|
AVIZ
|
|
Comitetul Economic și Social European
|
|
Decarbonizarea flotei de pescuit
|
|
_____________
|
|
Decarbonizarea flotei de pescuit
(Aviz exploratoriu la solicitarea Președinției spaniole)
|
|
|
|
NAT/895
|
|
|
|
Raportor: Javier GARAT PÉREZ
|
|
|
|
Sesizare
|
Scrisoare din partea Președinției spaniole a Consiliului, 30 ianuarie 2023
|
|
Temei juridic
|
articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
|
|
Data adoptării în secțiune
|
28/06/2023
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
împotrivă/abțineri)
|
38/6/1
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
12/07/2023
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
580
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/ abțineri)
|
155/0/0
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE salută strategia privind tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE. CESE recunoaște necesitatea de a reduce emisiile de CO2 și sprijină pe deplin căutarea de alternative energetice durabile, regenerabile și viabile din punct de vedere comercial, precum și reducerea dependenței energetice de țările terțe. CESE solicită societății, întreprinderilor și, în special, sectorului pescuitului să contribuie la realizarea neutralității climatice până în 2050.
1.2CESE reamintește că industria pescuitului este parte a soluției de atenuare a efectelor schimbărilor climatice: pescarii furnizează una dintre cele mai sănătoase proteine animale cu una dintre cele mai scăzute amprente de carbon. De altfel, conform datelor UNCTAD, emisiile produse de acest sector ar reprezenta între 0,1 % și 0,5 % din totalul mondial în 2023; flota europeană, în special, și-a redus emisiile cu 50 % din 1990. Din acest motiv, el este un sector strategic esențial pentru societatea noastră și este esențial pentru aprovizionarea populației și promovarea unei alimentații sănătoase. Acestea fiind spuse, CESE solicită eforturi suplimentare pentru creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor.
1.3CESE solicită un calendar de decarbonizare adecvat și realist, în care evoluțiile tehnologice, logistice și legislative să meargă mână în mână. În caz contrar, se vor înregistra o creștere disproporționată a costurilor (care nu pot fi repercutate asupra prețurilor de vânzare a peștelui, deoarece acesta ar deveni un produs de lux), pierderi ale întreprinderilor, precaritate și șomaj. Costul tranziției nu ar trebui să fie inacceptabil pentru angajatorii și lucrătorii din diferitele sectoare maritime și nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă.
1.4CESE recunoaște că dezvoltarea și disponibilitatea globală a tehnologiilor ecologice alternative și inovatoare, a noilor combustibili și a surselor de energie neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon reprezintă cea mai mare provocare cu care se confruntă sectorul pescuitului. Dezvoltarea unor astfel de combustibili și a infrastructurii necesare este esențială pentru ca decarbonizarea să devină o realitate. CESE consideră că hibridizarea este o soluție intermediară, chiar dacă nu implică o abandonare imediată a combustibililor fosili.
1.5CESE subliniază că administrațiile europene și naționale pot utiliza un pachet de soluții energetice pentru a aborda provocările climatice. În prezent, 100 % dintre navele de pescuit funcționează pe motorină. Potrivit specialiștilor, combustibilii din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon și fără origine vegetală reprezintă cea mai viabilă alternativă pe termen scurt pentru ca sectorul pescuitului să renunțe la combustibilii fosili, deși, în prezent, prețurile lor sunt practic duble față de cele ale motorinei și nu sunt încă disponibili decât în foarte mică măsură. Deși aviația urmează o altă cale prin dezvoltarea combustibililor de aviație durabili (SAF) și întrucât alte tehnologii, cum ar fi hidrogenul și energia electrică, sunt mai potrivite pentru sectoare precum transportul maritim și, respectiv, cel rutier decât pentru navele de pescuit, CESE cere un semnal politic clar care să dea prioritate acestor combustibili de substituție în raport cu primii. CESE subliniază că, atâta timp cât acești combustibili alternativi nu sunt dezvoltați, nu pot fi atinse obiectivele ambițioase stabilite atât în Pactul verde european, cât și în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”.
1.6CESE consideră că costul uriaș al decarbonizării unui sector dificil de electrificat, cum este cel al pescuitului, depășește cu mult domeniul de aplicare al finanțării europene. Provocarea va fi aceea de a menține în viață sectorul pescuitului și contribuția sa la securitatea alimentară. Este esențial să existe sprijin instituțional și măsuri specifice de finanțare și creditare care să ajungă la toate statele membre și la flotele acestora. În acest sens, CESE este preocupat de limitările actuale ale Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), care, după cum recunoaște Comisia însăși, nu contribuie la realizarea acestei tranziții. În plus, pentru a acoperi aceste costuri, CESE solicită să fie analizate alte surse de finanțare, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, să se utilizeze taxele tarifare pentru ajustarea la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și să se mobilizeze resursele legate de impozitarea energiei, realocându-le sectorului pescuitului. CESE subliniază că flota din Europa are, în medie, 31,5 ani și invită Comisia Europeană să propună crearea unui fond de urgență care să accelereze decarbonizarea. Comitetul solicită, de asemenea, o mai mare complementaritate între politicile existente și fondurile de coeziune și de dezvoltare regională, pentru a contribui la canalizarea fondurilor și pentru a evita concurența între regiuni.
