CCMI/208
Industrii mari consumatoare de apă
și tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă
AVIZ
Comisia consultativă pentru mutații industriale
Industrii mari consumatoare de apă
și tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă
(aviz din proprie inițiativă)
Raportor: Paul RÜBIG
Coraportor: John BRYAN
|
Decizia Adunării Plenare
|
25/01/2023
|
|
Baza procedurală
|
Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
|
|
|
Aviz din proprie inițiativă
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Comisia consultativă pentru mutații industriale
|
|
Data adoptării în secțiune
|
22/06/2023
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/ abțineri)
|
25/0/3
|
|
Adoptat în sesiunea plenară
|
DD/MM/YYYY
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/ abțineri)
|
…/…/…
|
1.Concluzii și recomandări
1.1În cadrul Pactului albastru european, UE trebuie să elaboreze urgent o nouă politică a UE în domeniul apei, inclusiv o politică cuprinzătoare și durabilă de gestionare a apei pentru industrie, bazată pe reducerea, reutilizarea și reciclarea apei, pe reducerea poluării apei, pe punerea accentului pe industriile mari consumatoare de apă și pe introducerea și utilizarea progresivă a unor tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Având în vedere conexiunea dintre energie, apă și materiile prime critice, politica în domeniul apei ar trebui să devină unul dintre pilonii strategiei industriale a UE.
1.2Prin urmare, UE are nevoie de o foaie de parcurs care să sprijine industriile să devină eficiente din punctul de vedere al consumului de apă în mod progresiv, cu etape intermediare și o abordare sectorială, ținând seama pe deplin de legătura dintre energie, apă și materiile prime critice. Acest lucru necesită, în următorii doi ani, o revizuire a strategiei pentru politica industrială a UE și a documentelor sale privind parcursul de tranziție. Această abordare sectorială ar trebui să integreze caracteristicile de utilizare eficientă a apei și provocările legate de apă specifice fiecărui sector și să se bazeze pe o abordare prospectivă cu opțiuni și o evaluare a impactului și a riscurilor bazată pe o analiză de cost pe ciclu de viață.
1.3În vederea dezvoltării sectorului emergent al tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al consumului de apă, domeniu în care UE ar putea juca un rol important, o politică cuprinzătoare a UE în domeniul apei trebuie să meargă mână în mână cu un plan de finanțare ambițios al UE pentru a permite industriei să facă investiții esențiale în tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Ar trebui adoptate stimulente de finanțare pozitive, cum ar fi creditele fiscale, ratele de amortizare mai ridicate și alte mecanisme. Ar putea fi luate în considerare mijloace inovatoare de finanțare, cum ar fi finanțarea participativă, pentru a completa sprijinul public.
1.4UE trebuie să devină lider mondial în ceea ce privește dezvoltarea, fabricarea și utilizarea tehnologiilor eficiente‑ din punctul de vedere al consumului de apă și să-și creeze, la nivel mondial, reputația de zonă de producție cu amprentă redusă de apă. Tehnologiile eficiente din punctul de vedere al consumului de apă constituie un sector industrial din categoria tehnologiilor curate. Ca atare, tehnologiile eficiente din punctul de vedere al consumului de apă ar trebui să fie eficiente și din punct de vedere energetic. Întrucât o tehnologie curată constituie un ecosistem industrial în sine, CESE sugerează crearea unei căi de tranziție pentru acest ecosistem în următorii doi ani, cu obiective ambițioase, dar realiste, inclusiv a unui plan de gestionare și competențe.
1.5Este necesar să se pună un accent mai mare pe consumul de apă, pe eforturile de reciclare și captare a apei în procesele de aprobare a noilor instalații industriale și pe sistemele de stimulare a proiectelor de economisire a apei în instalațiile existente. Cu toate acestea, diversele industrii au nevoi diferite de utilizare a apei și oportunități diferite de a deveni eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Principiul de a nu face rău trebuie combinat cu dreptul activităților economice de a consuma apă și cu angajamentul industriei de a îmbunătăți treptat eficiența consumului de apă prin intermediul unei foi de parcurs privind eficiența consumului de apă.
1.6Cererea, consumul și stocarea apei trebuie să fie o prioritate de prim ordin în contextul strategiilor UE de dezvoltare economică a sectoarelor industriale. CESE subliniază rolul esențial al apei în economia circulară.
