–

pentru Baltic Cable AB, de M. Wärnsby, de L. Hallberg și de S. Andersson, advokater;

–

pentru Energimarknadsinspektionen, de G. Morén, de C. Vendel Nylander, de R. Thuresson și de E. Vidlund, în calitate de agenți;

–

pentru guvernul spaniol, inițial de A. Rubio González, ulterior de L. Aguilera Ruiz, în calitate de agenți;

–

pentru guvernul finlandez, de S. Hartikainen, în calitate de agent;

–

pentru Parlamentul European, de I. McDowell și de A. Neergaard, în calitate de agenți;

–

pentru Consiliul Uniunii Europene, de A. Lo Monaco, de J. Kneale și de A. Norberg, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de O. Beynet și de K. Simonsson, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea și validitatea articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 (JO 2009, L 211, p. 15, rectificare în JO 2016, L 19, p. 33).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Baltic Cable AB, pe de o parte, și Energimarknadsinspektionen (Inspectoratul național pentru piețele de energie, Suedia) (denumit în continuare „Ei”), pe de altă parte, în legătură cu utilizarea veniturilor provenite din alocarea capacității unei linii de înaltă tensiune transfrontaliere care asigură interconexiunea între sistemele de transport suedez și german, percepute de Baltic Cable.

3

Considerentele (44) și (59) ale Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (JO 2009, L 211, p. 55) au următorul cuprins:

[…]

4

Potrivit articolului 1 din Directiva 2009/72, aceasta „stabilește norme comune pentru producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei electrice, precum și dispoziții privind protecția consumatorilor, în vederea îmbunătățirii și integrării piețelor de energie competitive, conectate printr‑o rețea comună, în [Uniune]”.

5

Articolul 2 din Directiva 2009/72 prevede:

„În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

[…]

[…]

[…]”

6

Potrivit articolului 12 literele (a) și (h) din această directivă:

„Fiecare operator de transport și de sistem are obligația:

[…]

7

Articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2009/72 prevede:

„Fiecare operator de sistem independent răspunde de acordarea și gestionarea accesului terților, inclusiv de colectarea tarifelor de acces la rețea, a veniturilor rezultate din gestionarea congestiilor și a plăților efectuate în temeiul mecanismului de compensare între operatorii de sisteme de transport și de sistem în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul […] nr. 714/2009, precum și de exploatarea, întreținerea și dezvoltarea sistemului de transport și de garantarea capacității pe termen lung a acestuia de a satisface cererile rezonabile prin planificarea investițiilor. […]”

8

Articolul 37 alineatele (3) și (9) din această directivă prevede:

„(3)   Pe lângă atribuțiile care le revin în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, în cazul desemnării, în temeiul articolului 13, a unui operator de sistem independent, autoritățile de reglementare:

[…]

[…]

(9)   Autoritățile de reglementare monitorizează gestionarea congestiei în cadrul sistemelor naționale de energie electrică, inclusiv interconexiunile, și punerea în aplicare a normelor de gestionare a congestiei. În acest sens, operatorii de transport și de sistem sau operatorii de piață prezintă autorităților de reglementare naționale normele lor de gestionare a congestiei, inclusiv cele de atribuire a capacităților. Autoritățile de reglementare naționale pot cere modificări ale acestor norme.”

9

Considerentele (21) și (24) ale Regulamentului nr. 714/2009 au următorul cuprins:

[…]

10

Potrivit articolului 1 litera (a) din acest regulament:

„Prezentul regulament are drept obiectiv:

11

Articolul 2 alineatul (1) din regulamentul menționat prevede:

„În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 din [Directiva 2009/72], cu excepția definiției pentru «interconexiune», care se înlocuiește cu următorul text:

12

Articolul 2 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 714/2009 definește „congestia” drept „o situație în care rețelele de transport naționale interconectate nu pot face față tuturor fluxurilor fizice care rezultă din schimburile internaționale solicitate de participanții la piață, din cauza unei lipse de capacitate a interconexiunilor și/sau a sistemelor naționale de transport implicate”.

13

Potrivit articolului 2 alineatul (2) litera (g) din acest regulament, o „capacitate de interconexiune nouă” este definită drept o interconexiune care nu era finalizată la 4 august 2003.

14

Potrivit articolului 14 alineatele (1) și (4) din Regulamentul nr. 714/2009:

„(1)   Tarifele aplicate de operatorii de rețea pentru accesul la rețele trebuie să fie transparente, să ia în considerare necesitatea de a garanta siguranța rețelei și să reflecte costurile reale suportate, în măsura în care acestea corespund costurilor unui operator de rețea eficient și comparabil din punct de vedere structural și se aplică în mod nediscriminatoriu. Tarifele nu se calculează în funcție de distanță.

