|
AVIZ
|
|
Comitetul Economic și Social European
|
|
Reforma pieței energiei electrice
|
|
_____________
|
|
Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului
de modificare a Regulamentelor (UE) 2019/943 și (UE) 2019/942,
precum și a Directivelor (UE) 2018/2001 și (UE) 2019/944
în vederea îmbunătățirii organizării pieței energiei electrice a Uniunii
[COM(2023) 148 final – 2023/0077 (COD)]
|
|
|
|
TEN/793
|
|
|
|
Raportor: Jan DIRX
|
|
Coraportor: Christophe QUAREZ
|
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 14.3.2023
Consiliul Uniunii Europene, 31.3.2023
Parlamentul European, 29.3.2023
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
|
|
Data adoptării în secțiune
|
16/05/2023
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
14/06/2023
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
579
|
|
Rezultatul votului
(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)
|
209/11/9
|
1.Recomandări de politică
1.1Energia, inclusiv infrastructura de transport și distribuție, nu poate fi tratată ca o marfă oarecare: ea este un element constitutiv esențial al sistemului nostru economic și social și, prin urmare, un element central al prestării de servicii publice. Aprovizionarea cu energie este clasificată, așadar, serviciu de interes general. Prin urmare, trebuie create condiții-cadru de reglementare pentru energia viitoare, care să garanteze atât o alimentare ecologică, accesibilă și fiabilă cu energie, cât și dreptul la energie. Acest lucru înseamnă și că organizarea pieței energiei trebuie să țină cont de cerințele asociate decarbonizării. Pentru a asigura o aprovizionare de bază cu energie la prețuri accesibile, CESE consideră că noua organizare a pieței trebuie să garanteze aprovizionarea de bază cu energie la prețuri reglementate.
1.2CESE este de părere că Comisia ar fi trebuit să mai ia câteva măsuri în propunerea sa de reformă a pieței energiei electrice, pentru a adapta organizarea pieței la noua realitate, care impune gestionarea simultană a trei obiective: sustenabilitate, accesibilitate și securitatea aprovizionării. Noua realitate se va baza pe energie din surse regenerabile, prosumatorii și micii participanți pe piață având un rol din ce în ce mai important, alături de marii producători.
1.3Un sistem care ia în considerare aceste modificări poate funcționa numai dacă sistemul bazat pe principiul ordinii de merit este eliminat și înlocuit cu un model în care prețurile energiei electrice se bazează pe costurile de producție respective. Acest sistem trebuie să țină seama de costurile medii în stabilirea prețurilor.
1.4În contextul unei reforme a pieței energiei electrice, liberalizarea trebuie privită din perspectiva sustenabilității, a accesibilității și a securității aprovizionării. În plus, acest lucru nu trebuie uitat, deoarece criza actuală arată că piețele de energie liberalizate nu sunt în măsură să răspundă acestor nevoi, nu creează suficiente stimulente și nu asigură suficient securitatea investițiilor pentru energia din surse regenerabile. În plus, guvernele vor fi responsabile pentru realizarea acestor trei obiective (sustenabilitate, accesibilitate financiară și securitatea aprovizionării) pe o perioadă lungă de timp, deoarece piața nu le va combina și nu le va realiza în mod spontan.
1.5De aceea, CESE optează pentru un model hibrid, în care forțele pieței și managementul orientat spre obiective vor conduce, împreună, la funcționarea optimă a pieței în cadrul obiectivelor stipulate. Esența acestui model este un organism instituit de guvern, care să achiziționeze energia electrică de la producători și să o vândă furnizorilor clienților casnici, IMM-urilor, comunităților de energie ale cetățenilor și marilor consumatori și, acolo unde este cazul și este posibil, altor țări, folosind cele trei obiective drept cadru decizional. Acest organism ar încheia contracte pe termen lung cu producătorii de energie electrică, pe baza licitațiilor. Aceste contracte ar fi de mai multe tipuri, de exemplu contracte de achiziție de energie electrică, contracte pentru diferență și contracte cost plus.
1.6Comitetul sprijină ferm propunerea Comisiei de a-i capacita pe consumatori prin crearea dreptului de partajare directă a energiei din surse regenerabile. Acest lucru necesită, printre altele, ca toate informațiile relevante să fie clare și accesibile consumatorilor, astfel încât aceștia să poată îndeplini un rol independent pe piața energiei electrice, în calitate de utilizatori și producători. Totodată, CESE consideră că piața trebuie organizată astfel încât clienții care – în plus – își generează propria energie electrică (prosumatorii) sau alți mici participanți la piață să beneficieze în cea mai mare măsură de energia electrică pe care o generează ei înșiși, chiar dacă o furnizează în rețea. Un exemplu de organizare diferită și mai onestă pentru micii producători este o „bancă de energie electrică”.
1.7Pe lângă solicitarea de a accelera dezvoltarea gazului verde, Comitetul invită Comisia să includă o reglementare privind organizarea pieței gazelor naturale în pachetul referitor la H‑2 și la gazele cu emisii scăzute de carbon. Astfel, o piață unică integrată și sigură a gazelor naturale la nivelul UE ar accelera electrificarea sistemului energetic, garantând o mai bună egalitate a prețurilor și securitate pentru consumatori.
