SOC/712

Inițiativă privind includerea tuturor infracțiunilor motivate de ură
și a discursului de incitare la ură în lista infracțiunilor incriminate de UE

AVIZ
 
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu –
O Europă mai favorabilă incluziunii și mai protectoare:
includerea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură
în lista infracțiunilor incriminate de UE
[COM(2021) 777 final]

Date de contact	soc@eesc.europa.eu
Administrator	Jean-Marie ROGUE
Data documentului	06/05/2022

Raportor: Cristian PÎRVULESCU

Coraportoare: Milena ANGELOVA

Sesizarea Comitetului de către	Comisia Europeană, 01/03/2022
	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	03/05/2022
Data adoptării în sesiunea plenară	DD/MM/YYYY
Sesiunea plenară nr.	…
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	…/…/…

1.Concluzii și recomandări

1.1CESE este profund îngrijorat de amplificarea, în ultimul deceniu, a discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în Europa. Numeroase studii și consultări indică o creștere considerabilă a incidentelor, precum și un număr tot mai mare de persoane și de grupuri expuse atacurilor motivate de ură. De asemenea, activitatea societății civile organizate din Europa este o dovadă a acestor tendințe în creștere: organizațiile sunt ele însele vizate și se confruntă cu nevoia tot mai mare de sprijin și protecție a persoanelor și comunităților amenințate.

1.2CESE sprijină inițiativa Comisiei și încurajează Consiliul și Parlamentul să coopereze pe deplin în apărarea valorilor fundamentale ale UE. CESE consideră că discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură sunt domenii infracționale care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE. O decizie a Consiliului de a defini discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură ca atare va permite stabilirea ulterioară a unor norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în acest domeniu infracțional.

1.3Mai specific, pe baza dovezilor disponibile, CESE consideră că infracțiunile motivate de ură se amplifică într-o măsură semnificativă și îngrijorătoare, că factorii determinanți, condițiile favorizante și impactul au o dimensiune transfrontalieră clară și că aceste tipuri de infracțiuni nu pot fi prevenite și combătute în mod eficace fără o acțiune legislativă și instituțională la nivelul UE.

1.4Împreună cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CESE consideră că, atunci când acțiunile care constituie infracțiuni grave vizează integritatea fizică sau psihică a unei persoane, numai existența unor mecanisme eficiente de drept penal poate asigura o protecție adecvată și poate funcționa ca factor de descurajare.

1.5Discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură trebuie combătute indiferent de locul de exprimare sau de acțiune, și anume indiferent dacă acestea se manifestă în cadrul activităților profesionale, al manifestărilor publice, al activităților de divertisment sau al serviciilor private sau publice etc. Pot fi avute în vedere mai multe acțiuni specifice acolo unde riscul ca astfel de incidente să se producă este mai mare. La modul mai general, ar trebui instituite diferite mijloace și instrumente pentru ca, în spațiile publice din Europa, să nu se producă discursuri de incitare la ură și infracțiuni motivate de ură.

1.6CESE solicită Comisiei să acorde atenție și să analizeze, totodată, impactul direct și indirect al discursurilor de incitare la ură și al infracțiunilor motivate de ură asupra condițiilor de antreprenoriat și de ocupare a forței de muncă, precum și implicațiile acestora pentru dezvoltarea economică și socială.

1.7O atenție specifică ar trebui acordată, de asemenea, sensibilizării și competențelor persoanelor cu profesii ce joacă un rol esențial în combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, de exemplu profesorii, jurnaliștii și personalul responsabil de asigurarea respectării legii. Pentru personalul responsabil cu asigurarea respectării legii, după exemplul celor mai bune practici din statele membre ale UE, informarea și formarea ar trebui să fie obligatorii și să facă parte dintr-o strategie globală de consolidare a capacităților instituțiilor implicate.

1.8Trebuie să se garanteze în mod corespunzător accesul victimelor la informații și la măsurile speciale de protecție acordate celor mai vulnerabile victime ale infracționalității, în temeiul Directivei privind drepturile victimelor.

