|
AVIZ
|
|
Comitetul Economic și Social European
|
|
Analiza anuală a creșterii durabile 2023
|
|
_____________
|
|
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu,
Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții:
Strategia anuală pentru 2023 privind creșterea durabilă
[COM(2022) 780 final]
|
|
|
|
Dosar ECO/599
|
|
|
|
Raportor general: Gonçalo LOBO XAVIER
|
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 19/12/2022
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
23/02/2023
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
576
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
196/2/4
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE salută principalele priorități politice ale Analizei anuale a creșterii durabile 2023, care vizează cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Este clar că, având în vedere situația și scenariile actuale, pe termen scurt, gospodăriile vulnerabile ar trebui sprijinite pentru a le proteja de cele mai grave efecte ale crizei energetice, promovându-se totodată în continuare, în general în Uniunea Europeană, eficiența energetică. CESE consideră că politicile pe termen mediu și lung ar trebui să accelereze tranziția digitală și tranziția verde. De asemenea, consideră că Uniunea trebuie să echilibreze cererea de aprovizionare cu energie, menținând în același timp energia pentru iarnă și evitând creșterea costurilor. Este esențial să se sprijine măsurile care vor spori eficiența în toate domeniile. Acest lucru trebuie realizat menținând, în același timp, integritatea pieței unice și asigurând stabilitate financiară macroeconomică și politici bugetare și monetare coerente.
1.2CESE este conștient că, în 2023, ciclul semestrului european va fi dominat de punerea în aplicare eficientă a planurilor de redresare și reziliență. Aceste planuri vor pune un accent puternic pe agendele politice ale statelor membre, care trebuie să ofere o oportunitate de stimulare a economiilor lor. CESE salută eforturile Comisiei Europene de a organiza dialoguri cu statele membre la începutul anului 2023. Aceste dialoguri pot consta într-o discuție aprofundată între Comisie și statele membre pentru a influența recomandările specifice fiecărei țări. În acest sens, CESE consideră că aceste dialoguri vor promova o mai bună punere în aplicare a planurilor de redresare și reziliență și vor contribui la garanția că orice preocupări sunt abordate și identificate mai bine prin recomandările specifice fiecărei țări.
1.3CESE solicită condiții de muncă echitabile, o concurență efectivă și o mai bună luare în considerare a preocupărilor societății civile, pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice. Acest lucru este cu atât mai important în contextul războiului și al crizei energetice. CESE sprijină solicitarea de a se lua măsuri pentru consolidarea pieței unice. El consideră că șocurile recente subliniază importanța unei coordonări puternice a politicilor bugetare solide și a constituirii de rezerve bugetare în perioadele favorabile, pentru a fi utilizate în perioadele de încetinire a creșterii economice, abordând în același timp deficitele sociale care pot compromite creșterea economică pe termen mediu. Politicile bugetare ar trebui să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității fiscale prin consolidare treptată și investiții și reforme sustenabile care să consolideze creșterea durabilă.
1.4CESE solicită o mai bună coordonare între statele membre și decizii curajoase care să creeze stimulente pentru a evita dependența energetică a UE, în special de Rusia. O astfel de dependență ar putea compromite interesele Uniunii și trebuie abordată cu curaj.
1.5CESE solicită o viziune moderată, realistă și echilibrată, abordând în același timp inflația, pentru a-i implica pe toți cetățenii în căutarea unei soluții care să aducă beneficii întregii Uniuni. Autoritățile de concurență trebuie să fie active în mod riguros în asigurarea transparenței prețurilor și vigilente cu privire la eventualele disfuncționalități ale pieței. Guvernele trebuie să fie atente pentru a se asigura că declarațiile lor se bazează pe cea mai bună analiză empirică, evitând criticile nefondate la adresa actorilor comerciali, deoarece pot duce la conflicte între cetățeni, întreprinderi și partenerii sociali. CESE consideră, de asemenea, că problema poate fi rezolvată numai dacă guvernele, întreprinderile și societatea civilă organizată colaborează.