1.7CESE observă că orice schimbare a sursei de energie va necesita noi nave de design inovator, cu o capacitate mai mare la bord („tonaj brut”), pentru a găzdui utilaje noi. Cu toate acestea, definiția și limitele capacității de pescuit stabilite în politica comună în domeniul pescuitului împiedică astfel de progrese. Prin urmare, CESE solicită Comisiei Europene să revizuiască definiția capacității de pescuit pentru a putea pune în aplicare noile tehnologii legate de tranziția energetică.
1.8Comitetul solicită ca, până când noile tehnologii de propulsie vor fi disponibile pe piață, iar cadrul legislativ va permite modernizarea, instalarea și utilizarea unor astfel de tehnologii, UE să nu introducă taxe pe carburantul (motorina) utilizat pentru operațiunile de pescuit.
1.9CESE felicită Comisia pentru propunerea de instituire a noului parteneriat multilateral pentru tranziția energetică. CESE consideră că este esențial să se consulte nu numai sectorul pescuitului, ci și sindicatele lucrătorilor, experții tehnici, șantierele navale, inginerii și reprezentanții porturilor pentru a găsi soluții concrete, practice și durabile. CESE solicită un plan cuprinzător de consolidare a capacității europene de a construi nave de pescuit ecologice, care ar trebui să prevadă un tratament fiscal deosebit de favorabil pentru șantierele navale.
1.10În special, CESE solicită promovarea proiectelor-pilot cu privire la noi surse de energie, crearea unor lanțuri valorice inovatoare maritimo-industriale, punerea la dispoziție de noi tehnologii necunoscute de utilizatori, crearea de locuri de muncă durabile prin dezvoltarea unei noi activități industriale și consolidarea economiei circulare. CESE solicită, de asemenea, alocarea de resurse pentru formarea personalului, în vederea gestionării noilor tehnologii la bord într-un mod sigur și eficient. Singura modalitate de a face față în mod echitabil impactului tranziției este de a evita ca o sarcină disproporționată să cadă asupra lucrătorilor sau a întreprinderilor.
1.11CESE ar dori să profite de ocazia oferită de acest aviz exploratoriu pentru a plasa problema decarbonizării într-un cadru strategic mai larg. Ultimul capitol prezintă o viziune pentru viitorul unui sector al pescuitului sustenabil în UE, care ar trebui să ghideze activitatea viitoare a Comitetului.
2.Context
2.1La 21 februarie 2023, Comisia Europeană a publicat strategia pentru tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE. Strategia subliniază necesitatea de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a trece, cât mai curând posibil, la surse de energie regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu ambițiile Pactului verde european de a atinge neutralitatea climatică în UE până în 2050.
2.2Comisia observă că energia este una dintre principalele componente ale costurilor de funcționare ale sectorului pescuitului și acvaculturii din UE. Creșterea prețurilor la energie a dus la o creștere de peste două ori a prețurilor motorinei maritime în 2022 comparativ cu prețurile medii din 2021, punând o presiune enormă asupra viabilității economice a flotei UE și asupra activităților de acvacultură. În acest context, o proporție de aproximativ 40 % din flota de coastă, 66 % din flota de pescuit în mare liberă și 87 % din flota de pescuit în ape îndepărtate nu a fost profitabilă în raport cu prețurile energiei din 2022. Prin urmare, pentru a continua să funcționeze, o mare parte a sectorului pescuitului și acvaculturii a trebuit să recurgă la sprijin financiar din partea statelor membre și la instrumentele financiare disponibile ale UE.
2.3Comisia Europeană subliniază, în acest sens, vulnerabilitatea structurală a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE. Pentru a schimba această situație, comunicarea propune mai multe linii de acțiune:
·tehnologii și practici inovatoare pentru tranziția energetică;
·un cadru de reglementare și financiar pentru pescuit adaptat tranziției energetice;
·identificarea și soluționarea provocărilor și a barierelor din calea tranziției energetice;
·facilitarea tranziției energetice în sectorul pescuitului: crearea de platforme și studii.