1.9Organizațiile societății civile, incluzând partenerii sociali, joacă, de asemenea, un rol esențial în combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură: pe de o parte, în calitate de „câini de pază” ai societății și, pe de altă parte, în calitate de promotori ai unui mod de acțiune bazat pe valori în cadrul propriilor lor activități. Acestea ar trebui să fie protejate și sprijinite în rolul lor de a se asigura că locurile, comunitățile, grupurile, organizațiile și mass‑media sunt ferite de ură și discriminare, printre altele prin promovarea unor coduri de conduită voluntare și prin schimbul de bune practici. Sunt necesare mai multe fonduri pentru a le mobiliza capacitățile și expertiza în acest sens.

1.10Ar trebui subliniată importanța asigurării unor interacțiuni sigure în mediul online. Dezvoltarea platformelor de comunicare socială și a forumurilor online a creat un spațiu în care unii cred că pot acționa cu impunitate. Este urgent nevoie să se lucreze cu autoritățile naționale de reglementare și cu platformele de comunicare socială pentru a se asigura identificarea, eliminarea și investigarea rapidă a discursului de incitare la ură în mediul online.

2.Observații generale

2.1CESE recunoaște că protejarea demnității, a drepturilor fundamentale și a egalității joacă un rol esențial în structura UE și a regimurilor democratice ale statelor membre. Democrația și însăși UE nu sunt posibile dacă persoanele trăiesc în teamă și rușine, dacă sunt hărțuite sau atacate în viața de zi cu zi, în timp ce lucrează, studiază sau participă la viața socială și politică. Odată cu răspândirea mijloacelor de comunicare socială, ura și stigmatizarea se propagă mai ușor și mai rapid, iar riscul la care sunt expuși copiii și tinerii este în permanentă creștere. Nu avem altceva de făcut decât să prevenim și să combatem în mod ferm și activ propagarea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură.

2.2În contextul agresiunii militare a Federației Ruse asupra Ucrainei, un act pe care CESE îl condamnă pe deplin, se înregistrează o creștere a dezinformării și a răspândirii discursurilor de incitare la ură în Europa. Acest fenomen nu este nou, iar statele membre ale UE au devenit mai conștiente și mai reziliente în acest sens. Federația Rusă depune eforturi pentru a crea confuzie, a răspândi propaganda și a delegitima sprijinul acordat democrației și drepturilor omului. Prevenirea și combaterea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură reprezintă, prin urmare, o responsabilitate existențială a UE și a statelor membre.

2.3Pentru a combate în mod eficient discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură este indispensabilă o bază comună. Societățile europene sunt interdependente, iar libertatea de circulație creează o sferă socială și publică tot mai integrată. Statele membre dispun de principalele instrumente de combatere a discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, dar succesul lor este improbabil fără să existe un mod clar un angajament, o cooperare și o sinergie, cu instrumente legislative corespunzătoare instituite la nivelul UE și cu definiții, abordări și oportunități coordonate în materie de învățare și transfer de politici. Toate eforturile depuse în acest scop ar trebui să respecte drepturile fundamentale consacrate în Carta UE.

2.4În numeroase rânduri, CESE a afirmat că UE și statele membre trebuie să ia măsuri mai hotărâte pentru protejarea drepturilor fundamentale și pentru combaterea tuturor comportamentelor discriminatorii și motivate de ură. În acest sens, Comitetul recomandă Comisiei să alinieze propunerea la alte documente de politică esențiale precum Noua strategie pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale, o Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, strategiile privind egalitatea de gen și pentru persoanele LGBTIQ, cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, strategia UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești, strategia pentru drepturile persoanelor cu handicap și strategia privind drepturile victimelor.

2.5Propunerea Comisiei identifică în mod cuprinzător caracteristicile pe care le-ar putea avea în comun persoanele și grupurile vizate de discursul de incitare la ură și la infracțiunile motivate de ură: rasa, etnia, limba, religia, cetățenia, vârsta, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea genului, caracteristicile sexuale sau orice alte caracteristici fundamentale sau o combinație de astfel de caracteristici. Ar trebui, de asemenea, să adăugăm orice motive de natură ideologică și politică, precum și alte convingeri și valori legate de conștiință. CESE consideră că riscurile și amenințările ar trebui, de asemenea, cartografiate și abordate în legătură cu contextul lor social și cultural. Cercetările existente și cele noi ar putea indica situațiile cele mai frecvente în care apar discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură.

