AVIZ

Comitetul Economic și Social European

Monitorizarea măsurilor extraordinare ale UE și a rezilienței în domeniul energiei

_____________

Monitorizarea măsurilor extraordinare ale UE și a rezilienței în domeniul energiei (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției spaniole)

TEN/799

Raportor: Andrés BARCELÓ DELGADO

Sesizare	Președinția spaniolă a Consiliului UE, 08/12/2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Adunării Plenare	13/12/2022
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	16/05/2023
Data adoptării în sesiunea plenară	14/06/2023
Sesiunea plenară nr.	579
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	198/2/5

1.Concluzii și recomandări

1.1Procesul de redresare după pandemia de COVID-19 și agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei au provocat perturbări grave la nivelul sistemului energetic european, accentuând preocupările în ceea ce privește securitatea energetică, făcând să crească prețurile la energie până la niveluri fără precedent, și evidențiind dependența excesivă a UE față de gazele, petrolul și cărbunii din Rusia.

1.2Societatea europeană este profund preocupată de modalitatea în care pot fi abordate aceste perturbări pentru a permite o creștere economică substanțială și durabilă și a garanta coeziunea socială în UE. Această provocare are legătură nu numai cu energia, ci și cu reziliența UE, cu autonomia strategică deschisă a UE, cu societatea și cu competitivitatea industriei europene.

1.3Odată ce criza energetică a făcut ca prețurile la gaze și la energia electrică să ajungă la niveluri record și a declanșat preocupări majore cu privire la securitatea aprovizionării cu energie, reacția imediată a Comisiei Europene și a Consiliului a fost să lanseze diferite seturi de instrumente și măsuri de urgență pentru a reduce dependența față de combustibilii fosili din Rusia și a atenua creșterea prețurilor la energie.

1.4Măsurile extraordinare adoptate de UE s-au dovedit a fi eficace în ceea ce privește diversificarea surselor de combustibili fosili din UE și renunțarea la combustibilii fosili din Rusia, dar mai puțin eficace în ceea ce privește abordarea facturilor la energie, conducând la o reducere a cererii de energie, favorizată și de iarna blândă. În plus, impactul prețurilor ridicate la gaze și la energia electrică a afectat în principal cererea de energie în sectorul industrial și gospodăriile cu venituri scăzute, care sunt mai vulnerabile la prețurile volatile ale pieței.

1.5Din rațiuni de eficacitate, este mai adecvat să se adopte măsuri uniforme între statele membre, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, cu excepția aspectelor legate de instalațiile sau infrastructurile esențiale. Măsurile adoptate la nivel național diferă de la o țară la alta, permițând existența unor politici diferite în domeniul fiscal, al subvențiilor și de reglementare, în timp ce prețurile la energie rămân la niveluri ridicate.

1.6Consecința măsurilor ineficace adoptate pentru combaterea prețurilor ridicate la energie este erodarea competitivității industriale și a venitului disponibil al întreprinderilor, ca urmare a impactului asupra ratei inflației. Aceasta afectează semnificativ capacitatea de a asigura o creștere economică durabilă, ocuparea forței de muncă și bunăstarea socială.

1.7Politica UE trebuie să își consolideze viziunea pe termen lung pentru realizarea dublei tranziții, cu un angajament ferm de a evita să lase oamenii în urmă, depășind adoptarea de măsuri temporare pentru a atenua creșterea subită a prețurilor pe termen scurt la energie. CESE subliniază importanța accelerării introducerii pe scară largă a surselor de energie fără emisii de dioxid de carbon, cu scopul de a simplifica procedurile de autorizare pentru a pune capăt cu celeritate dependenței față de combustibilii fosili ai țărilor terțe, a respecta angajamentele în ceea ce privește schimbările climatice și a îmbunătăți competitivitatea.

1.8Tranziția la un consum de energie complet decarbonizat ar trebui să fie însoțită de prețuri accesibile și stabile ale energiei, care să permită investiții masive în decarbonizarea marilor industrii, a IMM-urilor și a gospodăriilor. Prin urmare, schemele de remunerare stabile și previzibile pentru sursele regenerabile de energie trebuie să fie canalizate către costurile reale de producție pe termen lung și să fie decuplate de prețurile combustibililor fosili. Această strategie contribuie în mod pozitiv la îmbunătățirea rezilienței și a autonomiei energetice.