1.7Întrucât utilizarea apei variază de la un stat membru la altul și de la un sector la altul, este necesar să se înregistreze și să se raporteze datele privind utilizarea industrială a apei în toate statele membre și să se cartografieze tehnologiile existente. De asemenea, este necesar să se colecteze aceste date la nivel de instalație, deoarece acesta este primul pas în punerea în aplicare a unor procese eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Drepturile de proprietate industrială trebuie aliniate la cerințele aplicabile privind transparența datelor.
1.8UE ar trebui să ia în considerare crearea platforme Pactului albastru european pentru reprezentanții industriei și agriculturii și pentru cetățeni, astfel încât să maximizeze consultările și achizițiile necesare procesului de elaborare a unei noi politici în domeniul apei. Această consultare permanentă ar trebui, în special, să faciliteze eliminarea obstacolelor legislative care ar putea împiedica adoptarea tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al consumului de apă utilizată în procesele industriale și agricole și în gospodării și să contribuie la o actualizare periodică a planurilor de acțiune care urmează să fie puse în aplicare – cum ar fi procesele de tranziție pentru industrie.
2.Introducere și observații generale
2.1În general, resursele de apă pe cap de locuitor sunt relativ ridicate în Europa, dar cu diferențe esențiale între Europa de Nord/Centrală și regiunile sudice, determinate în principal de efectele factorilor climatici asupra resurselor de apă. Printre principalele provocări legate de ciclurile apei se numără: 1) perioadele mai lungi de secetă, urmate de precipitații abundente și de inundații, ambele limitând accesul la apă curată și utilizabilă, 2) creșterea consumului de apă ca urmare a creșterii sau concentrării sporite a populației și a dezvoltării economice, precum și creșterea cererii de apă pentru utilizarea industrială, agricolă și privată a apei și 3) creșterea poluării surselor de apă din cauza netratării apelor uzate. O gamă largă de noi poluanți, cum ar fi microplasticele, substanțele farmaceutice etc. intră în sursele de apă și, într-o anumită măsură, sunt identificați numai după ce s-au acumulat în cantități nocive. Trebuie identificate, abordate și puse în aplicare măsuri pentru aceste trei categorii principale de provocări.
2.2Stresul hidric reprezintă o preocupare majoră și din ce în ce mai mare în Europa. Potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), aproximativ 20 % din teritoriul Europei și 30 % dintre europeni sunt afectați de stresul hidric pe parcursul unui an mediu. Utilizarea nesustenabilă a apei constă în retragerea apei din resursele naturale într-un ritm mai rapid decât cel al posibilității de realimentare pe cale naturală. În aproximativ 60 % dintre marile orașe europene (de peste 100 000 de locuitori), 140 de milioane de locuitori trăiesc în zone de supraexploatare a apelor subterane sau în apropierea acestora. Un factor esențial este impactul negativ asupra aprovizionării cu apă al fazelor inundațiilor cauzate de ploile abundente legate de schimbările climatice (orașele mari depind foarte adesea de sursele de apă subterană alimentate de râuri).
2.3În multe regiuni din sudul Europei, în perioadele de secetă, trebuie făcute alegeri între menținerea utilizării apei în industrie, agricultură și utilizarea apei pentru gospodării. În unele zone există riscul ca industriile să fie deplasate din zone cu stres hidric, ceea ce duce la pierderi de locuri de muncă, la destabilizarea economiilor și la mutații industriale.
2.4Politica UE în domeniul apei a avut tendința de a se concentra asupra cadrului juridic pentru protecția și gospodărirea apelor, axându-se pe poluare și prevenire. Principalele politici existente ale UE în domeniul apei care au un impact asupra industriei includ Directiva-cadru privind apa, Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, Directiva privind emisiile industriale și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării din cadrul Pactului verde european. Cu toate acestea, dimensiunea apei este abia menționată în parcursurile de tranziție ale industriei UE sau în raportul de analiză prospectivă strategică al Comisiei Europene pentru 2022.