[…]

(4)   Aplicarea unor tarife în conformitate cu prezentul articol nu trebuie să aducă atingere tarifelor pe exporturi declarate sau pe importuri declarate, care rezultă din gestionarea congestiilor menționată la articolul 16.”

15

Articolul 16 din acest regulament, intitulat „Principii generale de gestionare a congestiilor de rețea”, prevede:

„(1)   Problemele de congestie a rețelelor trebuie să fie abordate prin soluții nediscriminatorii, bazate pe mecanismele pieței, care să ofere semnale economice eficiente participanților la piață și operatorilor de transport și de sistem implicați. Problemele de congestie a rețelei se soluționează, de preferință, cu ajutorul unor metode care nu se bazează pe tranzacții, și anume metode care nu implică o selecție între contractele diferiților participanți la piață.

(2)   Procedurile de restricționare a tranzacțiilor se folosesc numai în situații de urgență în care operatorul de transport și de sistem trebuie să acționeze rapid și în care nu este posibilă livrarea din altă sursă sau schimburile în contrapartidă. Orice procedură de acest tip se aplică în mod nediscriminatoriu.

Cu excepția situațiilor de forță majoră, participanții la piață cărora li s‑a alocat capacitate primesc compensație pentru orice restricționare.

(3)   Participanții la piață trebuie să dispună de capacitatea maximă a interconexiunilor și/sau a rețelelor de transport care afectează fluxurile transfrontaliere, cu respectarea normelor de siguranță pentru exploatarea fiabilă a rețelei.

(4)   Participanții la piață informează operatorii de transport și de sistem implicați, cu suficient timp înainte de debutul perioadei de activitate în cauză, cu privire la intenția lor de a folosi capacitatea alocată. Orice capacitate alocată care nu va fi utilizată este realocată pieței, în conformitate cu o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie.

(5)   Operatorii de transport și de sistem, în măsura posibilităților tehnice, compensează solicitările de capacitate ale oricărui flux de energie electrică în direcția opusă pe linia de interconexiune congestionată, pentru a utiliza această linie la capacitatea maximă. Luându‑se în considerare pe deplin asigurarea siguranței rețelei, tranzacțiile care diminuează congestia nu sunt niciodată refuzate.

(6)   Toate veniturile care decurg din alocarea interconexiunii se utilizează în următoarele scopuri:

În cazul în care veniturile nu pot fi utilizate în mod eficient în scopurile menționate la literele (a) și/sau (b) de la primul paragraf, acestea pot fi utilizate, sub rezerva aprobării de către autoritățile de reglementare ale statelor membre implicate, până la o sumă maximă care urmează să fie decisă de respectivele autorități de reglementare, ca venit care trebuie luat în considerare de către autoritățile de reglementare la aprobarea metodologiei de calcul al tarifelor de rețea și/sau la stabilirea tarifelor de rețea.

Restul veniturilor sunt plasate într‑un cont intern separat până în momentul în care pot fi cheltuite în scopurile enumerate la literele (a) și/sau (b) de la primul paragraf. Autoritatea de reglementare informează agenția cu privire la aprobarea menționată la al doilea paragraf.”

16

Potrivit articolului 17 alineatele (1) și (3) din Regulamentul nr. 714/2009:

„(1)   Noile capacități de interconexiune de curent continuu pot fi scutite, la cerere și pentru o perioadă limitată de timp, de la aplicarea dispozițiilor articolului 16 alineatul (6) din prezentul regulament și/sau ale articolelor 9, 32 și ale articolului 37 alineatele (6) și (10) din Directiva [2009/72] în următoarele condiții:

[…]

(3)   Alineatul (1) se aplică și în cazul creșterilor semnificative de capacitate în interconexiunile existente.”

17

Anexa I la Regulamentul nr. 714/2009, intitulată „Linii directoare privind gestionarea și alocarea capacității de transfer disponibile a interconexiunilor dintre sistemele naționale”, prevede printre altele:

„1.7. […] OTS [(operatorii de transport și de sistem)] nu limitează capacitatea de interconexiune pentru a rezolva o congestie situată în interiorul zonei proprii de control, cu excepția motivelor menționate anterior și a motivelor de funcționare în siguranță. […]

[…]

2.1. Metodele de gestionare a congestiei se bazează pe mecanisme de piață, astfel încât să favorizeze un comerț transfrontalier eficient. În acest scop, capacitățile se alocă doar prin licitații explicite (capacități) sau implicite (capacități și energie). Cele două metode pot coexista pentru aceeași interconexiune. Pentru «tranzacțiile în timpul zilei» se pot utiliza mecanisme de tranzacționare continuă.