3.Observații generale
Emisii
3.1CESE se alătură angajamentului de a se ajunge la o amprentă de carbon neutră până în 2050 și subliniază necesitatea de a accelera tranziția energetică și decarbonizarea sectorului pescuitului. Această tranziție trebuie să fie echilibrată, astfel încât costurile legate de adaptare să fie distribuite între toți operatorii într-un mod care să nu denatureze capacitățile operaționale. În plus, aceasta trebuie să fie fezabilă și să ia în considerare caracteristicile specifice ale flotei (în special dimensiunea și capacitatea operațională a navei), astfel încât structura de producție să fie în măsură să utilizeze noi tehnologii pentru a introduce noi metode de propulsie.
3.2În timp ce emisiile de GES de care e responsabil sectorul transportului maritim au crescut la nivel mondial în ultimii ani, emisiile provenite de la flota de pescuit a UE au scăzut cu până la 50 % datorită îmbunătățirii eficienței energetice (a se vedea exemplele de la punctele 4.11 și 4.12) și reducerii dimensiunii flotei. În ceea ce privește acest ultim punct, în pofida extinderilor UE, numărul navelor UE în 2020 a fost de 73 716, față de 103 834 în 1996, ceea ce înseamnă cu 30 000 mai puține nave de pescuit în 25 ani, dintre care doar 56 111 de nave active (75 % dintre ele măsurând sub 12 metri). Cifrele europene sunt cu atât mai mici în raport cu cifrele globale, deoarece, în 2020, la nivel mondial exista o flotă estimată la 4,1 milioane de nave de pescuit. Se estimează că, cu 564 000 de nave, China deține cea mai mare flotă de pescuit din lume. În ceea ce privește producția de pescuit, China a realizat aproape 15 % din capturile globale în 2020, în timp ce UE e responsabilă pentru 4 % din capturile globale. Având în vedere cele de mai sus, este esențial să se mențină o flotă de pescuit europeană modernă și competitivă.
3.3Pentru a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 ale flotei, CESE consideră că este esențial să se definească un an de referință prin care să nu se penalizeze sectorul, să i se recunoască eforturile și să fie în continuare încurajat către neutralitate. CESE recunoaște progresele înregistrate de flota UE pe calea către neutralitatea climatică începând din 1990. Prin urmare, consideră că stabilirea anului 2005 sau 2008 ca an de referință pentru reducerea emisiilor de către sectorul pescuitului pur și simplu nu ar recunoaște progresele realizate și ar penaliza această industrie, având în vedere particularitățile și limitările asociate acesteia.
Trecerea la surse de energie regenerabile și cu emisii scăzute sau fără emisii de dioxid de carbon
3.4Sectorul pescuitului este complet dependent de combustibilii fosili, ceea ce înseamnă că orice soluție trebuie luată în considerare pe termen mediu și lung. Cu toate acestea, având în vedere necesitatea de a combate schimbările climatice și de a profita de progresele tehnologice din alte sectoare, căutarea de soluții pentru sectorul pescuitului trebuie inițiată imediat, cu sprijinul unui fond de urgență pentru accelerarea decarbonizării.
3.5CESE subliniază, ca măsuri mai realiste pe termen scurt, soluții mixte, cum ar fi introducerea motoarelor hibride, tehnologiile regenerabile existente în mod complementar sau auxiliar (solară, eoliană, electrică), precum și utilizarea unor combustibili alternativi avansați (care nu sunt obținuți din culturi alimentare și furajere).
3.6CESE subliniază compatibilitatea combustibililor din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon cu motoarele cu combustie convenționale, cu sistemele de alimentare existente și cu producția acestora. În plus, distribuția acestora poate fi realizată prin utilizarea instalațiilor industriale existente, cum ar fi rafinăriile. De asemenea, combustibilii ecologici sporesc independența energetică a Europei, deoarece, pentru producerea lor, se utilizează materii prime autohtone, spre deosebire de petrolul sau mineralele necesare pentru producția de baterii. Acești combustibili creează, de asemenea, oportunități importante de creare de locuri de muncă și de bunăstare industrială, iar rolul lor poate fi esențial pentru stimularea economică a Europei. Cu toate acestea, ar trebui să se ia în considerare că, în prezent, combustibilii din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon sunt mai scumpi decât motorina și nu sunt încă disponibili decât în foarte mică măsură.
3.7CESE subliniază că unele dintre noile surse alternative de propulsie, cum ar fi energia electrică, se scumpiseră înainte de invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia. Prin urmare, UE trebuie să ia în considerare faptul că trecerea de la combustibilii fosili la alte surse regenerabile de energie nu va conduce întotdeauna la reducerea costurilor.
