SOC/804

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor

AVIZ

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului
privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor
și a materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor
și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (reformare)

[COM(2024) 60 final – 2024/0035 (COD)]

Date de contact	sabrina.borg@eesc.europa.eu
Administratoare	Sabrina BORG
Data documentului	1/7/2024

Raportor: Christian BÄUMLER

Coraportoare: Diana INDJOVA

Consilier	Ivan KARAGYOZOV (consilier pentru coraportoare, Grupul III)
Sesizare	Consiliu, 24 aprilie 2024 Comisia Europeană, 27 martie 2024
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	25/6/2024
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	69/0/0
Data adoptării în sesiunea plenară	D/M/YYYY
Sesiunea plenară nr.	…
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	…/…/…

1.Concluzii și recomandări

1.1Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină strategia Comisiei Europene de combatere eficace a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor, care urmărește incriminarea tuturor formelor de astfel de acte, inclusiv a celor care devin posibile ca urmare a evoluției tehnologiei sau care sunt facilitate de aceasta.

1.2CESE sprijină obligația statelor membre de a înființa autorități naționale care să coordoneze prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor și solicită crearea unei autorități centrale în fiecare stat membru pentru coordonarea și formarea la nivel național și internațional a autorităților polițienești.

1.3CESE solicită standarde minime comune privind definițiile infracțiunilor și nivelul sancțiunilor.

1.4CESE sprijină propunerea de a extinde definiția termenului „imagine” pentru a combate în mod eficace utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale în crearea unor medii de realitate virtuală.

1.5CESE solicită ca „manualele pentru pedofili” și contactele menite să inițieze abuzuri asupra copiilor să fie incriminate în toate statele membre.

1.6CESE sprijină incriminarea structurilor din darkweb care permit sau facilitează abuzul și exploatarea sexuală.

1.7CESE sprijină propunerea de majorare a sancțiunilor minime și de prelungire a termenelor de prescripție, care nu pot începe până când victima nu împlinește vârsta majoratului.

1.8CESE sprijină obligația de a efectua evaluări ale riscurilor și măsuri conexe pentru a evita recidivele.

1.9CESE sprijină prevederea din cadrul propunerii privind obligația de a raporta toate cazurile de suspiciuni de abuz sexual, precum și obligația de a informa membrii personalului instituțiilor și organizațiilor care lucrează în contact cu copiii.

1.10CESE sprijină propunerea de consolidare a statutului victimelor abuzurilor sexuale și ale exploatării copiilor, inclusiv prin îmbunătățirea posibilității de a solicita despăgubiri. Tratamentele pentru victime trebuie să fie oferite gratuit.

1.11CESE sprijină excluderea de la aplicarea legii a părinților, a educatorilor, a cadrelor didactice și a personalului organizațiilor de protecție a copilului care intră în contact cu pornografia infantilă atunci când își îndeplinesc sarcinile specifice. Actorii responsabili pentru aplicarea legii și persoanele care intră în contact cu copiii trebuie să beneficieze de formare continuă pentru a-și îndeplini atribuțiile.

1.12CESE solicită, de asemenea, ca schimbul internațional de date privind abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor să fie reglementat în mod specific și ca posibilitățile de păstrare a datelor să fie extinse în toate statele membre prin dezvoltarea unui centru de cercetare al UE.

1.13CESE solicită ca punerea în aplicare rapidă și integrală a strategiei de combatere a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor să fie însoțită de UE prin intermediul unor grupuri de experți.

1.14CESE solicită ca societatea civilă să fie implicată atât în combaterea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor, cât și în prevenirea și sprijinirea victimelor.

1.15CESE subliniază că se pune accentul pe grupul deosebit de vulnerabil de copii cu handicap, care pot deveni victime ușoare ale abuzului sexual, ale exploatării sexuale și ale infracțiunilor informatice. Potențialul de risc este mai mare pentru copiii cu handicap mintal, inclusiv pentru cei cu dizabilități intelectuale și psihosociale sau cei expuși riscului de a rămâne în instituții sociale. CESE solicită o rețea de monitorizare atentă și un sistem de apeluri de urgență pentru a contracara aceste riscuri.

