–

pentru guvernul român, de E. Gane, O.‑C. Ichim și L. Lițu, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de A. Armenia și M. Salyková, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea subpozițiilor 17029095 și 29124900 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014 (JO 2014, L 312, p. 1) (denumită în continuare „NC”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov (România) și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Vămilor – Direcția Regională Vamală Brașov – Biroul Vamal de Interior Sibiu (România), pe de o parte, și Flavourstream SRL, pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unei soluții apoase importate din Canada și comercializate sub denumirea „AURIC GMO FREE”, obținută prin descompunerea termică a dextrozei și utilizată în industria alimentară pentru aromatizarea alimentelor.

3

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles, la 14 iunie 1983, în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV), și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4

Notele explicative ale SA sunt elaborate în cadrul OMV în conformitate cu dispozițiile Convenției internaționale privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor.

5

Potrivit considerațiilor generale din Notele explicative ale SA referitoare la capitolul 29 din SA, intitulat „Produse chimice organice”:

„Un compus cu compoziție chimică definită, prezentat izolat, este o substanță constituită dintr‑o specie moleculară (de exemplu ionică sau covalentă) a cărei compoziție este definită de un raport constant între elementele sale și care poate fi reprezentată de o diagramă structurală unică. Într‑o rețea cristalină, specia moleculară corespunde unității repetitive.

Compușii de constituție chimică definită prezentați separat conținând substanțe care sunt adăugate deliberat în timpul sau după fabricarea lor (inclusiv purificarea) sunt excluși din acest [c]apitol. […]

Acești compuși pot conține impurități (Nota 1a)). […]

Termenul [«]impuritate[»] se aplică exclusiv substanțelor a căror prezență în compusul chimic distinct rezultă exclusiv și direct în urma procedeului de fabricație (inclusiv […] purificarea). Aceste substanțe pot rezulta în urma unor elemente oarecare care intervin în cursul fabricației și care sunt în principiu următoarele:

Este bine să se observe că [respectivele] substanțe nu sunt întotdeauna considerate ca [«]impurități[»] definite în sensul [n]otei 1a). Dacă aceste substanțe sunt lăsate în produs în mod deliberat pentru a‑l face pe acesta apt pentru alte utilizări decât pentru utilizarea generală, acestea nu sunt considerate ca impurități admisibile. […]”

6

Nota 1a) din Notele explicative ale SA referitoare la acest capitol enunță că pozițiile acestuia cuprind numai „compuși organici cu compoziție chimică definită, prezentați separat, chiar dacă acești compuși conțin sau nu impurități”.

7

Nota 1b) din Notele explicative ale SA referitoare la capitolul 38 din acesta, intitulat „Produse diverse ale industriei chimice”, precizează că acest capitol nu cuprinde „amestecurile de produse chimice cu substanțe alimentare sau cu alte substanțe cu valoare nutritivă, de tipul celor utilizate la prepararea alimentelor pentru consumul uman (în general poziția 21.06)”.

8

Potrivit considerațiilor generale din Notele explicative ale SA referitoare la capitolul 38 din SA:

„În sensul [n]otei 1b) a acestui [c]apitol, expresia [«]substanțe alimentare sau alte substanțe cu valoare nutritivă[»] se referă în principal la produse comestibile de la [s]ecțiunea I până la IV.

[…]

Simpla prezență a substanțelor alimentare sau a altor substanțe cu valoare nutritivă într‑un amestec nu este suficientă pentru a exclude aceste amestecuri de la [c]apitolul 38 prin aplicarea [n]otei 1b) a acestui [c]apitol. Substanțele a căror valoare nutritivă are numai o importanță secundară în raport cu funcția lor de produse chimice, utilizate, de exemplu, ca aditivi alimentari sau ca adjuvanți tehnologici, nu sunt considerate în sensul prezentei Note substanțe alimentare sau alte substanțe cu valoare nutritivă. Amestecurile care sunt excluse de la [c]apitolul 38 în virtutea acestei [n]ote aparțin acelor categorii de produse care sunt utilizate în prepararea produselor destinate alimentației umane și a căror valoare rezultă din caracteristicile lor nutritive.”

