SOC/747
Negocieri colective ecologice (bune practici și perspective de viitor)
AVIZ
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Negocieri colective ecologice: bune practici și perspective de viitor
(aviz exploratoriu)
|
Date de contact
|
SOC@eesc.europa.eu
|
|
Administratoare
|
Triin AASMAA GOMES
|
|
Data documentului
|
02/06/2023
|
Raportoare: Maria del Carmen BARRERA CHAMORRO
Coraportor: Marinel Dănuț MUREȘAN
|
Sesizarea Președinției spaniole a Consiliului
|
Scrisoarea din 27/07/2022
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
|
|
Data adoptării în secțiune
|
31/05/2023
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
73/1/0
|
|
Adoptat în sesiunea plenară
|
ZZ/LL/AAAA
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE afirmă că întreprinderile și lucrătorii trebuie să dispună de canale adecvate pentru a participa la eforturile ce vin în sprijinul protecției mediului și al combaterii schimbărilor climatice. Deși respectă rolul sistemelor naționale de relații de muncă și autonomia partenerilor sociali, CESE consideră că aspectele legate de tranziția verde ar putea reprezenta un aspect mai pregnant al negocierilor colective la niveluri corespunzătoare. Consideră că o modalitate adecvată de a face acest lucru este promovarea negocierii colective ecologice la toate nivelurile.
1.2CESE consideră că dezbaterea aspectelor ecologice în cadrul negocierilor colective se referă la clauze negociabile – cum ar fi exemplele prezentate în anexa la prezentul aviz – între partenerii sociali, în cadrul convențiilor colective care au efecte directe și indirecte asupra mediului. Astfel de clauze pot acoperi, dar fără a se limita la:
a)impactul asupra mediului al activității întreprinderilor;
b)protejarea lucrătorilor împotriva efectelor mediului și ale schimbărilor climatice;
c)impactul transformării ecologice asupra activității unei întreprinderi în ce privește organizarea muncii, schimbarea profilurilor profesionale și competențele angajaților;
d)monitorizarea internă a punerii în aplicare a dispozițiilor de la literele (a), (b) și (c).
CESE dorește să evidențieze negocierea colectivă ca instrument esențial ce poate ajuta întreprinderile și lucrătorii să facă față provocărilor crizei climatice, inclusiv costurilor derivate pentru întreprinderi.
1.3CESE dorește să sublinieze că toate aspectele abordate în prezentul aviz se bazează pe recunoașterea și respectarea deplină a autonomiei voinței partenerilor sociali, care este independentă și suverană. În consecință, declară că, în ceea ce privește persoanele care negociază contractele colective de muncă, din cele menționate în prezentul aviz nu trebuie să se înțeleagă în niciun caz că acestea ar trebui să fie supuse vreunei impuneri sau condiții externe în rolul lor de factori de autoreglementare convențională.
1.4CESE consideră că societatea civilă, care nu este direct vizată de negocierile colective (și anume, cu privire la negocierea contractelor colective, întreprinsă de partenerii sociali), poate contribui la găsirea unor soluții democratice la provocările și problemele generate de tranziția către economia verde, dar poate contribui și la aceasta prin implicarea sa în elaborarea și implementarea unor măsuri echitabile pentru a garanta că tranzițiile verzi sunt echitabile din punct de vedere social.
1.5În avizul său privind tranziția energetică și politicile privind piața muncii CESE a subliniat deja că tranziția verde are un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă și asupra condițiilor de muncă și de viață ale lucrătorilor. Prin urmare, impactul său asupra ocupării forței de muncă și asupra coeziunii teritoriale și sociale, crearea de locuri de muncă, tranzițiile între diferite sectoare de activitate și formarea și reconversia profesională a lucrătorilor pentru a dobândi competențele necesare, vulnerabilitatea specială a lucrătorilor în vârstă, securitatea și sănătatea în muncă, mobilitatea în orașe pentru a ajunge la locurile de muncă, eficiența energetică în activitatea de producție și în desfășurarea muncii sunt chestiuni ce pot fi abordate în negocierile colective, acordând totdeauna atenție adecvată perspective de gen.
