SOC/837
Uniunea competențelor
AVIZ
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor:
Uniunea competențelor
[COM(2025) 90 final]
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor:
Planul de acțiune privind competențele de bază
[COM(2025) 88 final]
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor –
Un plan strategic pentru educația în domeniul STEM:
competențe pentru competitivitate și inovare
[COM(2025) 89 final]
|
Date de contact
|
SOC@eesc.europa.eu
|
|
Administratoare
|
Sabrina BORG și Ana DUMITRACHE
|
|
Data documentului
|
4/7/2025
|
Raportoare: Tatjana BABRAUSKIENĖ
Mariya MINCHEVA
Justyna Kalina OCHĘDZAN
|
Consilieri
|
Robert PLUMMER (pentru raportoarea Grupului I)
Agnes ROMAN (pentru raportoarea Grupului II)
Andrei FRANK (pentru raportoarea Grupului III)
|
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 6 martie 2025
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
|
|
Data adoptării în secțiune
|
27/6/2025
|
|
Rezultatul votului
(pentru/împotrivă/ abțineri)
|
77/00/00
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
D/M/YYYY
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
|
Rezultatul votului
(pentru/împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1Concluzii și recomandări
1.1Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază importanța strategică a unei educații de înaltă calitate și favorabile incluziunii și a unei forțe de muncă calificate, ca piatră de temelie pentru competitivitatea, coeziunea socială și dezvoltarea durabilă a Europei. Abordarea provocărilor actuale – de exemplu, lacunele și neconcordanțele persistente în materie de competențe, penuria de forță de muncă și atragerea cadrelor didactice și a formatorilor – necesită reforme și investiții sistemice îndrăznețe în sisteme de educație și formare favorabile incluziunii și de înaltă calitate.
1.2CESE sprijină obiectivele ambițioase care stau la baza uniunii competențelor. Cu toate acestea, subliniază că succesul depinde de guvernanța eficace și cooperativă, de finanțarea adecvată și de reprezentarea incluzivă a partenerilor sociali, a autorităților naționale și a altor părți interesate, printre care organizațiile societății civile, profesorii și cursanții.
1.3Decalajele în materie de productivitate și inovare din Europa necesită un nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește dezvoltarea unor talente de talie mondială în domeniile STEM și IA. Promovarea incluziunii și abordarea stereotipurilor de gen în ceea ce privește accesul la profesii și la educație și formare sunt importante.
1.4Următoarea perioadă de programare trebuie să asigure un buget puternic și specific pentru educație, formare și dezvoltarea competențelor. CESE solicită Comisiei și statelor membre să asigure creșterea investițiilor publice și o mai bună utilizare a fondurilor UE pentru a consolida sistemele de învățământ la toate nivelurile.
1.5Uniunea competențelor trebuie să fie aliniată la Spațiul european al educației (SEE) și să se bazeze pe principiile Pilonului european al drepturilor sociale, pentru a garanta că orice persoană are dreptul și acces la o educație incluzivă și de înaltă calitate și la o calificare formală, indiferent dacă locuiește într-o zonă urbană sau rurală.
1.6Abordarea deficitului persistent de forță de muncă și de competențe în tranziția digitală și tranziția verde, în special în sectoare strategice precum producția digitală, hidrogenul verde, securitatea cibernetică și ocupațiile legate de tranziția verde (montatori de izolații termice, tehnicieni HVAC, instalatori în domeniul fotovoltaic etc.), necesită ecosisteme de formare specifice sectorului.
1.7CESE solicită îmbunătățirea calității, a incluziunii, a atractivității, a eficacității și a accesului la educație și formare profesională (educație și formare profesională inițială și educație și formare profesională continuă) și la învățarea în rândul adulților, dezvoltarea ofertei de competențe de bază și de competențe-cheie pentru toți, precum și un acces mai incluziv la perfecționare și recalificare de calitate și eficace.
1.8Portabilitatea competențelor între statele membre și permeabilitatea dintre parcursurile de educație și formare ar trebui consolidate, respectând competențele ministerelor, ale partenerilor sociali și ale părților interesate relevante în definirea calificărilor și recunoașterea atât a profesiilor reglementate, cât și a celor nereglementate.