1.8Pentru a atinge un nivel ridicat de integrare a sistemelor de energie din surse regenerabile și pentru a accelera tranziția către un sistem decarbonizat, stocarea și generarea propriei energii electrice nu vor fi suficiente. Este nevoie de piețe flexibile, care, în cel mai bun scenariu, să semnaleze și situația predominantă la nivel de rețea. Atunci când se stabilesc aceste piețe flexibile, este logic să se facă distincția între nivelurile de tensiune.
1.9Întrucât va dura până când reforma va fi pe deplin eficace, CESE recomandă ca mecanismul de plafonare a veniturilor inframarginale să rămână în vigoare până ce reforma va fi complet operațională. Veniturile ar trebui canalizate către cei mai vulnerabili, existând opțiunea de reducere a prețurilor în lumina evoluțiilor recente ale prețurilor cu ridicata.
1.10Comitetul îndeamnă Comisia să monitorizeze efectele acestei reforme propuse a pieței energiei electrice. Acest lucru este important deoarece piața energiei electrice se află în plină schimbare de paradigmă, este departe de a fi finalizată și va avea cu siguranță nevoie de ajustări suplimentare în următorii ani. Acest lucru este, de asemenea, important deoarece nu a fost pregătită nicio evaluare a impactului pentru propunerea actuală a Comisiei, ceea ce sporește nesiguranța cu privire la efectele acestei reforme.
2.Fundamentarea recomandărilor de politică
Aspecte generale
2.1Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită de mai mult timp o reformă a pieței energiei electrice din UE. Motivul este acela că, în practică, riscurile la care este expusă piața energiei electrice din UE sunt în principal transferate consumatorilor, o concluzie la care a ajuns și Curtea de Conturi Europeană în raportul său special intitulat „Integrarea pieței interne a energiei electrice”.
2.2Creșterea prețului energiei în 2021 și în 2022 s-a accelerat după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; războiul a afectat prețurile combustibililor fosili, mai ales prețul gazelor, iar majorările aferente au fost transferate consumatorului final, în funcție de ordinea de merit. Acest lucru a arătat în mod clar că structura existentă a pieței energiei electrice nu poate ține sub control prețurile energiei electrice pentru consumatori și întreprinderi.
2.3De asemenea, este important să înțelegem că există un motiv economic fundamental pentru reorganizarea pieței energiei electrice: costurile marginale ale sistemelor de energie din surse regenerabile sunt zero. Este clar că un sistem de piață cu un mecanism de formare a prețurilor în care costurile marginale ale ultimei centrale electrice stabilesc prețul de închidere nu va funcționa într-un viitor sector al energiei electrice dominat de sisteme de energie din surse regenerabile (sau alt sistem cu cheltuieli ridicate de capital). Din acest motiv, avem nevoie de un contract pentru diferență ca schemă de remunerare pentru toți producătorii de energie din surse regenerabile, în care, pentru stabilirea prețului de referință, se folosesc costurile totale egalizate ale producerii de energie (sau costurile medii).
2.4Motivul fundamental al contractului pentru diferență este reprezentat de costurile marginale ale surselor regenerabile de energie. În contradicție cu ceea ce Comisia lasă să se înțeleagă, stabilitatea prețurilor va fi asigurată doar parțial, sau chiar deloc, prin contractul pentru diferență, atât timp cât acesta acoperă numai energia electrică produsă, nu și produse mai complexe – cum ar fi o combinație de sisteme de producție și stocare a energiei din surse regenerabile și de gestionare a cererii Motivul este că, pentru perioadele în care producția de energie din surse regenerabile este scăzută, trebuie să se achiziționeze energie reziduală, iar costurile aferente pot deveni considerabil ridicate. Comisia ignoră acest efect și face promisiuni pentru consumatorii finali care, în cele din urmă, nu vor fi pe deplin realizabile.
2.5CESE afirmă că energia, inclusiv infrastructura de transport și distribuție, nu poate fi tratată ca o marfă oarecare: ea este un element constitutiv esențial al sistemului nostru economic și social și, prin urmare, un element central al prestării de servicii publice. Aprovizionarea cu energie este clasificată, așadar, serviciu de interes general. Prin urmare, trebuie create condiții-cadru de reglementare pentru energia viitoare, care să garanteze atât o alimentare ecologică, accesibilă și fiabilă cu energie, cât și dreptul la energie. Acest lucru înseamnă și că organizarea pieței energiei trebuie să țină cont de cerințele asociate decarbonizării. Pentru a asigura o alimentare cu energie de bază la prețuri accesibile, CESE consideră că noua organizare a pieței trebuie să garanteze alimentarea cu energie de bază la prețuri reglementate. Rambursarea costurilor către furnizorii de energie ar trebui să se bazeze pe dovezi legate de costuri. În schimb, furnizorii de energie trebuie să aibă în permanență obligația de a asigura un anumit procent de energie pentru alimentarea de bază.
2.6Este clar că evoluțiile recente ale pieței energiei electrice au evidențiat cât de important este să se găsească un echilibru nou și corespunzător între prezența publică și privată pe piața energiei electrice. Comitetul a explorat în detaliu această problemă în avizul său TEN/771 pe tema „Investițiile publice în infrastructura energetică ca parte a soluției la problemele climatice” (a se vedea nota de subsol 1). Totodată, CESE este ferm convins că este mare nevoie de reforme ale piețelor energiei electrice, pentru a atinge obiectivele menționate anterior, privind sustenabilitatea, accesibilitatea și securitatea aprovizionării.