1.6CESE a constatat existența a tot mai multe dovezi științifice în sprijinul marelui potențial și al numeroaselor beneficii ale negocierii colective ecologice pentru: promovarea durabilității mediului, decarbonizarea economiei, stimularea economiei circulare și combaterea schimbărilor climatice, dată fiind contribuția însemnată a factorilor legați în mod specific de calitățile sale pentru realizarea acestor obiective (mobilitate a angajaților, modalități de organizare a muncii, formare a personalului pentru a înlesni procesele de tranziție verde, asigurarea unui mediu sigur și sănătos, aspecte de gen etc). Aceste aspecte se reflectă în Declarația partenerilor sociali europeni din 30 mai 2017 privind valorificarea potențialului ecologizării economiei pentru a crea locuri de muncă și în Recomandarea comună din 7 octombrie 2021 privind economia circulară în cadrul dialogului social.
1.7CESE salută recomandarea privind asigurarea unei tranziții juste către neutralitatea climatică, adoptată în cadrul Consiliului (EPSCO) din iunie, care recunoaște importanța implicării active a partenerilor sociali, cu respectarea autonomiei lor, în toate etapele conceperii și punerii în aplicare a diverselor politici publice, inclusiv prin intermediul dialogului social și al negocierii colective.
1.8Tranziția verde, decarbonizarea și economia circulară și digitalizarea au toate un impact asupra lumii muncii în termeni de schimbare a naturii locurilor de muncă și a sarcinilor și de creare a unor noi ocupații, în timp ce altele dispar. Aceste tranziții sunt interconectate și se consolidează reciproc. Cu toate acestea, CESE a constatat că, până în prezent, experiența în materie de negociere ecologică în UE și în statele membre rămâne limitată și foarte inegală. În contrast puternic cu tranziția digitală, s-a acordat mai puțină atenție aspectelor ecologice ca parte a negocierilor colective. Prin urmare, CESE invită UE și statele membre și partenerii sociali ca, respectând pe deplin autonomia colectivă, să adopte măsuri mai ferme și mai eficace pentru a favoriza dezvoltarea negocierii colective ecologice și a spori importanța sa la diversele niveluri corespunzătoare.
1.9CESE reamintește că negocierea colectivă este un instrument deosebit de potrivit pentru realizarea unor reglementări echilibrate, pentru a ne îndrepta progresiv și echitabil către o economie mai prosperă și mai productivă. Prin urmare, solicită un progres mai rapid și mai eficace către o negociere colectivă ecologică, în care partenerii sociali, de la diferitele niveluri de negociere, să aibă un rol continuu și relevant pentru a contribui la găsirea soluțiilor echilibrate de care întreprinderile au nevoie pentru a fi mai durabile, mai reziliente și mai productive, precum și pentru a fi solid ancorate în munca decentă.
1.10CESE consideră că întreprinderile și lucrătorii trebuie să aibă canale adecvate pentru a contribui la dezbaterile privind tranziția verde. Într-adevăr, viteza și amploarea impactului înverzirii și al digitalizării asupra transformării piețelor forței de muncă necesită implicarea timpurie și efectivă a partenerilor sociali, în conformitate cu sistemele naționale de relații de muncă, pentru a identifica soluții care pot fi adaptate diverselor sectoare la nivel local. Prin urmare, Comitetul consideră că este util și important să se promoveze nu numai dialogul social, ci și, după caz, negocierea colectivă la toate nivelurile (al UE și al statelor membre și chiar la nivel mondial), respectând totodată pe deplin autonomia partenerilor sociali. De asemenea, UE și statele membre ar trebui să promoveze dezvoltarea unor drepturi mai eficace de informare, consultare și exprimare colectivă a reprezentanților sindicatelor și lucrătorilor în ceea ce privește impactul activității întreprinderilor asupra mediului.
1.11CESE ia act de existența, în ultimul deceniu, a unor experiențe reușite de negociere colectivă ecologică, atât la nivel național, cât și la nivel european. La nivel european, trebuie menționată în mod special practica de negociere „Responsible Care” din sectorul chimic european. În ceea ce privește bunele practici naționale, CESE remarcă utilitatea clauzelor convenționale care se regăsesc în acorduri precum cele din Italia, Spania și Franța, care promovează existența, în cadrul întreprinderilor și/sau al sectoarelor de activitate, a delegaților de mediu, precum și a comitetelor mixte și paritare de gestionare a mediului (prevăzute și în standarde de certificare precum EMAS și ISO 14001), a clauzelor privind mobilitatea durabilă a forței de muncă, recunoașterea drepturilor de avertizare sindicală în materie de mediu etc.