2.5Viziunea UE pentru o tranziție verde și o tranziție digitală în industrie și ecosistemele sale nu face nicio referire la apă. Comunicarea Comisiei Europene privind planul industrial al Pactului verde menționează, într-o notă de subsol, furnizarea apei și canalizarea drept sectoare-cheie pentru tranziția verde, dar documentul nu include nicio altă referire la apă. UE trebuie să abordeze politica în domeniul apei cu aceeași hotărâre cu care a abordat criza climatică.
3.Necesitatea integrării apei în politica industrială a UE, adoptând în același timp o abordare sectorială
3.1Politica în domeniul apei și gestionarea apei funcționează foarte diferit la nivelul statelor membre ale UE, creând dificultăți semnificative pentru cetățeni și industrie. Având în vedere că 60 % din apele de suprafață ale UE sunt transfrontaliere, trebuie luată în considerare o politică comună a UE în domeniul apei.
3.2În martie 2023, Consiliul European a adoptat următoarea concluzie: „Consiliul European salută Conferința ONU privind apa din 2023 și Programul ei de acțiune în domeniul apei. Acesta recunoaște necesitatea unei acțiuni consolidate la nivelul UE și la nivel mondial în domeniul apei și subliniază importanța unei abordări strategice a UE în ceea ce privește securitatea apei”.
3.3UE trebuie să propună o politică cuprinzătoare și durabilă de gestionare a apei pentru industrie, bazată pe reducere, recuperare, reutilizare și reciclare, punând accentul pe industriile mari consumatoare de apă și pe utilizarea tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Ierarhia utilizării în cascadă a apei trebuie să aibă prioritate.
3.4Toate industriile se bazează pe apă. Industria reprezintă aproximativ 40 % din totalul captărilor de apă din Europa. Principalele industrii mari consumatoare de apă din UE includ mineritul și extracția pietrei, industria prelucrătoare, producția de energie electrică, construcțiile, produsele chimice, agricultura, producția de alimente și băuturi, textilele, hârtia și celuloza, industria farmaceutică, TIC, inclusiv centrele de date, industria autovehiculelor, oțelul, îngrășămintele și transporturile. Datele privind captarea și utilizarea apei în UE sunt însă istorice și insuficiente. O strategie industrială a UE în domeniul apei trebuie să se bazeze pe datele colectate la nivelul UE, cu implicarea Eurostat, pentru o viziune de ansamblu amplă și cuprinzătoare. De asemenea, este necesar să se colecteze aceste date la nivel de instalație, deoarece acesta este primul pas în punerea în aplicare a unor procese eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. În plus, Organizația Meteorologică Mondială OMM lucrează la o platformă de interoperabilitate pentru un depozit de date la scară mondială.
3.5Este clar nevoie de o abordare integrată la nivelul UE a politicilor în domeniul apei, care să includă o mai bună coordonare a numeroaselor cerințe legislative care decurg din mai multe sectoare și utilizări, printre altele din sectoarele industriale. În plus, este nevoie de mult mai multă ambiție politică pentru a îmbunătăți eficiența utilizării apei și pentru a reduce poluarea și consumul de apă în industriile europene, în special prin introducerea progresivă a unor tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Este necesară, însă, o abordare sectorială, deoarece posibilitatea de a spori eficiența din punctul de vedere al utilizării apei variază mult de la un sector la altul, în funcție de existența unor tehnologii adaptate eficiente din punctul de vedere al consumului de apă.
3.6În ceea ce privește diferitele sectoare industriale, trebuie efectuată o analiză aprofundată la nivel european pentru a stabili valori de referință, orientări și sisteme de raportare pentru viitoarea dezvoltare durabilă a ciclurilor apei. Ar trebui recunoscut faptul că există deja unele resurse care abordează în mod direct sau indirect ciclurile apei industriale din Uniunea Europeană, cum ar fi studiul din 2021 privind perspectivele economiei circulare în sectorul textil din UE, dar sunt necesare mai multe eforturi pentru a acoperi diferitele sectoare industriale în cauză. CESE solicită o revizuire a căilor de tranziție din industrie în următorii doi ani, pentru a include dimensiunea eficienței din punctul de vedere al consumului de apă și o foaie de parcurs ambițioasă, dar realistă, astfel încât această tranziție să devină, treptat, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de apă.
