ECO/670
Comunicarea privind uniunea economiilor și a investițiilor
AVIZ
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu,
Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Uniunea economiilor și a investițiilor –
O strategie de stimulare a prosperității cetățenilor și a competitivității economice în UE
[COM(2025) 124 final]
|
Date de contact
|
eco@eesc.europa.eu
|
|
Administrator
|
Sergio LORENCIO MATALLANA
|
|
Data documentului
|
8/7/2025
|
Raportor: Petru Sorin DANDEA
|
Consilier:
|
Christian M. STIEFMUELLER (pentru raportor)
|
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 13/5/2025
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
|
|
Data adoptării în secțiune
|
4/7/2025
|
|
Rezultatul votului
(pentru/împotrivă/abțineri)
|
45/0/1
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
D/M/2025
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
|
Rezultatul votului
(pentru/împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE salută Comunicarea Comisiei intitulată „Uniunea economiilor și a investițiilor” și consideră că finalizarea acestei uniuni ar putea elibera o parte semnificativă a potențialului neexploatat al pieței unice. CESE observă că încercările anterioare de realizare a unei uniuni a piețelor de capital (UPC) nu au dus la progrese satisfăcătoare. Pentru a avea succes, uniunea economiilor și a investițiilor trebuie prevăzută, din concepție, cu următoarele obiective clare: oferirea de beneficii reale și tangibile cetățenilor și întreprinderilor din UE și finanțarea economiei reale, promovarea unei tranziții echitabile, asigurarea unei repartizări echitabile a costurilor, profiturilor și riscurilor și garantarea stabilității pe piața financiară.
1.2CESE constată că fragmentarea piețelor de capital din UE este unul dintre principalele obstacole în calea fluxului de capital eficient în cadrul pieței unice. CESE salută sugestia Comisiei de a pune accentul pe îmbunătățirea interoperabilității, interconectării și eficienței infrastructurii UE de tranzacționare și post-tranzacționare, prin valorificarea tehnologiilor de vârf. Consideră că piețele integrate necesită, de asemenea, o supraveghere integrată. Operatorii principalelor infrastructuri financiare transfrontaliere din UE ar trebui să fie plasați sub supravegherea paneuropeană a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), care ar trebui să fie dotată cu resurse adecvate pentru a-și îndeplini acest rol extins. CESE propune consolidarea în consecință a competențelor și capacităților ESMA.
1.3CESE sugerează ca eforturile UE să se axeze pe deficitul semnificativ de fonduri proprii, care privează atât întreprinderile de capital de risc pe termen lung, cât și investitorii de oportunități de a participa la crearea de valoare. Întreprinderile private, în special IMM-urile, ar trebui încurajate să își diversifice sursele de finanțare și să adopte structuri de capital mai reziliente și mai puțin îndatorate, esențiale pentru a permite asumarea de riscuri și inovarea. Piețele de capitaluri proprii, atât cele cotate la bursă, cât și cele necotate, ar trebui consolidate prin continuarea armonizării în cea mai mare măsură posibilă a legislației relevante privind societățile comerciale, insolvența și fiscalitatea.
1.4UE trebuie să își utilizeze mai bine resursele încă formidabile de cetățeni talentați și cu înaltă calificare, de instituții de vârf la nivel mondial în domeniul cercetării și al educației și de întreprinderi dinamice și inovatoare. Uniunea trebuie să inverseze „exodul creierelor” din rândul cercetătorilor și antreprenorilor inovatori și cu înaltă calificare, oferind stimulente convingătoare pentru ca antreprenorii și angajații să rămână și să lucreze în Europa.
1.5CESE consideră că este extrem de important să se prezinte o propunere convingătoare, prin care deponenții din UE să fie încurajați să devină investitori de retail și să participe activ la piețele de capital. Participarea investitorilor de retail la piețele de capital trebuie să fie determinată de cerere. În acest scop, investitorii ar trebui să aibă acces la o gamă cât mai largă de opțiuni de investiții sigure, rentabile, transparente și performante. O piață deschisă, dinamică și competitivă pentru serviciile de investiții transfrontaliere, inclusiv consultanță de investiții accesibilă și de înaltă calitate, este o condiție prealabilă necesară. Ar trebui explorate noi instrumente, cum ar fi un cont de economii și de investiții, însă ele nu vor fi adoptate decât dacă sunt îndeplinite condițiile prealabile menționate.