1.12CESE invită UE și statele membre să sprijine în continuare acțiunile și inițiativele care îi vor stimula pe angajatori și lucrători să se adapteze la tranziția verde și, printre alte măsuri, să ia în considerare elaborarea unui concept de angajați specifici care să acționeze ca reprezentanți ai tranziției ecologice sau ca puncte de contact pentru chestiuni legate de tranziția ecologică și de mediu a locului de muncă. În cadrul locului de muncă, managerii și reprezentanții lucrătorilor ar putea lua în considerare posibilitatea de a desemna persoane care (în plus față de sarcinile lor principale) să aibă funcția specifică de a contribui la aspecte legate de adaptarea întreprinderii la tranziția verde. CESE invită statele membre să creeze stimulentele necesare pentru ca întreprinderile și/sau sectoarele de activitate să desemneze reprezentanți ai tranziției ecologice sau puncte de contact, după cum a fost menționat mai sus. Se recomandă, de asemenea, consolidarea capacitării populației în domeniul mediului prin formare profesională.
1.13Ca parte a programului lor de lucru comun pentru perioada 2022-2024, partenerii sociali din UE vor lucra la un cadru de acțiuni privind tranziția verde. În ceea ce privește statele membre, ele ar trebui – cu respectarea pe deplin a autonomiei colective – să creeze cadrul adecvat pentru a facilita implementarea și promovarea unor acorduri interprofesionale care să înlesnească stabilirea unor recomandări, orientări și standarde adecvate și echitabile, pentru a face din negocierea colectivă ecologică un instrument decisiv care să asigure modele de producție echilibrate pentru protecția mediului. Având în vedere amploarea și complexitatea provocării, CESE este convins că, în realizarea unei economii verzi productive, trebuie implicate toate nivelurile de negociere colectivă, sectoriale și de întreprindere, europene și naționale, chiar și internaționale.
1.14CESE consideră că calitatea aerului este un aspect important al sănătății și siguranței și recunoaște că OMS a stabilit noi valori și orientări globale. CESE propune ca acestea să fie luate în considerare în cadrul negocierilor colective ecologice. Ținând seama de EMAS și de Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea socială, este important să se promoveze participarea angajaților și programele de formare pentru managementul de mediu.
1.15CESE invită statele membre să transpună integral Directiva EU/2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează posibile încălcări ale dreptului UE, inclusiv în legislația privind mediul.
2.Context, justificare și sinteza avizului
2.1CESE sprijină obiectivul UE de a fi precursor în tranziția verde prin accelerarea implementării politicilor, a resurselor – inclusiv a celor financiare – și a tehnologiilor necesare pentru a realiza decarbonizarea rapidă a sistemului de producție. Trebuie garantată o tranziție echitabilă, astfel cum se sugerează în avizul SOC/718 pe tema „Politica energetică și piața forței de muncă”. Dialogul social și negocierea colectivă, cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali și a caracteristicilor sistemelor naționale de relații de muncă, sunt esențiale în acest scop.
2.2CESE este conștient că tranziția ecologică și decarbonizarea economiei în Uniunea Europeană vor avea consecințe asupra ocupării forței de muncă și asupra condițiilor de viață ale populației, în special ale celei mai vulnerabile. Este imperativ ca tranziția să se desfășoare într-un mod echitabil, astfel încât să se atenueze efectele acesteia asupra întreprinderilor, a lucrătorilor și a cetățenilor în general. De asemenea, ar trebui să reprezinte o oportunitate de îmbunătățire pentru persoanele cele mai vulnerabile.
2.3CESE subliniază că Orientările OIM pentru o tranziție justă către economii și societăți durabile din punctul de vedere al mediului pentru toți (2015) scot în evidență rolul guvernelor și al partenerilor sociali în crearea unor politici și mecanisme instituționale coerente pentru dezvoltarea durabilă pentru toți și reflectă necesitatea de a facilita integrarea dispozițiilor de mediu în negocierile colective la toate nivelurile. De asemenea, subliniază beneficiile angajamentelor specifice în materie de formare în acest domeniu pentru manageri și angajați.
2.4În Orientările sale privind sistemele voluntare de management de mediu (EMAS), Comisia Europeană recunoaște importanța unor canale eficiente de implicare a lucrătorilor și a reprezentanților lor în gestionarea ecologică a întreprinderilor. În acest sens, cea mai adecvată cale de urmat pentru această implicare a forței de muncă în managementul de mediu este implicarea partenerilor sociali și, acolo unde este cazul, negocierea colectivă, în conformitate cu sistemele și practicile naționale de relații de muncă. Principiul 8 al Pilonului european al drepturilor sociale subliniază necesitatea de a promova dialogul social și implicarea lucrătorilor în politicile sociale, economice și ocupaționale și încurajează partenerii sociali să negocieze contracte colective de muncă. În plus, Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții juste către neutralitatea climatică subliniază rolul important al partenerilor sociali în gestionarea efectelor acestei tranziții asupra ocupării forței de muncă (considerentul 18).