Necesitatea reînnoirii flotei și a mecanismelor de finanțare adecvate
3.8Pe lângă necesitatea de a elimina lacunele în materie de cunoștințe tehnologice și inovare, există un factor limitativ intrinsec actualei flote de pescuit europene: navele au vârste medii de peste 30 de ani. Din acest motiv, companiile de transport maritim nu pot lua în calcul majoritatea investițiilor posibile pentru modernizarea flotei. CESE consideră că simpla schimbare a motorului nu este nici suficientă, nici fezabilă pe nave atât de vechi. Prin urmare, este esențial să se pună în aplicare un plan de reînnoire a flotei UE, pentru a finaliza procesul unui pescuit sustenabil cu nave moderne, din secolul XXI. Această strategie ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea perspectivelor socioeconomice ale flotei.
3.9CESE salută propunerea Comisiei de a elabora un ghid și o bază de date specifice privind finanțarea și instrumentele de finanțare ale UE pentru tranziția energetică. Cu toate acestea, programul Orizont Europa al UE nu prevede, în prezent, o cerere specifică de propuneri în domeniul pescuitului. În plus, există puternice constrângeri de finanțare în cadrul noului FEAMPA, deoarece acesta oferă doar rate scăzute de sprijin pentru investițiile în flotă, iar subvențiile sunt condiționate de dimensiunea navelor (de exemplu, măsurile de finanțare pentru înlocuirea motoarelor sunt limitate la nave mai mici de 24 m). În plus, finanțarea este puternic condiționată de factori precum echilibrul flotei, absența încălcărilor grave și capacitatea de pescuit, care, din păcate, continuă să fie măsurată în mod deficitar. Având în vedere cele de mai sus, CESE consideră că este esențial să se instituie un fond specific și linii de credit pentru modernizarea și reînnoirea flotei.
Obstacole în calea tranziției energetice
3.10Ca regulă generală, sursele alternative de energie necesită mai mult spațiu și constituie un pericol suplimentar pentru siguranța la bord. Cu toate acestea, spre deosebire de industria transportului maritim, în UE, sectorul pescuitului trebuie să se confrunte cu constrângeri de capacitate în ceea ce privește tonajul brut (spațiu), ceea ce face și mai dificilă instalarea de noi tehnologii la bordul navelor și realizarea de investiții. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că aplicarea unor tehnologii de decarbonizare navelor de pescuit la scară mică este și mai dificilă.
3.11CESE subliniază că definirea inadecvată a capacității de pescuit în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) face dificilă, în general, nu numai modernizarea flotei pentru a instala noi tehnologii, ci și realizarea de îmbunătățiri în materie de condiții sociale și de siguranță. Spațiul de la bord destinat bucătăriei, cabinelor, toaletelor sau zonelor de agrement, care nu are nicio legătură cu capacitatea de a captura sau de a depozita pește, este acum luat în considerare în măsurarea capacității de pescuit. PCP este în contradicție clară cu cerințele prevăzute în legislația socială, cum ar fi Convenția C188 a OIM privind munca în domeniul pescuitului.
3.12CESE consideră că strategia pentru tranziția energetică ar trebui să țină seama de acești factori și, prin urmare, să propună o revizuire a măsurilor în materie de capacitate, pentru a permite introducerea de noi tehnologii și modernizarea flotei. Noile măsuri care ar putea fi utilizate sunt „tonajul net” sau formulele utilizate în Norvegia și Islanda, care exclud din calcul zonele destinate timpului liber și odinei lucrătorilor, în funcție de factori precum cota alocată sau dimensiunea navei. Această revizuire ar facilita, de asemenea, includerea îmbunătățirilor aduse spațiului locativ necesare pentru a face acest sector mai atractiv pentru forța de muncă tânără, pentru a aborda decalajul dintre generații și pentru a facilita incluziunea femeilor în sectorul pescuitului.
Impozitarea combustibililor tradiționali
3.13Întrucât asumarea unor noi lucrări va reprezenta un exercițiu de risc economic pentru proprietarii de nave din UE, CESE solicită adoptarea unor politici care să ofere securitate juridică companiilor de transport maritim. Prin urmare, este important să se înghețe introducerea de noi taxe pe carburantul tradițional pentru pescuit (motorină), atâta timp cât noile tehnologii de propulsie și de combustibili nu sunt disponibile pe piață și cadrele legislative pentru abordarea renovărilor necesare sunt pe deplin instituite; contrariul nu ar face decât să penalizeze sectorul.
Parteneriatul UE pentru tranziția energetică în domeniul pescuitului și acvaculturii
3.14Acest sector nu dispune de orientări, nici din partea furnizorilor de tehnologie, nici din partea factorilor de decizie politică, cu privire la direcția pe care ar trebui să o adopte pentru decarbonizare. Prin urmare, CESE salută inițiativa Comisiei de a înființa un grup de experți care să ofere consiliere cu privire la diferitele alternative disponibile, progresele viitoare, evoluțiile pieței etc. Ar fi deosebit de important să se identifice tehnologiile care funcționează cel mai bine pentru fiecare segment de flotă și regiune, putând fi necesară combinarea diferitelor surse de energie. În plus, va fi util să se desfășoare campanii de informare și de sensibilizare destinate lanțului maritimo-industrial pentru a stimula decarbonizarea.