1.9Europa trebuie să devină mai atractivă pentru talente din întreaga lume. Acest lucru necesită proceduri administrative simplificate, facilitarea eliberării vizelor și proceduri accelerate pentru migranții calificați în sectoare strategice, asigurându-le în același timp un acces egal și echitabil la muncă pe piața muncii din UE.
1.10Este esențial să se acorde sprijin adaptat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). În centrul strategiilor în materie de competențe trebuie să se afle măsurile specifice pentru femei și persoanele defavorizate în materie de educație și formare și pe piața forței de muncă, de exemplu, îmbunătățirea aptitudinilor de bază și a competențelor-cheie ale acestora, inclusiv a competențelor cetățenești și a alfabetizării financiare.
1.11CESE consideră că este necesar ca inovarea să fie introdusă în educație, printre altele ca urmare procesului de digitalizare în curs de desfășurare, care influențează în mod semnificativ modul în care învățăm.
1.12CESE îndeamnă Comisia să propună agende separate ale UE pentru profesori și formatori, consultându-se cu organizațiile profesionale relevante care reprezintă cadrele didactice, să recomande statelor membre acțiuni eficace pentru a spori atractivitatea acestor profesii prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, prevăzând, printre altele, posibilitatea de a oferi salarii atractive, dezvoltare și recunoaștere profesională, respectându-se totodată competențele naționale, inclusiv autonomia partenerilor sociali, după caz. Aceste măsuri pot fi sprijinite de un viitor program Erasmus +, conceput în comun cu profesori, care să țină seama mai bine de necesitatea de a îmbunătăți accesul la o platformă multilingvă a UE care să susțină dezvoltarea profesională continuă (DPC) recunoscută a tuturor profesorilor în materie de pedagogie, leadership și valori UE, precum și mobilitatea pe teritoriul UE, ca formă recunoscută de DPC.
1.13Trebuie abordată fragmentarea guvernanței în politicile de educație și formare. CESE sugerează simplificarea guvernanței spațiului european al educației prin instituirea unui Comitet consultativ la nivel înalt pentru educație, care să înlocuiască grupurile informale și să se concentreze pe subiecte transversale și pe aspecte specifice sectorului educațional împreună cu toate părțile interesate relevante din domeniul educației, precum și a unui grup consultativ dedicat profesiei de cadru didactic.
1.14CESE subliniază necesitatea unor definiții mai clare (de exemplu, învățarea în rândul adulților), a unor criterii de referință mai solide (de exemplu, în ce privește participarea la învățare în rândul adulților, dobândirea de competențe de bază – inclusiv un obiectiv privind competențele cetățenești) și a unor date și statistici fiabile, comparabile, defalcate în funcție de gen și de vârstă.
1.15Recomandările privind educația și competențele ar trebui pe deplin integrate în procesul semestrului european, punând accentul în mod corespunzător pe învățarea pe tot parcursul vieții eficace și favorabilă incluziunii și pe tranzițiile echitabile pe piața forței de muncă.
1.16Sprijinul financiar sau subvențiile pentru angajatori ar trebui să vizeze domeniile în care sunt cele mai necesare și ar putea varia de la stimulente fiscale la o mai bună utilizare a achizițiilor publice, respectând condiționalitățile sociale, pentru a îmbunătăți soluțiile precum finanțarea specifică.
1.17Alfabetizarea în domeniul IA ar trebui recunoscută ca o competență-cheie și integrată în strategii mai ample de învățare pe tot parcursul vieții. Prevenirea intervenției unor prejudecăți de gen în algoritmi ar trebui integrată în politicile educaționale.
2Observații generale
2.1CESE salută inițiativa Comisiei Europene intitulată „Uniunea competențelor”. Este esențial ca populația europeană de astăzi să dispună de o gamă largă de aptitudini și competențe și de o înțelegere clară a drepturilor sale democratice și a drepturilor lucrătorilor.
2.2CESE sprijină accentul pus de inițiativă pe stimularea competitivității, a inovării, a continuității activității și pe crearea de locuri de muncă de calitate. Formarea și dezvoltarea competențelor trebuie, de asemenea, să contribuie la progresul social și la durabilitatea democratică, la egalitatea de gen și la accesul egal la educație de înaltă calitate pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale, indiferent de vârstă. O forță de muncă calificată este o componentă esențială a competitivității. Este important ca accesul la formare să fie legat de crearea de locuri de muncă sigure, bine plătite și durabile, de oportunități de carieră, susținute de condiții de muncă echitabile și de o protecție socială solidă.