1.6CESE este de părere că pentru succesul uniunii economiilor și a investițiilor este nevoie de indicatori-cheie de performanță clari și transparenți și solicită Comisiei să definească și să publice un tablou de bord al acestora pentru a monitoriza progresele realizate în punerea în aplicare a uniunii economiilor și a investițiilor în timp. CESE recomandă stabilirea unui termen ambițios, dar realist, pentru finalizarea uniunii economiilor și a investițiilor, care să servească drept reper pentru măsurarea progreselor înregistrate.
2.Observații generale
2.1CESE salută Comunicarea Comisiei privind uniunea economiilor și a investițiilor și consideră că realizarea unei astfel de uniuni ar putea elibera o parte semnificativă a potențialului neexploatat al pieței unice. În prezent, în Europa, peste 10 000 de miliarde EUR sunt economisite în depozite bancare. CESE observă că încercările anterioare de realizare a unei uniuni a piețelor de capital (UPC) nu au dus la progrese satisfăcătoare. Pentru a avea succes de această dată, uniunea economiilor și a investițiilor trebuie prevăzută, din concepție, cu următoarele obiective clare: oferirea de beneficii reale și tangibile cetățenilor UE și întreprinderilor din Europa și finanțarea economiei reale, promovarea unei tranziții echitabile, asigurarea unei repartizări echitabile a costurilor, profiturilor și riscurilor și garantarea stabilității pe piața financiară.
2.2CESE își reiterează opinia, exprimată în mai multe avize anterioare, că aprofundarea piețelor de capital ale UE ar putea contribui la satisfacerea nevoilor de investiții pentru politicile de digitalizare, înverzire și apărare. Conform Busolei pentru competitivitate, UE are nevoie de sute de miliarde de euro de investiții suplimentare în fiecare an. Cu toate acestea, CESE reamintește că aceste fonduri rămân, înainte de toate, economiile cetățenilor europeni și că trebuie să se acorde atenția cuvenită investirii lor (i) în mod responsabil, în funcție de capacitatea fiecăruia de a evalua și de a-și asuma riscuri financiare, însoțită de măsuri privind alfabetizarea și educația financiară, precum și de o protecție adecvată a investitorilor, (ii) în mod rentabil, cu indicatori de cost și de performanță echitabili și transparenți, oferind în același timp randamente competitive, (iii) în mod liber, prin asigurarea accesului la o gamă cât mai largă de opțiuni de investiții transfrontaliere, și (iv) în concordanță cu obiectivele generale reprezentate de promovarea unei tranziții echitabile, asigurarea unei repartizări echitabile a costurilor, profiturilor și riscurilor și garantarea stabilității pe piața financiară.
2.3CESE constată că fragmentarea piețelor de capital din UE este unul dintre principalele obstacole în calea fluxului de capital eficient în cadrul pieței unice. CESE salută sugestia Comisiei de a pune accentul pe creșterea interoperabilității, interconectării și eficienței infrastructurilor de tranzacționare și post-tranzacționare din UE, prin valorificarea tehnologiei de vârf. CESE constată că ar trebui încurajată adoptarea de platforme tehnologice paneuropene, precum Target2 Securities (T2S) sau Smart Middleware Platform (SIMPL), pentru a facilita formarea de federații care să permită operatorilor de infrastructuri financiare să coopereze la nivel transfrontalier. CESE face trimitere la avizul său anterior și își reiterează recomandarea ca TS2 să fie extins în continuare, astfel încât să devină un depozitar central de titluri de valoare consacrat și paneuropean.
2.4CESE este de acord că integrarea supravegherii piețelor de capital la nivel european este un element esențial al uniunii economiilor și a investițiilor. Supravegherea operatorilor de infrastructuri de piață cu activități transfrontaliere semnificative, cum ar fi depozitarii centrali de titluri de valoare și contrapărțile centrale, ar trebui să fie transferată treptat către ESMA. Capacitatea ESMA de a prelua această sarcină integral sau parțial va fi posibilă numai dacă i se alocă resursele financiare și umane necesare. Ar trebui întreprinse reforme ale guvernanței ESMA și ale relației sale cu autoritățile naționale competente, pentru a pregăti o nouă etapă potențială în integrarea supravegherii, odată ce vor fi îndeplinite condițiile adecvate.