2.7La 14 martie 2023, Comisia a publicat propunerea legislativă de reformare a „organizării pieței energiei electrice a UE pentru a accelera dezvoltarea puternică a energiei din surse regenerabile și eliminarea treptată a gazului, pentru a reduce dependența facturilor consumatorilor de volatilitatea prețurilor la combustibilii fosili, pentru a proteja mai bine consumatorii de viitoarele creșteri ale prețurilor și de potențiala manipulare a pieței și pentru a face industria UE curată și mai competitivă”.
2.8CESE salută această propunere drept un prim pas în direcția corectă: sistemul energetic al viitorului, care ar trebui să fie decarbonizat, bazat pe surse regenerabile și fără emisii de dioxid de carbon de energie și centrat pe consumatori. Pentru consumatori, toate informațiile relevante trebuie să fie clare și accesibile, astfel încât ei să poată îndeplini un rol independent pe piața energiei electrice, în calitate de utilizator și producători.
2.9Comitetul îndeamnă Comisia să monitorizeze efectele acestei reforme propuse a pieței energiei electrice. Acest lucru este important deoarece piața energiei electrice se află în mijlocul unei schimbări de paradigmă care este departe de a fi finalizată și care va necesita cu siguranță ajustări suplimentare în următorii ani. Acest lucru este, de asemenea, important deoarece nu a fost pregătită nicio evaluare a impactului pentru propunerea actuală a Comisiei, ceea ce sporește incertitudinea cu privire la efectele acestei reforme.
2.10Propunerea de reformă a pieței energiei electrice vizează introducerea unor servicii și produse de reducere a vârfurilor de sarcină; aceasta se referă la capacitatea participanților la piață de a reduce consumul de energie electrică la orele de vârf, care sunt stabilite de operatorul de transport și de sistem. Potrivit articolului 7a, contractele pentru produsele de reducere a vârfurilor de sarcină nu pot fi încheiate cu mai mult de două zile înainte să fie activate, iar perioada de contractare nu poate depăși o zi. O perioadă atât de scurtă este de dorit pentru a preveni abuzurile, în special din partea marilor consumatori, dar ar putea împiedica mulți consumatori (și agregatori independenți) să furnizeze aceste produse. Prin urmare, Comitetul solicită Comisiei să examineze în ce condiții ar putea fi prelungită perioada de contractare.
2.11În plus, Comitetul consideră că Comisia a prezentat o serie de propuneri adecvate pentru ajustarea pieței energiei electrice. Cu toate acestea, Comitetul este de părere că Comisia ar fi trebuit să ia mai multe măsuri pentru a adapta organizarea pieței la noua realitate, care impune gestionarea simultană a trei obiective: sustenabilitate, accesibilitate și securitatea aprovizionării. De asemenea, această configurație se va baza pe energie din surse regenerabile, asigurând, conform promisiunii Comisiei, un rol mai important al prosumatorilor și micilor participanți pe piață, alături de marii producători. Propunerea Comisiei nu reflectă însă suficient acest lucru, motiv pentru care, pe lângă propunerea Comisiei, Comitetul prezintă alte două propuneri care s-ar încadra în propunerea legislativă.
2.12Un sistem care ia în considerare aceste modificări poate funcționa numai dacă sistemul bazat pe principiul ordinii de merit este eliminat și înlocuit cu un model în care prețurile energiei electrice se bazează pe costurile de producție respective. Acest sistem trebuie să țină seama de costurile medii în stabilirea prețurilor.
Un organism public
2.13Din 1996, UE s-a angajat în liberalizarea pieței de energie electrică. În contextul unei reforme a pieței energiei electrice, liberalizarea trebuie analizată, însă, atent din perspectiva sustenabilității, a accesibilității și a securității aprovizionării. Trebuie să se țină cont de evoluțiile trecute și viitoare de pe piața energiei electrice, inclusiv de modificările majore ale instalațiilor de producție, cu prețuri de cost foarte diferite. În plus, guvernele vor fi responsabile pentru atingerea acestor trei obiective într-o perioadă îndelungată, fiindcă piața nu le va combina spontan.
2.14CESE consideră că ar fi mai bine să se opteze pentru un mix eficace între liberalizare și reglementare, pentru a combina avantajele pieței liberalizate cu orientarea dorită din partea guvernelor; acest lucru ar asigura protejarea obiectivelor.
2.15După cum a subliniat deja în Avizul TEN/771, CESE este convins că ar trebui acordată o atenție deosebită definirii dezvoltării rețelei ca interes public superior, incluzând protecția climei ca obiectiv de reglementare și, în general, sincronizării în mod mai eficace a planificării energiilor din surse regenerabile și a rețelei de energie electrică. Este nevoie urgentă de dispoziții specifice în temeiul dreptului UE.
2.16Modelul evidențiat aici de CESE pentru piața reformată a energiei electrice se bazează, așadar, pe următorul principiu: liberalizare atunci când este posibil și reglementare atunci când este necesar. Ar fi un model hibrid, în care forțele pieței și managementul orientat spre obiective vor conduce, împreună, la o funcționare optimă a pieței în cadrul obiectivelor stipulate.