3Componentele-cheie ale Uniunii competențelor
Dezvoltarea competențelor pentru viață prin intermediul unei baze educaționale solide
3.1Competențele de bază sunt esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții, însă provocările sunt rezultatele slabe cu care se confruntă învățământul profesional, învățământul terțiar și cursanții adulți. În plus, programele de formare profesională sunt adesea nealiniate la cerințele în schimbare rapidă în materie de competențe. Agilitatea acestora trebuie promovată de politicile europene, respectându-se totodată competențele naționale și angajamentele partenerilor sociali și ale părților interesate.
3.2Deficitul de forță de muncă calificată afectează toate sectoarele, atât întreprinderile mici, cât și întreprinderile mari, inclusiv întreprinderile sociale, și impune constrângeri activităților economice, creșterii economice și progresului social. Competențele, calificările, ocuparea forței de muncă, mutațiile în natura muncii și dezvoltarea unei piețe a muncii incluzive au făcut obiectul a numeroase avize ale CESE, care sunt încă relevante.
3.3Pentru a-și realiza întregul potențial, Uniunea competențelor trebuie să fie modelată într-un cadru coerent și ambițios, care să echilibreze nevoile strategice ale economiei cu nevoile și aspirațiile persoanelor, care evoluează în timp. Deși urmărește cu strictețe competențele naționale, finanțarea specifică din partea UE pentru Uniunea competențelor necesită coordonare pentru a răspunde obiectivelor generale ale UE.
3.4CESE a subliniat că ar trebui să se acorde o atenție deosebită persoanelor cu competențe reduse și slab calificate, persoanelor în vârstă, lucrătorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv din zonele rurale și urbane.
3.5Pe măsură ce tranziția verde și cea digitală remodelează societatea, o abordare holistică a dezvoltării competențelor ar trebui să se extindă dincolo de competențele tehnice pentru a include aptitudini transversale și competențe-cheie, punând accentul pe STIAM, esențiale atât pentru calificarea profesională, cât și pentru implicarea civică activă. Ar trebui să se pună un accent mai mare pe competențele antreprenoriale la toate nivelurile educaționale și pe creșterea alfabetizării financiare.
3.6Politicile educaționale ar trebui, de asemenea, să ia în considerare sănătatea mintală, igiena digitală și identificarea și eliminarea prejudecăților algoritmice, o abordare necesară pentru a preveni violența în lumea virtuală, îndreptată, printre altele, împotriva femeilor, a persoanelor LGBTQI, a migranților sau a altor grupuri defavorizate, ținând seama, totodată, de legislația națională în vigoare în acest domeniu.
3.7Pentru a îmbunătăți dobândirea de abilități STEM în Europa, CESE subliniază că este important să se încurajeze creșterea numărului de femei care urmează studii în aceste domenii. Este esențial să se abordeze stereotipurile de gen și să se comunice mai bine oportunitățile de carieră care decurg din studiile efectuate în domeniile STEM. După cum susține Centrul Comun de Cercetare
, acest aspect ar putea fi abordat și din perspectiva mai cuprinzătoare a STIAM.
3.8CESE apreciază atenția sporită de care se bucură îmbunătățirea calității și accesibilitatea învățământului superior și cercetării din UE. El subliniază importanța dezvoltării echitabile a carierei în rândul personalul academic, inclusiv pentru cercetătorii aflați la începutul carierei.
Perfecționare și recalificare pentru dobândirea de competențe orientate spre viitor
3.9În UE, doar 39,5 % dintre adulți se implică anual în activități de învățare în rândul adulților, o rată inferioară obiectivului stabilit de Pilonul european al drepturilor sociale. Exactitudinea statisticilor este esențială. Sunt necesare date defalcate pe criterii de gen și vârstă pentru ca statele membre să își intensifice activitățile de informare și să îmbunătățească serviciile de orientare gratuită și de înaltă calitate în materie de carieră și de formare, pe tot parcursul vieții profesionale, precum și să valideze învățarea informală și non-formală pentru a recunoaște diversele parcursuri de dezvoltare a competențelor. Trebuie să se acorde o atenție deosebită formării tinerilor și formării intergeneraționale. CESE recomandă o dezbatere deschisă despre Rezoluția Consiliului privind orientarea pe tot parcursul vieții și un angajament reînnoit de validare și recunoaștere a învățării non-formale și informale.