CESE consideră că statele membre trebuie să se concentreze în mod constant asupra eficienței și echității în utilizarea resurselor financiare și a altor resurse publice disponibile. Acest lucru este esențial pentru a asigura investiții noi și de calitate.
1.6CESE nu va înceta să susțină că consultarea societății civile organizate (partenerii sociali și organizațiile societății civile), a Parlamentului European și a parlamentelor naționale trebuie să joace un rol mai important pe parcursul întregului ciclu al semestrului european, pentru a consolida asumarea responsabilității la nivel național. CESE consideră că atât procesul semestrului european, cât și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ar beneficia de o participare mai bună și mai organizată din partea organizațiilor implicate în CESE. Când se vorbește despre punerea în aplicare a politicilor, este nevoie de o „notă de realism”.
1.7De asemenea, CESE este conștient de necesitatea de a investi în competențe și în agenda industrială, pentru a profita cu adevărat de atuurile pe care le oferă Uniunea Europeană, respectiv în inovare și știință, care trebuie exploatate în beneficiul cetățenilor.
1.8CESE îndeamnă Comisia să comunice mai bine cu cetățenii. Un discurs puternic, fiabil și comun privind provocările și modul în care Uniunea este mobilizată să acționeze pentru a depăși aceste provocări este fundamental pentru cetățeni și va evita neînțelegerile cu privire la proiectul european. Investițiile într-o mai bună comunicare (și nu la publicitate se referă CESE aici) ar putea marca o schimbare interesantă a retoricii îndreptate împotriva proiectului european și ar trebui să fie o prioritate. În acest sens, CESE salută și inițiativa Comisiei de a prezenta anul acesta o comunicare privind consolidarea dialogului social în UE și o propunere de recomandare a Consiliului privind rolul dialogului social la nivel național. Îmbunătățirea comunicării cu societatea civilă organizată și consultarea acesteia sunt esențiale și merg mână în mână.
2.Context
2.1Nu este un secret că Europa trece prin cea mai dificilă perioadă din ultimii 70 de ani. UE se confruntă cu multiple provocări economice și sociale complexe legate de războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, care continuă să submineze economia europeană, cu facturi tot mai mari la energie, rate ridicate ale inflației, deficite de aprovizionare, niveluri mai ridicate ale datoriei și costuri tot mai mari ale îndatorării. Prin urmare, este momentul să se ia decizii pentru a determina viitorul unuia dintre cele mai de succes proiecte globale de progres social, economic și cultural.
2.2La 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat pachetul de toamnă al semestrului european 2023 pentru a propune modalități de depășire în comun a acestor provocări și de consolidare a economiilor noastre pe termen lung, prin coordonarea politicilor economice, fiscale, de ocupare a forței de muncă și sociale. Scopul este de a asigura o aprovizionare cu energie adecvată și la prețuri accesibile, de a menține stabilitatea economică și financiară și de a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, de a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă de calitate și de a finaliza dubla tranziție.
2.3Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023 prezintă prioritățile de politică pentru anul următor și stabilește o agendă pentru consolidarea acestei coordonări pentru a atenua impactul negativ, a aborda provocările actuale și a spori reziliența socială și economică, promovând în același timp creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. În vederea promovării durabilității competitive, cele patru priorități sunt promovarea durabilității mediului, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice.
2.4Agenda privind politica economică și de ocupare a forței de muncă ar trebui să se concentreze pe sprijinirea cetățenilor și a întreprinderilor pentru a face față provocărilor create de creșterea costurilor energiei și a aprovizionării cu energie și, în același timp, pentru a continua eforturile de promovare a creșterii durabile și a tranziției verzi și digitale, precum și pentru a spori echitatea socială și reziliența economică.