1.16CESE sprijină un sistem unit pentru un mecanism de monitorizare eficace, cu posibilitatea de a face schimb de bune practici pentru siguranța și protecția copiilor, toate eforturile de alocare a resurselor și de formare trebuind să fie mai bine plasate pentru a face față raportărilor privind abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor. Organizațiile societății civile trebuie să fie educate și îndemnate să pună în aplicare practici de protecție pentru a-și proteja copiii împotriva activităților riscante, deoarece acest lucru sporește vulnerabilitatea acestora la exploatarea sexuală.

2.Contextul propunerii

2.1În 2004, a fost concepută Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. Directiva 2011/93/UE a Parlamentul European și a Consiliului pe tema Combaterea abuzului sexual și a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile a înlocuit Decizia-cadru 2004/68/JHA a Consiliului privind prevenirea abuzului sexual asupra copiilor în ceea ce privește răspunderea penală pentru accesul deliberat la pornografia infantilă prin utilizarea tehnologiilor informației sau comunicațiilor. În 2016, două rapoarte ale Comisiei Europene au evaluat măsura în care statele membre ale UE au luat noi măsuri pentru a se conforma directivei și apoi au prezentat Strategia UE din 2020.

2.2În iulie 2020, Comisia Europeană a prezentat o strategie a UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor. Această strategie a stabilit opt inițiative menite să asigure punerea în aplicare deplină și, atunci când este necesar, dezvoltarea în continuare a cadrului juridic pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor. În același timp, ea a vizat consolidarea autorităților de aplicare a legii și promovarea eforturilor diferitelor părți interesate în ceea ce privește prevenirea, investigarea și asistența acordată victimelor și supraviețuitorilor.

2.3În special, strategia a recunoscut necesitatea de a evalua dacă actualul cadru de drept penal al UE, și anume Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, este adecvat scopului, având în vedere evoluțiile societale și tehnologice din ultimul deceniu. Directiva stabilește standarde minime pentru prevenirea și combaterea acestor forme de criminalitate deosebit de grave, care sunt îndreptate împotriva copiilor, respectiv a victimelor care au dreptul la protecție și îngrijire specială. Ea stabilește standarde minime privind definiția infracțiunilor și a sancțiunilor din domeniul exploatării sexuale a copiilor, precum și standarde minime privind cercetarea și urmărirea penală eficace, asistența și sprijinul acordat victimelor și prevenirea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor.

2.4În 2022, Comisia Europeană a efectuat o analiză a punerii în aplicare a directivei, inclusiv a posibilelor lacune legislative, a bunelor practici și a acțiunilor prioritare la nivelul UE. Studiul a arătat că textul poate fi îmbunătățit, a scos în evidență ambiguitatea anumitor definiții din directivă și provocările pe care le implică cercetarea și urmărirea penală a infractorilor. Acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea exponențială a partajării online a materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și la posibilitățile tot mai mari ale autorilor de a-și ascunde identitatea, în special în mediul online, eludând astfel anchetarea și urmărirea penală. În concluzie, studiul a constatat că atât prezența online tot mai mare a copiilor, cât și cele mai recente evoluții tehnologice au generat provocări pentru autoritățile de aplicare a legii, creând, în același timp, noi posibilități de abuz care nu au fost pe deplin acoperite de directiva actuală.

3.Observații generale

3.1CESE sprijină obiectivul propunerii de a garanta că toate formele de abuz sexual asupra copiilor și de exploatare sexuală a copiilor, inclusiv cele facilitate sau facilitate de evoluțiile tehnologice, sunt incriminate.

3.2El sprijină obiectivul propunerii de a se asigura că normele naționale în materie de cercetare și urmărire penală prevăd o combatere eficace a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor, ținând seama de cele mai recente evoluții tehnologice.

3.3CESE sprijină obiectivul de îmbunătățire a prevenirii și asistenței acordate victimelor exploatării sexuale și abuzului sexual, astfel cum se prevede în propunere. CESE consideră că implicarea societății civile este esențială pentru succesul acestei strategii.