2.5Recunoscând și respectând pe deplin autonomia voinței actorilor sociali, CESE ia notă de declarația guvernului spaniol, care preia Președinția UE și solicită ca acest aviz exploratoriu să promoveze un cadru de reglementare și o politică de stimulare care să favorizeze negocierile colective ecologice. Prezentul aviz prezintă răspunsul și propunerile CESE la solicitarea Președinției spaniole, dar conține și o anexă care detaliază o serie de bune practici la nivel național în unele state membre.
3.Contextul european și contribuțiile datelor științifice cu privire la rolul negocierilor colective în tranziția verde
3.1CESE a constatat existența a tot mai multe dovezi științifice în sprijinul marelui potențial și al numeroaselor beneficii ale negocierii colective ecologice pentru: promovarea durabilității mediului, decarbonizarea economiei, stimularea economiei circulare și combaterea schimbărilor climatice, dată fiind contribuția însemnată a diverselor aspecte ale acestei negocieri pentru realizarea acestor obiective (mobilitate a angajaților, modalități de organizare a muncii, formare a personalului pentru a înlesni procesele de tranziție verde, asigurarea unui mediu sigur și sănătos, aspecte de gen etc). Aceste aspecte se reflectă în Declarația partenerilor sociali europeni din 30 mai 2017 privind valorificarea potențialului ecologizării economiei pentru a crea locuri de muncă și în proiectul și recomandările comune din 7 octombrie 2021 privind economia circulară.
3.2CESE consideră că negocierile colective ecologice la toate nivelurile reprezintă o parte esențială a principiului participării democratice a cetățenilor, exprimat în acest caz prin rolul specific al partenerilor sociali pe piața forței de muncă, care este esențial pentru a aborda eficient și echitabil din punct de vedere social situația de urgență climatică și tranziția societății către o economie verde.
3.3Politicile privind energia din surse regenerabile în Uniunea Europeană necesită un echilibru între obiectivele economice, de mediu și sociale. Prin urmare, aceste procese de tranziție verde în UE necesită noi instrumente pentru a asigura în mod adecvat coerență reciprocă și a promova integrarea persoanelor și a populației active în câmpul muncii. Negocierea colectivă ecologică este un bun instrument de realizare a acestor echilibre.
3.4În contextul accelerării schimbărilor climatice, este esențial să se identifice sectoarele de activitate economică și de ocupare a forței de muncă care sunt sau vor fi cele mai afectate de criza climatică și de efectele sale directe, atât în ceea ce privește condițiile economice, de muncă, de sănătate și de protecție socială, cât și așteptările, inclusiv mobilitatea întreprinderilor și a forței de muncă, pentru a institui măsurile adecvate de atenuare a consecințelor acestora.
3.5UE este lider în procesele inovatoare de producere a energiei curate pentru a inversa dezechilibrele sociale și de mediu, cu transformări economice ce aduc noi oportunități decente de ocupare a forței de muncă, cum ar fi energia din surse regenerabile. CESE solicită mai multe cercetări în acest domeniu și sprijin financiar pentru a ajuta întreprinderile implicate să investească.
3.6CESE constată cu satisfacție că tot mai multe întreprinderi își asumă un sistem de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI), care include angajamente eficace de gestionare durabilă a mediului. CESE ia notă de studiile care arată modul în care participarea la programele RSI prin acorduri sau convenții oferă garanții mai mari de seriozitate și eficacitate.
3.7Principala modalitate de a structura participarea lucrătorilor la procesele de tranziție justă este prin includerea unor astfel de clauze în contractele colective de muncă la diverse niveluri și cu componente ale diferitelor sisteme de relații de muncă. Contractele colective de muncă pot juca un rol important în promovarea cooperării dintre angajatori și lucrători, prin definirea unui răspuns comun la tranziția verde.
3.8În prezent, în contractele colective de muncă sunt incluse clauze de responsabilitate socială. Astfel, negocierile colective completează achizițiile publice ecologice cuprinse în aspectele de responsabilitate socială. De exemplu, sectorul chimic este un pionier în această privință. Punerea în aplicare a Pactului verde european necesită un cadru de etichetare nou, specific și omogen, care să ofere informații economice și ecologice relevante pentru procesul decizional public și privat. Această strategie europeană de etichetare ecologică ar îmbunătăți achizițiile publice durabile și poate sprijini circularitatea și fluxul de informații, însă trebuie îndeplinite condiții importante, cum ar fi eficiența din punctul de vedere al costurilor, confidențialitatea și proporționalitatea.