2.5În temeiul acestui principiu, propunerile de recomandări specifice fiecărei țări sunt așteptate în primăvara anului 2023, rapoartele de țară concentrându-se pe:
•o imagine de ansamblu succintă – dar cuprinzătoare – a evoluțiilor economice și sociale și a provocărilor cu care se confruntă statele membre;
•o prezentare generală a stadiului punerii în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență;
•adoptarea în continuare a unei abordări modeste în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări.
2.6În ceea ce privește zona euro, Comisia a identificat cinci recomandări pentru 2023:
a)coordonarea politicii fiscale;
b)consolidarea investițiilor publice;
c)monitorizarea politicilor salariale și sociale;
d)îmbunătățirea mediului de afaceri;
e)asigurarea stabilității macrofinanciare.
3.Observații specifice
3.1Semestrul european și implicarea societății civile organizate
3.1.1Semestrul european rămâne principalul cadru bine stabilit pentru politici de coordonare mai eficace între statele membre. O astfel de coordonare a dat roade, întrucât redresarea UE după pandemia de COVID-19 a fost cea mai rapidă de la avântul economic din perioada postbelică, iar piețele noastre ale forței de muncă s-au dovedit reziliente, cu un nivel record de ocupare a forței de muncă. Ca parte a semestrului european și a punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (inclusiv a componentei sale suplimentare REPowerEU), CESE va continua să se afle în centrul procesului de transformare pentru a obține o durabilitate competitivă. În acest sens, CESE va continua să pledeze pentru ca consultarea cu societatea civilă organizată (SCO) să joace un rol mai important pe parcursul întregului ciclu al semestrului european, pentru a ține seama de diferitele interese ale societății și pentru a consolida asumarea responsabilității la nivel național.
3.1.2În prezent, CESE desfășoară un exercițiu de consultare cu SCO în statele membre pentru a obține recomandările acesteia în acest sens
. Prin urmare, CESE salută inițiativa Comisiei, anunțată în iulie 2022
, de a prezenta anul acesta o comunicare privind consolidarea dialogului social în UE și o propunere de recomandare a Consiliului privind rolul dialogului social la nivel național.
3.1.3CESE încurajează Comisia Europeană să extindă și să ofere un cadru clar pentru forumurile existente în cadrul semestrului european, pentru a informa și a implica partenerii sociali și organizațiile societății civile pe parcursul întregului ciclu al semestrului, astfel încât să devină cu adevărat actori relevanți în coordonarea politicilor fiscale, economice, sociale și de ocupare a forței de muncă la nivelul UE.
3.2Criza geopolitică – războiul din Ucraina
3.2.1Consecințele invadării Ucrainei de către Rusia arată că economia și societatea UE se confruntă cu multiple dificultăți economice noi, care îi afectează stabilitatea economică și socială generală și aprovizionarea cu energie. UE trebuie să continue să urmărească atât sustenabilitatea competitivă, cât și reziliența socială și economică. În viitorul imediat, sunt necesare măsuri de sprijin pentru a atenua impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra europenilor și a întreprinderilor din UE, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a persoanelor cu venituri mici și medii.
3.2.2Criza energetică, în special, este factorul cel mai relevant: împreună cu un nivel foarte ridicat al inflației, aceasta va avea un impact major pe termen lung. În acest sens, CESE subliniază necesitatea unor acțiuni imediate pentru a preveni agravarea în continuare a situației pe termen scurt și mediu, gestionând totodată în mod echitabil tranziția verde. În multe țări, producția de energie nu este la același nivel cu consumul de energie.