2.6Discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură pot viza antreprenori sau membri ai personalului unei întreprinderi, de exemplu cei care servesc clienții. Această situație are un impact nociv atât asupra persoanelor, cât și asupra întreprinderilor în cauză. Discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură pot avea, de asemenea, un impact negativ indirect asupra întreprinderilor și economiei în general, agravând climatul de incertitudine, instabilitate și conflictele.

2.7CESE consideră că sunt imperios necesare acțiuni de sensibilizare și educație pentru înțelegerea efectelor și a gravității discursului de incitare la ură și ale infracțiunilor motivate de ură și pentru identificarea și combaterea lor în viața de zi cu zi. Acest lucru este valabil pentru toate vârstele: copii, tineri și adulți deopotrivă. Toate acțiunile de sensibilizare și de educație (materiale informative, formare, produse) ar trebui asigurate în formate accesibile.

2.8O atenție specifică ar trebui acordată, de asemenea, sensibilizării și competențelor profesioniștilor ce joacă un rol esențial în combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură. De exemplu, profesorii joacă un rol important în educația comportamentală a elevilor. Jurnaliștii joacă un rol esențial din punctul de vedere al libertății de exprimare. Personalul responsabil de asigurarea respectării legii, poliția, procurorii, judecătorii și funcționarii publici joacă un rol esențial în gestionarea cauzelor și în dezvoltarea unui cadru juridic preventiv și a altor măsuri.

2.9Politicienii au responsabilitatea centrală în ceea ce privește sistemul general al statului de drept și al drepturilor fundamentale. Responsabilitatea lor începe din momentul în care solicită sprijinul cetățenilor și, din păcate, unii politicieni și unele partide fac acest lucru prin răspândirea fricii și vizarea unor minorități și grupuri sociale. Acest tip de mobilizare electorală este periculos și trebuie combătut. Unii politicieni, deși dețin funcții publice, ar putea fi tentați să utilizeze instrumente instituționale și juridice pentru a promova discriminarea sau pentru a evita combaterea acesteia, ceea ce poate produce efecte și mai grave. CESE îndeamnă toți liderii politici și toate partidele politice să acționeze în mod responsabil, în cadrul și în spiritul democrației favorabile incluziunii.

2.10În acest sens, liderii partidelor politice sau chiar șefii de guvern, care ar trebui să garanteze civilitatea spațiului public, s-au lansat în insulte și atacuri verbale împotriva jurnaliștilor, riscând să provoace acte de violență împotriva acestora. CESE îndeamnă liderii și partidele politice să respecte jurnaliștii și organizațiile mass-media, și face trimitere la o recunoaștere solemnă a gravității acestei probleme, din partea celor patru raportori speciali internaționali privind libertatea de exprimare.

2.11Organizațiile societății civile, incluzând partenerii sociali, joacă, de asemenea, un rol esențial în combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură: pe de o parte, în calitate de „câini de pază” ai societății și, pe de altă parte, în calitate de promotori ai unui mod de acțiune bazat pe valori în cadrul propriilor lor activități. Codurile de conduită voluntare și partajarea de bune practici ar trebui încurajate și promovate.

2.12CESE subliniază rolul important pe care îl au autoritățile locale și regionale în prevenirea și combaterea infracțiunilor motivate de ură. Acestea sunt cele mai apropiate de comunități și pot aprecia în ce măsură s-ar putea produce astfel de riscuri și incidente. De asemenea, ele pot valorifica potențialul solidarității și empatiei, prin programe comunitare și educaționale, cu sprijinul guvernelor centrale, al organizațiilor societății civile și al partenerilor sociali.

2.13Este responsabilitatea statelor să creeze un mediu propice pentru respectarea drepturilor la libertatea de exprimare, la egalitate și la nediscriminare. Statele pot lua măsuri politice pozitive pentru a combate discriminarea și pentru a aborda cauzele profunde ale urii.