3.9Calitatea aerului este un aspect important al sănătății și siguranței în zonele de lucru interioare și exterioare. Ca atare, ea afectează condițiile de muncă și ar trebui luată în considerare și în cadrul negocierilor colective. Recent, OMS a stabilit noi valori și orientări globale pentru calitatea aerului și efectele sale asupra sănătății umane, inclusiv asupra sănătății la locul de muncă a persoanelor care lucrează în medii exterioare. Aceasta poate însemna că trebuie modificate normele în vigoare în prezent în UE. Aceste modificări vor afecta și costurile de investiții, pe lângă negocierile colective privind mediile de lucru și condițiile de mediu ale prestării de servicii.
3.10UE dispune de cadre de reglementare ce favorizează integrarea managementului de mediu în întreprinderi. Pentru ca acestea să fie cu adevărat eficiente, angajații și reprezentanții lor trebuie să fie implicați în mod activ. Acesta este cazul sistemelor voluntare de management de mediu (EMAS
) și al Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie). În acestea, accentul este pus pe promovarea participării angajaților și a programelor de formare pentru managementul de mediu.
3.11CESE ia act de numărul tot mai mare de studii la nivel european care evidențiază virtuțile negocierilor colective ecologice ca instrument pentru promovarea proceselor de producție durabile prin acorduri care includ clauze de autoreglementare ecologică. În conformitate cu caracteristicile sistemelor naționale de relații de muncă și cu respectarea autonomiei partenerilor sociali, negocierile colective pot facilita obținerea unui consens cu privire la măsurile specifice care trebuie luate de întreprinderi pentru a promova tranziția justă.
4.Observații generale
4.1CESE observă că studiile privind negocierile colective din țările UE concluzionează că gradul de includere a aspectelor de mediu în contractele colective de muncă este scăzut. CESE invită UE și statele membre să sprijine în continuare acțiunile și inițiativele care îi vor stimula pe angajatori și lucrători să se adapteze la tranziția verde, ținând seama de practicile de informare și consultare la locul de muncă.
4.2Bine gestionată, tranziția către o economie cu emisii zero este vitală nu numai pentru a răspunde urgenței climatice, ci pentru a stimula o redresare economică durabilă și favorabilă incluziunii. În orice caz sunt necesare măsuri pe termen lung, care necesită mecanisme de finanțare solide și durabile și o guvernanță participativă și stabilă.
4.3În acest model de guvernanță participativă, negocierile colective reprezintă un instrument de adaptare a lumii muncii la noua provocare a unui model de producție pe deplin durabil. Acest lucru se datorează capacității lor de răspuns imediat, apropierii lor de realitățile sectoriale și potențialului lor de a oferi soluții adaptate, inclusiv protecția locurilor de muncă și a întreprinderilor.
4.4CESE recomandă Comisiei și statelor membre să exploreze împreună cu partenerii sociali de la nivel sectorial potențiala valoare adăugată a elaborării unor studii privind impactul urgenței climatice și al tranzițiilor verzi în domeniul muncii în diferitele sectoare de producție, pentru a identifica și a propune măsuri care să răspundă în mod eficace nevoilor mediilor economice și să ajute diversele unități de negocieri colective să gestioneze tranziția justă în acordurile lor colective.
4.5CESE încurajează partenerii sociali să includă procesele de tranziție verde în acordurile colective, în conformitate cu prioritățile lor intersectoriale și, după caz, sectoriale. Un exemplu european este includerea programului global „Responsible Care” în contractele colective de muncă din sectorul chimic din Europa.
5.Observații specifice
5.1CESE consideră că dezbaterea aspectelor ecologice în cadrul negocierilor colective se referă la clauze negociabile – cum ar fi exemplele prezentate în anexa la prezentul aviz – între partenerii sociali, în cadrul convențiilor colective care au efecte directe și indirecte asupra mediului. Contractele colective de muncă pot acoperi, dar fără a se limita la:
a)impactul asupra mediului al activității întreprinderilor;
b)protejarea lucrătorilor împotriva efectelor mediului și ale schimbărilor climatice;
c)impactul transformării ecologice asupra activității unei întreprinderi în ce privește organizarea muncii, schimbarea profilurilor profesionale și competențele angajaților;
d)monitorizarea internă a punerii în aplicare a dispozițiilor de la literele (a), (b) și (c).