Economia albastră
3.15Economia albastră acoperă toate activitățile economice care depind de mare. Diferitele sectoare care alcătuiesc economia albastră sunt interdependente (pescuitul, biotehnologia, navigația, transportul maritim, acvacultura, șantierele navale, lanțul de aprovizionare, logistica și transporturile), deoarece se bazează pe competențe comune și pe infrastructuri partajate (porturi, rețele de logistică și distribuție a energiei electrice), precum și pe utilizarea durabilă a resurselor marine. CESE subliniază necesitatea de a pune în aplicare o strategie globală de decarbonizare și de a găsi sinergii între diferitele verigi ale lanțului. În plus, CESE solicită resurse umane și competențe adecvate pentru a proiecta, a construi și a exploata navele moderne. Atragerea forței de muncă calificate este indispensabilă.
4.Observații specifice
Combustibili avansați
4.1CESE subliniază potențialul pe care îl au combustibilii avansați care nu sunt obținuți din culturi alimentare și furajere în domeniul economiei circulare, al luptei împotriva depopulării zonelor rurale costiere și, bineînțeles, al consolidării independenței energetice a UE. În conformitate cu obiectivele stabilite de UE privind neutralitatea emisiilor de CO2, emisiile nete de CO2 ale unor astfel de combustibili alternativi în momentul combustiei în motoare pot scădea la zero dacă sunt produși cu energie electrică din surse regenerabile.
4.2Din diverse motive, Comisia limitează utilizarea biocombustibililor pe bază de plante, aspect pe care CESE l-a salutat în diverse avize. Cu toate acestea, nu există o strategie clară pentru dezvoltarea și introducerea combustibililor alternativi, care ar fi importante nu numai pentru sectorul pescuitului, ci și pentru alte industrii. De asemenea, nu există o ierarhizare cu privire la care dintre sectoarele greu de decarbonizat (dintre care pescuitul este unul) ar trebui să aibă acces prioritar la astfel de combustibili. Acest lucru complică eforturile sectorului pescuitului de a promova cât mai curând posibil decarbonizarea. CESE subliniază că combustibilii din surse regenerabile cu emisii scăzute de carbon reprezintă o opțiune de bun simț pe această cale către decarbonizarea sectoarelor dificil de electrificat, cum ar fi pescuitul. Combustibilii alternativi avansați care nu sunt obținuți din culturi alimentare și furajere vor fi mai scumpi, din cauza rarității lor și a tehnologiei mai exigente. De aceea, așa cum a subliniat CESE anterior, trebuie redus decalajul dintre combustibilii fosili și cei alternativi în ceea ce privește prețul, iar combustibilii mai curați trebuie să devină mai accesibili și disponibili pe scară largă.
4.3CESE subliniază că biomotorinele existente provin din culturi (ulei de palmier, rapiță, soia și floarea soarelui) incompatibile cu o decarbonizare deplină; în plus, nu există suficientă materie primă. Soluția (care nu este încă disponibilă) ar fi combinarea motorinei actuale cu cantități tot mai mari de electro-motorină, un combustibil sintetic fabricat din hidrogen electrolitic din surse regenerabile și CO2 captat. Acești e-combustibili sunt produși din dioxid de carbon care a fost captat în prealabil din atmosferă sau din procese industriale care produc CO2, înainte ca acesta să fie eliberat.
4.4La început, combustibilii sustenabili avansați nu vor fi produși în cantități suficiente pentru a satisface cererea industriei pescuitului. Aproximativ 50 milioane de tone la nivel mondial în 2050 (transportul maritim consumă în prezent aproximativ 300 Mt, iar transportul rutier greu aproximativ 900 Mt). Cu toate acestea, până atunci, se preconizează că camioanele vor fi electrificate, astfel încât ar putea fi de așteptat ca totalitatea biomotorinei să fie destinată utilizării maritime. În 2020, sectorul pescuitului din Europa a consumat aproximativ 1 900 de milioane de litri de motorină de uz maritim. Trebuie luate decizii politice pentru a asigura ocurența unei astfel de prioritizări.
4.5Prin urmare, CESE solicită accelerarea dezvoltării și producției de combustibili avansați care nu sunt obținuți din culturi alimentare și furajere și o decizie politică clară care să acorde navelor de pescuit acces prioritar la acești combustibili avansați la un preț accesibil.