3.10CESE ia act de accesul inegal la perfecționare și recalificare în întreprinderi. Consideră că Uniunea competențelor este vitală pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, permițând atât lucrătorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și angajatorilor, să utilizeze timp și resurse adecvate pentru formare. Este necesar să se pună un accent mai puternic pe ecosistemele de formare specifice industriei, producția digitală, hidrogenul verde, securitatea cibernetică și ocupațiile legate de tranziția verde (montatori de izolații termice, tehnicieni HVAC). În plus, tranziția de la școală la piața forței de muncă este din ce în ce mai lungă și mai incertă, ceea ce face ca punerea deplină în aplicare a Garanției pentru tineret să fie esențială.
3.11CESE recunoaște necesitatea ca Uniunea competențelor să reflecte responsabilitatea comună, în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea, a guvernelor, a partenerilor sociali, a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, a furnizorilor de formare fără scop lucrativ și a sectoarelor industriale. Sprijinul pentru fondurile de formare ale partenerilor sociali și subvențiile pentru angajatori trebuie direcționate acolo unde sunt cel mai necesare. Acest sprijin poate include stimulente fiscale și achiziții publice îmbunătățite, respectând în același timp condițiile sociale pentru a spori finanțarea specifică care completează finanțarea UE pentru competențe.
3.12Proiectul-pilot propus privind Garanția de competențe, alături de conturile personale de învățare pe tot parcursul vieții, microcertificări și perfecționarea STEM prin intermediul cursurilor intensive (bootcamps), oferă oportunități valoroase. CESE pledează pentru extinderea accesului la formare, în special pentru lucrătorii din sectoarele expuse riscului de restructurare sau de reducere a personalului.
3.13CESE subliniază rolul unui sprijin specific prin intermediul inițiativelor menționate pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, cu subvenții dedicate participării lor la formare, inclusiv pentru femeile din sectoarele în care există disparități de gen.
3.14Este nevoie de sprijin pentru IMM-uri, pentru a facilita dezvoltarea politicii lor de formare și dezvoltare în domeniul capitalului uman. Ar fi important să se sprijine punerea în comun a resurselor IMM-urilor care se confruntă cu provocări specifice pentru a-și putea înlocui lucrătorii pe perioada formării lor. De asemenea, este esențial să se îmbunătățească recunoașterea formării non-formale și informale oferite la locul de muncă în cadrul IMM-urilor. Entitățile din economia socială se confruntă, de asemenea, cu provocări specifice și au nevoie de sprijin pentru a-și alinia mai bine politica de formare și dezvoltare a capitalului uman.
Circulația și repartizarea competențelor pentru valorificarea întregului potențial al pieței unice
3.15Educația și formarea sunt în primul rând responsabilități naționale, cerințele în materie de competențe și calificări fiind actualizate prin dialog cu partenerii sociali. Inițiative precum alianțele europene ale școlilor, diplomele EFP, centrele de excelență profesională și diplomele europene în învățământul superior și inginerie, împreună cu promovarea competențelor STEM în cadrul ESCO, ar trebui să vizeze consolidarea sistemelor naționale de învățământ, respectând în același timp rolurile actorilor naționali în dezvoltarea acestora.
3.16Calificările sunt esențiale pentru recunoașterea formării și pentru mobilitate. Este esențial să se mențină standardele de calitate și să se simplifice recunoașterea calificărilor profesionale ale profesiilor reglementate și nereglementate. Statele membre ar trebui să evite crearea de bariere care să împiedice mobilitatea forței de muncă, cum ar fi cerințele administrative excesive. Comisia Europeană ar putea facilita învățarea reciprocă privind recunoașterea calificărilor prin activități inter pares.
3.17În ceea ce privește Inițiativa privind portabilitatea competențelor, este esențial să se respecte rolurile partenerilor sociali în definirea cerințelor de calificare pentru profesiile reglementate și procesele de recrutare și în analizarea competențelor nereglementate. CESE consideră că inițiativa are potențial și solicită continuarea discuțiilor între guverne, partenerii sociali și părțile interesate pentru a lua în considerare extinderea listei profesiilor reglementate recunoscute automat și crearea unor cadre comune de formare în temeiul Directivei 2005/35 și a aborda barierele care împiedică punerea sa în aplicare.
