INT/1019
Aprofundarea pieței unice prin digitalizare
AVIZ
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
O cale de urmat pentru aprofundarea pieței unice prin digitalizare
(aviz din proprie inițiativă)
|
Date de contact
|
int@eesc.europa.eu
|
|
Administrator
|
Marco MANFRONI
|
|
Data documentului
|
09/10/2023
|
Raportoare: Mira-Maria DANISMAN
|
Decizia Adunării Plenare
|
25/01/2023
|
|
Temei juridic
|
Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
|
|
|
Aviz din proprie inițiativă
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
|
|
Data adoptării în secțiune
|
03/10/2023
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
48/0/0
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
DD/MM/YYYY
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1.Concluzii și recomandări
1.1Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că digitalizarea joacă un rol semnificativ pe piața unică și, în acest aviz din proprie inițiativă, sugerează în ce fel digitalizarea ar putea genera valoare adăugată suplimentară pentru funcționarea pieței unice și ar îmbunătăți valorificarea libertăților pieței unice.
1.2Digitalizarea în sectorul transporturilor și al logisticii joacă un rol esențial în îmbunătățirea liberei circulații a mărfurilor. Aceasta evidențiază nevoia unor investiții adecvate într-o infrastructură adaptată exigențelor viitorului în domeniul transporturilor. De asemenea, CESE invită statele membre să își intensifice eforturile de facilitare a utilizării documentelor electronice în sectorul transporturilor.
1.3Introducerea pașapoartelor digitale ale produselor reprezintă un exemplu al modului în care informațiile digitale pot contribui la libera circulație a mărfurilor pe piața unică, fiind, de asemenea, important să se asigure protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală în acest context.
1.4Comerțul electronic oferă întreprinderilor oportunități semnificative de a ajunge la clienți din alte state membre, iar consumatorilor le oferă o gamă mai vastă de opțiuni și acces mai simplu la mărfuri și la servicii. CESE solicită să se adopte măsuri pentru depășirea obstacolelor existente în calea comerțului electronic pe piața unică, de exemplu punând în aplicare normele UE privind geoblocarea.
1.5CESE sugerează că propunerea Comisiei referitoare la un card electronic pentru servicii, între timp retrasă, care viza sprijinirea furnizorilor de servicii în vederea desfășurării activităților la nivel transfrontalier, ar trebui reintrodusă pe ordinea de zi, fiind un mijloc practic de promovare a pieței unice a serviciilor.
1.6CESE îndeamnă la introducerea unor sisteme de identificare digitală sigure și standardizate, precum cărțile electronice de identitate, pentru a oferi cetățenilor, rezidenților și întreprinderilor din UE un mijloc sigur de identificare digitală, care să poată fi utilizat pentru diverse servicii și platforme online de pe piața unică.
1.7CESE solicită dezvoltarea și extinderea inițiativelor în domeniul digitalizării securității sociale și al mobilității forței de muncă și încurajează introducerea unor inițiative precum Pașaportul european de securitate socială.
1.8Digitalizarea joacă un rol esențial în libera circulație a capitalurilor pe piața unică și în activitatea transfrontalieră a serviciilor financiare. Pentru a stimula dezvoltarea aplicațiilor din domeniul tehnologiei financiare, Uniunea Europeană (UE) ar trebui să armonizeze în continuare reglementarea serviciilor financiare digitale și să mărească finanțarea în inovare pentru soluțiile digitale.
1.9CESE subliniază că este important să se asigure existența unei piețe unice funcționale în domeniul datelor, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru consolidarea celorlalte patru libertăți prin digitalizare. O piață unică funcțională, însoțită de o securitate cibernetică solidă și de o protecție adecvată a datelor, consolidează și reziliența, suveranitatea și competitivitatea UE în contextul global al digitalizării.
1.10CESE subliniază importanța unor investiții semnificative în infrastructura digitală, cercetare și inovare, precum și a dezvoltării de competențe, toate aceste aspecte constituind factori esențiali pentru digitalizare.