[…]

2.6. OTS definesc o structură adecvată pentru alocarea capacităților pentru diferite intervale de timp. […]

[…]

3.1. Alocarea capacităților la nivelul unei interconexiuni este coordonată și pusă în aplicare de către OTS în cauză prin recurgerea la proceduri de alocare comune. […]

[…]

5.2. OTS publică o descriere generală a metodei de gestionare a congestiei aplicate în diferite circumstanțe pentru a maximiza capacitatea disponibilă pe piață, precum și un plan general de calcul al capacității de interconexiune pentru diferitele intervale de timp, bazat pe realitățile electrice și fizice ale rețelei. Acest plan este supus evaluării autorităților de reglementare ale statelor membre interesate.”

18

Potrivit punctului 6 din această anexă, intitulat „Utilizarea veniturilor provenite din gestionarea congestiei”:

„[…]

6.3. Veniturile provenite din congestie se repartizează între OTS în cauză în conformitate cu criterii definite de comun acord de către OTS în cauză și sunt supuse evaluării de către autoritățile de reglementare respective.

6.4. OTS stabilesc în mod clar, în avans, modul în care utilizează toate veniturile obținute din congestii și comunică utilizarea efectivă a acestora. Autoritățile de reglementare verifică dacă această utilizare este în conformitate cu prezentul regulament și cu prezentele linii directoare și dacă toate veniturile provenite din gestionarea congestiilor rezultate din alocarea capacităților de interconexiune sunt destinate unuia sau mai multora dintre cele trei obiective prevăzute la articolul 16 alineatul (6) din prezentul regulament.

[…]

6.6. Veniturile provenite din congestii și destinate investițiilor pentru menținerea sau creșterea capacității de interconexiune sunt alocate de preferință unor proiecte specifice desemnate în prealabil, care contribuie la reducerea congestiei existente și care pot fi puse, de asemenea, în aplicare într‑un termen rezonabil, ținând seama în special de procedura de autorizare.”

19

Baltic Cable este o societate suedeză care deține și exploatează, din anul 1994, o linie electrică de înaltă tensiune care asigură interconexiunea între sistemele electrice suedez și german.

20

Prin decizia din 9 iunie 2016, Ei a impus Baltic Cable, în temeiul articolului 16 alineatul (6) primul paragraf din Regulamentul nr. 714/2009, să își plaseze veniturile provenite din congestii, și anume cele pe care aceasta le‑a obținut din alocarea capacității interconexiunii menționate, pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 și cea cuprinsă între 1 iulie 2014 și 30 iunie 2015, într‑un cont intern separat până în momentul în care acestea pot fi utilizate pentru garantarea disponibilității reale a capacității alocate și/sau pentru menținerea sau pentru creșterea capacităților de interconexiune prin investiții în rețea, în special investiții în noi interconexiuni.

21

Prin decizia din 2 noiembrie 2017, Ei a respins cererea Baltic Cable, prezentată în temeiul articolului 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009, de a putea utiliza veniturile sale provenite din congestii ca venituri pe care autoritățile de reglementare trebuie să le ia în considerare la aprobarea metodologiei de calcul al tarifelor de acces la rețea și/sau la stabilirea acestor tarife.

22

Baltic Cable a introdus o acțiune împotriva acestor două decizii la Förvaltningsrätten i Linköping (Tribunalul Administrativ cu sediul în Linköping, Suedia). Aceasta susține, cu titlu principal, că articolul 16 din Regulamentul nr. 714/2009 vizează exclusiv OTS în sensul articolului 2 alineatul (4) din Directiva 2009/72, iar nu întreprinderile care, precum Baltic Cable, gestionează doar o interconexiune.

23

Cu titlu subsidiar, Baltic Cable susține că articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în sensul că întreprinderile care exploatează doar interconexiuni pot dispune, în mod liber, de toate veniturile provenite din congestii rezultând din interconexiunea în care au investit.

24

În orice caz, aceste întreprinderi ar trebui autorizate să utilizeze veniturile provenite din congestii în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009.