Alternative la decarbonizare: sisteme de propulsie alternative
4.6Au fost dezvoltate diverse inițiative în domeniul energiei în întreaga lume; cu toate acestea, majoritatea sunt proiecte-pilot care aduc cu sine o serie de provocări în ce privește punerea lor în aplicare și utilizarea lor în sectorul pescuitului. O altă provocare care trebuie depășită este necesitatea de a dezvolta infrastructura în Europa și în porturile de pescuit din țările terțe pentru reîncărcarea navelor de pescuit, ca și în cazul vehiculelor terestre. În acest sens, CESE salută proiectele-pilot lansate pentru încărcarea offshore prin utilizarea balizelor offshore sau a parcurilor eoliene offshore. Astfel, o navă electrică sau hibridă își va putea reîncărca bateriile fără a trebui să ajungă într-un port.
4.7Gazul natural lichefiat (GNL) ca combustibil marin este deja o realitate, deoarece se produce și există infrastructura necesară, în special în Europa. Cu toate acestea, un studiu recent arată că, deși motoarele GNL emit cu 25 % mai puțin CO2 decât motorina per unitate de putere a motorului, acest gaz este compus în mare parte din metan, al cărui efect de seră este mult mai mare decât cel al CO2. Studiul estimează că, pe o perioadă de 100 de ani, beneficiile utilizării GNL în ceea ce privește emisiile de GES ar fi de numai 15 %. De aceea, GNL reprezintă un important pas înainte, dar nu poate fi considerat o soluție definitivă pe termen lung. În plus, acesta ar trebui amestecat cu biometan și e-metan, combustibili rari și scumpi. Cisternele sunt de trei ori mai mari decât cele normale și sunt instalate pe punte, ceea ce cauzează probleme de capacitate și siguranță.
4.8Deși nu reprezintă o alternativă viabilă ca mijloc de propulsie, CESE recunoaște importanța amoniacului în procesul de decarbonizare. Răcirea cu amoniac este utilizată pe scară largă pe navele de pescuit mari, în special pe cele care congelează sau prelucrează capturile la bord. Această sursă de energie este ecologică, deoarece nu are niciun efect cunoscut asupra stratului de ozon. Cu toate acestea, este vorba despre un gaz, motiv pentru care este esențial să se consolideze siguranța navelor de pescuit și să se prevină scurgerile.
4.9De asemenea, nici hidrogenul (H2) nu pare o alternativă viabilă în sectorul pescuitului, ba chiar este o alternativă dificilă pentru navele comerciale. Principalul motiv este că ar fi necesare rezervoare de depozitare de patru ori mai mari decât în cazul combustibililor fosili. Cu toate acestea, motoarele cu pile de combustie cu hidrogen merită o mențiune specială. Acesta este un dispozitiv electrochimic care transformă direct energia chimică în energie electrică. Procesul electrochimic care are loc este foarte eficient și are un impact minim asupra mediului, în special dacă electroliza (care necesită energie) este produsă de surse solare sau eoliene. CESE consideră că este interesant să se analizeze posibilitățile de dezvoltare a acestei tehnologii pentru navele de pescuit, inclusiv utilizarea sa ca energie auxiliară la bord.
4.10În ceea ce privește navele nou construite, CESE încurajează explorarea și punerea în aplicare a unor soluții tehnologice aplicabile navelor comerciale. De exemplu, se pare că metanolul ar putea fi utilizat în motoarele duble, preconizându-se utilizarea motorinei și adăugarea de amestecuri de metanol, în măsura disponibilității metanolului verde. Alte tehnologii și posibile îmbunătățiri care ar putea funcționa includ navele de pescuit asistate cu pânze, hidrodinamica îmbunătățită, sistemele energetice îmbunătățite, cum ar fi trecerea de la mecanisme mecanico-hidraulice la mecanisme electrice și construcțiile și materialele ușoare (de exemplu, traule cu panouri nemetalice).
4.11De asemenea, ar trebui remarcat faptul că industria pescuitului colaborează de zeci de ani cu comunitatea științifică pentru a îmbunătăți proiectarea și eficiența uneltelor de pescuit. S-au înregistrat deja multe progrese tehnice cu privire la multe tehnici de pescuit inovatoare ca urmare a creșterii selectivității, a reducerii contactului cu fundul mării și/sau a rezistenței la navigație, precum și a reducerii utilizării combustibililor. Un exemplu de unelte inovatoare este reprezentat de traulele cu panouri semipelagice care pot elimina contactul cu fundul mării prin operarea la 2‑5 metri de acesta. Această tehnică are un impact semnificativ mai mic asupra ecosistemelor bentonice și permite reducerea capturilor accidentale. Această nouă tehnologie reduce, de asemenea, consumul de combustibil și, prin urmare, poluarea și emisiile de GES.