CESE dorește să evidențieze negocierea colectivă ca instrument esențial ce poate ajuta întreprinderile și lucrătorii să facă față provocărilor crizei climatice, inclusiv costurilor derivate pentru întreprinderi.
5.2CESE consideră că este necesar ca, în cadrul articolelor 154, 155 și 156 din TFUE, statele membre să fie încurajate de Comisia Europeană să promoveze includerea managementului de mediu al întreprinderilor în dialogul social și în negocierile colective. Negocierea colectivă este un domeniu favorabil pentru a facilita adaptarea organizațiilor și a ocupării forței de muncă, precum și a condițiilor de muncă la efectele schimbărilor climatice, permițând evaluarea și prezentarea costurilor de investiții ale întreprinderilor pentru a le menține și a le adapta la cerințele de competitivitate echitabilă.
5.3Respectând autonomia partenerilor sociali și diversitatea sistemelor de negociere colectivă ale statelor membre, CESE consideră că este oportun ca cadrele juridice și acordurile naționale interprofesionale să ofere un cadru adecvat pentru a ține seama de obiectivul realizării tranziției verzi echitabile din punct de vedere social făcând ca schimbările productive (inclusiv evaluarea costurilor, atât la nivelul întreprinderilor, cât și la nivel social, și alocarea lor echitabilă) să fie compatibile cu calitatea și securitatea în cât mai multe locuri de muncă cu putință. Ținând seama de diferitele sisteme de relații de muncă, ar putea să se ia în considerare:
a)promovarea drepturilor de informare și consultare ale reprezentanților lucrătorilor cu privire la comportamentul întreprinderii în adaptarea la schimbările climatice, în conformitate cu normele și practicile naționale;
b)promovarea capacitării lucrătorilor în acest domeniu;
c)includerea unor clauze de încurajare a participării angajaților la chestiuni de mediu și în cadrul unor comitete de mediu, dacă acestea există, în cazul întreprinderilor din fiecare sector care au obținut o certificare de mediu în conformitate cu standardele ISO 14001 sau EMAS;
d)promovarea înființării unor organisme paritare specifice de mediu, acolo unde este posibil, sau asumarea responsabilității pentru mediu și tranziție justă de către Comitetul de sănătate și securitate.
5.4CESE invită UE și statele membre să sprijine în continuare acțiunile și inițiativele care îi vor stimula pe angajatori și lucrători să se adapteze la tranziția verde și, printre alte măsuri, să ia în considerare elaborarea unui concept de angajați specifici care să acționeze ca reprezentanți ai tranziției ecologice sau ca puncte de contact pentru chestiuni legate de tranziția ecologică și de mediu a locului de muncă. În cadrul locului de muncă, managerii și reprezentanții lucrătorilor ar putea lua în considerare posibilitatea de a desemna persoane care (în plus față de sarcinile lor principale) să aibă funcția specifică de a contribui la aspecte legate de adaptarea întreprinderii la tranziția verde. CESE invită statele membre să creeze stimulentele necesare pentru ca întreprinderile și/sau sectoarele de activitate să desemneze reprezentanți ai tranziției ecologice sau puncte de contact, după cum a fost menționat mai sus. Se recomandă, de asemenea, consolidarea capacitării populației în domeniul mediului prin formare profesională.
5.5CESE cere statelor membre să creeze un cadru adecvat și condiții pentru a promova în clauzele de mobilitate din contractele colective de muncă anumite planuri pentru o mobilitate profesională durabilă, sănătoasă și sigură în întregul mediu, reducând utilizarea vehiculelor private și, prin urmare, emisiile. Statele membre ar trebui să instituie sisteme eficace și eficiente pentru stabilirea acestora.
5.6CESE invită statele membre să transpună integral Directiva EU/2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează posibile încălcări ale dreptului UE, inclusiv în legislația privind mediul. Aceste drepturi ar reprezenta o contribuție importantă la monitorizarea respectării politicilor europene de redresare, pe baza unei tranziții economice durabile din punct de vedere ecologic și juste din punct de vedere social.
5.7CESE invită partenerii sociali să ia în considerare și să faciliteze stabilirea unor recomandări, orientări și politici adecvate și echitabile pentru ca negocierea colectivă ecologică să devină unul dintre cele mai bune instrumente de calitate pentru a asigura și a promova un model de producție echilibrat din punctul de vedere al capacității sale competitive și al protecției întregului mediu local și global.