2.17Modelul, care este deja posibil în temeiul reglementărilor actuale, ar trebui să creeze un organism public care să achiziționeze energia electrică de la producători și să o vândă furnizorilor clienților casnici, IMM-urilor, comunităților de energie ale cetățenilor și marilor consumatori și, după caz și în măsura posibilului, altor țări, folosind cele trei obiective drept cadru decizional. Acest organism ar încheia contracte pe termen lung cu producătorii de energie electrică, pe baza licitațiilor. Aceste contracte ar fi de mai multe tipuri, de exemplu contracte de achiziție de energie electrică, contracte pentru diferență și contracte cost plus. Întrucât contractele pentru diferență sunt menite să fie un instrument pentru promovarea noilor investiții care generează energie electrică din sisteme de energie din surse regenerabile, acest instrument nu trebuie să îl împiedice pe producător de a găsi o cale să își optimizeze producerea de energie. Pentru contractul pentru diferență ar trebui să fie definit prețul-prag (minim) și plafonul tarifar (prețul maxim) prin intermediul unei baze de referință dinamice pe baza costurilor totale egalizate ale producerii de energie ale tehnologiilor avute în vedere (solară, eoliană, etc.). Prin urmare, statele membre trebuie să aibă obligația de a stabili remunerații minime și maxime, astfel încât producătorii de energie să fie stimulați să își optimizeze producția. Pentru alimentarea cu energie electrică marginală (de exemplu, din gaze din surse regenerabile sau baterii), ar trebui să se aplice dispoziții speciale.
2.18Având în vedere posibilitățile de producție disponibile și în conformitate cu cele trei obiective, serviciul poate încheia contracte cu diferite tipuri de întreprinderi de producție. Contractele pe termen lung încheiate de acest organism asigură atât un preț acceptabil garantat de stat pentru utilizatorii finali, cât și securitatea investițiilor pentru producători.
2.19Apoi, organismul vinde energia electrică achiziționată către societățile de distribuție și marii utilizatori. De asemenea, se pot încheia diferite tipuri de contracte în acest scop, parțial în funcție de dorințele participanților. Plafoanele pentru prețurile de revânzare sunt stabilite pentru a preveni profiturile excesive.
Banca de energie electrică
2.20Comitetul sprijină cu fermitate abordarea descrisă în proiectul Comisiei privind uniunea energetică europeană, care vizează responsabilizarea consumatorilor și plasarea lor în centrul politicii, printre altele prin crearea dreptului de a partaja în mod direct energia din surse regenerabile. Prin urmare, suntem mulțumiți de includerea de către Comisie, în propunerea sa, a posibilității ca consumatorii să le vândă vecinilor excesul de energie produsă de panourile solare instalate pe acoperiș. Totodată, CESE consideră că piața trebuie organizată astfel încât clienții care își generează și propria energie electrică (prosumatorii și comunitatea de energie din surse regenerabile) sau alți mici participanți la piață ori producători să beneficieze cât mai mult posibil de energia electrică pe care o generează ei înșiși, chiar dacă o furnizează în rețea. Un exemplu de organizare diferită și mai onestă pentru micii producători este o „bancă de energie electrică”, un exemplu care poate fi explorat și elaborat în continuare.
2.21O bancă de energie electrică ar putea funcționa astfel: panourile solare de pe acoperișul unui posesor individual produc, iar în zilele cu soare, mai mult decât consumă în ziua respectivă. Posesorul panourilor solare livrează această energie electrică în exces, prin rețea, către societatea de distribuție cu care are contract. Societatea poate citi câtă energie electrică a fost livrată, prin contorul inteligent, iar această sumă va fi creditată parțial în contul furnizorului în kWh (poate în proporție de 70-90 %, în funcție de cantitatea furnizată în rețea; pentru furnizorii acest procent va fi mai mare decât pentru ceilalți). Creditarea se face doar parțial din trei motive: în primul rând, pentru a finanța serviciile societății; în al doilea rând, societatea trebuie să țină seama de posibilele diferențe de preț dintre momentul în care se furnizează energie electrică și momentul în care consumatorul dorește să achiziționeze energie electrică și, în al treilea rând, deoarece sistemul ar trebui să includă stimulente pentru a adăuga capacitate de stocare (chiar și un generator mic) pentru ca întreaga rețea de energie electrică să devină mai rezilientă. De exemplu, un producător a furnizat 100 kWh, iar banca i-a creditat 80 kWh în cont. Ulterior, el trebuie să obțină energie electrică de la furnizorul său, de exemplu pentru nevoile propriei gospodării, sau să își încarce bateria mașinii la o stație de încărcare, folosind un card de încărcare de la furnizorul său de energie electrică. Să presupunem că are nevoie de 200 kW: primii 80 kWh îi vor fi debitați din cont și nu va plăti nimic. Pentru următorii 120 kWh pe care îi cumpără, plătește prețul prevăzut în contractul încheiat cu societatea de energie electrică.
2.22Astfel, în loc să plătească în euro pentru serviciile băncii de energie electrică, el plătește în kWh. Desigur, prețul energiei electrice pe care o achiziționează furnizată de rețea include costurile externe uzuale, precum taxele de rețea, suprataxele, contribuțiile și impozitele.