3.2.3CESE consideră că posibilitatea de a crește producția și de a profita de condițiile și resursele disponibile în anumite țări, cum ar fi energia solară, energia valurilor și energia eoliană, nu a fost încă explorată de unele guverne, care nu au pus încă în aplicare planuri de producere a energiei din resurse proprii. Unul dintre motive este legislația prea complexă sau prost concepută și birocrația excesivă care există încă în multe state membre. Acest lucru nu facilitează producția de energie verde, în ciuda potențialului enorm. Trebuie să avem curajul să întreprindem acțiunile colective necesare. Acest lucru necesită investiții, în special din partea sectorului privat. Cu toate acestea, investițiile publice vor continua să joace un rol major în atingerea obiectivelor Pactului verde, în protejarea prosperității și competitivității noastre viitoare și în consolidarea autonomiei strategice a UE. Acest lucru ar trebui să se reflecte și în politica de coeziune.
3.3Inflația
3.3.1Nivelul ridicat al inflației, declanșată în special de creșterea bruscă a prețurilor la energie, are efecte grave asupra lucrătorilor și întreprinderilor, asupra stabilității financiare, asupra parității puterii de cumpărare și asupra stabilității economice și sociale. Inflația la global și la nivelul UE este un fenomen complex, atât în ceea ce privește cauzele, cât și soluțiile. Factorii cei mai imediați și importanți sunt blocajele în aprovizionare în procesul de redresare rapidă ca urmare a recesiunii provocate de pandemie, într-un context de politică monetară expansionistă, la care se adaugă criza energetică declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia. Inflația are efecte negative asupra tuturor actorilor economici și a tuturor grupurilor sociale, în special asupra celor mai vulnerabili și mai defavorizați. Lucrătorii și consumatorii se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare, iar marjele de profit ale multor întreprinderi sunt reduse. Numai speculatorii și anumite sectoare economice, cum ar fi sectorul energetic, înregistrează o creștere puternică a profitului. Pentru a face față inflației, statele membre au adoptat abordări diferite pentru a o controla, cum ar fi acordarea de sprijin pentru evitarea creșterii prețurilor în sectoarele alimentare, eforturile de menținere a echilibrului salariilor, asociate cu politici economice. Suntem încă departe de a ne atinge obiectivele și de a găsi o soluție care să protejeze bunăstarea economică și socială.
3.3.2Autoritățile de concurență trebuie să fie active în mod riguros în asigurarea transparenței prețurilor și vigilente cu privire la eventualele disfuncționalități ale pieței. Guvernele trebuie să fie atente pentru a se asigura că declarațiile lor se bazează pe cea mai bună analiză empirică, evitând criticile nefondate la adresa actorilor comerciali, deoarece pot duce la conflicte între cetățeni, întreprinderi și partenerii sociali.
3.3.3Combaterea inflației trebuie să fie prioritatea absolută a unei politici economice europene coordonate între instituțiile UE și guvernele naționale. Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale trebuie să țină seama, în procesul de înăsprire a politicilor monetare, de faptul că procesul inflaționist nu este cauzat de o cerere excesivă și să evite ca deciziile lor să provoace o nouă recesiune. CESE încurajează BCE să reducă inflația de bază fără a compromite redresarea economică a UE. Având în vedere riscurile menționate anterior, BCE ar trebui să procedeze cu prudență în normalizarea politicii monetare
. UE și guvernele naționale trebuie să pună în aplicare măsuri pentru a ajuta cele mai defavorizate categorii ale populației și cele mai afectate întreprinderi. Consultarea tripartită, dialogul social și negocierile colective trebuie să devină instrumente esențiale pentru a aborda criza inflaționistă printr-o repartizare echitabilă a sarcinilor și pentru a concepe măsuri pentru a o depăși în diferitele sectoare ale economiei. Prin urmare, CESE se pronunță în favoarea unor măsuri precum frânarea prețurilor la energie pentru a modera tendințele inflaționiste.
3.4Obiectivele de mediu ale UE/criza energetică
3.4.1CESE pledează în continuare pentru ceea ce a pledat în ultimele luni: în ciuda noilor crize, nu putem renunța la obiectivele stabilite la nivelul UE: decarbonizarea și durabilitatea mediului. Trebuie să consolidăm pozițiile întreprinderilor și ale lucrătorilor și să le asigurăm tuturor cetățenilor posibilitatea de a face față dificultăților, pentru a ne urmări obiectivele de mediu pe termen lung.