2.5CESE sugerează ca eforturile UE să vizeze în principal remedierea deficitului semnificativ de fonduri proprii, din cauza căruia întreprinderile sunt private de capital de risc pe termen lung, iar investitorii de oportunități de a participa la crearea de valoare. Pentru a avea succes, măsurile trebuie să abordeze deficiențele atât pe partea ofertei, cât și pe partea cererii. În ceea ce privește oferta, atât emisiunea, cât și accesul transfrontalier la piețele de capital ale statelor membre trebuie să presupună mai puține sarcini administrative și să devină mai fluide, iar instrumentele de capitaluri proprii ale întreprinderilor din UE trebuie să poată fi comercializate în mod liber dincolo de frontierele statelor membre. Ar putea fi necesară armonizarea într-o mai mare măsură a legislației privind societățile comerciale, insolvența și fiscalitatea, precum și a normelor de raportare financiară pentru raportarea statutară, care ar trebui promovate în toate statele membre, prin introducerea Standardelor internaționale de raportare financiară. Această armonizare ar trebui să se facă în cea mai mare măsură posibilă, dar asupra ei trebuie să se convină într-un mod transparent și responsabil din punct de vedere democratic, având în vedere natura sa sensibilă din punct de vedere economic și social. În ceea ce privește cererea, europenii și gospodăriile lor ar trebui să aibă acces la o gamă mai largă de produse de investiții bine reglementate, rentabile, transparente și performante, care să ofere opțiuni de investiții pe o bază paneuropeană. Ar trebui explorate instrumente specifice, cum ar fi un cont de economii și investiții, dar ele nu ar trebui introduse decât dacă sunt îndeplinite condițiile prealabile menționate mai sus.
2.6Fără un nivel adecvat de alfabetizare financiară, investitorii de retail ar putea risca să piardă sume semnificative dacă ar începe brusc să investească direct pe piețele de capital. Prin urmare, trebuie să se mărească nivelul de alfabetizare în rândul investitorilor de retail, de exemplu prin utilizarea fondurilor naționale și ale UE. Materialele informative prevăzute de lege cu privire la produsele financiare, cum ar fi prospectele și documentele cu informații esențiale, trebuie să ofere informații complete – inclusiv informații privind drepturile persoanelor în calitate de investitori și consumatori – într-un format accesibil și ușor de utilizat. Strategia ar trebui să se axeze pe dezvoltarea cunoștințelor investitorilor de retail cu privire la diferitele clase de risc, diferitele instrumente financiare și practicile de investiții prudente. Cu toate acestea, CESE observă că alfabetizarea financiară nu ar trebui considerată un substitut pentru menținerea unei protecții juridice solide a deponenților, a investitorilor de retail și a consumatorilor în general.
2.7Trebuie acordată atenție deosebită tinerilor, pentru dezvoltarea unor capacități solide de luare a deciziilor financiare încă de la o vârstă fragedă și pentru prevenirea supraîndatorării, pentru promovarea unei planificări financiare responsabile în vederea unei bunăstări financiare pe termen lung și pentru asigurarea unei educații financiare de înaltă calitate, în conformitate cu poziția unică pe care o au tinerii în ecosistemele de investiții. Tinerii investitori sunt deosebit de dornici să se implice în noi oportunități financiare, dar sunt, de asemenea, vulnerabili și expuși în mod disproporționat la dezinformare financiară și la produse cu risc ridicat. Pentru a-i proteja, UE ar trebui să asigure o protecție solidă a consumatorilor, inclusiv prin garanții la nivel de platformă, programe educative de inițiere pentru investitorii începători și limitări ale promovării instrumentelor financiare speculative. Dat fiind interesul puternic al tinerilor europeni pentru investițiile sociale și durabile, aceste priorități ar trebui să se reflecte mai pregnant în propunerile Comisiei. În plus, este esențial să se colecteze la nivelul UE date privind comportamentul tinerilor în materie de economisire și investiții, pentru a asigura o viitoare reglementare bazată pe dovezi și un răspuns elocvent la nevoile tinerilor.