25

În sfârșit, Baltic Cable susține că, în măsura în care veniturile provenite din congestii reprezintă circa 70 % din veniturile sale, deciziile Ei, menționate la punctele 20 și 21 din prezenta hotărâre, sunt contrare dreptului de proprietate. Deciziile menționate ar încălca și principiul proporționalității, aducând o atingere disproporționată capacității Baltic Cable de a‑și continua activitatea și afectând obiectivele menținerii eficiente a capacităților de interconexiune urmărite de Regulamentul nr. 714/2009, chiar dacă ar exista mijloace mai puțin constrângătoare de atingere a obiectivelor menționate prin recurgerea la posibilitățile prevăzute la articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din acest regulament. În sfârșit, aceleași decizii ar încălca principiul protecției încrederii legitime în măsura în care, după ce a decis anterior cu privire la plafoanele veniturilor Baltic Cable, Ei ar fi acceptat modalitatea în care Baltic Cable urmărea să utilizeze veniturile provenite din congestii.

26

Ei susține că articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 vizează orice persoană care percepe venituri provenite din congestii și că, în consecință, Baltic Cable face obiectul acestei dispoziții în ceea ce privește utilizarea veniturilor sale provenite din congestii.

27

Cu titlu subsidiar, în cazul în care articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 s‑ar aplica exclusiv OTS, Ei susține că Baltic Cable trebuie considerată ca fiind un OTS.

28

Aceasta susține, în plus, că, în măsura în care Baltic Cable nu are clienți care să plătească tarife de rețea, aceasta nu poate beneficia de derogările prevăzute la articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009, care implică astfel o reducere a tarifelor menționate.

29

Deși recunoaște că aplicarea articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 în privința Baltic Cable ar avea pentru aceasta consecințe care pot fi considerate disproporționate, Ei apreciază că această considerație nu o autorizează să efectueze o aplicare contra legem a dispoziției menționate.

30

Instanța de trimitere consideră că, având în vedere modul de redactare a articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009, domeniul său de aplicare nu este limitat numai la OTS, deși o interpretare contrară nu poate fi exclusă de la bun început.

31

Potrivit acestei instanțe, din cuprinsul articolului 16 alineatul (6) primul paragraf literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 714/2009 rezultă de altfel în mod clar că o întreprindere care exploatează o interconexiune nu poate utiliza veniturile sale provenite din congestii pentru a obține profit. În schimb, o interpretare extensivă a acestei dispoziții ar putea autoriza o utilizare a veniturilor respective în scopul exploatării și al întreținerii acestei interconexiuni.

32

Instanța de trimitere are însă îndoieli că articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009 permite unei autorități naționale să autorizeze o întreprindere precum Baltic Cable, care nu are clienți care plătesc tarife de rețea care să poată fi reduse, să utilizeze veniturile sale provenite din congestii în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul 16 alineatul (6) primul paragraf din acest regulament.

33

În sfârșit, în ipoteza în care articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 ar fi aplicabil unei întreprinderi precum Baltic Cable, instanța menționată ridică problema validității acestei dispoziții în raport cu principiul proporționalității.

34

În aceste condiții, considerând că litigiul aflat pe rolul său ridică probleme de interpretare și de validitate a dreptului Uniunii, Förvaltningsrätten i Linköping (Tribunalul Administrativ cu sediul în Linköping) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

35

Prin intermediul primei și al celei de a doua întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în sensul că se aplică unei întreprinderi care exploatează doar o interconexiune transfrontalieră.

36

Articolul 16 alineatul (6) primul paragraf din Regulamentul nr. 714/2009 prevede că veniturile provenite din congestii sunt utilizate pentru garantarea disponibilității reale a capacității alocate și/sau pentru menținerea sau pentru creșterea capacităților de interconexiune prin investiții în rețea, în special investiții în noi interconexiuni.

37

Întrucât această dispoziție nu precizează care sunt persoanele supuse unei asemenea obligații, în scopul interpretării dispoziției menționate este necesar să se țină seama de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 iunie 2005, VEMW și alții, C‑17/03, EU:C:2005:362, punctul 41, precum și jurisprudența citată).

38

În ceea ce privește contextul în care se înscrie articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009, trebuie arătat că aproape toate dispozițiile articolului 16 din regulamentul menționat, inclusiv alineatul (1) al acestuia, care, prin conținutul său general, introduce ansamblul dispozițiilor acestui articol 16, se referă în mod explicit la OTS, subliniind diferitele responsabilități pe care aceștia trebuie să le asume în cadrul gestionării congestiilor, iar acest din urmă termen nu vizează, astfel cum reiese din articolul 2 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 714/2009, decât situațiile legate de o interconexiune, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) din acest regulament.