3.4.2Prin urmare, CESE se pronunță în favoarea unor măsuri de coordonare a prețurilor la energie, în vederea moderării tendințelor inflaționiste. Prețurile mai mici la energie ar trebui să fie una dintre prioritățile politicii economice a UE. CESE sprijină plafonarea prețurilor la energie electrică și la gaze și subliniază că, în avizele și rezoluțiile sale anterioare, a solicitat o reformă urgentă a sistemului marginal de licitație pe piața angro de energie electrică, datorită caracterului său inerent inflaționist. Investițiile în energia verde sunt fundamentale pentru atingerea acestui obiectiv.
3.4.3CESE a salutat Planul REPowerEU prezentat de Comisie, al cărui obiectiv este ca UE să devină independentă de aprovizionarea cu gaze și petrol din Rusia, și a fost de acord cu abordarea bazată pe patru piloni, axată pe economisirea energiei, diversificarea importurilor de gaze și înlocuirea combustibililor fosili prin accelerarea tranziției către energie din surse regenerabile și a soluțiilor de finanțare
. În același timp, CESE solicită garantarea securității aprovizionării la un cost cât mai abordabil, atât pentru consumatori, cât și pentru industrie. CESE subliniază că modificarea de către statele membre a planurilor lor naționale de redresare și reziliență pentru a prezenta un capitol dedicat planului REPowerEU reprezintă o oportunitate suplimentară pentru acestea de a consulta societatea civilă organizată și de a ține seama de opiniile sale.
3.4.4CESE subliniază că ar putea fi necesare inițiative suplimentare pentru a asigura mobilizarea unui capital public și privat suficient pentru tranziția verde. În plus, CESE consideră că o mai bună coordonare a utilizării fondurilor financiare existente trebuie să fie o prioritate. Procesul de comunicare pe această temă ar fi foarte util pentru mobilizarea cetățenilor în vederea atingerii unui obiectiv comun.
3.5Criza socială și economică / Lipsa competențelor și a persoanelor calificate
3.5.1Deși rata șomajului în UE este de numai 6 %, ne confruntăm în continuare cu dificultatea de a găsi persoane cu competențele necesare pentru a realiza reconstrucția și reziliența economiei noastre și pentru a ne atinge obiectivele de dublă tranziție. În unele țări, există un deficit semnificativ de persoane calificate pentru multe locuri de muncă esențiale, nu în ultimul rând pentru că mulți tineri își părăsesc țara pentru a munci în altă parte. Dacă, pe de o parte, trebuie să promovăm acțiuni de formare în domenii-cheie, pe de altă parte, pierdem un mare număr de angajați calificați odată ce ei sunt formați. Pentru a consolida strategia de autonomie a UE, dorim să recuperăm unele dintre liniile de producție din Europa, dar nu avem personal calificat care să lucreze în aceste întreprinderi europene. Această situație trebuie abordată în mod constant.
3.5.2CESE subliniază că asigurarea unor locuri de muncă de înaltă calitate este una dintre cele mai bune modalități de a atrage persoane cu înaltă calificare. În plus, garantarea unor salarii care să asigure un trai decent, asigurarea unor relații de muncă formale pentru a evita condițiile de muncă precare, furnizarea unor programe de perfecționare profesională de amploare, asigurarea unor condiții excelente în materie de sănătate și siguranță și garantarea echilibrului de gen, alături de o protecție socială adecvată la nivel național, nu sunt doar obiective în sine, ci reprezintă și baza unei dezvoltări economice și politice favorabile. În plus, CESE solicită utilizarea responsabilă a unor politici echilibrate și combinate (între sistemele de formare publice și private pentru o mai bună utilizare a resurselor financiare disponibile), în contextul formării și perfecționării.