3.4El salută măsurile de consolidare a poziției victimelor și a supraviețuitorilor abuzului sexual asupra copiilor prin îmbunătățirea posibilităților acestora de a obține despăgubiri. Propunerea extinde aceste drepturi la despăgubiri pentru a include prejudiciile cauzate de diseminarea online a materialelor care conțin abuzuri.

3.5CESE sprijină o mai bună coordonare în ceea ce privește prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor între statele membre și la nivel național, așa cum propune Comisia Europeană. El sprijină propunerea de a obliga statele membre să înființeze autorități naționale responsabile cu o astfel de coordonare. În fiecare stat membru trebuie să existe o singură autoritate ca punct de contact pentru cooperarea și coordonarea internațională la nivel național. Societatea civilă trebuie să fie implicată în coordonarea acestor politici.

3.6CESE subliniază că prezenta propunere dezvoltă în continuare dispozițiile existente ale directivei în cadrul Strategiei UE 2020 pentru o combatere mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor și completează cadrul de reglementare pentru serviciile digitale.

3.7El subliniază că propunerea completează alte inițiative ale UE care abordează, direct sau indirect, aspecte ale provocărilor legate de combaterea infracțiunilor de abuz sexual asupra copiilor și de exploatare sexuală a copiilor. Propunerea ar trebui să utilizeze cadrul general al UE pentru protecția drepturilor victimelor tuturor infracțiunilor, inclusiv strategia UE privind drepturile victimelor și propunerea de revizuire a Directivei privind drepturile victimelor. Este extrem de important ca directiva menționată anterior să fie orizontală și să se aplice tuturor victimelor. Astfel cum se indică în avizul SOC/780, este important să se ofere sprijin și servicii cuprinzătoare pentru drepturile victimelor, care să abordeze diversitatea victimelor. Acesta conține, de asemenea, dispoziții specifice care consolidează drepturile grupurilor marginalizate.

3.8CESE subliniază că natura transfrontalieră a infracțiunilor de abuz sexual a crescut și mai mult în ultimul deceniu. S-a înregistrat o îmbunătățire a utilizării tehnologiilor online care permit și amplifică impactul unor astfel de infracțiuni la nivel transfrontalier. Formarea continuă este necesară atât pentru actorii responsabili cu aplicarea legii, cât și pentru toți cei care se ocupă de copii. Astfel de oferte trebuie să fie disponibile și pentru părinți.

3.9Comitetul subliniază că urmărirea penală eficace a infractorilor și asigurarea protecției victimelor în întreaga UE necesită standarde minime comune pentru definirea infracțiunilor și severitatea sancțiunilor aferente. În special, definițiile infracțiunilor trebuie adaptate la nivelul UE pentru a combate în mod eficace abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor.

3.10CESE sprijină propunerea de a extinde definiția termenului „imagine” pentru a combate în mod eficace utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale în crearea unor medii de realitate virtuală. Propunerea ține seama în mod corect de faptul că accesul la materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor este adesea primul pas către abuzul practic.

3.11CESE sprijină clarificarea din propunere potrivit căreia ademenirea în vederea comiterii de abuzuri online asupra copiilor trebuie incriminată în toate statele membre.

3.12El susține incriminarea „manualelor pentru pedofili”. Manuale care descriu modul în care copiii pot fi găsiți și abuzați și modul în care se poate evita urmărirea penală pentru aceste infracțiuni nu pot fi tolerate.

3.13CESE sprijină propunerea de a aborda rolul internetului negru în crearea de comunități de infractori care vizează abuzul sexual și exploatarea sexuală și în diseminarea de materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Structurile online care permit acest lucru trebuie incriminate.

3.14Comitetul sprijină propunerea de creștere a severității sancțiunilor minime pentru abuzul asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor. Trebuie asigurat faptul că părinții, educatorii, profesorii și personalul organizațiilor de protecție a copilului nu sunt vizați de autoritățile de aplicare a legii atunci când intră în contact cu pornografia infantilă în contextul sarcinilor lor specifice.