39

Or, modul de redactare a articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 nu indică nicidecum că această dispoziție ar trebui exclusă din economia generală a respectivului articol 16. De aici rezultă că este necesar să se considere că dispoziția menționată nu privește decât OTS.

40

Această interpretare este confirmată de anexa I la Regulamentul nr. 714/2009, intitulată „Linii directoare privind gestionarea și alocarea capacității de transfer disponibile a interconexiunilor dintre sistemele naționale”, ale cărei dispoziții se referă la rândul lor în mod sistematic la OTS. În special, punctul 1.7 din această anexă prevede astfel că OTS nu limitează capacitatea de interconexiune pentru a rezolva o congestie situată în interiorul zonei proprii de control, în timp ce punctul 5.2 din anexa menționată prevede că OTS publică o descriere generală a metodei de gestionare a congestiei aplicate în diferite circumstanțe pentru a maximiza capacitatea disponibilă pe piață, precum și un plan general de calcul al capacității de interconexiune pentru diferitele intervale de timp. Din cuprinsul punctelor 1.7, 2.6 și 3.1 din aceeași anexă reiese de asemenea că OTS sunt responsabile de alocarea capacităților la nivelul interconexiunilor.

41

Rezultă, după cum confirmă de altfel articolul 12 litera (h), precum și articolul 13 alineatul (4) și articolul 37 alineatul (3) litera (f) din Directiva 2009/72, că veniturile provenite din congestii sunt percepute de OTS, care sunt astfel obligați să le utilizeze în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009.

42

În aceste condiții, este necesar să se examineze dacă noțiunea de OTS, în sensul Regulamentului nr. 714/2009, se extinde la întreprinderile care exploatează doar o interconexiune.

43

În această privință, cu referire, mai întâi, la noțiunea de interconexiune, articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 714/2009 o definește în special drept „o linie de transport” care face legătura între „sistemele de transport [naționale] ale statelor membre”. Rezultă că, în ceea ce privește transportul de energie electrică, regulamentul face o distincție între o interconexiune și un sistem, prima nefiind un „sistem”, ci o „linie” de transport.

44

În continuare, în temeiul articolului 2 punctul 4 din Directiva 2009/72, care, potrivit articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 714/2009, este aplicabil în sensul acestui regulament, un OTS este orice persoană fizică sau juridică care răspunde de exploatarea, de întreținerea și, dacă este necesar, de dezvoltarea sistemului de transport într‑o anumită zonă și, după caz, a interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a sistemului de a satisface un nivel rezonabil al cererii de transport de energie electrică.

45

Rezultă că intră în sfera noțiunii de OTS o persoană care este responsabilă, printre altele, de exploatarea și de întreținerea nu numai a unui sistem de transport, ci și, dacă este cazul, a uneia sau a mai multe interconexiuni.

46

În sfârșit, în ceea ce privește modul de redactare a articolului 2 alineatul (4) din Directiva 2009/72, reiese că legiuitorul Uniunii nu a avut în vedere în mod explicit cazul în care un OTS ar exploata doar o „linie de transport”, așadar, printre altele, o interconexiune. Cu toate acestea, nimic nu permite să se considere că intenția legiuitorului Uniunii ar fi fost să excludă un operator care exploatează și întreține exclusiv una sau mai multe interconexiuni din noțiunea de OTS în sensul acestei dispoziții și al Regulamentului nr. 714/2009.

47

Astfel, mai întâi, trebuie arătat că definiția OTS, amintită la punctul 44 din prezenta hotărâre, pune accentul pe responsabilitatea persoanei în cauză în ceea ce privește exploatarea, întreținerea și, dacă este cazul, dezvoltarea infrastructurii care permite transportarea energiei electrice, fără a fi necesar ca aceasta să constituie un „sistem” sau o „linie”.

48

În continuare, articolul 17 din Regulamentul nr. 714/2009, care prevede o derogare de la articolul 16 alineatul (6) din acest regulament în favoarea interconexiunilor noi, prevede la alineatul (1) litera (c) că, pentru a beneficia de această derogare, interconexiunea în cauză trebuie să se afle în proprietatea unei persoane fizice sau juridice separate de OTS în sistemele cărora se va construi această interconexiune. Din lucrările pregătitoare ale Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2003 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică (JO 2003, L 176, p. 1, Ediție specială, 12/vol. 2, p. 51), care a fost abrogat și înlocuit de Regulamentul nr. 714/2009, în special din expunerea de motive a propunerii modificate de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de electricitate [COM(2002) 304 final], reiese că sunt vizate de această dispoziție interconexiunile pentru care investitorii nu se pot baza pe tarife instituite pentru utilizarea sistemelor legate de interconexiune.