Atragerea și păstrarea competențelor din țările terțe pentru abordarea deficitului de competențe și dezvoltarea talentelor de vârf în Europa
3.18Atragerea de talente în UE trebuie sprijinită prin simplificare administrativă, facilitarea eliberării vizelor și proceduri accelerate pentru migranții calificați în sectoare strategice, asigurându-le în același timp un acces egal și echitabil la muncă pe piața muncii din UE. Acest demers este necesar și pentru atragerea cercetătorilor. În acest sens, CESE așteaptă cu interes ocazia de a formula observații cu privire la viitoarea strategie în materie de vize. „Programele de formare pentru angajare” ar oferi un sprijin valoros angajatorilor în găsirea competențelor de care au nevoie. Pentru a evita exodul creierelor, migrația circulară poate fi un instrument util.
Investiții în educație și competențe
3.19CESE este de acord că „educația și competențele reprezintă o investiție, nu un cost”. Cu toate acestea, constrângerile bugetare ale UE care limitează capacitatea statelor membre de a crește cheltuielile publice reprezintă o amenințare la adresa finanțării adecvate a educației și formării.
3.20Agenda ambițioasă privind Uniunea competențelor ar trebui să fie sprijinită de un buget solid al UE, care să consolideze Erasmus+ și FSE+ în următoarea perioadă de programare, și de evaluarea utilizării echitabile a fondurilor UE și coordonarea cu semestrul european. În plus, FEDR trebuie consolidat pentru investiții strategice în învățarea formală, non-formală și informală și în digitalizare și trebuie să respecte angajamentul de a investi 1,3 miliarde EUR în inteligență artificială, securitate cibernetică și competențe digitale prin programul Europa digitală.
3.21Educația trebuie să rămână finanțată și gestionată în principal din fonduri publice pentru a garanta accesul echitabil și pentru a-și proteja misiunea esențială de pregătire a cursanților nu numai pentru piața forței de muncă, ci și pentru o participare semnificativă în societate. Viitorul program Erasmus+ ar trebui să țină seama mai bine de nevoile partenerilor sociali și ale părților interesate relevante.
Guvernanță
3.22CESE încurajează efectuarea unei analize atente a structurii de guvernanță a Uniunii competențelor. În ceea ce privește mecanismele de guvernanță la nivelul UE, la nivel național și la nivel sectorial, Uniunea competențelor recunoaște importanța promovării dialogului social în toate etapele pentru a modela dezvoltarea competențelor prin negocieri colective, fonduri de formare, servicii de orientare și corelarea locurilor de muncă cu competențele. Această etapă oferă, însă, și ocazia de a stabili mai clar modul în care partenerii sociali și părțile interesate relevante se vor implica activ în guvernanța acestor inițiative.
3.23CESE ia act de dezbaterea de orientare a Consiliului Educație privind guvernanța Uniunii competențelor și a spațiului european al educației, exprimându-și îngrijorarea cu privire la fragmentarea guvernanței în domeniul educației și formării, în special cu privire la rolul grupurilor ministeriale informale fără implicarea părților interesate. El pledează pentru o abordare colaborativă a politicii în domeniul educației, subliniind necesitatea unei programe de învățământ care să se alinieze la informațiile privind piața forței de muncă și competențele. CESE subliniază că Comitetul consultativ tripartit pentru EFP (CCFP) este esențial pentru o reprezentare echilibrată în discuțiile cu Comisia privind educația și formarea profesională (EFP). Recunoscând valoarea Comitetului european la nivel înalt pentru competențe propus și a grupului executiv în domeniul STEM, Consiliul subliniază importanța unui proces decizional favorabil incluziunii, care să includă guvernele, partenerii sociali, educatorii, practicienii și societatea civilă, pentru a reflecta nevoile economice și sociale.
3.24În plus, CESE subliniază necesitatea unui proces de elaborare a politicilor UE bazat pe cercetare, care să definească termeni precum învățarea în rândul adulților, să stabilească criterii de referință pentru participarea la învățarea în rândul adulților și să asigure statistici fiabile. Comitetul își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea Uniunii competențelor privind o cercetare centralizată în domeniul competențelor, desfășurată în cadrul Observatorului european al informațiilor privind competențele, și avertizează că acest demers nu ar trebui să perturbe guvernanța tripartită a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) sau misiunea sa de a sprijini politicile UE privind formarea profesională, competențele și calificările.