Nevoia de gaz verde, de flexibilitate și de securitate a aprovizionării
2.23Până în prezent, UE a hotărât să se bazeze pe GNL pentru a înlocui gazul din Rusia. Totuși, această soluție se dovedește viabilă doar pe termen scurt, întrucât are impact asupra mediului (precum gazele de șist din SUA care sunt apoi livrate în Europa), impact economic (molecula este mai costisitoare decât era pentru gazele rusești) și impact geopolitic (UE riscă să se afle într-o situație de dependență de alți parteneri, antidemocratici și/sau care încalcă drepturile omului). Prin urmare, două măsuri prezintă o importanță esențială. Prima constă în reducerea caracterului marginal al gazelor. Utilizarea centralelor pe gaze va fi necesară în continuare ca sistem flexibil de rezervă pe termen mediu și, prin urmare, va fi nevoie de o tranziție rapidă la gaze verzi, precum anumite forme de biogaz și hidrogen verde. De asemenea, reforma ar trebui să încerce să identifice modalități și mijloace prin care se poate face acest lucru, cu obiective obligatorii în perioadele de vârf.
2.24Potrivit diferitelor scenarii concepute de Comisie, gazele naturale vor juca în continuare un rol important pe termen scurt, garantând aprovizionarea cu energie termică a sistemului de producție din UE. Capacitatea de producție a biogazului trebuie să crească, iar costul hidrogenului ecologic trebuie să scadă pentru a permite înlocuirea cât mai rapidă a gazelor naturale. Pe lângă solicitarea de a accelera dezvoltarea gazului verde, Comitetul invită Comisia să includă o reglementare privind organizarea pieței gazelor naturale în pachetul referitor la H2 și la gazele cu emisii scăzute de carbon. Astfel, o piață unică integrată și sigură a gazelor naturale la nivelul UE ar accelera electrificarea sistemului energetic, garantând o mai mare egalitate și securitate a prețurilor pentru europeni și îmbunătățind coordonarea pentru a sprijini eliminarea treptată, dar cât mai rapidă, a utilizării gazelor naturale.
2.25În 2030, potrivit scenariului de modelare al Comisiei Europene, energia electrică din surse regenerabile ar trebui să reprezinte aproximativ 70 % din energia generată la nivelul UE. Pentru a asigura un nivel atât de ridicat de integrare a sistemelor de energie din surse regenerabile și a accelera tranziția către un sistem decarbonizat, va trebui să se garanteze că piața pe termen scurt este mai eficientă, să se îmbunătățească stocarea prin facilitarea accesului la finanțare și la autorizații, iar consumatorii să fie încurajați să folosească energia electrică pe care au generat-o ei înșiși. Totuși, stocarea și generarea propriei energii electrice nu sunt suficiente, iar piața pe termen scurt nu va putea oferi o soluție eficace. Este nevoie de piețe flexibile, care, în cel mai bun scenariu, să semnaleze și situația predominantă la nivel de rețea. De asemenea, reforma ar trebui să evite orice risc de fragmentare, prin monitorizarea cu atenție a punerii în aplicare a măsurilor adoptate recent.
2.26Atunci când se stabilesc aceste piețe de flexibilitate, este logic să se facă distincția între nivelurile de tensiune. La un nivel de tensiune înaltă și medie, sunt necesare soluții de flexibilitate de amploare, cum ar fi instalații de stocare uriașe, iar o opțiune ar putea fi de a da dreptul și de a impune operatorului de rețea să le integreze în exploatarea sa ca resurse proprii. La un nivel de joasă tensiune, opțiunea este mai degrabă să se combine soluțiile de flexibilitate de mică amploare oferite de prosumatori, de exemplu gospodăriile cu o instalație fotovoltaică proprie, o instalație mică de stocare și o pompă de căldură. Platformele digitale exploatate de operatorul de rețea sau de alți actori de pe piață ar putea deveni un instrument important pentru comercializarea flexibilității sub forma unei oferte de servicii care ar putea fi integrate în sistemul de energie electrică.
2.27Tarifele dinamice, inclusiv mecanismele dinamice de taxare, pot servi drept stimulente puternice pentru ca utilizatorii finali să acționeze într-un mod favorabil sistemului. Totuși, această soluție necesită o infrastructură digitală, deoarece starea rețelei ar trebui să se reflecte în tarifele dinamice. De asemenea, în ceea ce privește taxele de rețea, ar trebui stimulată producția care este aproape de consum, care poate fi una dintre abordări pentru limitarea extinderii rețelei.
Sărăcia energetică
2.28Întrucât obiectivul reformei consta în protejarea consumatorilor față de volatilitatea pieței angro, CESE salută propunerea care protejează consumatorul final (furnizor de ultimă instanță, evitarea deconectării consumatorilor care se află într-o situație de necesitate etc.). Cu toate acestea, CESE constată că plafonul inframarginal pentru chirii nu a fost extins. Întrucât va dura până când reforma va fi pe deplin eficace, CESE recomandă ca mecanismul să rămână în vigoare până ce reforma va fi complet operațională. Veniturile ar trebui canalizate către cei mai vulnerabili (precum persoanele aflate în situație de sărăcie energetică și IMM-urile), existând opțiunea de reducere a prețurilor în lumina evoluțiilor recente ale prețurilor cu ridicata.
