|
AVIZ
|
|
Comitetul Economic și Social European
|
|
Starea uniunii energetice în 2022
|
|
_____________
|
|
Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor –
Starea uniunii energetice în 2022
(în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999
privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice)
[COM(2022) 547 final]
|
|
|
|
TEN/791
|
|
|
|
Raportori: Marcin NOWACKI, Angelo PAGLIARA, Lutz RIBBE
|
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 24/11/2022
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
|
|
Data adoptării în secțiune
|
07/03/2023
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
22/03/2023
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
577
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
208/4/7
|
1.Concluzii și recomandări
1.1Prin raportul său din 2022 privind starea uniunii energetice, Comisia Europeană prezintă o reflecție destul de optimistă cu privire la măsurile luate și la obiectivele stabilite în ultimele luni.
1.2Din parcurgerea raportului reiese clar că multe obiective care au fost percepute înainte de războiul împotriva Ucrainei ca fiind prea ambițioase sunt acum prezentate ca fiind răspunsuri realiste la criza energetică. Se pune întrebarea ce anume a împiedicat întreaga Uniune să abordeze mai ferm protecția climei, securitatea aprovizionării, autonomia energetică și reziliența sistemului energetic european înainte de 24 februarie 2022.
1.3Deși este instructiv să se cunoască mai bine diferitele realități și cifre prezentate în comunicare, uniunea energetică vizează mult mai mult decât niște obiective care pot fi definite matematic sau statistic pentru introducerea energiei din surse regenerabile, economiile de energie sau reducerea emisiilor. CESE subliniază că uniunea energetică este, mai presus de toate, un proiect politic cu obiective politice clar definite, prezentate ca viziuni
:
(1)o uniune energetică bazată pe solidaritate și încredere între statele membre care se exprimă cu o singură voce în afacerile globale;
(2)un sistem energetic integrat în care energia circulă liber peste granițe, pe baza concurenței, a reglementării eficiente și a utilizării optime a resurselor;
(3)o economie durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și favorabilă climei, concepută să dureze;
(4)întreprinderi europene puternice, inovatoare și competitive care dezvoltă produse și tehnologii necesare pentru eficiența energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon pentru a reduce facturile, pentru a participa activ pe o piață unde consumatorii vulnerabili sunt protejați;
(5)consolidarea competențelor forței de muncă europene necesare pentru construirea și gestionarea economiei energetice europene;
(6)construirea încrederii investitorilor pe baza semnalelor de preț care comunică nevoile pe termen lung și obiectivele de politică, ceea ce presupune, printre altele, eliminarea treptată a subvențiilor;
(7)plasarea cetățenilor în centrul uniunii energetice, care își asumă sarcina tranziției sistemului energetic, beneficiind de noi tehnologii pentru reducerea facturilor la energie, participând activ pe o piață în care cetățenii vulnerabilă se bucură de protecție.
Raportul oferă o descriere a măsurilor întreprinse sau planificate până în prezent în vederea punerii în aplicare a acestor viziuni. Cu toate acestea, CESE regretă că expunerea prezentată în raport nu se referă la viziuni, ci mai degrabă la cele cinci dimensiuni care se consolidează reciproc și sunt strâns legate între ele, menite să sporească securitatea energetică, durabilitatea și competitivitatea. Acest dublu set de obiective sau viziuni, pe de o parte, și de dimensiuni, pe de altă parte, face extrem de dificilă urmărirea punerii în aplicare a viziunilor, inclusiv din cauza faptului că, de exemplu, problemele cetățenilor aflați în centrul uniunii energetice sau nevoia de perfecționare și recalificare a forței de muncă apar în mai multe dintre dimensiuni. CESE regretă că acest lucru face foarte dificilă urmărirea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei privind uniunea energetică.
1.4Comunicarea face trimitere pe bună dreptate la planul REPowerEU, care a fost susținut de CESE și care a relansat și consolidat instrumentele „Pactul verde european” și „Pregătiți pentru 55”, concentrându-se pe diversificare, economii, securitatea aprovizionării și accelerarea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Cu toate acestea, actuala criză în materie de climă și de energie și lipsa securității, a stabilității și a predictibilității în ceea ce privește aprovizionarea pun o presiune enormă asupra Uniunii Europene. Criza ar fi mai puțin severă dacă ar fi fost adoptate anterior mai multe măsuri specifice și, de exemplu, dacă propriile obiective ale UE (cum ar fi cele ale uniunii energetice europene) ar fi fost luate mai în serios.