49

Rezultă că legiuitorul Uniunii a plecat în mod necesar de la premisa potrivit căreia intră în domeniul de aplicare al articolului 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 întreprinderile care exploatează doar o interconexiune.

50

În sfârșit, activitatea care se limitează la exploatarea și la întreținerea unei interconexiuni participă la schimburile transfrontaliere de energie electrică și poate astfel să amelioreze concurența pe piața internă a energiei electrice. În consecință, excluderea dintr‑o astfel de activitate a noțiunii de OTS ar fi contrară obiectului Regulamentului nr. 714/2009, astfel cum este definit la articolul 1 litera (a) din acesta.

51

Rezultă că noțiunea de OTS în sensul Regulamentului nr. 714/2009 se extinde la întreprinderile care exploatează doar o interconexiune transfrontalieră.

52

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la prima și la a doua întrebare că articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în sensul că se aplică unei întreprinderi care exploatează doar o interconexiune transfrontalieră.

53

Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în sensul că, atunci când un OTS exploatează doar o interconexiune transfrontalieră, costurile de exploatare și de întreținere a acesteia pot fi considerate investiții în rețea pentru menținerea sau pentru creșterea capacităților de interconexiune în sensul articolului 16 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din acest regulament.

54

Cu titlu introductiv, trebuie amintit, astfel cum reiese din titlul articolului 16 din Regulamentul nr. 714/2009, că dispozițiile acestui articol stabilesc un ansamblu de reguli legate de gestionarea congestiilor.

55

În ceea ce o privește, noțiunea de congestie este definită la articolul 2 alineatul 2 litera (c) din Regulamentul nr. 714/2009 drept o situație care rezultă dintr‑o lipsă de capacitate a interconexiunilor și/sau a sistemelor de transport implicate.

56

În acest cadru, articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 reglementează „veniturile care decurg din alocarea interconexiunii”.

57

Astfel cum reiese din articolul 1 litera (a) din Regulamentul nr. 714/2009, alocarea menționată a capacităților de interconexiune face obiectul unor principii armonizate care trebuie să permită stabilirea unor reguli echitabile pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică, în scopul de a ameliora concurența pe piața internă a energiei electrice. În temeiul punctului 2.1 din anexa I la regulamentul menționat, această alocare este efectuată sub formă de licitații.

58

Din interpretarea coroborată a ansamblului dispozițiilor citate la punctele 54-57 din prezenta hotărâre rezultă că, cu cât capacitatea disponibilă a interconexiunii în cauză este insuficientă în raport cu cererea, cu atât veniturile menționate la articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 se pot dovedi mai importante pentru OTS în cauză. Prin urmare, și astfel cum a subliniat domnul avocat general la punctul 43 din concluzii, OTS, în principiu, nu dispun de stimulente economice în sensul reducerii congestiilor.

59

Or, în vederea reducerii sau, cel puțin, a ținerii sub control a congestiei, articolul 16 alineatul (6) primul paragraf din Regulamentul nr. 714/2009 impune ca aceste venituri să fie utilizate, potrivit literei (a), pentru garantarea disponibilității reale a capacității alocate și/sau, potrivit literei (b), pentru menținerea sau pentru creșterea capacităților de interconexiune prin investiții în rețea, în special investiții în noi interconexiuni.

60

În speță, instanța de trimitere ridică mai precis problema domeniului de aplicare al articolului 16 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din Regulamentul nr. 714/2009.

61

După cum rezultă din cuprinsul acestei dispoziții, legiuitorul Uniunii a evidențiat necesitatea ca veniturile menționate la această dispoziție, inclusiv cele alocate menținerii interconexiunilor existente, să intre sub incidența unei „investiții”, indiferent că este vorba despre o investiție care permite creșterea capacităților de interconexiune sau despre o investiție care permite menținerea acestora. În această privință, punctul 6.6 din anexa I la Regulamentul nr. 714/2009 prevede că veniturile provenite din congestii și destinate unor asemenea investiții sunt alocate de preferință unor proiecte specifice desemnate în prealabil care contribuie la reducerea congestiei existente și care pot fi puse de asemenea în aplicare într‑un termen rezonabil, ținând seama în special de procedura de autorizare.

62

Prin urmare, costurile de exploatare și de întreținere a unei interconexiuni, întrucât nu constituie astfel de investiții, nu pot intra în domeniul de aplicare al articolului 16 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din Regulamentul nr. 714/2009.