2.8CESE consideră că investitorii instituționali, în special administratorii de active, asigurătorii și fondurile de pensii vor continua să joace un rol esențial în canalizarea fondurilor de la gospodării către piețele de capital. Datorită economiilor lor de scară, investitorii instituționali pot investi într‑o gamă mai largă de piețe de capital și instrumente, oferind astfel investitorilor un grad de diversificare. Reglementați și supravegheați corespunzător, investitorii instituționali ar trebui, de asemenea, să asigure nivelul de protecție necesar pentru participanții pe care îi reprezintă. Cu toate acestea, CESE constată că comisioanele ridicate, informațiile necorespunzătoare despre produse și randamentul dezamăgitor al investițiilor i-au descurajat adesea pe investitorii de retail să investească pe piețele de capital. Prin urmare, CESE sprijină apelul lansat de Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere (AES) de a se revizui cadrul de reglementare a acestor produse, de a se depune eforturi în vederea asigurării unei transparențe și siguranțe sporite pentru investitori și de a se asigura un nivel superior de armonizare a normelor privind distribuția produselor.
2.9CESE este de acord cu propunerea Comisiei de a aplica un tratament fiscal preferențial investitorilor de retail, dar atrage atenția că măsura ar fi dificil de pus în aplicare ca urmare a diferențelor foarte mari dintre sistemele fiscale din UE. Sistemul fiscal al UE este fragmentat și, în special în ceea ce privește impozitele directe, este reglementat la nivel național. S-ar putea analiza viabilitatea și acceptarea măsurilor armonizate, într-un mod restrâns și direcționat. CESE salută inițiativa „Finance Europe”, lansată în iunie 2025 de șase state membre, în vederea promovării investițiilor europene printr-o etichetă paneuropeană a produselor de economisire. Prin aceste eforturi se urmărește consolidarea integrării pe piețele financiare ale UE, caracterizate de fragmentare, și se sprijină obiectivul mai vechi al creării unei uniuni a economiilor și a investițiilor.
2.10CESE este de acord cu obiectivul de a promova dezvoltarea pensiilor suplimentare, dar consideră că acestea nu trebuie să înlocuiască sistemele publice de pensii. Ar trebui promovată înscrierea automată în sisteme de pensii suplimentare, sub rezerva unor structuri de comisioane reglementate adecvat și transparente și astfel încât participanții să continue să își facă singuri alegerile în materie de economii pentru pensii și să aibă o privire de ansamblu constantă asupra rezultatelor investițiilor. Reglementările privind sistemele private de pensii suplimentare ar trebui să asigure o protecție adecvată a participanților la aceste fonduri, în special împotriva expunerii la riscuri prea mari sau la alte investiții neindicate. CESE pune în evidență că politica în domeniul pensiilor are, în primul rând, obiectivul de politică socială de a asigura cea mai bună securitate socială posibilă pentru lucrătorii în vârstă. Sistemele publice de pensii sunt cea mai bună modalitate de a îndeplini acest mandat sociopolitic. În acest sens, consideră că extinderea și consolidarea sistemelor de pensii de serviciu (pilonul 2), convenite prin negociere colectivă, sub rezerva unei contribuții minime din partea angajatorilor, și supravegheate de un organism public care pune în aplicare orientări obligatorii și durabile în materie de investiții, ar putea fi o soluție, cu condiția ca acest lucru să se facă într-un mod care să completeze sistemele publice de pensii și nu să le submineze.
2.11Atractivitatea și viabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii suplimentare finanțate din capital pentru titularii individuali ai unui cont de economii depind, în cele din urmă și mai presus de toate, de performanța unei investiții, care este determinată de modul în care este gestionată și de rentabilitatea sa. Pentru o acceptare mai largă a sistemelor de pensii finanțate prin capitalizare în UE, este esențial să se acorde mai multă atenție restructurării ofertei, care este în prezent fragmentată, variind de la un stat membru la altul. În unele state membre, contribuțiile obligatorii la sistemele de pensii suplimentare sunt utilizate pentru a crea un fond special de economii individuale pentru pensie, pentru care sectorul public furnizează servicii centralizate, de exemplu prin agregarea cererii și furnizarea accesului centralizat la o gamă largă de produse de investiții. CESE invită Comisia și statele membre să examineze astfel de modele în mod structurat și să ia în considerare măsuri care să încurajeze statele membre să adopte bune practici în acest domeniu.