1.5Conform Raportului din 2022 privind starea uniunii energetice, se estimează că, până în 2030, trebuie investite fonduri publice în valoare de 300 de miliarde EUR în diferitele linii de acțiune menite să asigure independența deplină față de combustibilii fosili ruși, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra bugetului total al UE. În plus, vor fi necesare investiții private suplimentare, inclusiv investiții din partea cetățenilor europeni. CESE consideră că banii trebuie cheltuiți într‑un mod care să contribuie la realizarea obiectivelor menționate mai sus ale uniunii energetice. De asemenea, cheltuielile nu ar trebui să conducă la o reducere a resurselor pentru tranziția justă, pentru cercetare și inovare sau pentru întreprinderile și consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie.
1.6Creșterea fără precedent a prețurilor la energie, declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia, are enorme consecințe sociale și economice, dar și consecințe în ceea ce privește structura industrială și productivă a țărilor. CESE subliniază lipsa unei coordonări europene clare în timpul crizei energetice și, ca parte a răspunsului, solicită crearea unui instrument bazat pe modelul SURE, pentru a sprijini lucrătorii și întreprinderile aflate în dificultate.
1.7Evenimentele recente au sporit riscul potențial de atacuri cibernetice și de acte de sabotaj asupra infrastructurilor esențiale, cum ar fi rețeaua energetică și centralele electrice. Prin urmare, CESE recomandă elaborarea și adoptarea unei strategii cuprinzătoare pentru a proteja UE împotriva acestor tipuri de amenințări.
1.8Principalul obiectiv strategic pe termen mediu al țărilor UE – în special în contextul celor întâmplate cu războiul din Ucraina și, de asemenea, având în vedere o posibilă complicare suplimentară a situației internaționale – trebuie să rămână cel al autonomiei energetice. Înțelegem că „autonomia energetică strategică” înseamnă un concept politic care va contribui la conturarea viitoarei piețe energetice a UE, în cadrul căreia deciziile autonome luate de UE vor garanta independența energetică față de furnizorii nefiabili. CESE regretă că această temă nu este luată în considerare în mod corespunzător în raport și că rămâne în umbră, accentul fiind plasat exclusiv pe independența față de importurile de energie din Rusia.
1.9Pentru a atinge obiectivele de autonomie strategică ale UE, CESE invită Consiliul și Comisia să elaboreze instrumente adecvate, inclusiv prin instituirea unui Fond european pentru suveranitate, pentru a stimula investițiile în tehnologiile energetice interne curate și în infrastructura energetică. În același timp, este esențial ca statele membre să fie încurajate să utilizeze fondurile în mod optim și eficient pentru dezvoltarea energiei curate. O astfel de strategie trebuie să includă, de asemenea, orientări privind modul de a încuraja întreprinderile, instituțiile comunitare, cetățenii și comunitățile energetice să investească mai mult. Instrumentele și resursele furnizate în prezent par insuficiente pentru provocările majore care trebuie abordate. CESE invită Comisia să acorde o atenție deosebită impactului noilor resurse și aprovizionări asupra mediului, precum și noilor dependențe de țări terțe.
1.10În procesul de dezvoltare a autonomiei energetice, CESE propune să se urmeze o abordare ascendentă, întrucât această abordare facilitează atingerea obiectivelor menționate la punctul 1.3.
1.11Pactul verde european nu este încă însoțit de politici sociale echivalente pentru a transforma această tranziție într-o tranziție justă. Având în vedere că ocuparea forței de muncă și sistemele industriale vor fi afectate în mare măsură de procesele tranziției, CESE regretă faptul că raportul nu ia în considerare în mod corespunzător importanța unor politici cuprinzătoare în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor și în domeniul social. Investițiile în educație, recalificarea și perfecționarea profesională trebuie considerate o responsabilitate socioeconomică.
2.Observații generale
2.1Răspunsul ideal la șocul în materie de aprovizionare generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și răspunsul cel mai conform cu obiectivele strategice ale uniunii energetice ar fi un sistem energetic bazat pe o energie curată internă de 100 %. Suntem conștienți de faptul că nu există un acord cu privire la fezabilitatea îndeplinirii acestui obiectiv. Însă, în scenariul preconizat, un astfel de sistem energetic ar aduce ca beneficiu central o autonomie absolută și o reziliență ridicată. Odată ce cheltuielile de capital pentru investiții în instalații de energie din surse regenerabile, tehnologii inteligente, transport curat și eficiență energetică sunt refinanțate, acestea ar oferi cea mai accesibilă energie consumatorului final, consolidând în același timp economiile locale și regionale și creând mai multe locuri de muncă decât vechiul sistem. Toate aceste beneficii sunt descrise în mod clar în considerentele respective ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii”. Deși energia din surse regenerabile are, teoretic, potențialul de a asigura autonomia energetică din punct de vedere operațional, trebuie să se asigure în continuare că întregul ecosistem, inclusiv materialul pentru instalațiile din surse regenerabile în sine, permite o producție locală. Cu toate acestea, raportul privind starea uniunii energetice arată că sistemul energetic european este încă departe de atingerea acestui obiectiv.