3.Observații specifice

3.1Faptele și argumentele expuse în comunicarea Comisiei par valabile pentru a evalua măsura în care discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură îndeplinesc criteriile stabilite pentru infracțiunile de la nivelul UE, inclusiv gravitatea, amploarea și evoluția acestora, dar și dimensiunea lor transfrontalieră.

3.2Pe bună dreptate, Comunicarea califică drept „grave” discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură, pe baza faptului că acestea contravin valorilor comune ale UE și drepturilor fundamentale și din cauza efectelor nocive pe care le produc asupra persoanelor, a comunităților și a societății în sens larg. Valorile UE funcționează în beneficiul unei societăți deschise, care este importantă pentru cetățeni, întreprinderi și organizații. Egalitatea este profund înrădăcinată în valorile UE, iar egalitatea de șanse pune bazele progresului social. Diversitatea și pluralismul fac parte integrantă din aceasta. Egalitatea este o sursă de inovare și generează valoare adăugată economică.

3.3Având în vedere eforturile tot mai mari depuse de statele membre pentru a combate discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură prin intermediul dreptului penal și nevoia de a evita fragmentarea dintre statele membre și de a asigura condiții de concurență echitabile la nivelul întregii UE, pare rezonabil să existe un cadru penal comun al UE pentru combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, respectând totodată sistemele juridice naționale și articolul 2 din Tratat.

3.4Totodată, trebuie respectate competențele UE în domeniul dreptului penal, ceea ce permite stabilirea unor norme minime prin intermediul directivelor ce urmează să fie puse în aplicare în legislația națională.

3.5CESE consideră că este relevant ca discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură să fie considerate un domeniu infracțional cu o „substanță” comună, bazată pe prejudecăți ostile îndreptate împotriva persoanelor sau grupurilor. Prin urmare, este necesară o abordare globală a discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură și să se evite o abordare compartimentată a diferitelor forme și ținte ale urii, în special în ceea ce privește diferențele dintre statele membre. De asemenea, discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură trebuie analizate în raport cu valorile UE și cu drepturile fundamentale în ansamblu. În plus, trebuie identificate corelațiile dintre discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură, pe de o parte, și infracțiunile existente la nivelul UE, pe de altă parte. În acest context, ar trebui accelerat schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii și administrații.

3.6CESE așteaptă cu interes următoarea etapă, care constă n formularea unei definiții a discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură și este dispus să contribuie la consultarea interinstituțională. Această definiție este esențială pentru asigurarea securității juridice, dar și pentru protecția drepturilor fundamentale și asigurarea unei comunicări generale solide. Decizia‑cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme și manifestări ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal oferă un punct de pornire pertinent pentru elaborarea unei definiții ce s-ar putea aplica în acest context mai amplu, utilizând totodată definițiile Consiliului Europei.

3.7Definiția discursului de incitare la ură și cea a infracțiunilor motivate de ură ar trebui să acopere toate caracteristicile protejate relevante ce au la bază drepturi fundamentale ale UE, inclusiv sexul/genul, originea rasială sau etnică, religia sau convingerile, dizabilitățile, vârsta și orientarea sexuală, dar și convingerile ideologice și legate de conștiință. Deși caracteristicile protejate diferă unele de altele, definiția ar trebui să abordeze diferitele caracteristici prin prisma acelorași principii. Ar trebui să se evite o abordare fragmentată a diverselor minorități și grupuri și, în schimb, ar trebui să se utilizeze expresii generale aplicabile întregii game a respectivelor caracteristici protejate. În plus, definiția ar trebui să fie suficient de incluzivă încât să răspundă noilor tipuri de fenomene societale care apar în timp.

3.8Definițiile ar trebui să acopere toate formele de acțiune și de exprimare, oral sau în scris, indiferent de contextul în care se desfășoară, respectiv în cadrul activităților profesionale, al manifestărilor publice sau al utilizării serviciilor private sau publice etc. De asemenea, acestea ar trebui să acopere atât formele de exprimare online, cât și cele offline.

3.9Definițiile ar trebui să fie cuprinzătoare, dar nu pot fi perfecte și fără echivoc și, de câte ori sunt puse în aplicare, ar trebui să facă obiectul unui proces de reflecție pe baza unor dovezi plasate în contextul relevant. O orientare comună privind factorii ce trebuie luați în considerare în acest context ar permite o mai bună punere în aplicare uniformă a definițiilor și a normelor.

3.10De asemenea, este important să se garanteze că definițiile și normele nu duc la rezultate contrare celor dorite. De exemplu, nu ar trebui stigmatizate cuvintele care, în practica tradițională, au un sens neutru. Acest aspect este legat și de obiectivul de a elabora de norme comune pentru protejarea tuturor grupurilor, în loc să fie arătate cu degetul anumite grupuri.

3.11La definirea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură și la stabilirea sancțiunilor aferente, este important să se clarifice relația acestora cu drepturile fundamentale în ansamblu. Acest aspect este deosebit de relevant în ceea ce privește libertatea de exprimare și de informare, inclusiv condițiile care justifică limitarea libertății de exprimare a persoanelor și a mass-mediei. Totodată, ar putea fi necesare clarificări și în ceea ce privește alte drepturi fundamentale.

3.12Deși discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură pot fi considerate un domeniu infracțional de sine stătător, în anumite caz antrenează suprapuneri cu alte infracțiuni prevăzute de UE. Totuși, infracțiunile deja prevăzute de UE nu acoperă toate cazurile de discurs de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură, având în vedere diversele forme și conținuturi ale acestui domeniu infracțional. Acest aspect este ilustrat în mod elocvent și de „piramida urii”, care pornește de la discursurile motivate de prejudecăți și ajunge, trecând prin discriminare, la violență fizică și chiar la terorism.

3.13După cum se afirmă în comunicare, abordarea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură nu este doar o chestiune de substanță, ci și de procedură. Prin urmare, trebuie acordată atenția cuvenită problemelor legate de accesul la informații, la justiție și la căile de atac. Deși discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură sunt recunoscute și reglementate la nivel național, există numeroase lacune în ceea ce privește punerea în aplicare, raportarea și investigarea lor. Dacă nu sunt raportate și investigate în mod corespunzător ca infracțiuni motivate de prejudecăți, datele privind prevalența acestor infracțiuni la nivelul statelor membre și al UE nu sunt fiabile.

3.14Includerea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în lista infracțiunilor incriminate de UE este esențială pentru protecția drepturilor victimelor. Dacă motivele incidentelor motivate de ură nu sunt recunoscute, de exemplu, handicapul, atunci dispozițiile Directivei UE privind drepturile victimelor (care acoperă victimele infracțiunilor) nu s-ar aplica neapărat. În condițiile unui număr tot mai mare de incidente, ar trebui acordată o atenție deosebită protecției victimelor. Prin urmare, trebuie garantat accesul corespunzător victimelor la informații și la măsurile speciale de protecție acordate celor mai vulnerabile victime ale infracționalității, în temeiul Directivei privind drepturile victimelor.

3.15La fel ca în cazul Deciziei-cadru, transpusă în dreptul național de toate statele membre pentru a incrimina discursul de incitare la ură, se poate observa că nu toate țările avansează în același ritm. Transpunerea și punerea în aplicare nu au fost întotdeauna corecte sau complete, astfel încât Comisia a fost obligată să lanseze acțiuni de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unor state membre. Acest scenariu s-ar putea repeta. Este nevoie de o colaborare sporită cu guvernele statelor membre, cu parlamentele și cu actorii societății civile, pentru a asigura cooperarea și implicarea.

3.16Ar trebui subliniată importanța asigurării unor interacțiuni sigure în mediul online. Dezvoltarea platformelor de comunicare socială și a forumurilor online a creat un spațiu în care unii cred că pot acționa cu impunitate. După cum se arată în diferite rapoarte de cercetare, există o legătură directă între discursul de incitare la ură în mediul online și proliferarea offline a comportamentelor motivate de ură. Este urgent nevoie să se lucreze cu autoritățile naționale de reglementare și cu platformele de comunicare socială pentru a se asigura identificarea, eliminarea și investigarea rapidă a discursului de incitare la ură în mediul online.

Bruxelles, 3 mai 2022

Aurel Laurențiu PLOSCEANU
Președintele Secțiunii pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

_____________