Bruxelles, 31 mai 2023
Cinzia DEL RIO
Președintele Secțiunii pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
*
*
*
Anexa 1: Bune practici
1)Angajamente generale ale părților semnatare: declarația de principii și „obiectivele ecologice”
-Acordul privind comitetul global de întreprindere al grupului Michelin, 27 ianuarie 2020
https://www.michelin.com/en/documents/agreement-on-establishing-michelin-global-works-council-is-signed/
-Articolele 34 și 53 alin. (1). Convention collective nationale de la métallurgie du 7 février 2022 - Étendue par arrêté du 14 décembre 2022 JORF 22 décembre 2022
https://www.legifrance.gouv.fr/conv_coll/id/KALICONT000046993250
2)Obligațiile angajatorilor și drepturile lucrătorilor
-Art. 13 Contratto Collettivo Nazionale di Lavoro Settore Elettrico 25 gennaio 2017.
https://www.flaeicisl.org/sites/default/files/2020-02/CCNL-Settore-Elettrico_10_10_2019_0.pdf
-Chapitre V. Transformer l'organisation et l'environnement de travail, un levier de qualité de vie au travail
Accord du 29 janvier 2021 relatif à la qualité de vie au travail. Fait à Paris, le 29 janvier 2021. (Suivent les signatures.) Organisations d'employeurs: BPCE, Organisations syndicales des salariés: CFDT ; CFTC ; UNSA ; SNB CFE-CGC,
https://www.legifrance.gouv.fr/conv_coll/id/KALITEXT000043918602/?idConteneur=KALICONT000043937666
-Convention collective de travail N° 98/9, Séance du mardi 21 décembre 2021, modifiant la convention collective de travail n° 98 du 20 février 2009 concernant les éco-chèques (Belgique).
https://cnt-nar.be/sites/default/files/documents/fr/cct-098_0.pdf
-Environmental bonus: Collective agreement between Firan Technology Group, Circuits Division Toronto, On. And C.A.W. – Canada (National Automobile, Aerospace, Transportation and General Workers Union of Canada).
https://sp.ltc.gov.on.ca/sites/mol/drs/ca/Manufacturing%20%20Fabrication%20and%20Machinery/335-0067-14.pdf
-Art. 38. Medio ambiente. Plan de movilidad sostenible. Resolución de 31 de mayo de 2021, de la Dirección General de Trabajo, por la que se registra y publica el XXI Convenio colectivo de Lufthansa, Líneas Aéreas Alemanas, y su personal en España. (BOE 11-6-2021).
https://www.boe.es/diario_boe/txt.php?id=BOE-A-2021-9768
-Art. 39. - Droit à la déconnexion. Convention Collective de Travail des Salariés de Banque (2021-2023). Luxembourg
http://www.ogbl.lu/syndicat-banques-et-assurances/files/2021/06/CCT_Finance_Banques-cover.pdf
3)Clauze de mediu și sănătatea la locul de muncă
-Acord colectiv între Universitatea Dalhousie și Guvernul Noii Scoții și Uniunea Generală a Salariaților. „Comitetul pentru mediu, sănătate și siguranță”.
http://nsgeu77.dal.ca/pdf/dal7707.pdf
-Capitolo 3. Salute e Sicurezza del Lavoro. Contratto Collettivo Nazionale di Lavoro per i Lavoratori Addetti al Settore Elettrico. 9 Ottobre 2019.
https://www.flaeicisl.org/sites/default/files/2020-02/CCNL-Settore-Elettrico_10_10_2019_0.pdf
-Articolul 12.06 din Convenția colectivă între: Tiercon Corp. și Workers United Canada Council și Local314. Intrat în vigoare la 5 ianuarie 2016 și va expira la 4 februarie 2019.
https://sp.ltc.gov.on.ca/sites/mol/drs/ca/Manufacturing%20%20Fabrication%20and%20Machinery/336-35991-19%20(325-0153).pdf
-Ipotesi accordo rinnovo CCNL per gli addetti all'industria chimica, chimico-farmaceutica, delle fibre chimiche e dei settori abrasivi, lubrificanti e GLP. 13 giugno 2022
https://www.opificiumagazine.it/wp-content/uploads/2022/06/ipotesi_accordo_ccnlchimcico.pdf
4)Reprezentanți ai lucrătorilor: funcții de mediu
-Planul 5. Comitetul comun pentru mediu. Convenție colectivă între UNIFOR și UNIFOR Family Education Center (2017-2019). Ontario. Canada
https://sp.ltc.gov.on.ca/sites/mol/drs/ca/Other%20Services/813-2024-19%20(891-0176).pdf
-Resolución de 10 de octubre de 2017, de la Dirección General de Empleo, por la que se registra y publica el III Acuerdo para el uso sostenible de los recursos, la protección del medio ambiente, la salud de las personas y la mejora de la competitividad del sector cementero español.