9

Potrivit articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO 2000, L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33), „Comisia [Europeană] instituie o [Nomenclatură combinată], care respectă, în același timp, atât cerințele Tarifului vamal comun, cât și statistica pentru comerț exterior a [Uniunii Europene], precum și alte politici ale [Uniunii] privind importul sau exportul de mărfuri”.

10

Nomenclatura combinată, instituită prin Regulamentul nr. 2658/87, reglementează clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniune. Aceasta preia pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, numai cifrele a șaptea și a opta formând subdiviziuni proprii.

11

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 254/2000, Comisia adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a Nomenclaturii combinate, împreună cu ratele drepturilor vamale, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Regulamentul respectiv se publică până la 31 octombrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la 1 ianuarie anul următor.

12

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde, printre altele, secțiunea IV, intitulată „Produse ale industriei alimentare; băuturi, lichide alcoolice și oțet; tutun și înlocuitori de tutun prelucrați”.

13

Această secțiune cuprinde capitolul 17, intitulat „Zaharuri și produse zaharoase”, a cărui notă complementară 8 prevede că, „[î]n nomenclatură, amestecurile formate din zahăr și din mici cantități de alte substanțe sunt clasificate în capitolul 17, cu excepția cazului în care ele au caracterul unui preparat clasificat în altă parte”.

14

Capitolul menționat cuprinde poziția 1702 din NC, care este structurată după cum urmează:

15

Secțiunea VI din partea II din NC cuprinde capitolul 29, intitulat „Produse chimice organice”.

16

Nota 1 literele (a) și (d) din acest capitol prevede:

„Cu excepția cazului în care contextul impune altfel [a se citi «Sub rezerva unor dispoziții contrare»], pozițiile capitolului cuprind numai:

[…]

17

Capitolul 29 din NC cuprinde poziția 2912, care este structurată după cum urmează:

18

Secțiunea VI din partea II din NC cuprinde, în plus, capitolul 38, intitulat „Produse diverse ale industriei chimice”.

19

Potrivit notei 1 literele (a) și (b) din acest capitol:

„Prezentul capitol nu cuprinde:

20

Capitolul 38 din NC cuprinde poziția 3824, care este structurată după cum urmează:

21

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO 2008, L 354, p. 16), care cuprinde lista Uniunii a aditivilor alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora, menționează în partea B punctul 1, intitulat „Coloranți”, „Caramel[ul] simplu” (E 150a), și precizează la nota de subsol 1, referitoare la acest aditiv, că „[t]ermenul caramel se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puțin intensă, care sunt destinate utilizării ca și coloranți” și că „[t]ermenul nu corespunde produsului zaharos aromat obținut prin încălzirea zaharurilor și care este folosit pentru aromatizarea alimentelor (de exemplu, a produselor de cofetărie, patiserie, a băuturilor alcoolice)”.

22

Articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE (JO 2008, L 354, p. 34) prevede:

„În sensul prezentului regulament se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

23

Flavourstream a importat din Canada în Uniunea Europeană un lot de mărfuri care constă în trei containere care conțin 3300 kg de soluție apoasă, obținută prin descompunerea termică a dextrozei utilizate în industria alimentară, comercializată sub denumirea „AURIC GMO FREE”. La 5 iunie 2015, această societate a declarat aceste mărfuri la Biroul Vamal de Interior Sibiu, în vederea punerii lor în liberă circulație, ca fiind încadrate la subpoziția tarifară 17029095 din NC, care cuprinde „alte” zaharuri vizate la poziția tarifară 1702 din aceasta, neclasificate la alte subpoziții, pentru care este aplicabilă o rată a taxei vamale de 0,4 euro la 100 kg.