3.7Este necesar să se pună un accent mai mare pe consumul de apă și pe eforturile de captare a apei în procesele de aprobare a noilor instalații industriale și pe sistemele de stimulare a proiectelor de economisire a apei în instalațiile existente. Cu toate acestea, diversele industrii au nevoi diferite în ce privește utilizarea apei și oportunități/posibilități diferite de a deveni eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Principiul de a nu face rău trebuie combinat cu dreptul activităților economice de a consuma apă. Acest drept ar trebui recunoscut și cu condiția ca instalațiile industriale să se angajeze să își îmbunătățească treptat eficiența utilizării apei, cu ajutorul unei foi de parcurs privind eficiența consumului de apă, cuantificabil cu ajutorul valorilor de referință industriale.
3.8Industriile se vor confrunta din ce în ce mai mult cu presiuni pentru a-și reduce impactul asupra mediului și pentru a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor de apă, inclusiv utilizarea directă și indirectă a apei. La fel ca în cazul decarbonizării și al energiei, multe industrii se confruntă cu necesitatea unor investiții la scară largă pentru ca procesele lor de producție și lanțurile lor valorice să devină mai eficiente din punctul de vedere al consumului de apă și pentru a reduce impactul acestora asupra calității apei.
3.9În procesul tranziției la o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al consumului de apă, este esențial ca industriile care își desfășoară activitatea pe teritoriul UE să rămână competitive și să nu piardă teren în fața altor zone ale lumii în care sunt adoptate politici mai puțin responsabile și restrictive, punând astfel în pericol producția, randamentul și ocuparea forței de muncă din UE, fără a înregistra progrese legate de obiectivele globale privind apa. Trebuie să protejăm viitoarele produse și servicii fabricate în UE care iau în considerare apa de importurile mai puțin eficiente din punctul de vedere al consumului de apă.
4.
Tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă care permit o gestionare durabilă a apei
4.1Adoptarea cu succes a unor tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă în industrie și în alte domenii este esențială pentru succesul unei politici durabile a UE în domeniul apei. Aceste tehnologii au potențialul de a reduce în mod semnificativ consumul de apă și de a promova reutilizarea și reciclarea acesteia, precum și de a îmbunătăți calitatea apei și de a reduce la minimum evacuarea apelor uzate. Ar trebui sporită siguranța aprovizionării cu apă volatilă prin sisteme bine proiectate de reținere a apei (ploaie și inundații).
4.2Există deja mai multe tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Printre acestea, se numără: reciclarea și reutilizarea apei – epurarea și reutilizarea apelor uzate în cadrul operațiunilor industriale, reducerea cererii de apă dulce, evaluarea și optimizarea proceselor industriale pentru a reduce consumul de apă și a reduce la minimum deșeurile; aplicarea osmozei inverse în locul schimbului ionic pentru alimentarea cazanelor pentru a reduce concentrația de sare în dispozitivul de regenerare a apei uzate, filtrarea cu membrană – eliminarea impurităților din apă pentru a permite reutilizarea acesteia în scopuri industriale, extragerea din apele de canalizare și apele uzate; dispozitive fixe cu debit redus – reducerea consumului de apă în clădiri prin instalarea de robinete, capete de duș și toalete eficiente din punctul de vedere al consumului de apă, irigarea prin picurare și agricultura de precizie – reducerea la minimum a utilizării apei în agricultură și optimizarea randamentului culturilor, epurarea anaerobă a apelor uzate (producția de gaz biologic în absența oxigenului pentru producerea energiei – utilizarea microorganismelor pentru descompunerea poluanților din apele uzate care produc efluenți ce pot fi reutilizați); colectarea și stocarea apei pluviale pentru irigații, curățare sau alte utilizări neportabile, sisteme în buclă închisă – reducerea la minimum a consumului de apă și a deșeurilor prin reciclarea apei de proces în cadrul unui proces industrial, înlocuirea materialelor – utilizarea de materiale alternative care necesită mai puțină apă pentru producție și au o amprentă de apă mai redusă.