2.29Pentru a garanta o alimentare cu energie de bază la prețuri accesibile, CESE consideră că noua organizare a pieței trebuie să garanteze consumul de energie de bază la prețuri reglementate. Costurile pentru furnizorii de energie ar trebui rambursate, pe baza datelor referitoare la costuri. În schimb, furnizorii de energie trebuie să aibă în permanență obligația de a asigura un anumit procent de energie pentru alimentarea de bază.
3.Amendamente la propunerea legislativă
3.1Regulamentul (UE) 2019/943
Amendamentul 1
Se introduce un nou punct după considerentul (21):
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
|
Din 1996, UE s-a angajat să liberalizeze piața energiei electrice, proces care a început cu Directiva 96/92/CE din 19 decembrie 1996 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice. Cu toate acestea, în contextul reformei pieței energiei electrice, această liberalizare ar trebui privită din perspectiva sustenabilității, a accesibilității și a securității aprovizionării. Trebuie luate în considerare evoluțiile trecute și viitoare de pe piața energiei electrice, inclusiv modificări majore ale instalațiilor de producție cu prețuri de cost foarte diferite. Pentru a atinge aceste obiective, statele membre trebuie să asigure un cadru de reglementare adecvat. Aceasta include cerințe juridice pentru societățile din sectorul energetic. Cerințele sunt nediscriminatorii. O modalitate prin care se poate realiza acest lucru este un organism public instituit de guvern, care să cumpere energie electrică de la producători și să o vândă distribuitorilor și marilor consumatori; Acest organism ar încheia contracte pe termen lung cu producătorii de energie electrică pe baza unor licitații, cum ar fi contracte de achiziție de energie electrică și contracte bidirecționale pentru diferență. Un astfel de model este deja posibil în temeiul legislației actuale.
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctele 2.18-2.21
|
Amendamentul 2
Se introduce un nou punct după considerentul (50):
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
|
Dreptul de a partaja energia electrică este un stimulent important pentru ca consumatorii și alți parteneri mici de pe piață să investească în producerea propriei energii electrice. Un alt stimulent va fi organizarea pieței în așa fel încât consumatorii care își produc propria energie electrică (prosumatorii) sau alți participanți mici pe piață să poată beneficia cât mai mult posibil de energia electrică pe care o generează ei înșiși, chiar dacă o furnizează mai întâi în rețea. Companiile de energie electrică din mai multe state membre dispun deja de sisteme care permit acest lucru.
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctele 2.22-2.24
|
Amendamentul 3
Articolul 1 se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
|
(a) garanția că energia nu este o marfă ca oricare alta, ci o bază esențială a sistemului nostru economic și social. Aprovizionarea cu energie este clasificată, așadar, serviciu de interes general. Principala sarcină a sectorului energetic este aprovizionarea cu energie sigură, la prețuri accesibile și durabilă.
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2, începând cu punctul 2.5
|
Recomandarea de amendament 4
Articolul 1 se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
|
(b) Crearea unui sistem în care prețurile de consum ale energiei electrice trebuie să reflecte costurile reale de producție (plus o marjă de profit adecvată). Aceasta înseamnă că prețul angro trebuie să corespundă costurilor medii ale tuturor tipurilor de producție de energie electrică, și nu prețului maxim, cum este cazul în prezent. Pentru a asigura o remunerare adecvată a producătorilor de energie electrică, securitatea investițiilor și extinderea energiei din surse regenerabile, este necesar ca prețurile să depindă de tehnologie.
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctul 2.13
|
Amendamentul 5
Articolul 19b se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
|
3. (c) Pentru „contractele bidirecționale pentru diferențe”, trebuie stabilite în fiecare stat membru prețuri maxime în funcție de tehnologie. Prețurile maxime se bazează pe costurile necesare pentru exploatarea unei instalații eficiente din punctul de vedere al costurilor și de ultimă generație. Costurile includ amortizarea și o rentabilitate adecvată a capitalului propriu și a capitalului împrumutat pentru investiție.
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctul 2.19
|
Amendamentul 6
Articolul 7a alineatul (2) litera (c) se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
(c) achiziționarea produsului de reducere a vârfurilor de sarcină are loc prin intermediul unei proceduri de ofertare concurențiale, selecția bazându-se pe costul cel mai scăzut al îndeplinirii unor criterii tehnice și de mediu predefinite;
|
(c) achiziționarea produsului de reducere a vârfurilor de sarcină are loc prin intermediul unei proceduri de ofertare concurențiale, selecția bazându-se pe costul cel mai scăzut al îndeplinirii unor criterii tehnice și de mediu predefinite, iar ofertele competitive se pot baza atât pe prețuri fixe, cât și pe prețuri variabile;
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctul 2.11
|
Amendamentul 7
Articolul 19b alineatul (3) se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
|
(c) Statele membre stabilesc remunerația minimă și maximă a contractelor bidirecționale pentru diferențele care trebuie să reflecte costurile reale de producție specifice tehnologiei, astfel încât producătorii de energie electrică să fie încurajați să își optimizeze producția. Prețul de exercitare al contractelor bidirecționale este stabilit de statele membre, luând în considerare costul mediu actualizat al energiei care se aplică tehnologiei de ultimă generație specifice care face obiectul contractului. Costurile includ amortizarea și o rentabilitate adecvată a capitalului propriu și a capitalului împrumutat pentru investiție.