1.11 CESE subliniază că digitalizarea trebuie să se desfășoare într-o manieră sustenabilă din punct de vedere economic, social și ecologic. Trebuie să se acorde atenția cuvenită prevenirii impactului negativ al digitalizării asupra mediului și decalajului digital în contextul accesului la infrastructură și competențe.
1.12CESE solicită un cadru de reglementare favorabil și asigurarea eficace a respectării normelor comune ale UE de către statele membre. În plus, digitalizarea guvernanței publice (e-guvernanța) este fundamentală pentru ca persoanele și întreprinderile să își poată desfășura activitatea pe piața unică mai ușor, mai repede și cu mai puține costuri, de exemplu în ceea ce privește achizițiile publice, impozitarea, înregistrarea și alte obligații administrative.
2.Contextul general
2.1Digitalizarea a jucat un rol tot mai important în economie și în societate pe perioada celor 30 de ani de funcționare a pieței unice europene. Tehnologiile digitale precum dispozitivele mobile, comerțul electronic și cloud computingul au dobândit un loc central în viața de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor din Europa. De asemenea, aceste tehnologii au facilitat exercitarea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor și au generat o a cincea libertate a pieței unice – libera circulație a datelor –, promovând în cele din urmă o economie competitivă a UE și un nivel de trai mai ridicat.
2.2UE și-a asumat un rol activ în domeniul digitalizării, dezvoltând cadrul și standardele de reglementare, investind în infrastructura digitală și stimulând competențele digitale și inovarea. Aceste investiții au dat roade, întrucât am observat o conectivitate îmbunătățită, produse și servicii inovatoare și o creștere economică consolidată. Totuși, piața unică nu este nici pe departe perfectă.
2.3Având în vedere necesitatea evidentă de a dezvolta în continuare funcționarea și integrarea pieței unice, prezentul aviz din proprie inițiativă examinează rolul și potențialul digitalizării de a consolida posibilitățile de a profita de libertățile pieței unice. Avizul are legătură cu numeroase avize anterioare ale CESE privind digitalizarea și piața unică.
3.Consolidarea pieței unice prin digitalizare
3.1Libera circulație a mărfurilor
3.1.1Digitalizarea în sectorul transporturilor și al logisticii joacă un rol esențial în îmbunătățirea liberei circulații a mărfurilor. Aceasta presupune digitalizarea sistemului de transport fizic, inclusiv a vehiculelor, a infrastructurii și a gestionării traficului. Pe de altă parte, ea presupune digitalizarea informațiilor privind mărfurile, fluidizând astfel procesele și reducând sarcinile administrative în comerțul transfrontalier la nivelul UE. În acest domeniu, statele membre ar trebui să își intensifice eforturile de facilitare a utilizării documentelor electronice în sectorul transporturilor.
3.1.2Dezvoltarea digitală îmbunătățește condițiile pentru intermodalitate și contribuie la creșterea eficienței, productivității și siguranței pentru transportul de mărfuri și logistică. Este, deci, nevoie de investiții adecvate în infrastructura tradițională și în infrastructura digitală avansată, pentru a sprijini infrastructura de transport adaptată exigențelor viitorului, asigurând o circulație transfrontalieră fără probleme a mărfurilor, atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia. În plus, având în vedere creșterea electrificării și a utilizării hidrogenului în transporturi, infrastructura digitală, energetică și de transport este din ce în ce mai interconectată.
3.1.3Introducerea pașapoartelor digitale ale produselor este un exemplu al modului în care digitalizarea poate contribui în continuare la libera circulație a mărfurilor pe piața unică, permițându-le consumatorilor, întreprinderilor și autorităților să acceseze o gamă vastă de informații digitale despre caracteristicile produselor, îmbunătățind încrederea în piață. Cu toate acestea, este important să se sprijine microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM) prin îmbunătățirea competențelor lor digitale și a cunoștințelor cu privire la impactul asupra mediului. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită MIMM-urilor care își desfășoară activitatea în cadrul lanțurilor de aprovizionare. În plus, protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală trebuie asigurată la adoptarea unor astfel de pașapoarte.
