NAT/849
Protejarea ecosistemelor marine
AVIZ
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
Planul de acțiune al UE:
protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient
[COM(2023) 102 final]
|
Date de contact
|
nat@eesc.europa.eu
|
|
Administrator
|
Arturo IÑIGUEZ
|
|
Data documentului
|
03/07/2023
|
Raportor: Javier GARAT PÉREZ
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 27/03/2023
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
|
|
Data adoptării în secțiune
|
28/06/2023
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
41/0/4
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
DD/MM/YYYY
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
...
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1.Concluzii și recomandări
1.1Oceanele noastre acoperă 70 % din suprafața planetei. Ele reprezintă o sursă de alimente și de biodiversitate, contribuie la reglarea climei și oferă mijloace de subzistență multor comunități costiere, cu beneficii considerabile pentru sănătate, societate și economie. Din acest motiv, CESE consideră că ecosistemele marine sănătoase sunt esențiale pentru planetă și pentru populațiile care depind de acestea.
1.2 Pescarii europeni furnizează produse pescărești de înaltă calitate cu o amprentă de carbon destul de scăzută. După ani de bună gestionare și de reducere a presiunii exercitate de pescuit, CESE salută refacerea spectaculoasă a stocurilor de pește din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2009, doar cinci stocuri erau exploatate în mod durabil în UE; în 2022 există peste șaizeci, iar îmbunătățirile continuă. Stocurile de pește, în special cele din Atlanticul de Nord-Est, au crescut semnificativ, atingând în doar zece ani niveluri cu 50 % mai mari decât în 2010. În plus, 99 % din debarcările de stocuri de pește reglementate de UE în Atlanticul de Nord-Est (82,5 % la nivel mondial), provin din stocuri de pește durabile.
1.3Cu toate acestea, această redresare a avut un cost socioeconomic important. Reducerile de cote, combinate cu crizele continue cu care se confruntă pescarii, au un efect devastator ilustrat de dezmembrarea de nave în întreaga Europă. Potrivit FAO, în prezent flota europeană de pescuit are cu 28 % mai puține nave decât în 2000. Din acest motiv, CESE consideră că este esențial să se ofere întreprinderilor și lucrătorilor o previzibilitate a veniturilor și un cadru de stabilitate economică.
1.4În timp ce sectorul pescuitului din Europa a făcut eforturi considerabile și a înregistrat progrese în direcția sustenabilității și protecției ecosistemelor marine, oceanele sunt încă supuse schimbărilor climatice, acidificării și poluării cu materiale plastice și alte deșeuri sau reziduuri rezultate din activități desfășurate pe uscat, care reprezintă o amenințare gravă la adresa ecosistemelor marine și a comunităților ce depind de acestea. Pentru a aborda aceste probleme și în conformitate cu obiectivele noului cadru global post-2020 privind biodiversitatea și cu Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, UE trebuie să protejeze din punct de vedere juridic 30 % din mările sale până în 2030. CESE invită statele membre să atingă acest obiectiv în termenul stabilit și să găsească soluții care să permită coexistența cu pescuitul, atunci când știința recomandă acest lucru.
1.5CESE recunoaște că, în ciuda îmbunătățirilor, pescuitul continuă să aibă un impact ecologic asupra oceanelor. Prin urmare, este clar că este necesar să se atenueze în continuare impactul uneltelor de pescuit, să se sporească selectivitatea plaselor și să se protejeze speciile și ecosistemele marine vulnerabile. CESE solicită aplicarea unei strategii de decarbonizare și de protecție a mediului care să mizeze mai mult pe inovare decât pe eliminarea activității și să țină seama de cei trei piloni ai sustenabilității: cel ecologic, cel social și cel economic, contribuind la menținerea locurilor de muncă calificate în Europa. În special, CESE solicită găsirea unui echilibru între propunerea de închidere a mai multor zone de pescuit tradiționale și menținerea activității de pescuit, având în vedere îmbunătățirea continuă a stocurilor și creșterea riscului de reducere a flotei.
1.6Deși planul de acțiune nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, CESE observă că el va avea un cost socioeconomic semnificativ pentru statele membre și flotele acestora. Prin urmare, regretă că planul de acțiune nu este însoțit de un studiu socioeconomic și nu propune nicio măsură suplimentară de finanțare pentru tranziția verde și energetică propusă de Comisia Europeană. Prin urmare, Comitetul solicită realizarea unui studiu de impact socioeconomic al măsurilor propuse, în special în ceea ce privește interzicerea pescuitului de fund în zonele marine protejate (ZMP), și solicită să se pună în aplicare toate mijloacele necesare, inclusiv stimulente și mecanisme compensatorii, pentru o tranziție justă și echilibrată.