63

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la a treia întrebare că articolul 16 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în sensul că, atunci când un OTS exploatează doar o interconexiune transfrontalieră, costurile de exploatare și de întreținere a acestei interconexiuni nu pot fi considerate investiții în rețea pentru menținerea sau pentru creșterea capacităților de interconexiune în sensul acestei dispoziții.

64

Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în sensul că, atunci când aceasta aplică dispoziția respectivă unui OTS care exploatează doar o interconexiune transfrontalieră, autoritatea națională de reglementare poate autoriza un astfel de OTS să își utilizeze veniturile provenite din congestii pentru a obține profit sau pentru exploatarea și întreținerea interconexiunii menționate.

65

Potrivit articolului 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009, veniturile provenite din congestii care nu pot fi utilizate în mod eficient pentru garantarea disponibilității reale a capacității alocate și/sau pentru menținerea sau pentru creșterea capacităților de interconexiune prin investiții în rețea, în special investiții în noi interconexiuni, pot fi utilizate, sub rezerva aprobării de către autoritățile de reglementare ale statelor membre implicate, până la o sumă maximă care urmează să fie decisă de aceste autorități, ca venit care trebuie luat în considerare de către autoritățile menționate la aprobarea metodologiei de calcul al tarifelor de rețea și/sau la stabilirea tarifelor de rețea.

66

În această privință, trebuie arătat, mai întâi, că, contrar OTS responsabili doar de o interconexiune, OTS care exploatează în același timp o interconexiune și un sistem de transport au, astfel cum rezultă din chiar modul de redactare a articolului 16 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din Regulamentul nr. 714/2009, posibilitatea de a investi nu numai în această interconexiune și/sau în interconexiuni noi, ci și în sistemul de transport însuși, în măsura în care, după cum implică noțiunea de congestie definită la articolul 2 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 714/2009, acest sistem se poate afla la originea unor probleme de congestie, din cauza lipsei de capacitate a acestuia.

67

În continuare, spre deosebire de OTS care exploatează doar o interconexiune, un OTS care exploatează și un sistem de transport percepe, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul nr. 714/2009, tarife privind accesul la sistemul menționat care, astfel cum reiese din articolul 17 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 714/2009, îi permit să acopere costurile de exploatare și de întreținere a interconexiunii pe care trebuie să le suporte. Aceste tarife pot, în plus, să permită OTS care le percep să își exercite activitatea pentru a obține profit.

68

În sfârșit, articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009 autorizează, în anumite condiții, OTS să își utilizeze veniturile provenite din congestii pentru a reduce cuantumul tarifelor de acces la rețea. Or, dat fiind că aceștia nu exploatează niciun sistem de transport și că, prin urmare, nu percep astfel de tarife, OTS care exploatează doar o interconexiune nu sunt în măsură să utilizeze veniturile acestora provenite din congestii în scopurile prevăzute la articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009.

69

Pentru a deduce consecințele diferențelor prezentate la punctele 66-68 din prezenta hotărâre, trebuie, în primul rând, să se ia în considerare alineatul (1) al articolului 16 din Regulamentul nr. 714/2009, potrivit căruia, printre altele, problemele de congestie a rețelei trebuie să fie abordate prin intermediul unor „soluții nediscriminatorii”. Dispoziția menționată reflectă principiul general al nediscriminării, consacrat în prezent la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

70

În consecință, alineatul (6) al articolului 16 din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în lumina alineatului (1) al acestui articol și a principiului menționat, astfel încă să se asigure că, în cadrul aplicării respectivului alineat (6), OTS care exploatează numai o interconexiune nu sunt supuși unui tratament discriminatoriu în raport cu cei care, în plus, gestionează un sistem de transport.

71

În al doilea rând, trebuie să se observe că articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în lumina considerentului (21) al acestui regulament, potrivit căruia se poate deroga de la normele privind utilizarea veniturilor provenite din congestii dacă natura specifică a interconexiunii în cauză justifică acest lucru.

72

În această privință, articolul 17 din Regulamentul nr. 714/2009 permite interconexiunilor noi să poată beneficia de o derogare de la articolul 16 alineatul (6) din acest regulament, impunând în același timp ca, în acest scop, să fie îndeplinite mai multe condiții specifice, printre care cea prevăzută la articolul 17 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat, referitoare la faptul că interconexiunea în cauză trebuie să se afle în proprietatea unei persoane fizice sau juridice separate de OTS în sistemele cărora se va construi această interconexiune.

73

Procedând astfel, legiuitorul Uniunii a intenționat ca, în ceea ce privește noile interconexiuni, să flexibilizeze domeniul de aplicare al obligațiilor care rezultă din articolul 16 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din Regulamentul nr. 714/2009, în special în cazul în care o interconexiune este gestionată de un OTS distinct de cele care gestionează sistemele legate de această interconexiune.