24

Taxele vamale datorate pentru acest produs au fost calculate pe baza subpoziției tarifare menționate.

25

În urma unui control, autoritățile vamale au considerat, pe baza unor analize de laborator confirmate de certificate de analiză a produsului în discuție în litigiul principal, că acesta se încadra la subpoziția tarifară 29124900 din NC, care cuprinde „alte” aldehide alcooli, aldehide eteri, aldehide fenoli și aldehide care conțin alte funcții oxigenate, neclasificate la alte subpoziții. În consecință, la 22 aprilie 2016, aceste autorități au adoptat o decizie de regularizare prin care au reevaluat taxele vamale și TVA‑ul solicitate de la Flavourstream, majorate cu dobânzi de întârziere și penalități, la un cuantum total de 102079 de lei românești (RON) (aproximativ 23500 de euro) (denumită în continuare „decizia din 22 aprilie 2016”).

26

Prin decizia din 30 august 2016, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov a respins contestația administrativă formulată de Flavourstream împotriva deciziei din 22 aprilie 2016.

27

Flavourstream a formulat o acțiune împotriva deciziilor din 22 aprilie și din 30 august 2016 la Tribunalul Sibiu (România). Instanța sesizată a anulat respectivele decizii și a scutit această societate de plata sumei indicate în decizia din 22 aprilie 2016, reținând că societatea menționată declarase în mod corect produsul în discuție în litigiul principal ca fiind încadrat la subpoziția tarifară 17029095 din NC și că clasificarea acestui produs la subpoziția tarifară 29124900 din NC efectuată de autoritățile competente era, așadar, incorectă.

28

Sesizată cu un recurs împotriva hotărârii Tribunalului Sibiu, instanța de trimitere arată, pe de o parte, că, potrivit Flavourstream, hidroxiacetaldehida constituie o componentă‑cheie pentru ca un produs alimentar să capete aromă și textură de rumenire, precum și o culoare maro. Produsele alimentare pe care se aplică acest produs ar prezenta, după gătire, același aspect ca și cum ar fi fost tratate cu zahăr înainte de preparare. Produsul menționat, în care zahărul a fost deja descompus, ar reduce doar timpul de prelucrare a produselor alimentare. Utilizarea produsului în discuție în litigiul principal, ca zahăr inferior, în industria de prelucrare a produselor alimentare ar face ca acesta să intre în domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1334/2008.

29

Pe de altă parte, instanța de trimitere arată că, potrivit autorităților vamale competente, produsul final, și anume hidroxiacetaldehida, nu poate fi clasificat la subpoziția 17029095 din NC, în care s‑ar încadra materia primă a acestui produs, și anume glucoza, din moment ce ar fi complet distinct de această materie primă, ca urmare a celor două etape de transformare, ireversibile, la care ar fi supusă materia primă menționată. De asemenea, în condițiile în care produsul în discuție în litigiul principal nu conține zahăr, el nu poate fi clasificat la această subpoziție tarifară, la care se încadrează produsele cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată. Astfel, potrivit acelorași autorități, acest produs trebuie clasificat la subpoziția 29124900 din NC.

30

În aceste condiții, Curtea de Apel Alba Iulia (România) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„[…] [N]omenclatura care figurează în anexa I la Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare [(UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 (JO 2016, L 294, p. 1)], trebuie interpretată în sensul că produsul «AURIC GMO FREE», în discuție în [litigiul principal], se clasifică la subpoziția tarifară 17029095 sau la subpoziția 29124900 din această nomenclatură?”

31

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că o soluție apoasă obținută prin descompunerea termică a dextrozei, compusă în special din aldehide și din cetone solubile în apă, se încadrează la subpoziția 17029095 din NC, care vizează în special zahărul invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată, care nu sunt clasificate la alte subpoziții cuprinse la poziția 1702 din NC, sau la subpoziția 29124900 din aceasta, care vizează „alte” aldehide‑alcooli, aldehide‑eteri, aldehide‑fenoli și aldehide care conțin alte funcții oxigenate.

