariaților întreprinderilor subcontractante constituie în esență un prejudiciu de ordin pecuniar, care, în afara unor împrejurări excepționale, nu poate fi considerat ireparabil, o compensație pecuniară fiind, ca regulă generală, aptă să repună persoana lezată în situația anterioară producerii acestui prejudiciu (Ordonanța președintelui Curții din 28 februarie 2008, Franța/Consiliul, C‑479/07 R, nepublicată, EU:C:2008:137, punctul 24 și jurisprudența citată).
94 Or, în condițiile în care Republica Polonă susține că acești lucrători și acești salariați ar fi constrânși, din cauza caracterului ireversibil al încetării activităților minei și ale centralei din Turów, să renunțe definitiv la activitatea lor profesională, din cuprinsul punctului 90 din prezenta ordonanță reiese că acest stat membru nu a dovedit că dispunerea măsurilor provizorii solicitate ar avea ca efect încetarea ireversibilă a activităților acestei mine și ale acestei centrale.
95 În aceste condiții, evaluarea comparativă a intereselor în cauză trebuie să încline în favoarea dispunerii măsurilor provizorii solicitate de Republica Cehă.
96 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se admită cererea de măsuri provizorii a Republicii Cehe, menționată la punctul 1 din prezenta ordonanță.
Pentru aceste motive, vicepreședinta Curții dispune:
1) Republica Polonă încetează, imediat și până la pronunțarea hotărârii prin care se va soluționa cauza C‑121/21, activitățile de extragere a lignitului din mina din Turów (Polonia).
2) Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.
Semnături
* Limba de procedură: polona.