1.9Prețurile accesibile ar permite înlocuirea într-o măsură cât mai mare a combustibililor fosili cu electrificarea, și utilizarea gazelor din surse regenerabile în industriile în care reducerea emisiilor este dificilă.

1.10Accesul la materii prime critice este esențial pentru a garanta că industriile își desfășoară activitatea într-un mediu stabil, pentru a avansa pe calea decarbonizării și pentru a evita perturbările la nivelul aprovizionării, protejând astfel lanțul de aprovizionare.

2.Sinteza solicitării președinției

2.1Viitoarea președinție spaniolă a solicitat CESE să elaboreze un aviz exploratoriu pe tema Monitorizarea măsurilor extraordinare ale UE și a rezilienței în domeniul energiei.

2.2Solicitarea este formulată în contextul ulterior pandemiei de COVID-19 și al declanșării agresiunii nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat perturbări grave la nivelul sistemului energetic global, accentuând preocupările în ceea ce privește securitatea energetică, determinând o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie, până la valori record, și evidențiind dependența excesivă a UE față de gazele, petrolul și cărbunii din Rusia.

2.3Costul importurilor în UE, de exemplu pentru energie, alimente și bunuri de consum, inclusiv materii prime critice, a crescut, iar societatea UE este preocupată, în prezent, de modul în care trebuie gestionată această provocare pentru a permite o creștere durabilă la nivelul economiei UE.

2.4Domeniul de aplicare al avizului solicitat acoperă măsurile adoptate pentru a face față crizei energetice, reziliența UE, autonomia strategică deschisă a UE, societatea și competitivitatea industriei europene.

2.5Evoluțiile recente din SUA vor avea, fără îndoială, impact asupra introducerii surselor regenerabile de energie, inclusiv a bazei industriale a acestora, dar aceste aspecte vor fi acoperite într-un aviz separat.

2.6În prezent, conceptul de autonomie strategică este mai amplu decât înainte, industria, energia, tehnologia și comerțul adăugându-se la problemele tradiționale ale securității și apărării. Planul de redresare și reziliență al UE, NextGenerationEU, va oferi în mod sigur un impuls substanțial către dezvoltarea autonomiei strategice deschise a UE în diferitele domenii identificate.

2.7Comparativ cu principalii săi parteneri comerciali, UE este o campioană a comerțului liber real, eficace, echitabil și bazat pe norme, și una dintre principalele promotoare ale unei economii deschise, cu evitarea protecționismului. Totuși, nevoia de a asigura echilibrul între o politică industrială autonomă și deschiderea față de comerț reprezintă o provocare serioasă în contextul internațional actual.

Uniunea Europeană trebuie să atragă investiții pentru a spori producția industrială, să asigure aprovizionarea cu energie și cu materii prime critice și, totodată, să promoveze tranziția industrială către o societate decarbonizată, susținând poziția de lider tehnologic în domenii strategice și menținând piața unică, elementul fundamental valoros al Uniunii Europene, ca fiind cel mai bun mod de a garanta o societate a UE mai bogată, protejând și promovând locurile de muncă de înaltă calitate din UE.

2.8Dubla tranziție industrială și socială (verde și digitală) necesară trebuie să protejeze modelul european, garantând că se pune în continuare accentul pe cetățeni: protejarea locurilor de muncă și promovarea locurilor de muncă noi, de calitate ridicată, presupune reconversia și perfecționarea profesională a forței de muncă, precum și un angajament ferm de a nu lăsa în urmă anumite categorii de cetățeni.

2.9Alianțele industriale actuale promovate de Comisie trebuie să canalizeze investițiile și inovația pentru a contribui la asigurarea disponibilității materiilor prime, a îmbunătăți reciclarea și a promova tehnologia în domenii specifice. În același timp, trebuie să se asigure întotdeauna că lanțurile de aprovizionare globale necesare respectă normele și orientările UE și ale OCDE.

2.10În concluzie, în acest nou scenariu geopolitic, aceste trei probleme – dependențele critice, autonomia strategică și protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru resurse strategice și energetice – se dovedesc a fi probleme strategice care vor defini relațiile dintre state și blocuri. Europa trebuie să devină mai autonomă în ceea ce privește accesul la resurse energetice și materii prime durabile, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile pentru industrie.