32

Din moment ce Regulamentul de punere în aplicare 2016/1821, vizat de întrebarea preliminară, nu a intrat în vigoare decât la 1 ianuarie 2017, în timp ce importul în discuție în litigiul principal a avut loc în cursul anului 2015, versiunea Nomenclaturii combinate aplicabilă ratione temporis litigiului principal este cea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare nr. 1101/2014, adoptat la 16 octombrie 2014 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, care corespunde în esență celei rezultate din regulamentul citat de instanța de trimitere.

33

Trebuie amintit de la bun început că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, rolul său constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect în NC produsele în discuție, decât în a efectua ea însăși această clasificare, cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință [a se vedea în acest sens Hotărârea din 30 aprilie 2020, DHL Logistics (Slovakia), C‑810/18, EU:C:2020:336, punctul 24 și jurisprudența citată].

34

Potrivit Regulilor generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate, clasificarea mărfurilor se determină în concordanță cu textele pozițiilor și ale notelor de secțiuni sau de capitole din această nomenclatură. În interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din nomenclatura menționată și al notelor de secțiuni sau de capitole. Destinația produsului poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 mai 2019, Onlineshop, C‑268/18, EU:C:2019:353, punctele 27-29, precum și jurisprudența citată).

35

În lumina acestei jurisprudențe trebuie interpretate subpozițiile în cauză din NC.

36

În ceea ce privește, în primul rând, subpoziția 170290 din NC, care vizează „[alte zaharuri], inclusiv zahăr invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată”, care nu sunt clasificate la alte subpoziții cuprinse la poziția 1702 din NC, clasificarea unui produs la această subpoziție este subordonată condiției, care decurge din însuși textul acesteia, ca produsul respectiv să aibă un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată.

37

În speță, din decizia de trimitere reiese că produsul în discuție în litigiul principal este un amestec apos de produse chimice care conține în special aldehide și cetone solubile în apă obținute din monozaharide – care sunt îndulcitori alimentari naturali, prin reacții enzimatice de oxidare sau termice. Acest produs este utilizat în industria alimentară ca aditiv colorant sau aromă de fum. În plus, din dosarul de care dispune Curtea rezultă că produsul menționat conține mai puțin de 1 % glucoză și zaharoză, ceea ce reprezintă un conținut de zaharuri de mai puțin de 1,6 % din greutate în stare uscată.

38

Rezultă că produsul în discuție în litigiul principal, în măsura în care nu are un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată, nu îndeplinește condiția impusă pentru a fi clasificat la subpoziția 170290 din NC și, prin urmare, la subpoziția 17029095 din aceasta.

39

Această concluzie nu poate fi infirmată de argumentul potrivit căruia produsul în discuție în litigiul principal este utilizat ca „zahăr inferior” în industria de prelucrare a produselor alimentare, iar produsul alimentar pe care este utilizat prezintă, după gătire, același aspect ca și cum ar fi fost tratat cu zahăr înainte de prepararea sa.

40

Astfel, chiar dacă produsul în discuție în litigiul principal este considerat „zahăr inferior” în industria de prelucrare a produselor alimentare, această împrejurare nu poate fi suficientă în sine pentru a concluziona că acest produs se încadrează la subpoziția 17029095 din NC, în măsura în care nu are un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată, ceea ce constituie o condiție pentru a fi clasificat la această subpoziție.

41

Pe de altă parte, faptul că produsul în discuție în litigiul principal intră, dacă este cazul, sub incidența Regulamentului nr. 1334/2008, în calitate de aromă sau alt ingredient alimentar cu proprietăți aromatizante, nu oferă nicio indicație cu privire la aspectul dacă acesta trebuie clasificat la subpoziția17029095 din NC, din moment ce definițiile aromelor și ale altor ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante, vizate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii) din acest regulament, nu prevăd un conținut de zahăr.