1.7CESE consideră că este esențial ca orice restricție privind uneltele de fund să se reflecte automat în produsele importate din țări terțe, în special având în vedere că Uniunea Europeană importă 70 % din peștele pe care îl consumă și că mii de tone de pește provin din țări precum Rusia și China, care chiar beneficiază de preferințe tarifare (ATQ). Prin urmare, CESE solicită Comisiei să includă în planul de acțiune măsuri de piață pentru a asigura consecvența și coerența între politicile interne și externe, precum și condiții de concurență echitabile între operatorii din UE și cei din afara UE. Uneltele de fund mobile sunt responsabile de 25 % din totalul capturilor europene. CESE solicită un plan de acțiune care să nu sporească deficitul de siguranță și suveranitate alimentară (în ce privește produsele pescărești) și să permită pescarilor să utilizeze pe deplin cotele de pescuit alocate prin lege.
1.8În ce privește anghila europeană, CESE reamintește că măsurile adoptate de UE vor avea un impact negativ major asupra pescuitului costier în întreaga Europă și, prin urmare, solicită o analiză a progreselor înregistrate în refacerea speciei înainte de adoptarea unor măsuri restrictive suplimentare.
1.9CESE subliniază rolul esențial al științei în identificarea, gestionarea și atenuarea amenințărilor la adresa ecosistemelor marine. CESE conchide că este necesar să se consolideze și să se îmbunătățească recomandările științifice, să se adopte o abordare ecosistemică a gestionării resurselor marine și să se utilizeze o mai bună cartografiere a amprentei de pescuit și a absorbanților de carbon.
1.10În ceea ce privește munițiile și alți poluanți deversați în mările noastre în perioade de război, în special în Marea Baltică, CESE solicită Comisiei Europene și statelor sale membre să ia măsuri operaționale pentru curățarea fundului mării și măsuri legislative pentru a garanta că apele sunt sigure în fața acestor pericole.
2.Context
2.1Potrivit Comisiei Europene, planul de acțiune face parte din eforturile sale de a realiza o punere în aplicare mai coerentă a politicii de mediu a UE și a politicii comune în domeniul pescuitului, cu cei trei piloni ai săi în domeniul sustenabilității: cel ecologic, cel economic și cel social. Acesta urmărește să accelereze tranziția către practici de pescuit mai sustenabile prin:
-utilizarea unor unelte și practici de pescuit mai selective în cadrul pescuitului comercial pentru a reduce capturile de puiet de pește și, astfel, pentru a spori posibilitățile stocurilor de pește de a se reproduce și menține în natură;
-utilizarea inovațiilor tehnologice și a unor practici menite să prevină capturile accidentale de specii sensibile;
-eliminarea treptată a pescuitului de fund în toate zonele marine protejate până în 2030, având în vedere rolul lor esențial în refacerea biodiversității marine și importanța fundului mării pentru sănătatea ecosistemelor marine și atenuarea schimbărilor climatice.
2.2Potrivit Comisiei Europene, această tranziție ar trebui să fie sprijinită prin finanțare ușor accesibilă, activități științifice pentru dezvoltarea și promovarea unor tehnici de pescuit inovatoare și un cadru de guvernanță solid care să permită dialogul între comunitățile de pescuit și cele ecologice.
3.Observații generale
Aspecte juridice
3.1CESE observă că planul de acțiune nu are caracter obligatoriu și, ca atare, reprezintă, în principal, o serie de recomandări adresate statelor membre pe baza strategiei UE privind biodiversitatea, a strategiei privind adaptarea la schimbările climatice și a strategiei „De la fermă la consumator”. Cu toate acestea, programul de acțiune propus va avea un cost socioeconomic semnificativ pentru statele membre și flotele acestora. În acest sens, CESE consideră că planul de acțiune reprezintă o ocazie unică de a deschide un dialog la nivel european și național și, prin urmare, sprijină crearea unui grup operativ comun pentru statele membre, cu părțile interesate (armatori, lucrători și părți interesate din domeniul mediului) în calitate de observatori, asigurând procese decizionale coordonate și favorabile incluziunii, în vederea adoptării și punerii în aplicare a unor măsuri de gestionare coerente.