2.11Din acest motiv, Președinția spaniolă a solicitat un aviz privind reziliența, autonomia strategică, societatea și competitivitatea industriei, astfel încât acesta să poată conduce la relocalizare pe piața unică, la o mai bună coordonare și la o politică industrială mai integrată în dependențele strategice, creând baze solide pentru dubla tranziție.

2.12Totuși, această urmărire a consolidării industriei trebuie să meargă mână în mână cu eforturile de apărare a comerțului internațional liber și echitabil, cu standarde sociale minime. Este esențial să se protejeze condițiile de concurență echitabile la nivelul UE, îmbunătățind setul de instrumente pentru abordarea efectelor de denaturare ale subvențiilor străine asupra pieței unice.

2.13În final, ar trebui monitorizate reziliența energetică și modelul actual de reglementare a energiei, care nu abordează solicitările din partea consumatorilor (gospodării și întreprinderi) referitoare la o energie garantată, curată și accesibilă.

3.Contextul general

3.1Europa este implicată într-o criză energetică fără precedent, caracterizată de prețuri extrem de ridicate la gaze și la energia electrică și preocupări majore cu privire la securitatea aprovizionării cu energie, cu efecte ulterioare asupra întregii economii din cauza importanței consumului de energie ca factor esențial pentru producerea celor mai multe bunuri și servicii, agravate de lipsa accesului la materii prime. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a exacerbat impactul prețurilor la energie, punând în pericol competitivitatea industriei europene și veniturile și mijloacele de subzistență ale gospodăriilor.

3.2Aceasta a condus la punerea în aplicare a unor politici diferite în ambele domenii la nivel european și național, cu scopul de a combate consecințele sociale și economice ale impactului creșterii prețului la energie. În plus, criza energetică a generat o dezbatere publică nu numai în ceea ce privește dependența energetică, ci și autonomia strategică.

3.3Ideea comună că economia europeană trebuie să accelereze tranziția „verde” și „justă” către o economie și o societate complet decarbonizate pentru a reduce dependența energetică externă este unul dintre pilonii aflați în spatele măsurilor adoptate în 2022. Printre beneficiile directe ce rezultă din introducerea masivă a surselor regenerabile de energie se numără prețurile accesibile și stabile la energie și poziția de lider în domeniul tehnologiilor energetice din surse regenerabile, cu beneficii ulterioare ce rezultă din menținerea creării de valoare în UE, făcând astfel posibilă creșterea economică durabilă și coeziunea socială.

3.4Prețurile la energie au început să crească semnificativ în a doua jumătate a lui 2021, odată ce economiile din UE au început să-și revină la activitatea anterioară pandemiei. Totuși, UE a fost afectată ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu efectele sale nedorite asupra unor aspecte critice precum securitatea aprovizionării cu energie. Acest risc s-a tradus pe piețele energetice ca urmare a deciziei Rusiei de a suspenda livrările de gaze către mai multe state membre ale UE.

3.5Răspunsul UE a venit imediat la sfârșitul lunii martie 2022, când s-a stabilit eliminarea treptată a dependenței externe a UE față de combustibilii fosili din Rusia. Această inițiativă s-a încheiat cu acordul Consiliului din mai 2022 de a interzice aproape 90 % din totalul importurilor de petrol din Rusia până la sfârșitul anului 2022. Această măsură a fost însoțită de o solicitare de diversificare a surselor și resurselor de energie, de accelerare a introducerii pe scară largă a resurselor regenerabile, de îmbunătățire a eficienței energetice și a infrastructurii energetice, în conformitate cu planul REPower EU.

3.6Prima măsură a fost promovarea solidarității între statele membre ale UE în cazul deficitelor de gaze. Pentru a diversifica și a proteja aprovizionarea cu gaze, s-au promovat și achizițiile comune de gaze, cu scopul de a limita impactul prețurilor la gaze pe piața gazelor și a energiei electrice, cu o nouă referință a prețului gazelor, care să reflecte mai bine trecerea de la utilizarea conductelor de gaze la terminale GNL. S-a considerat că platforma virtuală de comercializare a gazelor denumită mecanismul de transfer de titluri nu mai este eficace.