2.12CESE reiterează că mobilizarea resurselor financiare publice trebuie să fie însoțită de cea a resurselor financiare private. Prin urmare, recomandă crearea, cu ocazia următorului cadru financiar multianual (CFM), a unui fond de investiții al UE pentru competitivitate și reziliență. Comitetul consideră că un astfel de fond de investiții al UE ar trebui să fie finanțat printr-o combinație de resurse, inclusiv contribuții ale statelor membre, noi resurse proprii și emisiuni comune de titluri de creanțe ale UE; acest din urmă instrument – un instrument inovator – a fost utilizat cu succes în timpul pandemiei de COVID-19 și ar putea fi repetat în viitor pentru finanțarea competitivității durabile și a rezilienței pieței unice. În acest context, CESE reiterează și sprijină pe deplin solicitarea Comisiei ca Consiliul „să reia de urgență lucrările pe tema noilor resurse proprii”.
2.13CESE consideră că este posibilă sprijinirea proiectelor cu risc ridicat și a celor de tranziție pe termen lung, prin consolidarea și extinderea capacității Băncii Europene de Investiții (BEI), a Fondului european de investiții și a băncilor și instituțiilor naționale de promovare. În special, investițiile în capitaluri proprii ale entităților publice și private reprezintă o alternativă centrală de finanțare pentru întreprinderile nou-înființate, cele în curs de extindere și cele consacrate și rămân o resursă insuficient exploatată care poate consolida competitivitatea UE. CESE consideră că atât UE, cât și statele sale membre pot încuraja dezvoltarea fondurilor paneuropene de capital de risc, prin furnizarea de garanții și, mai ales, prin investiții directe. Experiența unor state membre a dovedit că sprijinul public, inclusiv investițiile directe și un sistem solid de garanții, poate accelera dezvoltarea sectorului capitalului de risc. Cu toate acestea, trebuie luate măsuri pentru a garanta că riscurile sunt repartizate echitabil între investitorii din sectorul public și cei din sectorul privat, astfel încât sectorul public să nu își asume o parte disproporționată din riscuri.
2.14Legislația fiscală și cerințele de solvabilitate existente în statele membre favorizează finanțarea întreprinderilor prin operațiuni de credit, în detrimentul operațiunilor de finanțare pe piețele de capital. CESE consideră că acesta este un element care descurajează dezvoltarea și integrarea piețelor europene de capital. În vederea eliminării tendinței de favorizare a finanțării prin îndatorare, solicită adoptarea unor sisteme fiscale mai echilibrate, fără a se aduce atingere repartizării echitabile a sarcinii fiscale sau integrității bazelor de impozitare ale statelor membre în general. În cadrul acestui proces, Comisia ar trebui să prezinte o versiune revizuită a inițiativei referitoare la indemnizația pentru reducerea favorizării îndatorării, prin care să încurajeze statele membre să promoveze reformele necesare. În plus, normele locale de raportare financiară împiedică investițiile transfrontaliere și finanțarea întreprinderilor mai mari, mijlocii și mai mici prin finanțarea din capitaluri proprii. Utilizarea unor norme comune de raportare financiară pentru raportarea statutară în toate statele membre ar putea contribui la extinderea posibilităților de finanțare pentru întreprinderile locale, prin atragerea de investitori transfrontalieri de capital, de exemplu.
2.15Pentru a evita repetarea problemelor întâmpinate cu UPC și uniunea bancară, CESE recomandă statelor membre și Parlamentului European să sprijine inițiativele Comisiei privind uniunea economiilor și a investițiilor. Date fiind contextul geopolitic mondial și nevoia presantă de generare a capitalului necesar pentru finanțarea întreprinderilor europene și a Planului de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030”, este din nou urgent să se realizeze uniunea economiilor și a investițiilor.