42

Este necesar să se adauge că Regulamentul nr. 1333/2008 menționează „Caramel[ul] simplu” (E 150a), în partea B punctul 1, intitulat „Coloranți”, ca aditiv alimentar, care desemnează „produse de o culoare brună mai mult sau mai puțin intensă, care sunt destinate utilizării ca și coloranți”, precizând că „[t]ermenul nu corespunde produsului zaharos aromat obținut prin încălzirea zaharurilor și care este folosit pentru aromatizarea alimentelor (de exemplu a produselor de cofetărie, patiserie, a băuturilor alcoolice)”. Or, faptul că produsul în discuție în litigiul principal se încadrează, potrivit indicațiilor care figurează în decizia de trimitere, în această definiție constituie mai degrabă un indiciu în sensul că acest produs iese de sub incidența capitolului 17 din NC și, prin urmare, nu poate fi clasificat printre „Zaharuri și melase, caramelizate”, vizate printre altele la subpoziția 170290 din aceasta.

43

Rezultă că subpoziția 17029095 din NC, care vizează „alte” zaharuri decât cele care se încadrează la alte subpoziții cuprinse la subpoziția 170290 din aceasta, trebuie interpretată în sensul că un produs care nu are un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată, nu se încadrează la această subpoziție.

44

În al doilea rând, în ceea ce privește interpretarea subpoziției 29124900 din NC, care se încadrează în capitolul 29 din aceasta, intitulat „Produse chimice organice”, nota 1 literele (a) și (d) din acest capitol precizează că, sub rezerva unor dispoziții contrare, pozițiile din capitolul menționat cuprind numai „compuși organici cu compoziție chimică definită, prezentați separat, chiar dacă acești compuși conțin sau nu impurități”, precum și soluțiile lor apoase.

45

Notele explicative ale SA referitoare la capitolul 29 din acesta enunță, în considerațiile lor generale, că „[u]n compus cu compoziție chimică definită, prezentat izolat, este o substanță constituită dintr‑o specie moleculară (de exemplu ionică sau covalentă) a cărei compoziție este definită de un raport constant între elementele sale și care poate fi reprezentată de o diagramă structurală unică”. În plus, aceste note explicative indică faptul că un asemenea compus poate în principiu să conțină impurități. Acestea precizează, pe de o parte, că „[t]ermenul [«]impuritate[»] se aplică exclusiv substanțelor a căror prezență în compusul chimic distinct rezultă exclusiv și direct în urma procedeului de fabricație (inclusiv […] purificarea)” și, pe de altă parte, că „aceste substanțe pot rezulta în urma unor elemente oarecare care intervin în cursul fabricației”, printre care figurează „materii[le] prime netransformate”, „impurități[le] care se găsesc în materiile prime”, „reactivi[i] utilizați în procesul de fabricație (incluzând purificarea)”, precum și subprodusele.

46

În ceea ce privește, mai precis, poziția 2912 din NC, aceasta vizează „aldehide[le], chiar conținând alte funcții oxigenate”, „polimeri[i] ciclici ai aldehidelor”, precum și „paraformaldehid[a]”. Printre produsele care se încadrează la această poziție figurează în special „alte” aldehide‑alcooli, aldehide‑eteri, aldehide‑fenoli și aldehide care conțin alte funcții oxigenate, menționate la subpoziția 29124900 din NC.

47

În speță, reiese la prima vedere din dosarul de care dispune Curtea că produsul în discuție în litigiul principal conține, pe lângă hidroxiacetaldehidă, care reprezintă 73,6 % din greutatea în stare uscată a produsului, alte aldehide, levoglucosan, acetol, precum și acizi acetici și formici care reprezintă 26,3 % din greutatea în stare uscată a produsului.