3.15De asemenea, sprijină propunerea Comisiei Europene de a supune infractorii sexuali unei evaluări a riscurilor și de a le corela cu programele de intervenție pentru a preveni recidiva. Ar trebui facilitat accesul la programele de intervenție pe bază de voluntariat.

3.16CESE salută faptul că propunerea ia măsuri pentru a reduce riscul ca infractorii relevanți să aibă acces la copii în cadrul sarcinilor profesionale sau al unor activități de voluntariat. Instituțiile sau organizațiile în care există contacte strânse cu copiii trebuie să caute informații cu privire la persoanele care doresc să se implice în domeniile lor de activitate. Statele membre trebuie să fie obligate să furnizeze astfel de informații.

3.17CESE sprijină ideea prezentată în propunere, conform căreia termenele de limitare a abuzului sexual și a exploatării sexuale nu încep să curgă decât după ce victima împlinește vârsta majoratului. Termenele minime de prescripție propuse sunt necesare pentru a permite victimelor să solicite dreptate. Victimele în cauză se află adesea în imposibilitatea de a denunța aceste infracțiuni timp de mai mulți ani.

3.18CESE sprijină propunerea de introducere a unei obligații de raportare privind indicatorii de abuz sexual asupra copiilor. Obligația de raportare oferă securitate juridică, în special pentru cadrele didactice și furnizorii de servicii medicale.

3.19CESE subliniază că agențiile UE de aplicare a legii se bazează pe cooperarea cu Centrul național pentru copii dispăruți și exploatați (NCMEC) din Statele Unite pentru a urmări penal abuzurile și exploatarea sexuală online. CESE solicită instituții și instrumente similare în UE pentru a securiza materialele online care conțin abuzuri sexuale spre a fi utilizate ca probe și subliniază necesitatea unui temei juridic concret pentru transferurile de date din SUA către UE.

3.20CESE consideră că punerea în aplicare rapidă și deplină a strategiei UE este esențială pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor. Prin urmare, punerea în aplicare a strategiei în statele membre trebuie să fie însoțită de UE prin intermediul unor grupuri de experți.

4.Observații specifice

4.1Toate instrumentele de la nivelul Uniunii Europene militează pentru demnitatea umană și interesul superior al copilului, ca valori fundamentale care trebuie promovate, fără discriminare, de către toate statele membre. Instrumentele juridice se referă la aspecte importante privind protecția copiilor împotriva abuzului sexual: protecția și măsurile de asistență pentru copiii victime și familiile acestora, stabilirea de programe de intervenție, norme procedurale comune privind investigarea, urmărirea și judecarea persoanelor care au comis infracțiuni, tratamentul infractorilor sexuali, crearea unei baze de date care să permită înregistrarea și stocarea informațiilor privind infractorii, măsuri de cooperare internațională pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor, precum și instituirea unui mecanism de monitorizare a modului în care dispozițiile sunt puse în aplicare de alte organisme de stat. În prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu există un cadru legislativ omogen la care să se poată raporta statele membre în lupta împotriva diferitelor forme de exploatare sexuală și de abuz sexual asupra copiilor.

4.2Abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor pot acoperi multe modalități concrete, atât offline, prin practicarea de activități sexuale cu un copil sau prin participarea copilului la acte de prostituție infantilă, cât și online, infractorii utilizând strategii diferite, din ce în ce mai des prin intermediul internetului. Prin urmare, diferitele forme de abuz sexual și de exploatare sexuală sunt extrem de diversificate; ele presupun o gamă largă de metode practice, menite să aibă un impact asupra sănătății fizice și mentale a copiilor.

4.3Utilizarea internetului, a tehnologiei informației și a comunicațiilor a devenit o preocupare la nivel mondial, nu numai pentru copii, ci și pentru infractori, cu o creștere a cazurilor de abuz sexual. Protecția online și offline a copiilor este grav amenințată, ceea ce face din aceasta o prioritate a UE. Abuzul sexual online și offline și exploatarea sexuală a copiilor reprezintă una dintre cele mai grave infracțiuni, fiind în măsură să provoace traume iremediabile în ceea ce privește consecințele fizice, mentale și sociale pe termen lung.