3.7În plus, un mecanism direct de reducere a dependenței față de gazele importate este măsura de diminuare a cererii de gaze, care are efecte nu numai în ceea ce privește consumul convențional de gaze, ci și producerea de energie electrică din unități marginale cu ciclu combinat. Așadar, s‑a ajuns la un acord în ceea ce privește reducerea cu 15 % a cererii de gaze.

3.8În final, un aspect critic esențial pentru asigurarea aprovizionării cu gaze a fost realimentarea spațiilor de stocare a gazelor, cu scopul de a asigura alimentarea cu energie pe parcursul sezonului de iarnă. În cele din urmă, s-au adoptat o cerință de umplere a spațiilor de stocare a gazelor la un nivel de 80 % pentru iarna 2022-2023 și de 90 % pentru viitoarele sezoane de iarnă.

3.9În paralel cu măsurile avute în vedere pentru asigurarea aprovizionării cu gaze, creșterea dramatică a prețurilor la energie a impus, de asemenea, luarea de măsuri pentru a evita pierderea competitivității industriale și a veniturilor disponibile ale gospodăriilor. La 6 octombrie 2022, Consiliul a adoptat trei măsuri cu scopul de a aborda problema prețurilor ridicate la energie. Prima s-a referit la cererea de energie electrică, prin stabilirea unui obiectiv voluntar de 10 % pentru reducerea cererii și a unui obiectiv obligatoriu de 5 % pentru reducerea cererii la orele de vârf până la sfârșitul sezonului de iarnă. În al doilea rând, s-a stabilit un plafon al prețurilor de 180 EUR/MWh pentru tehnologii inframarginale, pentru a evita fenomenul profiturilor excepționale ca urmare a prețurilor ridicate la gaze, astfel încât orice venituri suplimentare peste acest plafon să trebuiască să fie redistribuite utilizatorilor finali pentru a le reduce facturile la energie. În al treilea rând, pentru societățile cu beneficii mai mari de o creștere medie cu 20 % față de 2018, s-a aprobat o taxă de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili. Toate aceste măsuri privind facturile la energie au fost completate în final printr-un mecanism de limitare a prețurilor gazelor din mecanismul de transfer de titluri la 180 EUR/MWh, în anumite condiții aprobate la 19 decembrie 2022, împreună cu un plafon al prețului petrolului pentru petrolul din Rusia, de 60 USD pe baril.

3.10Ar trebui subliniat că, în general, statele membre au avut la dispoziție o anumită marjă de acțiune în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor norme.

3.11Ideea generală că cele mai eficace măsuri de reducere a dependenței față de energia importată sunt cele legate de introducerea surselor regenerabile este încurajată și prin eforturile de înlesnire a accelerării procesului de autorizare a surselor regenerabile. Astfel, s-au aprobat temporar proceduri mai rapide de autorizare pentru activele din surse regenerabile de energie. În plus, s-a lansat deja o dezbatere amplă privind proiectul actual al pieței de energie electrică și capacitatea acestuia de a oferi stimulentele adecvate pentru a atrage investiții, asigurând totodată aprovizionarea cu energie și accesibilitatea prețurilor pentru utilizatorii finali. În cele din urmă, acest sistem este completat de propunerea de Act privind industria cu zero emisii nete, cu scopul de a consolida ecosistemul european de producție a produselor tehnologice cu zero emisii nete.

4.Securitatea aprovizionării, cererea de energie și prețurile

4.1Odată ce criza energetică a făcut ca prețurile la gaze și la energia electrică să atingă niveluri record, Comisia și Consiliul au decis utilizarea măsurilor de urgență prevăzute la articolele 122 și 194 din Tratat (TFUE), lansând mai multe seturi de instrumente și care au avut un impact minor asupra volatilității prețurilor la energie din statele membre. De fapt, expunerea la volatilitatea extremă a pieței a fost absorbită integral de prețurile la energie pentru utilizatorii finali, întrucât cea mai mare parte a contractelor de piață acoperă, de regulă, perioade de un an.