48

Or, în măsura în care produsul în discuție în litigiul principal conține, în afara apei, alte substanțe decât hidroxiacetaldehida, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere, el nu este o soluție apoasă a unei substanțe constituite dintr‑o specie moleculară a cărei compoziție este definită de un raport constant între elementele sale și care poate fi reprezentată de o diagramă structurală unică, în sensul Notelor explicative ale SA referitoare la capitolul 29 din acesta, menționate la punctul 45 din prezenta hotărâre. Aceste alte substanțe, prezente în cantități care nu sunt neglijabile în produsul în discuție în litigiul principal, nu pot constitui „impurități” în sensul acestor note explicative. Astfel, după cum a arătat Comisia în răspuns la o întrebare adresată de Curte, din brevetul vizat în dosarul de care dispune Curtea rezultă că celelalte substanțe au fost lăsate în mod deliberat, în număr semnificativ, în produsul respectiv cu scopul ca acesta să se preteze, în calitate de agent de rumenire, la utilizări specifice pentru colorarea și aromatizarea alimentelor.

49

Or, deși nota 1 din capitolul 29 din NC autorizează prezența impurităților în produsele care se încadrează în acest capitol, acestea au în mod necesar un caracter rezidual, pentru a nu afecta prezentarea „separată” a compusului organic în discuție. În schimb, în cazul în care un produs conține impurități care rezultă din procedeul de fabricație și care îl fac apt pentru utilizări specifice, diferite de utilizarea sa generală, nu se poate considera că un asemenea produs este „prezentat separat”, în sensul notei 1 litera (a) din capitolul 29 din NC, întrucât asemenea impurități sunt determinante pentru utilizarea sa (Hotărârea din 20 iunie 2013, Agroferm, C‑568/11, EU:C:2013:407, punctele 32 și 35).

50

În aceste condiții, subpoziția 29124900 din NC trebuie interpretată în sensul că un produs în care alte substanțe decât hidroxiacetaldehida sunt prezente în cantități care nu sunt neglijabile și dintre care unele par să fi fost lăsate în mod deliberat, pentru ca acest produs să se preteze la o utilizare specifică, nu se încadrează la această subpoziție, în calitate de soluție apoasă a unui compus cu compoziție chimică definită, prezentat separat.

51

În al treilea rând, în măsura în care Comisia a susținut, în observațiile sale scrise, că produsul în discuție în litigiul principal poate fi clasificat la subpoziția 38249092 din capitolul 38 din NC, este necesar să se arate, pe de o parte, că, potrivit notei 1 litera (a) din acest capitol, intitulat „Produse diverse ale industriei chimice”, acesta nu cuprinde produsele cu compoziție chimică definită, prezentate separat, altele decât cele enumerate la punctele 1-5 ale acestei litere (a), care nu sunt relevante în speță. Rezultă că, întrucât nu este un compus cu compoziție chimică definită, prezentat separat, produsul în discuție în litigiul principal poate, potrivit acestei note, să se încadreze în capitolul 38 din NC.

52

Pe de altă parte, din cuprinsul notei 1 litera (b) din acest capitol reiese că acesta nu cuprinde „amestecurile de produse chimice cu substanțe alimentare sau cu alte substanțe cu valoare nutritivă, de tipul celor utilizate la prepararea alimentelor pentru alimentația umană”.