74

În plus, articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul nr. 714/2009, în temeiul căruia alineatul (1) din acest articol se aplică în cazul creșterilor semnificative de capacitate în interconexiunile existente, presupune că împrejurarea potrivit căreia interconexiunea în cauză este proprietatea unui OTS distinct de cei ale căror sisteme sunt legate de această interconexiune este relevantă și pentru a deroga de la normele, prevăzute la articolul 16 alineatul (6) din acest regulament, referitoare la utilizarea veniturilor provenite din congestii, obținute din interconexiuni existente.

75

În al treilea rând, articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul nr. 714/2009 impune ca problemele de congestie să fie abordate prin soluții „bazate pe mecanismele pieței”.

76

La rândul său, articolul 12 litera (a) din Directiva 2009/72 prevede, printre altele, că fiecare OTS trebuie să își poată exercita activitatea „în condiții [acceptabile din punct de vedere economic]”.

77

Or, diferențele indicate la punctele 66-68 din prezenta hotărâre, care există între un OTS care exploatează în același timp un sistem de transport și o interconexiune și cel care exploatează numai o interconexiune, sunt tocmai de natură să pună OTS care fac parte din această a doua categorie într‑o situație în care veniturile provenite din congestii pe care le percep să nu poată, astfel cum prevede articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009, să fie utilizate în mod eficient în scopurile menționate la literele (a) și/sau (b) de la primul paragraf al acestui alineat (6), în măsura în care alocarea tuturor veniturilor menționate în aceste scopuri ar avea drept consecință să împiedice OTS menționate să își continue activitatea în condiții acceptabile din punct de vedere economic, întrucât acestea nu pot face față costurilor de exploatare și de întreținere a interconexiunii și nu obțin un profit corespunzător.

78

Ținând seama de considerațiile prezentate în cuprinsul punctelor 69-77 din prezenta hotărâre, autoritățile naționale de reglementare care, după cum reiese din considerentul (24) al Regulamentului nr. 714/2009, au un rol important, contribuind la funcționarea corespunzătoare a pieței interne a energiei electrice, trebuie ca, atunci când aplică articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din acest regulament unui OTS care exploatează doar o interconexiune, să îi permită acestuia să își exercite activitatea în condiții acceptabile din punct de vedere economic, care să corespundă condițiilor pieței transportului de energie electrică, inclusiv prin realizarea unui profit adecvat, în special pentru a evita să fie discriminat în raport cu alți OTS în cauză. Dacă este necesar în astfel de scopuri, revine autorității menționate să autorizeze respectivul OTS, prin derogare de la dispozițiile articolului 16 alineatul (6) primul paragraf din Regulamentul nr. 714/2009, să utilizeze o parte din veniturile provenite din congestii pe care le percepe pentru a acoperi costurile legate de exploatarea și de întreținerea interconexiunii și pentru a obține un profit adecvat din activitatea sa.

79

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la a patra întrebare că articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 714/2009 trebuie interpretat în sensul că, atunci când o autoritate națională de reglementare aplică această dispoziție unui OTS care exploatează doar o interconexiune transfrontalieră, revine autorității menționate sarcina de a autoriza respectivul OTS să utilizeze o parte din veniturile sale provenite din congestii pentru a obține profit, precum și pentru exploatarea și pentru întreținerea interconexiunii, în scopul de a evita ca acesta să fie discriminat în raport cu alți OTS în cauză și de a asigura că acesta își poate exercita activitatea în condiții economice acceptabile, inclusiv prin obținerea unui profit corespunzător.

80

Prin intermediul celei de a cincea întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă, în condițiile precizate de această întrebare și în cazul în care articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul nr. 714/2009 se aplică unui OST care exploatează doar o interconexiune transfrontalieră, această dispoziție trebuie considerată contrară principiului proporționalității sau oricărui alt principiu general al dreptului Uniunii.

81

Din modul de redactare a acestei întrebări reiese că instanța de trimitere a adresat‑o numai în ipoteza în care răspunsurile la întrebările precedente ar presupune că un astfel de OTS nu are dreptul de a‑și utiliza veniturile provenite din congestii în scopul acoperirii costurilor sale de exploatare și de întreținere și/sau pentru a obține profit.

82

Or, având în vedere răspunsurile date de Curte la prima-a patra întrebare, nu este necesar să se răspundă la a cincea întrebare.

83

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară: