|
AVIZ
|
|
Comitetul Economic și Social European
|
|
Autonomie strategică și semiconductori
|
|
_____________
|
|
Abordarea deficitelor structurale
și consolidarea autonomiei strategice în ecosistemul semiconductorilor
(aviz din proprie inițiativă)
|
|
_____________
|
|
CCMI/192
|
|
|
|
Raportor: Anastasis YIAPANIS
|
|
Coraportor: Guido NELISSEN
|
|
Decizia Adunării Plenare
|
20/01/2022
|
|
Temei juridic
|
Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
|
|
|
Aviz din proprie inițiativă
|
|
Secțiunea competentă
|
Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
|
|
Data adoptării în secțiune
|
09/12/2022
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
24/01/2023
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
575
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
179/0/4
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE solicită o transparență sporită și o monitorizare și gestionare strategică accentuată la nivelul lanțurilor de aprovizionare cu cipuri, previziuni mai bune asupra disponibilității cipurilor și parteneriate mai strânse, în coordonare cu autoritățile publice de la nivel european.
1.2Comitetul consideră că strategia europeană privind semiconductorii ar trebui să promoveze toate etapele lanțului valoric al semiconductorilor, punând un accent deosebit pe proiectarea și fabricarea cipurilor și pe procesele de fabricare finală. Punerea în aplicare a Actului privind cipurile trebuie evaluată cu atenție și monitorizată prin indicatori clari (indicatori-cheie de performanță), stabiliți împreună cu părțile interesate din industrie și cu Consiliul european pentru semiconductori.
1.3CESE este îngrijorat în special în ceea ce privește dependența actuală a UE față de fabricarea finală, mai ales când este vorba despre China. CESE este de părere că cooperarea internațională între guverne, clusterele pentru semiconductori și instituțiile din domeniul cercetării și dezvoltării este esențială pentru a gestiona deficitele actuale, astfel încât să se asigure condiții de concurență echitabile și să se răspundă nevoilor societății în general.
1.4Comitetul apreciază cele 43 de miliarde EUR anunțate în Actul european privind cipurile și viitoarea creare a Fondului pentru cipuri și solicită să se folosească pe deplin planurile europene de redresare și reziliență.
1.5Totuși, Comitetul constată că Comisia Europeană a pus prea puțin accentul pe importanța materiilor prime, pe circularitatea proceselor de producție și pe dependența existentă față de țările terțe și solicită să se acorde mai multă atenție garantării accesului la materiile prime esențiale folosite la fabricarea semiconductorilor.
1.6CESE solicită o revizuire atentă a acordurilor de liber schimb și a parteneriatelor internaționale existente, cu scopul clar de a realiza o autonomie strategică deschisă și de a îmbunătăți reziliența Europei.
1.7Investițiile ar trebui canalizate către domenii în care dependența europeană față de furnizorii străini de tehnologie este foarte ridicată. Este nevoie de sprijin public la nivelul UE și al statelor membre (evitând totodată subvenționarea excesivă), pentru investiții în tehnologii revoluționare, platforme de proiectare virtuală, capacități de proiectare a cipurilor de ultimă generație și instalații de pionierat (cu accent pe cipurile de vârf), pentru a reduce riscurile și a îmbunătăți perioadele de rentabilizare a investițiilor.
1.8Comitetul ar dori să existe o distribuție eficientă din punct de vedere economic, dar echilibrată, a fondurilor UE între statele membre și regiuni, dar și între întreprinderile mari, start-upuri și IMM‑uri. De asemenea, CESE solicită elaborarea unui plan de acțiune solid pentru atragerea investițiilor străine din partea principalelor întreprinderi internaționale din domeniul semiconductorilor.
1.9Comitetul consideră că orice politică privind competențele ar trebui să țină cont de impactul accelerării inovării asupra ritmului creării și distrugerii locurilor de muncă, implicând totodată partenerii sociali din ecosistemul semiconductorilor, mediul academic și centrele de cercetare relevante. Este nevoie de eforturi substanțiale pentru perfecționarea și reconversia profesională a forței de muncă, iar programele de învățare pe tot parcursul vieții și de EFP trebuie să ajute piața muncii din UE să dobândească competențele specifice esențiale, în special în ceea ce îi privește pe lucrătorii din domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică).
1.10CESE subliniază că multe dintre inovațiile realizate de organizațiile de cercetare și tehnologie din UE sunt adoptate și în alte părți ale lumii și consideră că sectoarele de utilizare finală trebuie apropiate mai mult de baza europeană de cercetări privind semiconductorii.
1.11Comitetul solicită un sprijin sporit pentru clusterele din domeniul tehnologiilor digitale și o mai bună exploatare a potențialului de inovare al IMM-urilor de înaltă tehnologie. În plus, CESE solicită adoptarea unei legislații consecvente în ceea ce privește stimulentele fiscale care încurajează investițiile în cercetare-dezvoltare, cu un accent deosebit pe cercetarea și dezvoltarea în domeniul proiectării cipurilor.
1.12Comitetul solicită inovații suplimentare, o protecție sporită împotriva atacurilor cibernetice și o pregătire mai bună pentru noi amenințări inovatoare la adresa securității cibernetice.
2.Provocări pentru strategia UE privind semiconductorii
2.1Revoluția digitală și căutarea continuă de tehnologii revoluționare au generat o creștere semnificativă a cererii de semiconductori. Pandemia de COVID-19 și perioada de redresare post‑pandemie sunt caracterizate prin deficite pe scară largă la nivelul lanțurilor de aprovizionare care, împreună cu creșterea prețurilor la energie și cu blocajele în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime esențiale, îngreunează redresarea economică și conduc la scăderea producției industriale în UE.
2.2Industria europeană a microelectronicelor (455 000 de locuri de muncă directe) este lider la nivel mondial în domeniul procesoarelor pentru sisteme integrate, al senzorilor, al cipurilor de radiofrecvență, al electronicii de putere, al plachetelor de siliciu, al substanțelor chimice și al echipamentelor avansate de fabricare a cipurilor. De asemenea, UE are o bază de cercetare solidă grație centrelor sale de cercetare și inițiativelor ambițioase de cercetare-dezvoltare.
2.3Conform previziunilor, cererea de semiconductori în industria autovehiculelor va crește cu 300 % până în 2030, în timp ce nevoile de cipuri ale sectorului electronic industrial urmează să se dubleze până în 2030, ca urmare a unor tendințe majore, precum tehnologiile de producție de vârf ale industriei 4.0. Sectorul comunicațiilor reprezintă 15 % din cererea de cipuri din UE, componentele esențiale ale cipurilor pentru echipamentele de comunicații pentru 5G fiind proiectate și produse în principal în afara UE. Domeniul sănătății, al energiei, al aeronauticii, al apărării și al jocurilor etc. evoluează din punct de vedere tehnologic și înregistrează o cerere tot mai mare de cipuri mature și avansate pentru procesele lor de producție și produsele lor. De asemenea, cipurile sunt vitale pentru dezvoltarea de aplicații industriale emergente în domeniul IA și al IoT, o piață care crește cu 50 % în fiecare an. Crearea unei strategii privind cipurile pe aceste piețe finale existente și emergente puternice va genera un cerc virtuos: va îmbunătăți competitivitatea principalelor industrii prelucrătoare din UE, consolidând totodată capacitățile în materie de semiconductori din Uniune.
2.4Pe de altă parte, industria din UE este mai slab reprezentată pe o serie de piețe finale importante pentru semiconductori, precum stocarea în cloud și stocarea de date, calculatoarele personale, comunicațiile wireless (telefoane inteligente) și dispozitivele pentru consumatori (pentru jocuri). În plus, deoarece în UE există doar 50 de uzine pentru fabricarea semiconductorilor (fabrici), baza de producție este destul de scăzută, iar UE nu poate produce cipuri cu dimensiuni mai mici de 22 nm și ocupă o poziție inferioară în ceea ce privește instrumentele de proiectare și de automatizare a proiectării. Drept urmare, UE a înregistrat un deficit comercial de 19,5 miliarde EUR în domeniul semiconductorilor în 2021 (importuri în valoare de 51 de miliarde EUR comparativ cu exporturi în valoare de 31,5 miliarde EUR).
2.5Întrucât cererea de cipuri și utilizarea acestora vor crește continuu în viitor, CESE solicită programe ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din acest sector în ceea ce privește eficiența energetică, energia din surse regenerabile și tehnologiile revoluționare.
3.Competitivitatea și autonomia strategică
3.1Numeroasele riscuri care afectează sectorul semiconductorilor (deficitele structurale, riscurile la nivelul lanțului de aprovizionare, puterea monopolistă în părți esențiale ale lanțului valoric, riscuri geopolitice) și impactul acestora asupra unei game vaste de industrii au îmbunătățit conștientizarea cu privire la nevoia de a consolida suveranitatea tehnologică a Europei în acest domeniu.
3.2Perturbările în ceea ce privește aprovizionarea cu semiconductori au efecte negative foarte puternice asupra economiei și a societății din Europa. Complexitatea lanțului de aprovizionare cu semiconductori îngreunează identificarea și evaluarea riscurilor legate de perturbări și luarea măsurilor de atenuare adecvate. CESE este de părere că lanțul valoric al cipurilor poate fi consolidat prin creșterea transparenței și a vizibilității, asigurând o monitorizare și o gestionare mai strategică a lanțului de aprovizionare și o mai bună previziune asupra disponibilității cipurilor, precum și prin crearea unor parteneriate mai apropiate la toate nivelurile lanțului de aprovizionare, în coordonare cu autoritățile publice de la nivel european.
3.3Pentru a aborda preocupările în ceea ce privește aprovizionarea pe termen lung și pentru a concura la nivel mondial pentru a proiecta și a produce componente tot mai complexe și de ultimă generație pentru semiconductori, CESE consideră că strategia europeană privind semiconductorii ar trebui să promoveze toate etapele lanțului valoric al semiconductorilor, precum cercetarea în acest domeniu, proiectarea, fabricarea cipurilor, asamblarea, testarea și ambalarea.
3.4CESE consideră, în special, că UE trebuie să investească în domenii în care dependența europeană față de furnizorii externi de tehnologie este foarte ridicată, precum proiectarea și automatizarea proiectării electronice, capacitățile de producție și ambalarea avansată.
3.5Întrucât semiconductorii au devenit în mod evident un domeniu tehnologic strategic, iar UE nu deține capacități de fabricare pentru cipurile cu tehnologie de vârf sau de generații anterioare, UE trebuie să sprijine investițiile în producția de cipuri, acestea fiind esențiale pentru a consolida reziliența producției în sectoare esențiale. Într-adevăr, cererea deja ridicată pentru cipuri mature (tehnologie de 12-40 nm) în sectoarele industriale ale Europei încă se află în creștere. Totodată, se preconizează că cererea de cipuri cu tehnologie de vârf (noduri sub 10 nm) urmează să crească mult mai repede ca urmare a trecerii la edge computing, informatica cuantică, internetul obiectelor (IoT), conducerea automată și inteligența artificială. Aceste tehnologii determină schimbări radicale în numeroase sectoare industriale care pot fi considerate bazele industriei europene: ingineria, sectorul autovehiculelor, electronicele, sănătatea, apărarea și sursele regenerabile de energie. Aceste industrii au, fără îndoială, potențialul de a crea o piață europeană care să sprijine producția europeană de noduri de vârf pe termen mai lung.
3.6Totuși, pentru a prioritiza investițiile, Comitetul consideră că, mai întâi, investițiile ar trebui să fie direcționate către capacități de proiectare a cipurilor de ultimă generație, ținând cont de faptul că Europa nu are capabilități de proiectare a cipurilor pentru semiconductori logici avansați.
3.7De asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită fabricării finale (inclusiv asamblării, testării și ambalării), care presupune o utilizare mai intensivă a forței de muncă, ce s-ar putea concentra strategic în sud-estul Europei, unde costurile cu forța de muncă sunt mai competitive. CESE este îngrijorat în special în ceea ce privește diferitele riscuri la care este expusă UE din cauza dependenței sale actuale față de fabricarea finală, mai ales când este vorba despre China.
3.8Este fundamental să se garanteze accesul la principalele materii prime folosite în producția semiconductorilor, precum substanțele chimice cu grad mare de puritate (germaniu, bor, indiu), gazele speciale (neon, heliu, argon), substitutele pentru siliciu (de exemplu, carbura de siliciu pentru o mai bună gestionare a puterii). Cererea pentru aceste materiale va crește pe măsură ce crește și cererea de cipuri, având în vedere complexitatea tot mai mare a acestora.
3.9Comitetul constată că Comisia Europeană a pus prea puțin accentul pe importanța materiilor prime, pe circularitatea proceselor de producție și pe dependența existentă față de țările terțe. CESE a subliniat că „Comisia, statele membre și industria ar trebui să discute pentru a găsi soluții de a diversifica sursele de aprovizionare și, mai cu seamă, de a recicla într-o mai mare măsură materiile prime critice pentru microelectronică, în cadrul unei economii circulare industrializate”.
3.10Comitetul crede că punerea în aplicare a Actului european privind cipurile trebuie evaluată și monitorizată cu grijă și solicită stabilirea unor indicatori-cheie de performanță clari pentru evaluarea progreselor. Indicatorii trebuie stabiliți împreună cu părțile interesate din industrie și cu Consiliul european pentru semiconductori.
4.Implicarea părților interesate de la nivelul UE, cooperarea internațională și parteneriatele strategice
4.1Comitetul este de părere că Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, lansată de Comisie în iulie 2021, joacă un rol foarte important în identificarea lacunelor existente în procesul de producție și în adoptarea inovațiilor tehnologice în UE. Consolidarea rezilienței UE și asigurarea securității lanțurilor de aprovizionare ar trebui discutate în mod riguros în cadrul alianței, cu implicarea partenerilor sociali din ecosistemul semiconductorilor, a mediului academic și a centrelor de cercetare relevante.
4.2CESE este de părere că cooperarea internațională între guverne, clusterele pentru semiconductori și instituțiile din domeniul cercetării și dezvoltării este esențială pentru a gestiona deficitele actuale și a asigura încredere reciprocă, pentru a crea condiții de concurență echitabile. În plus, consolidarea ecosistemului semiconductorilor din Europa va conduce la dependențe reciproce la nivelul lanțurilor valorice globale, care, la rândul lor, vor influența negocierile internaționale și vor îmbunătăți reziliența generală a întregului sector. Totuși, CESE și-a exprimat deja în mod clar părerea potrivit căreia „trebuie evitată o cursă după subvenții, iar fondurile trebuie să fie cheltuite în mod eficient, fără a genera supracapacități și denaturări ale pieței”.
4.3CESE solicită o revizuire atentă a acordurilor de liber schimb și a parteneriatelor industriale internaționale existente, cu scopul clar de a realiza o autonomie strategică deschisă și de a îmbunătăți reziliența Europei, într-un context geopolitic tot mai complicat. Ar trebui intensificate discuțiile în cadrul Consiliului european pentru semiconductori, care ar trebui să își mărească numărul de membri invitând părțile interesate din industrie și partenerii sociali reprezentativi ai UE, precum și cele mai importante centre de cercetare.
4.4De asemenea, dezbaterile în cadrul forumurilor europene trebuie să se concentreze pe punerea în aplicare a propunerii de accelerare a proceselor de autorizare pentru noi instalații, ceea ce ar putea încuraja semnificativ negocierea de investiții străine substanțiale, generând astfel o cerere imediată. Mai important, reducerea sarcinii administrative și punerea în aplicare a facilităților de reglementare în toate statele membre vor reduce fragmentarea și vor asigura caracterul previzibil al investițiilor viitoare.
5.Finanțarea
5.1CESE apreciază cele 43 de miliarde EUR anunțate în Actul european privind cipurile și viitoarea creare a Fondului pentru cipuri, dar solicită o clarificare detaliată a modului în care vor fi atrase și alocate aceste fonduri publice și private. În plus, Comitetul subliniază că ar trebui utilizate pe deplin planurile europene de redresare și reziliență, care își propun să dedice 20 % din bugetul lor pentru transformarea digitală a statelor membre.
5.2CESE consideră că este nevoie de sprijin public la nivelul UE și la nivelul statelor membre pentru investiții în tehnologii revoluționare, platforme de proiectare virtuală și instalații de pionierat (cu accent pe cipurile de vârf), pentru a reduce riscurile și a îmbunătăți perioadele de rentabilizare a investițiilor pentru instalațiile care trebuie construite de la zero.
5.3Întrucât Consiliul european pentru semiconductori propus va include reprezentanți ai statelor membre, CESE este îngrijorat că statele membre se vor lupta între ele pentru o cotă mai mare din fonduri. Prin urmare, Comitetul ar dori să existe o distribuție eficientă din punct de vedere economic, dar echilibrată, a fondurilor UE între statele membre și regiuni, dar și între întreprinderile mari, start-upuri și IMM-uri, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă. În plus, în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri, CESE a afirmat deja că ar trebui concepute criterii specifice și că „o pondere importantă ar trebui să aibă și criteriile sociopolitice, cum ar fi atitudinea întreprinderii respective în ceea ce privește dialogul social și negocierile colective, colaborarea prioritară cu furnizori stabiliți în Uniune, dar și numărul locurilor de muncă sustenabile care vor fi generate în urma investiției, precum și calitatea condițiilor de muncă”.
5.4Fondul pentru cipuri propus va crește disponibilitatea creditelor și a finanțării cu capital de risc și va facilita creșterea viitoare a micilor întreprinderi inovatoare din domeniul semiconductorilor. Totuși, este nevoie de o piață europeană a capitalului de risc de sine stătătoare pentru a ajuta aceste întreprinderi să traverseze „valea morții” de la demonstrații până la introducerea pe piață. CESE solicită orientări practice, în special pentru start-upuri și IMM-uri, cu privire la modul în care pot fi accesate aceste fonduri.
5.5În sfârșit, Comitetul ar dori să se adopte un plan solid de acțiune pentru a atrage și investiții străine, mai ales din partea întreprinderilor din domeniul semiconductorilor care sunt lideri la nivel internațional, pentru a atrage atât capitaluri, cât și know-how, pe teritoriul UE.
6.Competențele
6.1Competențele digitale au devenit un activ necorporal esențial al revoluției industriale digitale, iar disponibilitatea unei forțe de muncă calificate a devenit un element important pentru deciziile de investiții, în timp ce lipsa competențelor îngreunează semnificativ utilizarea capabilităților digitale. Educația digitală și sensibilizarea societății cu privire la impactul societal al aplicațiilor digitale (atât beneficiile, cât și riscurile legate de concentrarea puterii sau de respectarea vieții personale) sunt instrumente esențiale pentru ca societatea civilă și consumatorii să contribuie în mod responsabil la evoluțiile viitoare în ecosistemul cipurilor și pentru atragerea tinerei generații. CESE solicită, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită necesității de a proteja sănătatea lucrătorilor din sectorul producției de cipuri care sunt expuși la substanțe periculoase.
6.2În prezent, numărul de posturi neocupate pentru ingineri, specialiști în proiectare și tehnicieni crește într-un ritm alarmant. CESE salută parteneriatul pentru competențe în ecosistemul digital, creat recent. În cadrul Agendei europene pentru competențe, acesta ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor programului Deceniul digital (dotarea a 80 % din populație cu competențe digitale de bază, reducând dezechilibrele dintre sexe și ajungând la un număr de 20 de milioane de specialiști în domeniul TIC până în 2030), pe cele ale Agendei europene pentru competențe și pe cele ale Pilonului european al drepturilor sociale (60 % dintre adulți urmând să participe la cursuri de formare).
6.3Orice politică privind competențele ar trebui să țină cont de impactul accelerării inovării asupra ritmului creării și distrugerii locurilor de muncă, inclusiv în ceea ce privește transformarea pieței muncii ca urmare a evoluțiilor tehnologice în IA. Locurile de muncă cu un nivel scăzut și mediu de calificare sunt cele mai amenințate să dispară (fiind înlocuite cu instrumente digitale și cu automatizări), în timp ce cererea de competențe digitale avansate este în continuă creștere. CESE consideră că abordarea acestor provocări va necesita eforturi substanțiale pentru perfecționarea și reconversia profesională a forței de muncă, mai ales pentru lucrătorii afectați de obsolescența competențelor tehnologice. În plus, programele de învățare pe tot parcursul vieții și de educație și formare profesională trebuie să ajute piața muncii din UE să se specializeze, prin dobândirea de competențe specifice esențiale. Prin urmare, va fi esențial să se ofere studenților acces la echipamente de proiectare și de fabricare de ultimă generație și la experiențe de formare practică.
6.4De asemenea, Comitetul consideră că UE are nevoie de un cadru legislativ coerent pentru a atrage forță de muncă străină specializată în semiconductori. CESE apreciază comunicarea Comisiei privind atragerea de competențe și de talente în UE și consideră că aceasta trebuie completată prin programe de perfecționare și de reconversie profesională, inclusiv pentru lucrătorii din domeniile STIM.
6.5Pe de altă parte, CESE este îngrijorat că lipsa de competențe la nivel mondial va genera o luptă pentru talente, conducând la un exod al creierelor la nivel intern (în cadrul UE) sau la nivel internațional. Prin urmare, CESE așteaptă cu interes viitoarea comunicare pe tema „Exodul de creiere – atenuarea provocărilor asociate declinului demografic”.
7.Cercetare, dezvoltare și inovare
7.1CESE subliniază că, din păcate, multe dintre inovațiile dezvoltate de organizațiile de cercetare și tehnologie din UE sunt preluate în alte părți ale lumii și nu au condus la consolidarea bazei de producție a UE. Prin urmare, CESE consideră că organizațiile de cercetare și tehnologie din UE trebuie să reunească întreaga bază industrială și know-how-ul existent privind semiconductorii, să îmbunătățească și să construiască linii-pilot pentru semiconductori și să caute și să exploateze oportunități pentru viitor în domenii-cheie, precum tehnica de calcul la margine, inteligența artificială și securitatea cibernetică. În acest sens, apropierea sectoarelor de utilizare finală față de baza de cercetare europeană va fi esențială.
7.2Comitetul solicită să se elaboreze foi de parcurs pentru inovare pe termen lung, pentru sprijinirea tranziției digitale, întrucât acestea permit o abordare proactivă în ceea ce privește încurajarea investițiilor în cercetare-dezvoltare pentru obiective strategice pe termen mai lung și abordarea lacunelor din ecosistemul semiconductorilor. În plus, Comitetul solicită o mai bună exploatare a potențialului de inovare al IMM-urilor puternic tehnologizate; aceste societăți sunt, deseori, extrem de specializate, flexibile și active pe piețe de nișă cu valoare ridicată.
7.3CESE arată că trebuie asigurată o protecție sporită pentru proprietatea intelectuală valoroasă a întreprinderilor integrată în cipuri și salută normele clare anunțate în Actul european privind cipurile. Viitoarea activitate a Consiliului european pentru semiconductori trebuie să includă consultări oportune cu părțile interesate din industrie privind protecția eficace a drepturilor de proprietate intelectuală ale UE.
7.4Comitetul consideră că ar trebui canalizate investiții speciale către cercetarea și dezvoltarea în ceea ce privește proiectarea cipurilor, aceasta oferind cea mai mare parte a valorii adăugate și, de asemenea, putând consolida argumentele privind îmbunătățirea capacității de producție avansate. În acest context, ar trebui să se țină seama și de bioeconomia puternic dezvoltată, cu aplicații viitoare vaste. Comisia ar trebui să analizeze oportunitățile de a adopta o legislație consecventă în ceea ce privește stimulentele fiscale care încurajează investiții în cercetare-dezvoltare, mai ales în ceea ce privește viitoarele consorții care cuprind întreprinderi mari, IMM-uri, start-upuri și spin-offuri ale instituțiilor de cercetare.
7.5Securitatea cibernetică a devenit o temă importantă în numeroase sectoare industriale, precum sectorul autovehiculelor, ingineria, comunicațiile, asistența medicală, aeronautica și apărarea. CESE solicită inovații suplimentare, o protecție sporită împotriva atacurilor cibernetice și o pregătire mai bună pentru noi amenințări inovatoare la adresa securității cibernetice. Comitetul sprijină propunerea intitulată „Actul european privind reziliența cibernetică”, care va introduce noi cerințe în materie de securitate cibernetică și va crea o mai bună înțelegere a amenințărilor cibernetice în rândul producătorilor și al consumatorilor. CESE solicită, de asemenea, consolidarea în continuare a rolului Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică.
Bruxelles, 24 ianuarie 2023
Christa SCHWENG
Președinta Comitetului Economic și Social European
______________