4.3Multe industrii utilizează deja tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. De exemplu, în sectorul produselor lactate, un bun exemplu este Irlanda, unde exporturile de produse lactate se ridică la 6,8 miliarde EUR, respectiv 11 miliarde de litri de lapte prelucrat anual. Cea mai mare cooperativă de produse lactate din Irlanda, Tirlan, extrage zilnic aproximativ 11 000 m³ de apă din râul local și din puțuri, pentru cea mai mare unitate de prelucrare din Ballyragget, Co. Kilkenny. Datorită tehnologiilor de prelucrare și tratare a apei, însă, instalația devarsă zilnic aproximativ 14 500 m³ de apă curată în râul Nore local, clasificat ca arie specială de conservare. Aceasta înseamnă că fabrica de produse lactate deversează în râul local un surplus de apă curată regenerată de aproximativ 30 %. Această apă returnată este de o calitate atât de bună încât, de-a lungul timpului, a contribuit la îmbunătățirea calității râului și la menținerea statutului său de arie specială de conservare și de arie de protecție specială. S-au realizat investiții semnificative în stația de tratare a apelor uzate și în tehnologiile adecvate.
4.4Industria textilă, deși dominată de producția asiatică, numără peste 1,6 milioane de angajați în UE. Sectorul are un impact major asupra resurselor de apă. Textilele conțin mulți posibili poluanți care intră în ciclul apei în faza de utilizare a textilelor și, prin urmare, trebuie să facă obiectul unui cadru de reglementare solid. Printre aceștia se numără micropărți de fibre, agenți/substanțe chimice de etanșare și culori textile. În plus, se pot face previziuni că deficitul de apă va avea, în țările de producție, un impact din ce în ce mai mare asupra costurilor și va accentua limitarea capacităților. Este necesar să se înțeleagă lanțurile valorice și fluxurile de materiale din Europa și din întreaga lume. Vor apărea, de asemenea, provocări și obligații legate de colectarea și prelucrarea textilelor după utilizare.
4.5Pe baza Strategiei UE pentru textile durabile, cadrul de reglementare a aspectelor legate de apă ale economiei circulare ar trebui elaborat în mod mai detaliat într-un stadiu incipient. Strategia afirmă necesitatea de a dezvolta o economie circulară, dar nu abordează în mod explicit nevoia de resurse de apă. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că aplicarea principiilor economiei circulare în industria textilă va necesita cantități mari de apă. Identificarea nevoilor în materie de cercetare și dezvoltare și de educație legate de ciclul apei, împreună cu finanțarea guvernamentală aferentă, sunt esențiale. De asemenea, trebuie definite obiective și limite pentru cererea de apă dulce, care ar trebui redusă la minimum prin optimizarea proceselor (reciclare). În plus, UE ar trebui să aibă în vedere stabilirea unei foi de parcurs pentru a avansa către un obiectiv de evacuare egal cu zero, abordând cel puțin gama de conținut potențial de poluare.
4.6Un alt exemplu este industria hârtiei, care a demonstrat un potențial ridicat pentru măsuri de reducere la minimum sau chiar de evitare a impactului negativ asupra surselor de apă. Industria hârtiei din Europa dispune deja de un standard relativ adecvat pentru utilizarea apei, dar acesta mai poate fi îmbunătățit. Acest lucru poate fi realizat prin accelerarea punerii în aplicare a proceselor de reutilizare a apei, prin punerea în aplicare a celor mai noi tehnologii de epurare și prin stabilirea unui obiectiv potențial de evacuare aproape de zero, într-un ritm ambițios, dar realist. Sprijinul guvernamental pentru dezvoltare și inovare în industria hârtiei din Europa și măsurile de optimizare a utilizării apei pot genera un avantaj economic. De exemplu, cunoștințele legate de optimizarea utilizării apei în industria hârtiei constituie deja un factor economic pentru producția europeană de utilaje, iar soluțiile reținute au fost puse în aplicare în alte sectoare. În alte părți ale lumii, marile fabrici de hârtie au trebuit să se închidă din cauza impactului lor extrem de negativ asupra apei din zona înconjurătoare.
4.7Industriile din domeniul apei (lucrările hidrotehnice și stațiile de tratare a apelor uzate) ar trebui să fie neutre din punct de vedere climatic și energetic (sau chiar pozitive) și să reprezinte infrastructuri critice sigure din punct de vedere cibernetic. În Europa și în întreaga lume există exemple demne de urmat. Pe de altă parte, există regiuni cu resurse de apă foarte scăzute și cu un potențial mare de îmbunătățire (în ce privește gestionarea, desalinizarea, circularitatea apei sau eficiența).