53

Notele explicative ale SA referitoare la capitolul 38 din SA enunță că expresia „substanțe alimentare sau alte substanțe cu valoare nutritivă” desemnează în principal produse comestibile care se încadrează la secțiunile I-IV din SA. Rezultă de asemenea din aceste note că „[s]impla prezență a substanțelor alimentare sau a altor substanțe cu valoare nutritivă într‑un amestec nu este suficientă pentru a exclude aceste amestecuri de la [c]apitolul 38 prin aplicarea [n]otei 1b) a acestui [c]apitol” și că „[s]ubstanțele a căror valoare nutritivă are numai o importanță secundară în raport cu funcția lor de produse chimice, utilizate, de exemplu, ca aditivi alimentari sau ca adjuvanți tehnologici, nu sunt considerate în sensul prezentei [n]ote substanțe alimentare sau alte substanțe cu valoare nutritivă”. Notele explicative menționate precizează, pe de altă parte, că „[a]mestecurile care sunt excluse de la [c]apitolul 38 în virtutea acestei [n]ote aparțin acelor categorii de produse care sunt utilizate în prepararea produselor destinate alimentației umane și a căror valoare rezultă din caracteristicile lor nutritive”.

54

Se încadrează în capitolul 38 din NC, printre altele, poziția 3824 din aceasta, care vizează „Lianți preparați pentru tipare sau miezuri de turnătorie; produse chimice și preparate ale industriei chimice sau ale industriilor conexe (inclusiv cele constând în amestecuri de produse naturale), nedenumite și necuprinse în altă parte”, și mai precis subpoziția 38249092 din aceasta, care vizează „Produse chimice sau preparate, compuse predominant din compuși organici, nedenumite și necuprinse în altă parte”, „în formă lichidă la 20 °C” și care constituie o categorie reziduală în cadrul poziției menționate.

55

În speță, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 37 și 39 din prezenta hotărâre, produsul în discuție în litigiul principal este utilizat în industria alimentară ca aditiv colorant sau aromă de fum, menționat în Regulamentul nr. 1333/2008, partea B punctul 1, sub denumirea de „Caramel simplu” (E 150a). O asemenea utilizare poate indica faptul că acest produs are drept funcție principală să fie folosit ca aditiv alimentar, chiar dacă are, în plus, o valoare nutritivă. Sub rezerva acestei verificări de către instanța de trimitere, produsul în discuție în litigiul principal se poate încadra la subpoziția 38249092 din NC.

56

Având în vedere tot ceea ce precedă, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că NC trebuie interpretată în sensul că o soluție apoasă obținută prin descompunerea termică a dextrozei, compusă în special din aldehide și din cetone solubile în apă, nu se încadrează la subpoziția 17029095 din NC, care vizează în special zahărul invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată, care nu sunt clasificate la alte subpoziții cuprinse la poziția 1702 din NC, nici la subpoziția 29124900 din aceasta, care vizează „alte” aldehide‑alcooli, aldehide‑eteri, aldehide‑fenoli și aldehide care conțin alte funcții oxigenate, ci la subpoziția 38249092 din NC, care vizează „Produse chimice sau preparate, compuse predominant din compuși organici, nedenumite și necuprinse în altă parte”, „în formă lichidă la 20 °C”, cu condiția ca eventuala valoare nutritivă a soluției respective să aibă o importanță secundară în raport cu funcția acesteia ca produs chimic și aditiv alimentar.

57

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:

Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014, trebuie interpretată în sensul că o soluție apoasă obținută prin descompunerea termică a dextrozei, compusă în special din aldehide și din cetone solubile în apă, nu se încadrează la subpoziția 17029095 din această nomenclatură, care vizează în special zahărul invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată, care nu sunt clasificate la alte subpoziții cuprinse la poziția 1702 din nomenclatura menționată, nici la subpoziția 29124900 din aceasta, care vizează „alte ” aldehide‑alcooli, aldehide‑eteri, aldehide‑fenoli și aldehide care conțin alte funcții oxigenate, ci la subpoziția 38249092 din aceeași nomenclatură, care vizează „Produse chimice sau preparate, compuse predominant din compuși organici, nedenumite și necuprinse în altă parte ”, „în formă lichidă la 20 °C ”, cu condiția ca eventuala valoare nutritivă a soluției respective să aibă o importanță secundară în raport cu funcția acesteia ca produs chimic și aditiv alimentar.