3.2CESE reamintește că legislația UE în domeniul pescuitului și al mediului impune deja protejarea și refacerea fundului mării. De exemplu, pescuitul mobil de fund în Marea Mediterană este interzis la o adâncime de peste 1 000 de metri. În Oceanul Atlantic, pescuitul cu plase de fund este interzis la o adâncime de peste 800 de metri, iar pescuitul cu plase de fund a fost suspendat recent pe o suprafață de 16 419 km² conținând ecosisteme marine vulnerabile.
3.3Cu toate acestea, UE trebuie să protejeze din punct de vedere juridic 30 % din mările sale până în 2030, în conformitate cu obiectivele noului cadru global privind biodiversitatea și ale strategiei UE în domeniul biodiversității. CESE invită statele membre să atingă acest obiectiv prin strategii naționale care să promoveze o abordare ecosistemică și să permită coexistența cu pescuitul pe baza recomandărilor științifice.
3.4Comitetul subliniază că interzicerea pe scară largă a pescuitului de fund în zone marine protejate (ZMP) nu este prevăzută de niciun instrument internațional (BBNJ, CBD sau ORGP) sau de acquis-ul UE în sine. Prin urmare, CESE consideră că este oportun să se urmeze interpretarea prezentată de Comisia Europeană în răspunsul său la raportul Curții de Conturi, în care se afirmă că „desemnarea zonelor marine protejate nu trebuie să conducă, în ansamblu, la restricționarea activităților umane, ci mai degrabă la stabilirea unor măsuri de gestionare eficace în conformitate cu obiectivele de conservare a zonelor și pe baza celor mai bune avize științifice disponibile. Aceasta poate duce la restricționarea activităților de pescuit numai în cazul în care este necesar pentru a îndeplini cerințele ecologice aferente caracteristicilor naturale, care sunt protejate”. Aceeași logică este reflectată în Directiva privind habitatele, care prevede că „măsurile adoptate în temeiul prezentei directive trebuie să țină seama de condițiile economice, sociale și culturale, precum și de caracteristicile regionale și locale”, pe lângă cerința de a efectua o evaluare a impactului de la caz la caz și de a lua măsuri în mod justificat [articolul 6 alineatul (3)].
3.5Pentru a garanta că produsele pescărești pot fi produse cu cele mai bune standarde sociale și de mediu fără a afecta competitivitatea operatorilor din diferitele țări ale UE, planul de acțiune ar trebui să stabilească o strategie care să creeze condiții de concurență identice, cu respectarea standardelor de către țările terțe. În plus, în cadrul dialogurilor și consultărilor cu privire la modul în care acest plan va fi pus în aplicare de fiecare stat membru, eforturile ar trebui coordonate și ar trebui să se asigure că flotele unui pavilion european care operează în apele unui alt stat membru pot fi reprezentate în procesele naționale de creare a zonelor marine protejate. În caz contrar, pot apărea dezavantaje concurențiale și, prin urmare, nu va exista omogenitate în apele europene.
3.6Comitetul atrage atenția asupra articolului 39 din TFUE, care prevede necesitatea de a asigura un nivel de trai echitabil fermierilor (și pescarilor), de a garanta siguranța aprovizionării și prețuri rezonabile de livrare către consumatori. Prin urmare și ținând seama de principiul proporționalității (articolul 5 din TUE), statele membre ar trebui să propună opțiunea cu cel mai mic impact asupra flotei care să asigure o conservare eficace a naturii.
3.7CESE reamintește că articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Acordul de la Paris subliniază necesitatea de a spori capacitatea de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice și de a promova reziliența la schimbările climatice și dezvoltarea cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, într-un mod care să nu amenințe producția alimentară.
Domeniul de aplicare
3.8Comisia îndeamnă statele membre să ia măsuri la nivel național și, după caz, să prezinte Comisiei recomandări comune pentru a asigura eliminarea treptată a pescuitului mobil de fund în toate zonele marine protejate până în 2030.
3.9CESE subliniază că zonele marine protejate pot conduce la restricționarea activităților de pescuit în cazul în care acest lucru este necesar pentru a îndeplini cerințele ecologice ale caracteristicilor naturale care trebuie protejate. În acest context, zonele marine protejate pot impune multe alte măsuri de conservare care nu sunt legate de pescuitul de fund, cum ar fi protecția păsărilor marine, a cetaceelor sau a țestoaselor. Prin urmare, atunci când propune măsuri pentru uneltele de fund, Comitetul solicită Comisiei să își concentreze eforturile asupra ZMP a căror sarcină este de a proteja fundul marin vulnerabil și nu de altă natură.