2.2Această situație necesită astfel o diferențiere: dacă autonomia absolută nu este realizabilă, UE va avea nevoie de autonomie strategică. Autonomia strategică ar implica definirea măsurii în care importurile de energie vor rămâne inevitabile în viitor și a ceea ce înseamnă acest lucru pentru vulnerabilitatea/reziliența sistemului energetic european. Cu toate acestea, starea uniunii energetice nu oferă niciun răspuns în acest sens și niciun alt document de strategie al Comisiei nu oferă astfel de indicații.
2.3Pentru a răspunde la întrebarea menționată la punctul 2.2, trebuie calculată contribuția energiei din surse regenerabile, inclusiv stocarea energiei electrice și gestionarea cererii, precum și alte opțiuni de flexibilitate, pentru a acoperi cererea din sectoarele energiei electrice, încălzirii și transporturilor (putere echivalentă). Puterea echivalentă este fracțiunea din puterea instalată a unei centrale electrice pe care se poate conta la un moment dat. Întrucât energia din surse regenerabile reprezintă energie distribuită, este perfect logic să se înceapă această evaluare în locul în care este generată energia. Urmând această abordare, prima putere echivalentă ar trebui să fie evaluat la nivel local (de exemplu, la nivel districtual), exprimând contribuția pe care o pot obține prosumatorii, comunitățile de energie din surse regenerabile și alți producători. Unul/Una dintre obiectivele/viziunile uniunii energetice – plasarea cetățenilor în centrul sistemului energetic – trebuie să fie pus în aplicare tocmai la nivel local. Următorul nivel ar fi cel regional, unde deficitele (putere echivalentă de sub 100 %) și excedentele (putere echivalentă de peste 100 %) ar putea fi echilibrate cât mai mult posibil. Ar urma nivelul interregional, național și, în cele din urmă, nivelul european. Întrucât sursele regenerabile de energie presupun costuri sistemice considerabile pentru infrastructura energetică, principalul obiectiv este consumul local de energie din surse regenerabile; în caz contrar, costurile trebuie suportate de producătorii de energie.
2.4Această abordare ascendentă descrisă la punctul 2.3 se potrivește cel mai bine naturii energiei din surse regenerabile și opțiunilor de flexibilitate în ceea ce privește producătorii de toate dimensiunile, inclusiv marile centrale energetice, precum și micii producători, inclusiv așa‑numiții prosumatori.
2.5În ceea ce privește uniunea energetică, abordarea descrisă la punctul 2.3 prezintă trei avantaje de bază.
2.5.1În primul rând, din perspectiva planificării investițiilor, trebuie anticipat volumul importurilor de energie în UE necesare în prezent și în viitor. Numai atunci pot fi evitate investițiile eșuate și, în special, efectele de blocare. În termeni foarte concreți: este imposibil să se stabilească în mod corespunzător cererea reală de GNL în 2025, 2030 și 2035 fără analiza descrisă. Orice decizie de cumpărare, în special cele bazate pe contracte pe termen lung, riscă să fie incorectă dacă puterile echivalente nu sunt evaluate la nivel local, regional, interregional și european. Acest lucru este deosebit de important, deoarece contractele pe termen lung sunt necesare pentru securizarea GNL în prezent. Succesul uniunii energetice depinde de această analiză, dar aceasta nu există.
2.5.2Al doilea avantaj al analizării creditelor de capacitate ale surselor regenerabile de energie, inclusiv a opțiunilor de flexibilitate, la nivel local, regional, interregional și european este că ar contribui la realizarea unui sistem de planificare prospectivă a infrastructurii energetice care să acopere rețeaua de energie electrică, rețeaua de gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon și sistemele de încălzire centralizată. În acest context, este extrem de important să atragă atenția că infrastructura de gaze din Europa trebuie să fie pregătită pentru H2. Totuși, în prezent nu există niciun criteriu fiabil pentru gradul de pregătire pentru H2. CESE solicită Comisiei să înceapă elaborarea unor astfel de standarde, în vederea prezentării unei propuneri cât mai curând posibil.