3.2Libera circulație a serviciilor
3.2.1Libera circulație a serviciilor pe piața unică a înregistrat progrese importante în ultimii 30 de ani, deși încă există provocări. Directiva UE privind serviciile a contribuit semnificativ la integrarea pieței serviciilor din UE. Totuși, încă există cerințe naționale suplimentare, precum regimuri de licențiere complexe, care îngreunează libera circulație a serviciilor pe piața unică a UE. CESE consideră că digitalizarea poate aborda unele dintre aceste provocări, de exemplu facilitând furnizarea serviciilor electronice.
3.2.2Platformele digitale permit întreprinderilor să furnizeze, iar cetățenilor să achiziționeze o gamă variată de servicii pe piața unică. Deși UE a depus eforturi pentru a sprijini economia europeană a platformelor, cadrul de reglementare ar trebui pus în aplicare, monitorizat și revizuit în mod corespunzător și regulat, pentru a garanta că ține pasul cu peisajul digital aflat în continuă schimbare și nu creează obstacole inutile pentru intrarea pe piață și pentru inovare.
3.2.3Deși transformă modelele de afaceri, comerțul electronic oferă întreprinderilor oportunități semnificative de a ajunge mai ușor la clienți din alte state membre. În mod similar, cumpărăturile online oferă consumatorilor o gamă mai vastă de opțiuni și un acces mai facil la bunuri și servicii. Măsurile menite să depășească obstacolele existente în calea comerțului electronic pot contribui la îmbunătățirea funcționării pieței unice, de exemplu prin consolidarea normelor UE referitoare la geoblocare. De asemenea, este important să se garanteze că normele sunt neutre din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește canalele de vânzare. În plus, este nevoie de o protecție adecvată a consumatorilor, pentru a aborda practicile înșelătoare și frauduloase din comerțul electronic.
3.2.4Propunerea Comisiei referitoare la un card electronic pentru servicii, menită să îi ajute pe furnizorii de servicii să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier, a constituit o încercare de a depăși unele dintre obstacolele din calea liberei circulații a serviciilor. Cardul le-ar fi permis furnizorilor de servicii să folosească o procedură complet electronică la nivelul UE pentru a îndeplini formalități atunci când prestează servicii în alt stat membru, asigurând sarcini administrative reduse și securitate juridică sporită pentru furnizorii de servicii. CESE solicită ca acest aspect să fie reintegrat pe ordinea de zi, constituind un exemplu practic al modului în care digitalizarea poate îmbunătăți în continuare libera circulație a serviciilor pe piața unică.
3.3Libera circulație a persoanelor
3.3.1Crearea certificatului digital al UE privind COVID reprezintă un exemplu recent privind modul în care digitalizarea poate sprijini libera circulație a persoanelor chiar și în situații excepționale, inclusiv în timpul unei pandemii globale.
3.3.2Sistemele de identificare electronică standardizate securizate, precum cărțile de identitate electronice, reprezintă un mijloc esențial de a facilita libera circulație a persoanelor. Ele simplifică procesele de verificare în statele membre și reduc necesitatea verificării manuale și a documentelor în format de hârtie. În acest sens, recenta propunere a Comisiei privind Cadrul pentru identitatea digitală europeană reprezintă un pas pozitiv înainte pentru a le oferi cetățenilor, rezidenților și întreprinderilor din UE un mijloc sigur de identificare digitală, care să poată fi utilizat pentru diferite servicii și platforme online de pe piața unică.