3.25CESE sprijină planul Comisiei de a propune o nouă recomandare privind educația și competențele în cadrul semestrului european. După cum a afirmat într-un aviz anterior, consideră că dezvoltarea competențelor și implementarea eficace a dreptului și a accesului la învățare pe tot parcursul vieții trebuie să facă parte integrantă din strategiile mai ample de creștere economică și din planurile de redresare și reziliență;
4Planul de acțiune privind competențele de bază
4.1Planul recunoaște în mod corespunzător decalajul în ceea ce privește accesul adulților la competențele digitale și la alte competențe esențiale. În plus, implicarea părinților în dezvoltarea competențelor de bază pentru tineri este esențială. Trebuie îmbunătățit accesul la educație și îngrijire timpurie (ECEC) al tuturor copiilor, în special al celor care au nevoie de competențe și de dezvoltarea aptitudinilor.
4.2CESE este de acord cu noile obiective stabilite în Planul de acțiune privind competențele de bază, dar subliniază că nu a fost elaborat niciun nou obiectiv pentru competențele cetățenești, chiar dacă acestea sunt considerate în prezent competențe de bază. Comisia Europeană trebuie să elaboreze un indicator de evaluare a participării cursanților la cursuri legate de educația civică sau să stabilească un obiectiv în materie de competențe cetățenești de bază, în conformitate cu LifeComp, care ar trebui să atingă același nivel ca și obiectivele privind alfabetizarea, competențele numerice (inclusiv alfabetizarea financiară), competențele științifice și cele digitale.
4.3CESE salută propunerea de a crea un set de instrumente pentru competențele de bază necesare în ucenicie, oferind orientări valoroase atât pentru instituțiile de educație și formare profesională, cât și pentru angajatori. Încurajează includerea cadrelor didactice, a formatorilor, a ucenicilor, a angajatorilor și a sindicatelor în elaborarea acestei inițiative pentru a se garanta că ea răspunde nevoilor ucenicilor și sprijină punerea în aplicare efectivă a Recomandării Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace și a contractelor colective de muncă.
4.4CESE apreciază că se face referire într-o măsură mai mare la competențele digitale, dar consideră că este esențial să se pună un accent mai mare pe starea de bine în contextul competențelor digitale și să se încurajeze o utilizare responsabilă a tehnologiei, care să asigure un echilibru între supraexpunerea la instrumentele digitale și adaptarea la tranziția digitală fără consecințe asupra sănătății. CESE solicită utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale în timpul studiilor și al procesului de formare.
4.5Un sistem de guvernanță coerent și o participare puternică din partea partenerilor sociali și a serviciilor publice sunt esențiale pentru a îmbunătăți accesul la învățare în rândul adulților și pentru a răspunde în mod eficace nevoilor persoanelor cu un nivel scăzut de calificare. Propunerea privind învățarea comunitară formulată în comunicarea privind Uniunea competențelor poate fi transpusă în realitate prin intermediul centrelor comunitare de învățare pe tot parcursul vieții studiate de Cedefop.
5Planul strategic pentru educația în domeniul STEM
5.1CESE salută intenția de a pune în aplicare planul strategic pentru educația în domeniul STEM prin coordonarea politicilor în materie de reforme și investiții și în contextul unui accent suplimentar pe STEM în monitorizarea reformelor în domeniul educației și al competențelor în cadrul semestrului european. Lacunele UE în ceea ce privește productivitatea și capacitatea de inovare necesită, într-adevăr, un nou nivel de ambiție și de acțiune dacă dorim să cultivăm talente de vârf în domeniile STEM, spiritul antreprenorial și să stimulăm dezvoltarea industrială de talie mondială în UE, în special în domenii precum IA, semiconductorii, securitatea cibernetică, științele vieții, tehnologia blockchain, tehnologiile curate, biotehnologia sau producția avansată.
5.2Atragerea mai multor persoane, în special a femeilor, în domeniile STEM necesită eforturi pe termen lung pentru a combate stereotipurile și prejudecățile de gen și pentru a spori gradul de conștientizare. Campaniile publice și schimbul de bune practici sunt instrumente esențiale în acest sens. Astfel cum se subliniază în planul strategic pentru educația în domeniul STEM, implicarea unui număr mai mare de femei în acest tip de studii va fi esențială pentru atingerea obiectivelor ambițioase care au fost propuse.