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctul 2.19
|
3.2Directiva (UE) 2019/944
Amendamentul 8
Articolul 4 se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
Statele membre se asigură că toți clienții sunt liberi să își aleagă furnizorul de la care achiziționează energie electrică. Statele membre se asigură că toți consumatorii au libertatea de a avea simultan mai multe contracte de furnizare a energiei electrice și că, în acest scop, consumatorii au dreptul de a avea mai mult de un punct de contorizare și de facturare acoperit de punctul unic de racordare pentru spațiul lor.
|
Statele membre se asigură că prețurile de consum ale energiei electrice reflectă costurile reale de producție (plus o marjă de profit corespunzătoare) și că toți clienții sunt liberi să își aleagă furnizorul de la care achiziționează energie electrică. Statele membre se asigură că toți consumatorii au libertatea de a avea simultan mai multe contracte de furnizare a energiei electrice și că, în acest scop, consumatorii au dreptul de a avea mai mult de un punct de contorizare și de facturare acoperit de punctul unic de racordare pentru spațiul lor.
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctul 2.9
|
Amendamentul 9
Articolul 4b alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
Statele membre garantează că cadrul național de reglementare le permite furnizorilor să ofere contracte de furnizare a energiei electrice pe durată determinată și cu prețuri fixe și contracte de furnizare a energiei electrice cu prețuri dinamice. Statele membre se asigură că consumatorii finali care dispun de un contor inteligent pot solicita încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice cu prețuri dinamice și că toți consumatorii finali pot solicita încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice pe durată determinată și cu prețuri fixe, cu o durată de cel puțin un an, cu cel puțin un furnizor și cu fiecare furnizor care are peste 200 000 de consumatori finali
|
Statele membre garantează că cadrul național de reglementare le permite furnizorilor să ofere contracte de furnizare a energiei electrice pe durată determinată și cu prețuri fixe și contracte de furnizare a energiei electrice cu prețuri dinamice. Statele membre se asigură că consumatorii finali care dispun de un contor inteligent pot solicita încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice cu prețuri dinamice și că toți consumatorii finali pot solicita încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice la un preț accesibil fix și pe durată determinată, cu o durată de cel puțin un an, cu cel puțin un furnizor și cu fiecare furnizor care are peste 200 000 de consumatori finali
|
|
Expunere de motive
|
|
A se vedea capitolul 2 punctul 2.9
|
Amendamentul 10
Articolul 27a alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
Statele membre desemnează furnizori de ultimă instanță cel puțin pentru clienții casnici. Furnizorii de ultimă instanță sunt numiți printr-o procedură echitabilă, deschisă, transparentă și nediscriminatorie.
|
Statele membre desemnează furnizori de ultimă instanță cel puțin pentru clienții casnici. Furnizorii de ultimă instanță sunt numiți printr-o procedură echitabilă, deschisă, transparentă și nediscriminatorie. Toți furnizorii de energie trebuie să fie disponibili ca furnizori de ultimă instanță, în conformitate cu cota lor de piață.
|
|
Expunere de motive
|
|
Este echitabil ca toți furnizorii de energie să poată fi desemnați ca furnizori de ultimă instanță.
|
Amendamentul 11
Articolul 27a alineatul (2) se modifică după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
Clienții finali care sunt transferați furnizorilor de ultimă instanță nu își pierd drepturile lor de clienți, în special drepturile prevăzute la articolele 4, 10, 11, 12, 14, 18 și 26.
|
Clienții finali care sunt transferați furnizorilor de ultimă instanță nu își pierd drepturile lor de clienți, în special drepturile prevăzute la articolele 4, 10, 11, 12, 14, 18 și 26. Condițiile contractuale ale unui furnizor de ultimă instanță nu trebuie să fie discriminatorii sau disuasive. Condițiile contractuale trebuie să reflecte costurile reale de producție (plus o marjă de profit corespunzătoare).
|
|
Expunere de motive
|
|
Măsură necesară pentru un tratament echitabil al clienților.
|
Amendamentul 12
Articolul 66a se modifică după cum urmează:
Alineatele (1)-(4) se înlocuiesc după cum urmează:
|
Textul propus de Comisia Europeană
|
Amendament
|
|
1.
Comisia poate declara, printr-o decizie, o criză a prețurilor energiei electrice la nivel regional sau la nivelul Uniunii, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a)
prețuri foarte ridicate pe piețele angro de energie electrică, de cel puțin de două ori și jumătate mai mari decât prețul mediu din ultimii cinci ani, situație care se preconizează că va continua timp de cel puțin șase luni;
(b)
au loc creșteri bruște ale prețurilor cu amănuntul ale energiei electrice de cel puțin 70 %, care se preconizează că vor continua timp de cel puțin șase luni; și
(c)
în general, economia este afectată în mod negativ de creșterea prețurilor la energie electrică.
2.
În decizia sa de declarare a unei crize a prețurilor la energie electrică la nivel regional sau la nivelul Uniunii, Comisia precizează perioada de valabilitate a deciziei respective, care poate fi de până la un an.