3.3.3O digitalizare sporită în domeniul securității sociale și al mobilității forței de muncă poate genera valoare adăugată pentru piața unică și libera circulație a persoanelor. Măsurile de la nivelul UE și de la nivel național trebuie extinse pentru a simplifica în continuare procedurile, a reduce obstacolele administrative și a trece la sisteme de securitate socială mai interoperabile, interconectate și automatizate, care să permită o aplicare mai rapidă și mai corectă a modului în care sunt colectate contribuțiile și sunt aplicate beneficiile. În acest sens, sunt dezvoltate inițiative promițătoare, cu potențialul de a stimula mobilitatea forței de muncă.
3.3.4Pașaportul european de securitate socială (ESSPASS) reprezintă o nouă inițiativă a Comisiei care creează un instrument digital, astfel încât cetățenii să poată dovedi că sunt asigurați și să își poată exercita drepturile atunci când se află într-un alt stat membru al UE. Un alt proiect interesant este Serviciul european de urmărire a pensiilor, menit să creeze un sistem online de informare cu privire la pensiile individuale în țările UE, ajutându-i pe lucrători să își găsească furnizorii de pensii.
3.3.5Cărțile de identitate digitale de muncă pot fi utilizate pentru a asigura îndeplinirea cerințelor sociale sau de altă natură de către angajatorul lucrătorului sau de către lucrătorul însuși. Aceste carduri, precum cardul profesional european, facilitează mobilitatea forței de muncă în UE. Deși cardurile de muncă sunt considerate în principal o responsabilitate națională, UE poate juca un rol în crearea interconectivității între carduri și în partajarea celor mai bune practici în acest domeniu.
3.4Libera circulație a capitalurilor
3.4.1Digitalizarea joacă un rol central în promovarea liberei circulații a capitalurilor pe piața unică și poate consolida activitatea transfrontalieră a serviciilor financiare în UE, de exemplu, în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul și al asigurărilor. Prelucrarea digitalizată a plăților facilitează libera circulație a mărfurilor și a serviciilor pe piața unică prin tranzacții mai rapide, cu costuri mai scăzute pentru consumatori și întreprinderi. Digitalizarea simplifică conversia valutară și oferă operațiuni de plată securizate, îmbunătățind încrederea generală în comerțul transfrontalier. De asemenea, platformele online digitale care pun accentul pe investiții, finanțare participativă și tranzacționare facilitează libera circulație a capitalurilor.
3.4.2Pentru a stimula dezvoltarea acestor aplicații de tehnologie financiară, UE ar trebui să armonizeze în continuare normele pentru serviciile financiare digitale, întrucât cadrele de reglementare armonizate facilitează desfășurarea activităților la nivel transfrontalier. De asemenea, UE ar trebui să sprijine dezvoltarea unor soluții digitale de tehnologie financiară prin finanțare pentru inovare. În plus, investițiile în protecția datelor și în securitatea cibernetică vor crește încrederea în serviciile de tehnologie financiară și în tranzacțiile digitale transfrontaliere.
3.5Libera circulație a datelor
3.5.1Datele se află în centrul tuturor eforturilor de digitalizare pe piața unică, iar libera circulație a datelor reprezintă o cerință prealabilă pentru consolidarea celorlalte libertăți de pe piața unică prin digitalizare. De asemenea, este nevoie de o piață unică funcțională a datelor pentru a consolida reziliența, suveranitatea și competitivitatea UE în contextul global al digitalizării. Strategia europeană privind datele oferă o foaie de parcurs pentru construirea unei piețe europene solide a datelor. Partajarea și schimbul de date le permit întreprinderilor și responsabililor de elaborarea politicilor să colaboreze la nivel transfrontalier să dezvolte standarde comune și să promoveze interoperabilitatea. În cele din urmă, aceasta va aprofunda piața unică pentru persoane și întreprinderi și va spori activitatea transfrontalieră și integrarea economică.