5.3CESE consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori prestigiul și valoarea socială a EFP cu scopul de a o face mai atractivă, mai favorabilă incluziunii și mai inovatoare, în special prin consolidarea competențelor de bază și a competențelor-cheie în cadrul programelor EFP inițiale, ceea ce este esențial pentru sprijinirea competitivității și inovării Uniunii, care se preconizează că va fi reindustrializată.
5.4Pentru ca EFP inițială să devină atractivă pentru elevi și părinți, este necesară dezvoltarea continuă a abilităților de viață esențiale, cum ar fi învățarea limbilor străine, a învăța să înveți, cetățenia, munca în echipă și creativitatea. EFP ar trebui să fie atractivă pentru toți cursanții și pentru profesorii și formatorii de vârf. Promovarea incluziunii, abordarea stereotipurilor de gen și asigurarea accesului egal al tuturor la profesii sunt vitale. Măsurile eficiente depind de elaborarea în comun a EFP în cadrul politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, în special în ceea ce privește locurile de muncă de calitate la care dau acces diplomele EFP.
5.5CESE salută propunerea de agendă a UE pentru profesori și formatori. Comitetul solicită o strategie cuprinzătoare, care să protejeze autonomia profesională și libertatea academică, permițând cadrelor didactice să își utilizeze expertiza și să promoveze inovarea. Salariile competitive, condițiile de muncă durabile și investițiile adecvate în educație sunt esențiale pentru a atrage și a păstra profesioniști calificați. Accesul la o formare inițială de înaltă calitate a cadrelor didactice și la cele mai moderne mijloace de dezvoltare profesională continuă, în mod ideal în timpul programului de lucru, este esențial astfel încât cadrele didactice să se adapteze la nevoile educaționale în schimbare. CESE solicită un viitor program Erasmus+ care să abordeze necesitatea de a îmbunătăți accesul la o platformă multilingvă a UE care să sprijine dezvoltarea profesională continuă (DPC) recunoscută a tuturor profesorilor în materie de pedagogie, leadership și valori UE, precum și la mobilitatea pe teritoriul UE, ca formă de DPC.
5.6CESE subliniază rolul important al serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, al partenerilor sociali, al organizațiilor societății civile și al altor părți interesate relevante în sprijinirea dezvoltării competențelor de bază și în domeniile STEM în rândul adulților, în special al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și al tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, precum și rolul întreprinderilor în eforturile de informare și orientare menite să sprijine lucrătorii cu un nivel de competențe scăzut și slab calificați. Lucrătorii migranți ar trebui să aibă același acces la aceste măsuri. Acest aspect ar putea fi consolidat și mai mult în cadrul inițiativelor actuale.
5.7Planul strategic pentru educația în domeniul STEM trebuie să aducă beneficii angajatorilor și să reflecte nevoile în continuă evoluție ale persoanelor, în special ale lucrătorilor și ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și ale societății în ansamblu. Este necesar ca planul să promoveze perfecționarea și recalificarea favorabile incluziunii. Consolidarea capacităților pentru acțiunile în domeniul STEM în țările vizate de extinderea UE și în țările prioritare ar trebui să împiedice exodul creierelor, îmbunătățind în același timp păstrarea talentelor, accesul egal la formare, mobilitatea forței de muncă la nivel regional și urban și rural, precum și implicarea întreprinderilor și a sindicatelor.
5.8CESE subliniază că alfabetizarea în domeniul IA ar trebui inclusă în dezvoltarea mai amplă a competențelor. IA creează noi oportunități și riscuri, astfel încât persoanele trebuie să-i înțeleagă impactul și să participe activ la conceperea și punerea sa în aplicare. Alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să facă parte din programele de formare oferite de serviciile publice de ocupare a forței de muncă și la locul de muncă. Asigurarea faptului că IA aduce beneficii tuturor necesită implicarea întreprinderilor, a sindicatelor, a societății civile și a altor părți interesate. Orientările clare și reglementările etice sunt esențiale pentru a proteja drepturile și a preveni utilizarea abuzivă a datelor.
Bruxelles, 27 iunie 2025
Președinta Secțiunii pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Cinzia DEL RIO
_____________