3.
În cazul în care Comisia a adoptat o decizie în temeiul alineatului (1), statele membre pot aplica, pe durata valabilității deciziei respective, intervenții publice specifice în ceea ce privește stabilirea prețurilor de furnizare a energiei electrice către întreprinderile mici și mijlocii. Astfel de intervenții publice:
(a)
sunt limitate la cel mult 70 % din consumul beneficiarului în aceeași perioadă a anului precedent și mențin un stimulent de reducere a cererii;
(b)
respectă condițiile prevăzute la articolul 5 alineatele (4) și (7);
(c)
dacă este cazul, respectă condițiile prevăzute la alineatul (4)
4.
În cazul în care Comisia a adoptat o decizie în temeiul alineatului (1), statele membre pot, pe durata valabilității deciziei respective, prin derogare de la articolul 5 alineatul (7) litera (c), atunci când aplică intervenții publice în stabilirea prețurilor de furnizare a energiei electrice în temeiul articolului 5 alineatul (6) sau al alineatului (3) din prezentul articol, să stabilească, în mod excepțional și temporar, un preț de furnizare a energiei electrice sub nivelul costurilor, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a)
prețul stabilit pentru gospodării se aplică numai pentru cel mult 80 % din consumul mediu al gospodăriilor și menține un stimulent pentru reducerea cererii;
(b)
nu există nicio discriminare între furnizori;
(c)
furnizorii sunt compensați pentru furnizarea sub nivelul costurilor; și
(d)
toți furnizorii sunt eligibili să prezinte oferte pentru prețul de furnizare a energiei electrice care este sub nivelul costurilor, pe aceeași bază.
|
1. Comisia poate declara, printr-o decizie, o criză a prețurilor energiei electrice la nivel regional sau la nivelul Uniunii, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
prețuri foarte ridicate pe piețele angro de energie electrică: un preț mediu de cel puțin 100 EUR pe megawatt-oră timp de două luni consecutiv.
2. În cazul în care Comisia a adoptat o decizie în temeiul alineatului (1), statele membre pot aplica, pe durata valabilității deciziei, în mod excepțional și temporar, un preț pentru furnizarea de energie electrică inferior costului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a)
prețul stabilit pentru gospodării se aplică numai pentru cel mult 80 % din consumul mediu al gospodăriilor și menține un stimulent pentru reducerea cererii;
(b)
prețul nu trebuie să depășească 10 cenți pe kilowatt-oră.
(c)
nu există nicio discriminare între furnizori;
(c)
dacă pot dovedi că furnizează servicii sub cost, furnizorii sunt compensați pentru acest lucru.
(d)
toți furnizorii sunt eligibili să prezinte oferte pentru prețul de furnizare a energiei electrice care este sub nivelul costurilor, pe aceeași bază.
3. Compensația de la alineatul (2) litera (c) trebuie finanțată din veniturile obținute din plafonarea veniturilor de pe piață pentru producerea de energie electrică cu tehnologii inframarginale.
|
|
Expunere de motive
|
|
Evoluția prețurilor actuale ale energiei au arătat că, în cazul unor denaturări corespunzătoare ale pieței, sunt necesare măsuri pentru a asigura aprovizionarea de bază cu energie atât a gospodăriilor private, cât și a întreprinderilor. Mecanismul propus de Comisie în temeiul articolul 66a este însă complicat și ineficient. Totodată, cofinanțarea măsurii este complet exclusă.
Propunem un mecanism simplu, dar eficace, după modelul „Stromkostenzuschussgesetz” din Austria. Acesta ar putea intra în vigoare în mod automat și ar trebui finanțat prin eliminarea profiturilor excepționale.
-Prețul energiei electrice pentru achiziționarea unei cantități destinate furnizării de bază nu poate depăși prețul de 10 cenți net/kWh.
-În cazul în care prețul mediu al schimbului de energie electrică este timp de două luni consecutiv mai mare de 100 EUR/MWh, furnizorii care trebuie să facă oferte sub costurile reale de achiziție au dreptul la compensații pentru costurile lor diferențiate.
-Furnizorii de energie trebuie să dovedească costurile.
-„Frânare a prețului” este finanțată prin taxarea veniturilor excedentare în domeniul generării inframarginale.
|
Anexa 1: Organismul public instituit de guvern – poziția pe piață
Anexa 2: Avantajele organismului public instituit de guvern
·Cumpără la diverse prețuri, în funcție de aprovizionare
-Permite actorilor de pe piață să participe la licitație și să ofere certitudine pe piață
·Vinde la prețuri fixe pe termen lung
-Efect pozitiv asupra pieței și a consumatorilor
·Asigură securitatea aprovizionării bazate pe un mix energetic adecvat
-Luarea în considerare și orientarea aprovizionării internaționale cu combustibil
-Garanția că cererea de energie poate fi satisfăcută, având în vedere dublarea sau triplarea preconizată a acestei cereri ca urmare a electrificării
-Finanțarea, introducerea și gestionarea de noi tehnologii în contextul creșterii economice existente și prevăzute să evolueze către durabilitate
·Controlul rămâne la autoritățile publice – asigurarea libertății pieței.
Bruxelles, 14 iunie 2023
Oliver RÖPKE
Președintele Comitetului Economic și Social European
_____________