2.5.3Un al treilea avantaj este strâns legat de cel menționat la punctul 1.10: este necesară o regândire a stabilității sistemului. Viitorul sistem de rețele de transport și distribuție din Europa și de la nivelul statelor membre ale UE ar trebui să fie o matrice de conexiuni standardizate, interconectate și care să acopere atât liniile de înaltă tensiune gestionate la nivel central, cât și cooperativele energetice bazate pe linii de medie și joasă tensiune comercializate. La nivel local, este esențial să se accelereze implementarea și dezvoltarea simplificată a energiei distribuite prin mecanisme juridice și organizaționale care să permită utilizarea așa-numitelor linii directe, punerea în comun a cablurilor și cooperarea cu producătorii de energie din surse regenerabile pe baza unor principii comune, definite de contractele de achiziție de energie electrică.
2.6În prezent, operatorii de rețele de transport de la nivel național nu sunt suficient de interesați de dezvoltarea de rețele locale care ar spori flexibilitatea în sectorul energiei electrice, deoarece, din punctul lor de vedere, acest lucru ar putea destabiliza sistemul energetic. Operatorii de rețele de distribuție nu sunt încurajați să investească în rețelele locale, deoarece mediul politic și de reglementare actual nu dispune de orientări clare. Regulamentul privind taxele de rețea stimulează doar transportul și distribuția energiei electrice. Nu se acordă stimulente pentru conceptele de gestionare inteligentă a energiei electrice. CESE este convins că dezvoltarea cooperativelor energetice și a modelului prosumatorilor de producere a energiei permite consolidarea securității energetice la nivel local și reducerea sarcinii în rețeaua electrică. Consumul local de energie din surse regenerabile volatile reduce presiunea asupra rețelei, motiv pentru care consumul local ar trebui să fie opțiunea preferată ori de câte ori este eficient din punctul de vedere al resurselor și al costurilor. Prosumatorii și comunitățile energetice (cu participarea distribuitorilor de energie, a administrațiilor locale, a antreprenorilor și a cetățenilor) pot echilibra resursele disponibile și cererea de energie electrică în gospodării, întreprinderi și clădiri publice – în special prin dezvoltarea stocării energiei și a tehnologiilor digitale. CESE atrage atenția asupra riscului ca distribuitorii de energie electrică să se afle într-un conflict de interese în această privință și solicită ca autoritățile de supraveghere competente să aibă în vedere măsuri de evitare a efectelor negative ale integrării verticale.
2.7În contextul practicilor necorespunzătoare descrise la punctul 2.6, devine și mai important să se urmeze abordarea descrisă la punctul 2.3 pentru a realiza cele trei avantaje explicate la punctele 2.5.1, 2.5.2 și 2.5.3. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să elaboreze o propunere privind modul de integrare a acestei abordări în politica sa privind uniunea energetică. Realizarea perspectivei strategice a independenței energetice, fără intervențiile de urgență necesare în ultimul an, va necesita monitorizarea și dezvoltarea continuă a următoarelor aspecte:
·echilibrul resurselor existente (petrol, gaze, surse regenerabile și nucleare etc.);
·echilibrul resurselor potențiale (explorarea, extracția resurselor convenționale, dezvoltarea tehnologiilor inovatoare etc.);
·programul și ierarhia dezvoltării optime a diferitelor surse de energie în Europa; sistemul de finanțare pentru programul de independență energetică.
Acest lucru necesită, de asemenea, o evaluare a instalațiilor existente care sunt încă în funcțiune și care ar trebui menținute și a surselor vechi, inclusiv a capacităților convenționale, care ar trebui înlocuite în cadrul unui proces armonios și complementar. De asemenea, ar trebui să existe o analiză a beneficiilor și a costurilor pentru tehnologiile de reformare a metanului cu abur (SMR) și pentru tehnologiile de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) respectiv de captare și utilizare a dioxidului de carbon (CUC).
2.8În această privință, CESE reiterează faptul că procesul de accelerare a autorizării proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile este esențial. Acesta este un lucru important și relativ ușor de realizat în ceea ce privește procesul. Nivelul birocrației încetinește în mod clar unele proiecte, în special cele care implică capacități mari de generare. Vedem și apreciem eforturile depuse de Comisie în acest domeniu, dar, în cele din urmă, trebuie realizate schimbări.
2.9În îndeplinirea sarcinii prevăzute la punctul 2.5.3, Comisia ar trebui să țină seama și de legătura strategică dintre strategia europeană în domeniul energiei și necesitatea unui sistem industrial european puternic, durabil și inovator, aspect ce nu a fost luat în considerare în rapoartele privind starea uniunii energetice până în prezent. În avizul său pe tema „Starea uniunii energetice în 2021” (TEN/767), CESE a recomandat ca guvernanța și gestionarea uniunii energetice să reflecteze mai atent la sinergiile cu noua strategie industrială a UE. CESE solicită Comisiei Europene să ia în considerare, începând cu următorul raport, importanța acestei legături strategice și să asigure o mai bună coordonare cu raportul de analiză prospectivă strategică.