4.12CESE reamintește că reducerea amprentei ecologice a pescuitului nu va depinde doar de acțiunile legate de propulsie. În acest scop, UE ar trebui să investească în noi utilizări comerciale ale produselor pescărești (produse farmaceutice, cosmetice etc.), pentru a utiliza la maximum peștele capturat. De asemenea, UE ar trebui, în paralel, să stimuleze întreprinderile să achiziționeze materiale care pot fi reciclate, să promoveze inițiative de economie circulară la bordul navelor pentru a reutiliza deșeurile și să finanțeze programe de colectare a deșeurilor marine precum „Fishing for litter” (pescuirea deșeurilor). Îmbunătățirea situației stocurilor de pește a condus, de asemenea, la o reducere a efortului de pescuit și, prin urmare, a timpului de pescuit, precum și a consumului de combustibil. În mod similar, reducerile de emisii pot fi realizate prin optimizarea gestionării și a logisticii flotei (reducerea cu 5‑50 % a emisiilor de gaze cu efect de seră) și prin optimizarea călătoriilor (reducerea cu 1‑10 % a emisiilor de gaze cu efect de seră).
4.13CESE observă că unele tehnologii noi oferă o autonomie limitată navelor de pescuit. De exemplu, prototipurile actuale de energie electrică oferă o autonomie de 5‑6 ore care ar fi insuficientă pentru o zi întreagă de pescuit (care ar putea dura până la 12‑14 ore), fără a menționa campaniile de pescuit care durează câteva săptămâni. Îmbunătățirea proiectării și eficienței navei este la fel de importantă.
5.„Prieteni ai peștilor și ai pescarilor”: o viziune pentru viitorul unui sector al pescuitului sustenabil în UE
5.1În ultimii ani, Comitetul Economic și Social European a elaborat viziuni strategice în mai multe domenii, și anume: politica alimentară integrală, dezvoltarea rurală și urbană durabilă și economia bunăstării. Este momentul ca CESE să elaboreze, de asemenea, o viziune cuprinzătoare pe termen lung pentru un sector al pescuitului durabil în UE, o viziune care, împreună cu toate eforturile în domeniul biodiversității, al politicii alimentare durabile, al sănătății și bunăstării, al condițiilor bune de muncă, al dezvoltării rurale și urbane durabile și al autonomiei strategice, ar trebui să angajeze UE în decarbonizarea sectorului, pentru a asigura viabilitatea economică necesară pentru realizarea Pactului verde european și punerea în aplicare a Agendei 2030. În coerență cu strategia FAO privind transformarea albastră și în contextul apelului mai amplu al CESE pentru un acord în domeniul maritim al UE, Comitetul subliniază necesitatea de a asigura și de a crește în mod durabil contribuția sistemelor alimentare acvatice la o alimentație sănătoasă sigură, nutritivă și la prețuri accesibile pentru toți, cu scopul final de a reduce dependența pieței UE de importurile de pește.
5.2CESE ar dori să profite de ocazia oferită de acest aviz exploratoriu pentru a plasa problema decarbonizării într-un cadru strategic mai larg. O abordare cuprinzătoare a unui sector al pescuitului sustenabil ar trebui pusă în aplicare în jurul următoarelor șase axe:
5.2.1Biodiversitatea
În conformitate cu ODD 14 privind „viața acvatică” și în legătură cu acordul istoric al COP15 privind biodiversitatea, CESE își reafirmă angajamentul ferm de a menține stocuri de pește sănătoase și productive, precum și de a promova alte aspecte legate de biodiversitate în sectorul pescuitului. Toate speciile exploatate comercial ar trebui să atingă niveluri de captură maximă durabilă (MSY) sau niveluri mai ridicate în cel mai scurt timp posibil, compatibile cu menținerea viabilității economice pe termen lung a diferitelor flote de pescuit. În acest sens, oamenii de știință care efectuează evaluările Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și ale Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) ar trebui să dispună de resursele necesare care să le permită să completeze datele-lipsă. În absența unor date științifice suficiente, principiul precauției se aplică în mod sistematic gestionării stocurilor de pește, inclusiv reducerea capturilor atunci când oamenii de știință recomandă acest lucru. Dacă este necesar, programele de dezmembrare cu resurse bugetare adecvate pentru a adapta dimensiunea flotei la posibilitățile de pescuit disponibile vor implica opțiuni de recalificare profesională pentru membrii echipajului.
5.2.2Decarbonizarea
Sectorul pescuitului din UE ar trebui să se angajeze să atingă un echilibru neutru în ceea ce privește emisiile de CO2 în 2050, prin îndeplinirea obiectivelor de tranziție energetică stabilite de Uniunea Europeană și sprijinite de inovare și tehnologie. Un studiu cuprinzător privind stadiul actual al tehnicii și tehnologiilor disponibile reprezintă un prim pas către găsirea unei soluții adaptate (în loc de o soluție universală) pentru fiecare segment de flotă.