3.5.2Îmbunătățirea utilizării datelor reprezintă o sursă de noi inovații, de produse, servicii și modele de afaceri care oferă o gamă mai vastă de opțiuni pentru clienți și sporește creșterea și competitivitatea pe piața unică. UE trebuie să își continue activitatea de facilitare a accesului la date și a partajării acestora prin spații europene ale datelor. De exemplu, instituirea spațiului european al datelor privind sănătatea reprezintă o inițiativă promițătoare pentru asigurarea schimbului și a utilizării de date privind sănătatea la nivel transfrontalier. Inițiative în materie de reglementare precum Actul privind datele și Actul privind guvernanța datelor contribuie, de asemenea, la un acces mai bun la date.
3.5.3Asigurarea unor norme armonizate privind protecția datelor este importantă pentru a consolida încrederea și a securiza fluxurile de date pe piața unică. Întrucât tot mai multe persoane își încredințează datele unor servicii de cloud, principiile confidențialității și securității datelor merită o atenție suplimentară. CESE solicită revizuirea pe viitor a Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD), pentru a aborda lacunele în asigurarea respectării normelor și pentru a simplifica normele aplicabile, mai ales pentru MIMM-uri.
3.5.4De asemenea, securitatea cibernetică joacă un rol esențial în asigurarea încrederii în tehnologiile digitale care îmbunătățesc economia datelor pe piața unică a UE. Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene instituie un cadru consecvent pentru consolidarea securității cibernetice în statele membre ale UE.
3.5.5Pentru a stimula pe deplin beneficiile digitalizării pe piața unică, toate regiunile, inclusiv zonele rurale și cele îndepărtate, ar trebui să aibă acces la infrastructura digitală, precum rețelele în bandă largă și, eventual, rețelele 5G și 6G. De asemenea, este nevoie de investiții suplimentare în centre de date și în infrastructură de cloud computing, pentru a sprijini circulația, prelucrarea și stocarea datelor pe piața unică.
3.6Factorii și condițiile prealabile ale digitalizării
3.6.1Pentru a permite îmbunătățirea în continuare a digitalizării pieței unice, trebuie asigurate existența și performanțele adecvate ale principalilor factori de facilitare a transformării digitale. Aceasta presupune investiții sporite în cercetare și inovare și promovarea unor ecosisteme de inovare. Deși este important să se îmbunătățească IA, tehnologia cuantică și alte tehnologii avansate, multe MIMM-uri se confruntă cu mari probleme chiar și în adoptarea unor tehnologii digitale de bază. Centrele europene de inovare digitală reprezintă platforme valoroase pentru implicarea MIMM‑urilor și în dezvoltarea și adoptarea de soluții digitale, iar amploarea lor ar trebui extinsă la un public mai larg.
3.6.2Dezvoltarea de abilități și competențe, de la competențe digitale de bază la talente de înalt nivel, reprezintă un alt factor esențial al digitalizării, necesar atât în viața profesională, cât și în viețile de zi cu zi ale cetățenilor. În plus, instituirea unui cadru european pentru certificarea competențelor digitale și a unei recunoașteri standardizate a competențelor digitale ar ajuta persoanele să își demonstreze competențele și calificările la nivelul UE și, astfel, ar facilita activitatea în alt stat membru.
3.6.3Întrucât transformarea digitală necesită investiții considerabile, trebuie asigurate piețe financiare care funcționează bine și alocarea adecvată a finanțării publice pentru dezvoltare digitală. În plus, UE trebuie să asigure un cadru de reglementare favorabil, care să fie adecvat scopurilor urmărite, să încurajeze inovarea și investițiile, să reducă la minimum sarcinile administrative și să asigure condiții egale pe piața unică, inclusiv angajamentul deplin și respectarea adecvată a normelor comune de către statele membre.
3.6.4De asemenea, transformarea digitală trebuie să fie sustenabilă din punct de vedere economic, social și de mediu. Pe lângă îmbunătățirea eficienței economice și a productivității, digitalizarea reprezintă o modalitate esențială de a promova tranziția verde, cu condiția să fie bine gestionate aspectele climatice și de mediu ale sistemelor digitale, inclusiv în utilizarea energiei și a materialelor. De asemenea, este important să se abordeze problema decalajului digital în ceea ce privește accesul la infrastructură și la competențe, iar întreaga societate să se poată implica pe deplin în dezvoltarea digitală.