3.10CESE reamintește că obiectivul 3 al noii Convenții privind diversitatea biologică (CBD) urmărește să asigure și să permită ca cel puțin 30 % din zonele costiere și marine să fie conservate și gestionate în mod eficace până în 2030 prin intermediul zonelor marine protejate și al altor măsuri eficace de conservare specifice fiecărei zone (OECM), asigurându-se, în același timp, că orice utilizare durabilă, dacă este cazul în astfel de zone, este pe deplin coerentă cu rezultatele conservării, recunoscând și respectând drepturile comunităților locale.
3.11În acest context, CESE regretă că Comisia nu include în planul de acțiune instrumente de protecție a mediului favorabile incluziunii și eficace, cum ar fi OECM-urile. CESE îndeamnă la utilizarea „Manualului pentru identificarea, evaluarea și raportarea altor măsuri eficiente de conservare specifice fiecărei zone de pescuit marin”, publicat în 2022 de FAO.
3.12CESE solicită, de asemenea, ca OECM-urile să fie incluse în calculul ratei legale de protecție de 30 %, pentru a putea atinge acest obiectiv în mod proporțional. În acest sens, CESE solicită includerea altor închideri în cadrul activităților de pescuit de fund stabilite de legislația în domeniul pescuitului, cum ar fi recentele 87 de zone închise pescuitului de fund în Oceanul Atlantic sau închiderile din vestul Mării Mediterane datorate planului multianual de gestionare.
Amprenta de mediu a pescuitului
3.13Planul de acțiune semnalează că pescuitul mobil de fund în general în Atlanticul de Nord-Est se desfășoară în 80-90 % din „zonele de pescuit”, citând un aviz special al ICES din 24 iunie 2021. CESE observă că aceste cifre atât de ridicate se datorează în principal rezoluției scăzute a cartografierii amprentei de mediu a pescuitului. În acest sens, ICES utilizează o grilă pentru a estima impactul pescuitului de fund cu o rezoluție de aproximativ 17 km² (latitudini nordice) și de 27 km² (latitudini sudice). Cu alte cuvinte, dacă o navă trasează o linie între oricare dintre punctele din zona respectivă, se consideră că pescuiește în întreaga zonă. Acest lucru duce la creșterea artificială a zonei exploatate și la luarea de decizii politice fără o cartografiere exactă. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să includă în planul de acțiune că trebuie îmbunătățită cartografierea uneltelor de fund. În raportul privind punerea în aplicare a Directivei-cadru privind strategia maritimă, Comisia observă că principalele activități care cauzează pierderea fizică efectivă a habitatelor bentonice sunt „recuperarea terenurilor și apărarea împotriva inundațiilor, construcția de porturi, eliminarea deșeurilor solide, producția de energie din surse regenerabile și efectele practicilor nesustenabile de acvacultură”. Prin urmare, CESE solicită Comisiei Europene să propună, la rândul său, măsuri suplimentare de reducere la minimum sau de eliminare a impactului acestor elemente, care, la rândul lor, au un impact negativ asupra activității de pescuit.
Știința
3.14Perturbări precum acidificarea, valurile de căldură oceanică, deficitul de oxigen, proliferarea algelor toxice, paraziții sau problemele de reproducere pot cauza distrugerea stocurilor de pește sau pot determina migrația acestora spre ape mai adânci și mai reci. Materialele plastice, microplasticele și alți poluanți proveniți din activitățile umane au, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor marine. Din cauza acestor factori, știința tradițională în domeniul pescuitului nu este în măsură să înțeleagă, în unele cazuri, situația și evoluția populației anumitor stocuri. CESE conchide că acest lucru face mai necesară ca oricând utilizarea unei abordări ecosistemice și îmbunătățirea științei pentru a evalua, a înțelege și a se adapta la schimbare.
3.15Planul de acțiune anunță lansarea de către Comisie în 2024 a unui studiu pentru cuantificarea capacității UE de stocare a carbonului pe fundul mării și a posibilului impact al activităților de pescuit de fund asupra acestei capacități. CESE salută această inițiativă. În acest context, CESE solicită să se analizeze dacă monitorizarea perturbărilor sedimentelor este eficace în atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, ar trebui studiat efectul deplasării efortului de pescuit ca urmare a închiderii unor noi zone neexploatate anterior, iar efectul cauzelor naturale, cum ar fi furtunile, asupra sedimentelor ar trebui studiat și comparat cu impactul pescuitului de fund.