2.10De asemenea, rolul central și activ al cetățenilor, care ar trebui să se afle în centrul politicilor, nu este luat în considerare în mod corespunzător în document sau în anexe. CESE este ferm convins că cetățenii ar trebui să se afle în centrul uniunii energetice, integrându-i pe piață și transformându-i în adevărați „prosumatori”. Conceptul de prosumare trebuie extins pentru a include partajarea energiei, autoconsumul virtual și alte cazuri de prosumare care utilizează rețeaua publică. În acest scop, CESE solicită responsabililor de elaborarea politicilor să încurajeze și să promoveze toate măsurile necesare pentru a permite cetățenilor să devină prosumatori de energie.
2.11Statele membre sunt obligate să-și prezinte planurile naționale privind energia și clima (PNEC) până în iunie 2023. În acest scop, statele membre trebuie să primească un mesaj clar cu o foaie de parcurs care să le permită să își planifice în mod corespunzător calea către tranziția energetică, astfel cum se descrie la punctul 2.3 și ținând seama de recomandările formulate la punctele 2.7, 2.8 și 2.9.
2.12Activitățile planificate pentru dezvoltarea unei noi organizări a pieței trebuie să fie stabilite în contextul aspectelor menționate anterior. CESE este de acord că sunt necesare măsuri pentru optimizarea și îmbunătățirea organizării pieței energiei electrice a UE, având în vedere și evoluția viitoare a peisajului energetic, astfel cum este descris la punctul 2.3, noile tehnologii emergente, evoluțiile geopolitice și învățămintele desprinse din criza actuală. CESE ia notă cu satisfacție de intenția Comisiei să revizuiască cadrul Regulamentului privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT) pentru a atenua riscurile de abuz de piață și invită Comisia să instituie toate măsurile necesare pentru a menține funcționarea pieței și pentru a evita efectele de denaturare în ceea ce privește prețurile și speculațiile. Piața europeană a energiei nu ar trebui să funcționeze ca piețele financiare. Piața noastră internă a energiei trebuie să reflecte imaginea realistă a situației din sistemul energetic din Europa. CESE atrage atenția asupra recentului raport al Curții de Conturi Europene, care subliniază insuficiența resurselor ACER pentru monitorizarea pieței în vederea prevenirii abuzurilor și invită Comisia să se asigure că ACER își poate îndeplini sarcinile în acest sens.
2.13CESE este preocupat de reducerea subvențiilor pentru energia din surse regenerabile observată în 2021, în timp ce subvențiile pentru combustibilii fosili rămân stabile. După criză, sunt necesare măsuri decisive pentru a pune capăt „concurenței pentru subvenții” dintre sursele regenerabile de energie și energiile fosile. În raportul său, Comisia nu oferă niciun fel de indicații în acest sens.
2.14CESE atrage atenția asupra faptului că Raportul din 2022 privind starea uniunii energetice nu acordă atenția cuvenită problemei costurilor și consecințelor legate de pilonul strategiei europene pentru reducerea cererii de energie. Prin urmare, CESE recomandă Comisiei să analizeze în continuare modul în care această reducere ar putea afecta diferite contexte regionale și să prezinte instrumentele necesare pentru atenuarea efectelor acesteia.
2.15Politicile privind clima vor avea un impact puternic asupra lucrătorilor și întreprinderilor și vor necesita formări, recalificări și perfecționări profesionale masive. Această tranziție ar trebui utilizată ca o oportunitate de a crea locuri de muncă de calitate, cu condiții bune de muncă în toate sectoarele și regiunile. Tranziția justă nu este luată suficient în considerare în raport. CESE solicită Comisiei să consolideze Mecanismul pentru o tranziție justă, acordând o atenție deosebită impactului asupra lucrătorilor, locurilor de muncă și sistemului industrial. În mod similar, implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor de durabilitate, securitate și solidaritate ar trebui să aibă un caracter continuu și structural. „Tranziția justă” nu se referă doar la finanțarea tranziției. Aceasta include și obiectivul de a proteja drepturile lucrătorilor, de a crea locuri de muncă decente, locuri de muncă de calitate și securitate socială și de a menține și a consolida în continuare competitivitatea întreprinderilor europene și necesită măsuri specifice la toate nivelurile, în special la nivel regional.
Bruxelles, 22 martie 2023
Christa SCHWENG
Președinta Comitetului Economic și Social European
_____________