3.6Datoria publică și privată și investițiile
3.6.1UE se confruntă cu o nevoie urgentă și tot mai mare de investiții publice și private pentru a atinge obiectivele Pactului verde și ale transformării digitale, pentru a accelera tranziția energetică și pentru a răspunde noilor provocări legate de autonomia strategică. Pe de o parte, Uniunea trebuie să depășească deficitul de investiții din ultimul deceniu și, pe de altă parte, majoritatea statelor membre trebuie să își reducă deficitul și datoria publică. Acest lucru trebuie realizat într-un mod cât mai echilibrat, dar decisiv.
3.6.2În același timp, Comitetul consideră că este esențial, înainte de orice creștere extraordinară a resurselor UE pentru investiții publice și pentru promovarea investițiilor private, să se valorifice pe deplin toate resursele existente în cadrul diverselor programe – fonduri structurale și de coeziune, MRR, InvestEU etc. În acest scop, ar trebui să se asigure un grad maxim de flexibilitate în utilizarea lor – atât în ceea ce privește obiectivele, cât și termenele de punere în aplicare – care să fie întotdeauna compatibilă cu monitorizarea riguroasă a punerii lor în aplicare corespunzătoare. CESE consideră că ideea unor proiecte comune între statele membre ar putea fi o idee interesantă de stimulare a investițiilor și a reformelor structurale.
3.6.3CESE subliniază că sunt necesare progrese în finalizarea uniunii piețelor de capital și a uniunii bancare pentru a garanta buna funcționare a sectorului financiar și a piețelor financiare, care sunt esențiale pentru finanțarea investițiilor foarte mari necesare pentru tranziția verde și cea digitală. Aprofundarea uniunii piețelor de capital și a uniunii bancare, stabilind totodată agenda privind finanțarea durabilă, ar consolida canalele de finanțare, ar promova eforturile de investiții și ar spori reziliența.
3.6.4Atât criza COVID-19, cât și invazia rusă au avut un impact negativ semnificativ asupra echilibrului extern. CESE solicită o creștere a investițiilor ca principal motor al competitivității UE.
3.6.5CESE consideră că statele membre ar trebui să fie mai eficiente în utilizarea resurselor deja disponibile înainte de a solicita altele noi. În plus, CESE solicită o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor financiare ale UE, pentru a le redirecționa dacă nu pot fi utilizate în scopurile pentru care au fost prevăzute inițial sau dacă provocările sociale, economice, de mediu sau de apărare necesită o adaptare. UE ar trebui, de asemenea, după caz, să creeze condițiile și instrumentele adecvate pentru a spori investițiile publice și a facilita o mai mare mobilizare a investițiilor private. Acest lucru trebuie realizat în vederea atingerii unor obiective strategice și de autonomie comune și fără a submina sau a dezechilibra funcționarea pieței unice a UE. În plus, CESE subliniază necesitatea unei mai mari eficiențe în utilizarea resurselor financiare alocate: statele membre trebuie să se angajeze să explice unde și cum sunt cheltuite aceste resurse financiare. De asemenea, CESE subliniază colectarea eficientă a veniturilor în contextul sustenabilității fiscale. De exemplu, o planificare fiscală agresivă și frauda fiscală cauzează, de asemenea, daune grave bugetelor publice. În ansamblu, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii reprezintă cea mai bună bază pentru stabilitatea fiscală. În pofida celor de mai sus, finalizarea planului industrial al Pactului verde și obiectivul de realizare a autonomiei energetice și industriale strategice, respectând în același timp principiile fundamentale ale pieței unice, vor avea nevoie de o finanțare europeană suplimentară, astfel cum s-a propus într-o rezoluție a CESE adoptată în mai 2022
.
Bruxelles, 23 februarie 2023
Christa SCHWENG
Președinta Comitetului Economic și Social European
_____________