3.7E-guvernanța
3.7.1În prezentul aviz, CESE dorește să sublinieze în special importanța digitalizării guvernanței publice (e-guvernanța) pentru realizarea unei piețe unice mai eficiente, mai accesibile și mai transparente. Digitalizarea poate fluidiza procesele administrative, astfel încât persoanele și întreprinderile să își desfășoare activitatea pe piața unică mai ușor, mai rapid și cu mai puține costuri. UE ar trebui să promoveze armonizarea în continuare a serviciilor digitale publice în statele membre, inclusiv prin standarde, protocoale și cadre comune pentru servicii de e-guvernare, precum înregistrarea întreprinderilor, depunerea declarațiilor fiscale și achizițiile publice. CESE solicită, de asemenea, schimbul de bune practici în materie de e-guvernanță între statele membre.
3.7.2Achizițiile publice joacă un rol important în integrarea pieței interne de bunuri și servicii a UE. Digitalizarea achizițiilor publice promovează participarea transfrontalieră la licitații. UE a digitalizat procesele de achiziții publice, de exemplu prin utilizarea platformelor de achiziții publice electronice și prin instituirea platformei e-Certis, care ajută întreprinderile să identifice diferitele certificate necesare în procedurile de achiziții din întreaga UE. În plus, dezvoltarea spațiului european al datelor privind achizițiile publice este menită să faciliteze în continuare libera circulație a mărfurilor și a serviciilor prin utilizarea îmbunătățită a datelor privind achizițiile publice la nivelul UE. CESE consideră că spațiul european al datelor privind achizițiile publice reprezintă un exemplu excelent al potențialului de digitalizare și încurajează dezvoltarea sa în continuare.
3.7.3CESE consideră că e-guvernanța europeană va avea de câștigat de pe urma unui cadru european privind identitatea digitală complet dezvoltat, care să le permită persoanelor și întreprinderilor să aibă o identitate digitală sigură și recunoscută pe piața unică.
3.7.4Portalul digital unic este o platformă online centralizată care asigură accesul ușor al utilizatorilor la diverse servicii digitale și la informații despre modul de viață și lucru și despre activitatea economică în UE. CESE consideră că portalul ar trebui să se dezvolte în permanență ca instrument, de exemplu prin consolidarea colaborării cu organizațiile societății civile și prin extinderea gamei de servicii disponibile prin portal.
3.7.5De asemenea, digitalizarea sistemelor fiscale poate avea beneficii substanțiale pe piața unică. Astfel, principalul rezultat al recentei propuneri a Comisiei Europene, intitulată TVA în era digitală, ar trebui să fie un sistem de TVA mai bine adaptat la actualele evoluții din economia digitală, care să îmbunătățească funcționarea pieței unice. Cu toate acestea, există și îngrijorări legate de impactul propunerii asupra pieței unice, întrucât aceasta conduce la cerințe suplimentare în materie de raportare pentru întreprinderi.
3.7.6UE și statele membre ar trebui să deschidă în continuare accesul la date publice fără caracter sensibil, astfel încât întreprinderile și cetățenii să le poată utiliza și în scopuri academice, întrucât acest aspect poate contribui la crearea de inovații și noi oportunități de afaceri pe piața unică a UE.
3.7.7Pentru ca digitalizarea guvernanței publice să își atingă pe deplin potențialul, trebuie investit în competențe digitale și în alfabetizarea digitală a administrațiilor publice, inclusiv în securitate cibernetică și în gestionarea datelor.
Bruxelles, 3 octombrie 2023
Sandra PARTHIE
Președinta Secțiunii pentru piața unică, producție și consum
_______________