4.4Prin urmare, diferitele forme de abuz sexual și de exploatare sexuală sunt extrem de diversificate; ele presupun o gamă largă de metode practice, menite să aibă un impact asupra sănătății fizice și mentale a copiilor. Factorii de risc pentru siguranța online și offline sunt izolarea socială, lipsa de sprijin din partea colegilor și mentorilor, creșterea timpului online, anxietatea, stresul și handicapul.

4.5În timp ce exploatarea sexuală online poate afecta orice copil oriunde, alte forme de exploatare sexuală par să fie asociate cu cohorte de copii și tineri ale căror experiențe de viață îi fac vulnerabili; aceasta include faptul de a fi în îngrijire, de a „lipsi” sau de a fugi de acasă sau de un plasament de îngrijire, de a avea un handicap intelectual sau fizic, de a fi fost abuzat sexual sau neglijat în prealabil, abuzul de alcool sau de droguri, dezangajarea în educație, stima de sine scăzută și contactele cu bărbați exploatatori, mai în vârstă, intermediate de alți copii.

4.6Abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor pot apărea, de asemenea, în familii, ceea ce creează dificultăți serioase pentru autoritățile de aplicare a legii, deoarece familiile au dreptul de a refuza depunerea mărturiei în cadrul procedurilor penale. Un sistem pentru apeluri de urgență ar putea să consolideze prevenirea și să faciliteze aplicarea legii.

4.7Există indicii clare că a existat o creștere a numărului de cazuri de abuz sexual asupra copiilor, în special în ceea ce privește materialele accesate și distribuite pe internet și în rețelele peer-to-peer, dar și în ceea ce privește activitățile de pe forumuri din internetul negru.

4.8În cazul abuzului sexual asupra copiilor în contextul criminalității informatice, există o mare șansă de depistare a infracțiunilor. Unul dintre grupurile sociale cele mai amenințate, din cauza experienței sociale insuficiente, a nivelurilor ridicate de activitate de comunicare și a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) disponibile pe scară largă, sunt copiii, în special copiii cu handicap.

4.9Factorii care determină abuzul sexual asupra copiilor sunt sociali și tehnologici. Creșterea pornografiei infantile este susținută de o serie de condiții, de dezvoltarea tehnologică rapidă, de anonimatul oferit de spațiul cibernetic și de costul scăzut al resurselor consumate. Factorii sunt factori globali (mega-mediu), factori macroecologici (caracteristici în principal nivelului național al macromediului) și factori de micromediu care sunt caracteristici subiecților specifici ale căror drepturi sunt încălcate.

4.10Pornografia infantilă virtuală se referă la imagini generate de calculator (CGI), desene, picturi și desene animate care prezintă o reprezentare sexuală a copiilor. Trebuie remarcat faptul că „pornografia infantilă virtuală” și „pseudo-fotografiile”, denumite și „imagini faciale prelucrate”, nu sunt același lucru.

4.11Eliminarea conținutului de pornografie infantilă de la sursă este adesea imposibilă dacă materialele originale nu se află în țările UE; este esențial să se ia măsuri proactive pentru a elimina acest conținut și a-i reține pe cei responsabili de producerea, distribuirea și descărcarea de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor.

4.12Cei mai expuși riscului de exploatare sexuală sunt copiii aflați în centre de îngrijire și copiii cu handicap. Copiii cu handicap, în special cei cu handicap mintal, inclusiv cei cu dizabilități intelectuale și psihosociale, pot avea o înțelegere limitată a indiciilor sociale și a interacțiunii sociale, făcându-i astfel mai vulnerabili la ademenire și exploatare sexuală. Este necesară o rețea de control strict pentru a contracara aceste pericole.

Bruxelles, 25 iunie 2024

Președinta Secțiunii pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Cinzia DEL RIO

_____________