https://www.boe.es/buscar/doc.php?id=BOE-A-2017-12194
5)Sisteme de evaluare și monitorizare
-Articolul 31. Resolución de 20 de octubre de 2014, de la Dirección General de Empleo, por la que se registra y publica el Convenio colectivo de Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles, SA.
https://www.boe.es/diario_boe/txt.php?id=BOE-A-2014-11390
6)Biblioteca acordului verde:
https://www.zotero.org/green_agreements/library
7)Un exemplu de coordonare sindicală: rețeaua intersindicală pentru sensibilizarea cu privire la mediu (RISE: Réseau Intersyndical de Sensibilisation à l'Environnement)
Proiectul RISE se referă la o structură comună între CSC și confederațiile sindicale ale FGTB. Principalul său obiectiv este de a sprijini acțiunile de protecție a mediului în cadrul întreprinderilor prin eforturile reprezentanților sindicatelor. Sprijinită financiar de guvernul valon începând din 1996, rețeaua RISE oferă asistență reprezentanților angajaților privind chestiuni de mediu și în materie de mobilitate. Printre aspectele abordate de rețea se numără risipa, economisirea energiei, alimentele, mobilitatea și mijloacele alternative de transport.
De asemenea, RISE oferă cursuri de formare pentru reprezentanții sindicatelor și sprijin practic pentru membrii săi. http://www.rise.be/
8)O inițiativă canadiană: proiectul de cercetare „Work in a Warming World”
Proiectul de cercetare „Work in a Warming World” reunește toate clauzele „verzi” din acordurile colective canadiene care sunt disponibile publicului. Această inițiativă este interesantă din trei motive principale:
arată ce tipuri de acțiuni au loc în afara Uniunii Europene; baza de date are o mulțime de exemple diverse, atât din sectorul privat, cât și din cel public, oferind o mulțime de idei pentru sindicate; iar inițiativa arată modul în care clauzele verzi pot fi introduse în negocierea colectivă.
https://passportyork.yorku.ca/ppylogin/ppylogin
9)Un exemplu local: acordul comun privind mediul și schimbările climatice de la Stockport
Acest acord comun privind mediul și schimbările climatice (JECCA) a fost negociat între Sindicatul serviciilor publice UNISON și Consiliul Stockport. Consiliul urmărește:
-să își reducă amprenta de carbon prin obiective anuale cuantificate și transparente;
-să colaboreze cu personalul, conducerea și părțile interesate în ceea ce privește formarea și sensibilizarea;
-să colaboreze îndeaproape cu UNISON Stockport pentru a promova și a încuraja tranziția justă către o economie locală cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să țină seama în mod corespunzător de obiectivele corespunzătoare ale UNISON la nivel regional și național.
https://assets.ctfassets.net/ii3xdrqc6nfw/1Lz5D2YWc8KuiqQc86ss4a/081427eefbb8e11346dc3ec2724919ba/JECCA.pdf
10)Acordul suedez privind securitatea vieții profesionale, tranziția și protecția locurilor de muncă
În decembrie 2020, principalii parteneri sociali de pe piața suedeză a forței de muncă au ajuns la unele acorduri privind securitatea vieții profesionale, tranziția și protecția locurilor de muncă. Acordul este rezultatul unor compromisuri între partenerii sociali și acoperă aspecte legate direct de formare și de tranziție.
Premisele de bază ale acordurilor constau în faptul că angajatului individual – pe lângă protecția locului de muncă – i se acordă un drept mult mai mare la dezvoltarea competențelor. În același timp, angajatorului i se oferă o flexibilitate sporită în situații de concediere, o mai mare previzibilitate și costuri reduse în cazul rezilierii unui contract de muncă din motive personale. Acordul reprezintă un răspuns la provocările care există în prezent pe piața actuală a forței de muncă. El va contribui, de asemenea, la pregătirea pentru viitor a întreprinderilor și a angajaților și va oferi angajatorilor o mai mare flexibilitate și previzibilitate, precum și o mai mare capacitate de inserție profesională și securitate a angajaților pe piața forței de muncă.
Trebuie reamintit că unele măsuri precum tranzițiile profesionale, recalificarea și dezvoltarea competențelor persoanelor intră în sfera competențelor naționale.
https://news.industriall-europe.eu/documents/upload/2022/7/637922710212321970_wedish%20LM%20reform.pdf
_____________