4.2Piața de CO2 a explodat față de 2020: prețul mediu în 2020 a fost de 24,84 EUR/EUA comparativ cu 80,87 EUR/EUA în 2022 și 89,23 EUR/EUA în martie 2023, cu un preț record lunar mediu în februarie 2022 de 91,82 EUR/EUA, cu mult peste media minimă record de 19,83 EUR/EUA înregistrată în martie 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Nu au fost adoptate măsuri extraordinare pentru gestionarea acestui impact asupra prețurilor la energie pentru utilizatorii finali.

4.3CESE sprijină inițiativa axată pe asigurarea aprovizionării cu energie și, mai exact, a aprovizionării cu gaze. Astfel, măsurile prioritare care au încercat să abordeze în mod adecvat principalele preocupări legate de sursele de gaze și de capacitatea de a înlocui importurile de gaze din Rusia cu aprovizionări cu GNL sunt apreciate pozitiv pe termen scurt.

4.4Statisticile lunare privind sursele de gaze din UE indică înlocuirea semnificativă a surselor de gaze din conductele rusești de gaze începând cu mai 2022, cu mult sub fluxurile istorice, cu creșterea aprovizionării cu GNL, mai ales din SUA. Prin urmare, măsurile adoptate de agenții de piață sunt aliniate perfect la măsurile extraordinare ale UE, menite să înlocuiască integral gazele rusești cu alte surse pe termen scurt.

4.5Totuși, CESE observă și că cererea de gaze și de energie electrică a scăzut substanțial de la începutul războiului. Creșterea prețurilor la energie în Europa și preocupările majore legate de securitatea aprovizionării vor explica probabil această reducere, având în vedere că cererea redusă coincide cu creșteri extrem de ridicate ale prețurilor în trimestrul al treilea. În plus, condițiile meteorologice blânde din sezonul de iarnă au favorizat această scădere a cererii.

4.6Ar trebui subliniat că cererea de energie electrică este proporțional mai ridicată la nivelul IMM‑urilor, în timp ce cererea de gaze convenționale servește în special scopurilor industriale și încălzirii. Aceasta înseamnă că impactul prețurilor ridicate la gaze și la energia electrică a afectat în principal cererea de energie industrială, care este mai vulnerabilă la prețurile volatile ale pieței. La nivelul gospodăriilor, clienții vulnerabili au fost afectați masiv de creșterea prețurilor la ambii purtători de energie.

4.7CESE concluzionează că măsurile extraordinare adoptate de UE s-au dovedit a fi eficace în diversificarea surselor de gaze, dar mai puțin eficace în ceea ce privește abordarea facturilor la energie, cu efecte ulterioare asupra cererii de energie.

4.8CESE recunoaște pe deplin provocarea enormă a asigurării aprovizionării cu gaze, care apare pe măsură ce sezonul de iarnă 2022-2023 se apropie de final. Cerința privind o rată de umplere a spațiilor de stocare a gazelor de 90 % pentru viitoarele sezoane de iarnă este esențială pentru a asigura aprovizionarea cu energie. În prezent, capacitatea de stocare a gazelor în UE se află la niveluri maxime istorice pentru primul trimestru. În plus, inițiativa privind achizițiile comune de gaze poate contribui la atenuarea acestui risc. Cu toate acestea, UE trebuie să se concentreze în primul rând pe reducerea la zero a dependenței de gazele naturale.

4.9CESE consideră că ar fi mai adecvat să se adopte măsuri uniforme între statele membre, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, cu excepția aspectelor legate de instalațiile sau infrastructurile esențiale. Măsurile adoptate la nivelul UE pentru gestionarea facturilor la energie nu sunt aliniate cu cele adoptate la nivel național, permițând existența unor politici diferite în domeniul fiscal, al subvențiilor și de reglementare, în timp ce prețurile la energie rămân la niveluri ridicate.

5.Reziliența, autonomia energetică și rolul industriei

5.1Prețurile la energie sunt principalii factori ai ratelor inflației observate pe teritoriul UE. Acestea erodează competitivitatea industrială și venitul disponibil al gospodăriilor, afectând astfel semnificativ capacitatea de a asigura o creștere economică durabilă, ocuparea forței de muncă și bunăstare socială.