3.16CESE sprijină pe deplin inițiativa Comisiei de a dezvolta o platformă interactivă privind uneltele de pescuit selective și inovatoare, pentru a face schimb de cunoștințe și de bune practici. În acest context, reamintește recomandările Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) privind uneltele de pescuit inovatoare, în care experții au evaluat beneficiile și impactul uneltelor inovatoare asupra ecosistemelor marine, a habitatelor sensibile și a selectivității activităților de pescuit. CESE își exprimă satisfacția că majoritatea progreselor au fost realizate în domeniul pescuitului de fund și încurajează realizarea de progrese suplimentare în această direcție.
Impactul socioeconomic
3.17Deși nu este obligatoriu, CESE solicită un studiu de impact socioeconomic al măsurilor propuse, în special în interzicerea pescuitului de fund în zonele marine protejate. Având în vedere că numai traulul reprezintă 7 000 de nave de pescuit în UE, 20 000 de pescari, o treime din capacitatea totală de pescuit, 38 % din veniturile generate de flota UE și 25 % din totalul capturilor, este esențial să se evalueze impactul măsurilor propuse.
3.18CESE solicită Comisiei și statelor membre nu numai să studieze și să reducă la minimum impactul direct al măsurilor propuse, cum ar fi pierderea accesului la zonele de pescuit tradiționale, ci și pe cel al transferului efortului de pescuit către alte zone care poate duce la conflicte între uneltele de pescuit, la inaccesibilitatea la speciile-țintă sau la o utilizare sporită a combustibililor.
Siguranța alimentară
3.19Concluziile planului de acțiune subliniază necesitatea de a asigura siguranța alimentară, precum și bunăstarea socioeconomică a pescarilor, a comunităților costiere și a societăților în general. Cu toate acestea, interzicerea uneltelor de fund în zonele marine protejate actuale (10 % din mări) ar duce la o creștere cu 2 % a importurilor. Având în vedere importanța unei tranziții juste, CESE solicită elaborarea unui studiu privind creșterea estimată a importurilor pentru obiectivele stabilite în plan (30 % din mări).
3.20CESE reamintește că 70 % din peștele consumat în UE provine deja din țări terțe și că uneltele mobile de fund sunt responsabile pentru 25 % din totalul capturilor europene. CESE solicită un plan de acțiune care să nu sporească deficitul de siguranță și suveranitate alimentară (în ce privește produsele pescărești) și să permită pescarilor să utilizeze pe deplin cotele de pescuit alocate prin lege.
Măsurile de piață
3.21CESE consideră că este esențial ca restricțiile privind uneltele de fund să se reflecte automat în produsele importate din țări terțe, în special având în vedere că mii de tone de pește alb (de exemplu, polac de Alaska, cod, eglefin) provin din Rusia și China, beneficiind chiar de preferințe tarifare (ATQ). Prin urmare, CESE solicită Comisiei să includă în planul de acțiune măsuri de piață pentru a asigura consecvența și coerența între politicile interne și externe, precum și condiții de concurență echitabile între operatorii din UE și cei din afara UE.
Finanțarea
3.22CESE regretă că planul de acțiune nu propune nicio măsură suplimentară de finanțare pentru tranziția verde sau energetică propusă de Comisia Europeană. O astfel de inițiativă, care afectează atât de multe nave de pescuit de fund, trebuie să fie însoțită de stimulentele și mecanismele compensatorii necesare. CESE solicită sprijin public pentru cercetare și inovare pentru a reduce contactul cu fundul mării, mai degrabă decât pentru schimbarea uneltelor de pescuit sau dezmembrarea navelor. Aceasta din urmă ar necesita sume uriașe de bani care nu sunt disponibile în fondurile actuale, pe lângă impedimentele tehnice în calea schimbării metodelor de pescuit. În plus, CESE solicită să se țină seama de caracterul sezonier și specific al sectorului pescuitului. CESE solicită ca, pe lângă Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională să adopte programe axate pe pescuit, pentru a îmbunătăți direcționarea fondurilor către domeniile în care acestea sunt cel mai necesare. În plus, solicită Comisiei Europene să elaboreze rapoarte de monitorizare, pentru a verifica dacă fondurile sunt executate și distribuite în mod corespunzător.