5.2.3Remunerarea echitabilă, siguranța și condițiile de muncă
Pescarii vor primi instrumentele și orientările necesare pentru a se concentra asupra tranziției iminente și necesare, dar ei trebuie sprijiniți atât în procesele de decarbonizare, cât și în procesele mai ample de transformare structurală. Renovarea navelor de pescuit reprezintă o prioritate pentru a îmbunătăți spațiul locativ, condițiile de viață și siguranța la bord, făcând sectorul mai atractiv și permițând astfel reînnoirea generațiilor. Alte îmbunătățiri necesare legate de decarbonizare includ trecerea de la sistemele de propulsie și sistemele auxiliare la sisteme mai avansate și mai eficiente și utilizarea unor unelte de pescuit moderne, eficiente din punct de vedere energetic, selective și care nu au un impact negativ – sau au un impact neglijabil – asupra sănătății și biodiversității ecosistemului în ansamblu. Acest lucru necesită un studiu cuprinzător la nivelul UE privind tehnologiile disponibile pentru tranziția energetică în sectorul pescuitului și acvaculturii și costurile și beneficiile acestora pentru fiecare segment de flotă și specificitate națională. Recalificarea și perfecționarea forței de muncă sunt la fel de importante pentru ca lucrătorii din industria maritimă să fie formați și pregătiți pentru tranziția energetică (în conformitate cu Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței). Având în vedere situația economică precară a sectorului pescuitului din multe părți ale Europei și reducerea continuă a flotei, trebuie elaborate planuri și instrumente strategice pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului, sprijinind dezvoltarea și inovarea acestuia pentru a contribui la un nivel de trai echitabil pentru cei care depind de activitățile de pescuit.
5.2.4Zonele rurale de coastă și îndepărtate
Deși diversificarea și conversia parțială către alte sectoare de activitate, cum ar fi pescuitul recreativ sau alte sectoare turistice durabile, pot fi introduse atunci când amenajarea teritoriului permite acest lucru, este incontestabil că sectorul pescuitului rămâne principala sursă de locuri de muncă și de venituri în multe regiuni și localități de coastă, nu numai pentru personalul de bord, ci și pentru lucrătorii din toate industriile și serviciile conexe. Renunțarea la pescuit ar însemna nu numai declinul și depopularea progresivă a acestor regiuni, ci și o pierdere ireparabilă a patrimoniului cultural care definește și determină însăși esența societăților noastre europene. Toți actorii implicați trebuie să lucreze într-un mod care să conducă la o prezentare mai pozitivă a sectorului pescuitului. În plus, acvacultura interioară poate oferi noi oportunități economice pentru zonele rurale.
5.2.5Alimentația sănătoasă și durabilă
Pescuitul sustenabil este sursă de proteine animale nu numai cu cea mai scăzută amprentă de carbon, ci și cu calități nutriționale excelente. În timp ce modelele actuale de consum de carne în rândul europenilor ar trebui să acorde prioritate calității în detrimentul cantității, acest lucru nu este valabil în cazul consumului de pește, care, în majoritatea cazurilor, se situează sub recomandările nutriționale. Autoritățile publice ar trebui să acorde prioritate promovării consumului de pește la prețuri accesibile pentru întreaga populație, de exemplu prin promovarea prezentării unor specii mai puțin cunoscute. Fiind piatra de temelie a unei alimentații sănătoase și echilibrate, peștele ar trebui să facă obiectul unei reduceri de TVA.
5.2.6Autonomia strategică și rolul acvaculturii
Uniunea Europeană importă trei sferturi din peștele pe care îl consumă. Dincolo de dezechilibrul comercial, apare problema garanțiilor inegale în materie de securitate sanitară ale acestor importuri, care nu fac obiectul trasabilității de tip „de la năvod la masă”. Pentru a remedia această deficiență, UE ar trebui să utilizeze instrumente comerciale bilaterale și multilaterale pentru a importa numai produse pescărești sustenabile produse în țări terțe ale căror standarde sunt echivalente cu cele ale UE, asigurând o concurență loială în condiții echitabile. În mod similar, sectorul acvaculturii are un potențial incontestabil de a satisface cererea de pe piața peștelui din UE. Creșterea durabilă poate fi realizată prin asigurarea unui spațiu pentru noi operațiuni printr-o planificare adecvată a spațiului și prin simplificarea procesului de acordare a licențelor, care depinde, adesea, de mai multe departamente sau chiar de diferite niveluri (național, regional, local) ale administrațiilor publice. Pentru ca UE să își asigure suveranitatea alimentară, trebuie valorificate toate oportunitățile de creștere durabilă a producției de pește și fructe de mare.
Bruxelles, 12 iulie 2023
Oliver RÖPKE
Președintele Comitetului Economic și Social European
_____________