5.2Un răspuns rapid, care presupune punerea în aplicare a unor măsuri extraordinare, s-a dovedit a fi eficace la nivelul UE pentru combaterea majorării prețurilor la energie la nivelul întregii economii. Alternativ, un bun exemplu de inițiative naționale este reprezentat de excepția iberică, ce a permis o reducere cu 18 % a prețurilor pe piața cu ridicata în 2022. Drept urmare, Spania are, în prezent, una dintre cele mai scăzute rate ale inflației. Totuși, s-a arătat în mod clar că prețurile la energie sunt responsabile pentru creșterea inflației și că măsurile temporare nu au fost suficiente pentru a reduce această tendință.

5.3În acest sens, adoptarea unor măsuri temporare a vizat exclusiv reducerea ritmului de creștere a prețurilor la energie pe termen scurt; totuși, politica UE necesită o viziune pe termen lung pentru a deschide în mod adecvat calea către dubla tranziție.

5.4CESE subliniază importanța accelerării introducerii pe scară largă a surselor de energie fără emisii de carbon, ca o problemă ce trebuie abordată de urgență prin facilitarea proceselor de autorizare. În practică, aceasta trebuie să conducă la înlocuirea rapidă a dependenței față de combustibilii fosili din țări terțe, să respecte angajamentele privind schimbările climatice și să îmbunătățească competitivitatea.

5.5CESE subliniază că tranziția la un consum de energie complet decarbonizat ar trebui să fie însoțită de prețuri accesibile ale energiei, care să permită investiții masive în decarbonizarea marilor industrii, a IMM-urilor și a gospodăriilor.

5.6Accesibilitatea prețurilor va fi fezabilă doar prin stimularea investițiilor de amploare în tehnologii mature pentru surse regenerabile și în flexibilitate, printr-un cadru competitiv. Această strategie contribuie în mod pozitiv la îmbunătățirea rezilienței și a autonomiei energetice.

5.7CESE consideră că, pentru a valorifica pe deplin această strategie, schemele de remunerare pentru sursele regenerabile de energie trebuie orientate către costuri de producție reale pe termen lung. Decuplarea prețurilor la energia electrică de prețurile combustibililor fosili este, prin urmare, principalul factor al accesibilității. În plus, eliminarea obstacolelor din calea contractelor pe termen lung este un factor-cheie al stabilității și previzibilității.

5.8În această nouă paradigmă, gospodăriile și industriile ar fi mai în măsură să suporte cheltuielile asociate atingerii obiectivelor privind tranziția energetică. Acest proces constă, în principal, în înlocuirea, în măsura posibilului, a combustibililor fosili cu electrificarea și în utilizarea gazelor din surse regenerabile în industriile greu de decarbonizat.

5.9Trebuie subliniat că noile utilizări ale energiei electrice și ale gazelor din surse regenerabile necesită acces la materii prime critice în numeroase procese critice, nu numai în domeniul producerii și consumului de energie, ci la nivelul întregului lanț de aprovizionare. Așadar, garantarea faptului că industriile își desfășoară activitatea într-un mediu favorabil, pentru a evita perturbările în aprovizionare, trebuie să fie principalul obiectiv al politicii UE.

5.10Industria joacă un rol esențial în două moduri vitale: mai întâi, trebuie să asigure utilizarea unor materii prime critice în bunurile de consum pentru a procura active pentru producerea energiei și a altor bunuri esențiale pentru economie și, în al doilea rând, ca unul dintre principalii emițători de gaze cu efect de seră, trebuie să folosească energie decarbonizată în procesele sale interne. În acest sens, ea trebuie să se bazeze întotdeauna pe principiul „eficiența energetică înainte de toate”.

5.11În final, transformarea industriei trebuie să îndeplinească două cerințe suplimentare pentru a realiza tranziția verde, cea digitală și cea justă, care nu pot fi amânate. Un aspect critic este protecția lanțului de aprovizionare, după cum s-a evidențiat deja; celălalt constă în asigurarea faptului că forța de muncă este suficient de calificată pentru a se adapta la schimbările actuale, prevăzând, în special, programe de formare și calificare și garanții pentru locuri de muncă, precum și oportunități de recalificare și de educație continuă.

Bruxelles, 14 iunie 2023

Oliver RÖPKE

Președintele Comitetului Economic și Social European

_____________