Capturi accidentale
3.23 CESE este pe deplin de acord cu Comisia că trebuie reduse la minimum și, acolo unde este posibil, eliminate capturile accidentale de specii marine sensibile (cum ar fi delfinul comun din Golful Biscaya). CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la speciile vulnerabile deosebit de amenințate, cum ar fi unele specii de rechini, țestoase marine, mamifere marine (marsuinii baltici și focile-călugăr din Marea Mediterană) și păsări marine (furtunarul de Baleare). CESE solicită statelor membre să ia măsuri naționale sau comune pentru a reduce la minimum capturile accidentale.
3.24 În acest sens, CESE salută cele mai recente măsuri luate de unele state membre care au mobilizat observatori la bord și dispozitive acustice cu ultrasunete pentru a îndepărta delfinii. În sfârșit, CESE solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că închiderea zonelor de pescuit pentru protecția speciilor sensibile este echilibrată și să țină seama de impactul socioeconomic major pe care îl are asupra flotei.
3.25În ceea ce privește anghila europeană, CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la starea sensibilă a speciei și reamintește măsurile radicale de îmbunătățire adoptate de Consiliu în decembrie 2022, care au dus la interdicția pe timp de șase luni a capturilor marine și la interzicerea totală a pescuitului recreativ. În acest context, CESE reamintește că aceste măsuri vor avea un impact negativ major asupra pescuitului costier în întreaga Europă și, prin urmare, solicită o analiză a progreselor înregistrate în refacerea speciei înainte de adoptarea unor măsuri restrictive suplimentare.
Alți poluanți
3.26Se estimează că numai Marea Baltică are aproximativ 50 000 de tone de muniții chimice, 500 000 de tone de arme convenționale și 10 000 de epave pe fundul mării, din cauza războaielor din secolul trecut. Acest pericol este exacerbat de agresiunea militară brutală a Rusiei împotriva Ucrainei. Munițiile aruncate reprezintă o amenințare reală la adresa vieții umane și a mediului marin, punând în pericol nu numai pescuitul și navigația, ci și dezvoltarea altor sectoare ale economiei albastre. CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri operaționale pentru curățarea fundului mării și măsuri legislative pentru a se asigura că apele nu sunt amenințate de aceste pericole. CESE reamintește importanța Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și a programelor naționale ale statelor membre în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” pentru a proteja mediul marin ca sursă de aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase pentru oameni.
Economia albastră
3.27CESE subliniază că diferitele sectoare care alcătuiesc economia albastră sunt interdependente (pescuitul, biotehnologia, navigația, transportul maritim, acvacultura, șantierele navale, lanțul de aprovizionare, logistica și transporturile). Prin urmare, pierderea sau dezmembrarea navelor de pescuit are un impact direct asupra șantierelor navale și asupra altor servicii logistice europene. În acest context, CESE subliniază necesitatea aplicării unei strategii de decarbonizare și de protecție a mediului care să mizeze mai mult pe inovare decât pe eliminarea activității și să țină seama de cei trei piloni ai sustenabilității: cel ecologic, cel social și cel economic, contribuind la menținerea locurilor de muncă calificate în Europa. În plus, CESE subliniază că sectorul pescuitului contribuie la menținerea populației în comunitățile rurale costiere, care depind în mare măsură de acest sector. Reducerea sau pierderea sectorului pescuitului duce în mod direct la o creștere a fluxului de migrație către orașele mari, cu toate problemele aferente concentrării populației.
Energia eoliană
3.28În conformitate cu Pactul verde european, UE a stabilit un obiectiv de creștere de 20 de ori a producției de energie offshore a UE pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Însă această creștere nu este scutită de consecințe asupra mediului marin, cum ar fi cele legate de instalarea de parcuri eoliene și de cabluri la mare adâncime. Mai multe state membre au anunțat chiar că își vor conecta rețelele electrice offshore, în principal prin intermediul insulelor energetice artificiale din Marea Baltică și Oceanul Atlantic. CESE este pe deplin conștient de necesitatea unor surse regenerabile de energie care trebuie să coexiste cu surse durabile de aprovizonare cu alimente. Prin urmare, Comitetul solicită o dezvoltare precaută a energiei eoliene offshore, pentru a nu face aceleași greșeli ca în trecut, reducând la minimum impactul acesteia asupra biodiversității. În plus, CESE solicită ca instalarea acestor structuri să nu afecteze zonele de pescuit tradiționale ale pescarilor.
Bruxelles, 28 iunie 2023
Peter SCHMIDT
Președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
_____________