4.8Printr-un demers similar cu cel vizând provocarea climatică și energetică inițiat în majoritatea țărilor UE, care implică cerințe de izolare și modernizarea pentru clădiri, ar trebui introdusă o politică privind colectarea și reutilizarea apei în toate clădirile noi. În cazul industriei, trebuie elaborată o politică privind utilizarea apei gri pentru utilizarea neportabilă. De exemplu, Centrul Comun de Cercetare (JRC) a elaborat orientări tehnice pentru aplicarea principiilor-cheie de gestionare a riscurilor în evaluarea și gestionarea riscurilor pentru sănătate și mediu legate de un sistem de reutilizare a apei. Cu toate acestea, sunt necesare aplicații mai sistematice ale tehnologiilor existente și ale celor noi, care ar trebui puse în aplicare ținând seama de întregul ciclu al apei.
4.9UE trebuie să devină lider mondial în dezvoltarea, fabricarea și utilizarea tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al consumului de apă și să-și creeze, la nivel mondial, reputația de zonă de producție cu amprentă redusă de apă. Investițiile în cercetare și dezvoltare și în administrarea și competențele industriei apei vor fi esențiale. Va fi nevoie de noi profesii și de lucrători formați specializați în domeniul apei pentru a sprijini know-how-ul și punerea în aplicare a noilor tehnologii de utilizare a apei, inclusiv utilizarea IA în acest domeniu. UE poate fi lider în ceea ce privește producția albastră și piața de epurare a apei industriale, punând accentul pe crearea de noi locuri de muncă cu înaltă calificare în Europa. Know-how-ul în domeniul proceselor de economisire a apei va reprezenta o competență de bază și un indicator-cheie de performanță (KPI) pentru industrie în viitor. Tehnologiile eficiente din punctul de vedere al consumului de apă constituie un sector industrial din categoria tehnologiilor curate. Întrucât o tehnologie curată constituie un ecosistem în sine, CESE sugerează crearea unei căi de tranziție pentru acest ecosistem în următorii doi ani, cu obiective ambițioase, dar realiste, inclusiv a unui plan de competențe.
4.10Consultarea și implicarea liderilor și reprezentanților industriei este esențială pentru formularea unei politici durabile a UE în domeniul apei. În plus, adeziunea cetățenilor UE la politica în domeniul apei este esențială. În multe sectoare, legislația națională nu permite reutilizarea apei, împiedicând astfel procesul economiei circulare. Pentru a depăși această situație, UE trebuie să introducă cerințe minime privind calitatea apei și monitorizarea acesteia. În acest scop, ar putea fi creată o platformă a Pactului albastru pentru reprezentanții industriei și agriculturii din UE și pentru cetățeni, în cadrul căreia s-ar putea face schimburi de idei și subiecte legate de partajarea apei, utilizările acesteia și inovare în cadrul proiectelor. Platforma ar putea include structuri de la nivel local, regional, național și UE. Scopul acestei platforme UE a Pactului albastru ar fi de a ajuta UE și statele membre să ia deciziile politice necesare cu privire la politica în domeniul apei cât mai curând posibil. De asemenea, este important să se intensifice dialogul în domeniul apei cu instituțiile locale și naționale pentru a încuraja sensibilizarea, informarea și educația axate pe acțiune și structurate cu privire la importanța strategică a apei ca resursă limitată. Această consultare permanentă ar putea, de asemenea, să faciliteze eliminarea obstacolelor legislative din calea adoptării tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al consumului de apă în procesele industriale și agricole și de către gospodării.
4.11O politică cuprinzătoare a UE în domeniul apei trebuie să fie corelată cu un plan de finanțare la fel ambițios al UE pentru a permite industriei și autorităților locale să realizeze investițiile esențiale în tehnologii eficiente din punctul de vedere al consumului de apă. Ar trebui introduse stimulente de finanțare pozitive, cum ar fi creditele fiscale, ratele de amortizare mai ridicate și alte mecanisme. Este necesară completarea instrumentelor și mecanismului de finanțare verde (de exemplu, practicile MSG și taxonomia) cu dimensiuni ale utilizării apei mai numeroase și mai ample.
Bruxelles, 22 iunie 2023
Pietro Francesco DE LOTTO
Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale
_____________