3.Observații specifice
3.1La sfârșitul anului 2022, în SEE existau 310 spații de tranzacționare a titlurilor de valoare, între care 128 de piețe reglementate, 152 de sisteme multilaterale de tranzacționare (SMT) și 30 de sisteme organizate de tranzacționare (SOT). Pentru post-tranzacționare, în UE existau 18 piețe de compensare și 21 de piețe de decontare. Această fragmentare împiedică crearea unor fonduri de investiții aprofundate și lichide, care ar fi necesare pentru a finanța întreprinderile din UE în condiții favorabile și competitive la nivel internațional și a genera oportunități de investiții atractive pentru investitorii din UE. CESE recunoaște progresele realizate deja cu inițiative precum Target2 Securities (T2S), sistemul centralizat de raportare și punctul unic de acces european (ESAP) și salută sugestia Comisiei de a pune accentul pe îmbunătățirea interoperabilității, interconectării și eficienței infrastructurilor de tranzacționare și post‑tranzacționare din UE, prin valorificarea tehnologiilor de ultimă generație.
3.2CESE subliniază că unul dintre obstacolele cu care se confruntă deponenții europeni atunci când doresc să aibă acces la piață este absența instrumentelor financiare care permit investiții mici de capital. Este necesară diversificarea instrumentelor de investiții pentru a oferi acces investitorilor de retail. CESE constată că un cont paneuropean de investiții și economii, inspirat din modelele de succes deja testate în unele state membre, ar putea contribui semnificativ la facilitarea accesului investitorilor de retail la piețele de capital, cu condiția ca aceste produse să fie bine reglementate, rentabile, transparente și performante și să ofere acces egal la o gamă cât mai largă de piețe din Europa și din alte părți ale lumii și atâta vreme cât investitorii și, în general, consumatorii sunt protejați în mod adecvat.
3.3CESE este de acord cu Comisia cu privire la barierele care împiedică integrarea piețelor de capital. Orice strategie va putea genera rezultate semnificative numai dacă este axată pe nevoile specifice ale start-upurilor din sectoare inovatoare care se bazează pe atragerea și păstrarea personalului specializat și cu înaltă calificare. UE trebuie să inverseze „exodul creierelor” din rândul cercetătorilor și antreprenorilor inovatori și cu înaltă calificare spre alte locuri și ar trebui, prin urmare, să dezvolte un model aparte. Întreprinderile aflate la început de drum ar trebui încurajate să extindă participarea deplină și echitabilă la valoarea creată prin efortul colectiv, oferind acțiuni tuturor angajaților permanenți, cu normă întreagă. CESE este conștient că dreptul muncii și legislația fiscală rămân sub controlul statelor membre și recunoaște acest lucru. Cu toate acestea, ar trebui avute în vedere stimulente fiscale armonizate, de exemplu în ceea ce privește câștigurile de capital din acțiunile angajaților.
3.4CESE consideră că dezvoltarea, în cadrul unui proiect public-privat, a unei întreprinderi europene care să ofere servicii integrate de cloud computing și o infrastructură tehnică rezistentă și autonomă pentru uniunea economiilor și a investițiilor ar putea fi esențială pentru o mai bună integrare a piețelor de capital și a sistemului bancar. Este bine cunoscut că, atunci când statele europene au alocat în comun resurse pentru dezvoltarea de companii sau proiecte, acestea au avut succes. În prezent, chiar și cele mai mari instituții de creditare, băncile europene sistemice, utilizează servicii de cloud oferite de operatori mondiali de platforme, de cele mai multe ori americani, ceea ce ar putea reprezenta, de asemenea, o problemă de securitate.
3.5CESE este de părere că pentru succesul uniunii economiilor și a investițiilor este nevoie de indicatori-cheie de performanță clari și transparenți și solicită Comisiei să definească și să publice un tablou de bord al lor pentru a monitoriza progresele realizate în punerea în aplicare a uniunii economiilor și a investițiilor în timp. Printre potențialii indicatori-cheie de performanță s-ar putea număra (i) creșterea volumelor de investiții transfrontaliere de retail, (ii) reducerea costurilor medii de tranzacționare pe piața de capital, (iii) numărul de start-upuri care utilizează instrumente paneuropene de capitaluri proprii, (iv) capitalul mobilizat de IMM-uri prin intermediul piețelor publice și de risc și (v) rata de progres a armonizării juridice în domeniul insolvenței și al impozitului reținut la sursă. CESE recomandă stabilirea unui termen ambițios, dar realist, pentru finalizarea uniunii economiilor și a investițiilor, care să servească drept reper pentru măsurarea progreselor înregistrate.
Bruxelles, 4 iulie 2025
Președintele Secțiunii pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Ioannis VARDAKASTANIS
_____________