CCMI/186
Industria ambalajelor
AVIZ
Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Transformarea industriei ambalajelor
într-un sector sigur, accesibil ca prețuri și ecologic
(aviz din proprie inițiativă)
|
Administrator
|
Adam PLEZER
|
|
Data documentului
|
26/03/2022
|
Raportor: Matteo Carlo BORSANI
Coraportor: Dirk JARRÉ
|
Decizia Adunării Plenare
|
19/10/2021
|
|
Temei juridic
|
Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
|
|
|
Aviz din proprie inițiativă
|
|
Secțiunea competentă
|
Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
|
|
Data adoptării în secțiune
|
11/03/2022
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
DD/MM/YYYY
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1.Concluzii și recomandări
1.1Ambalajele reprezintă o tehnologie generică esențială în cadrul celor mai multe lanțuri de aprovizionare. Impactul lor depășește cu mult propriul lor ecosistem și, din acest motiv, ele sunt esențiale pentru economia Europei și pentru piața sa unică, precum și pentru sprijinirea redresării și încurajarea unei creșteri economice durabile. CESE recomandă Comisiei Europene și guvernelor naționale, în consultare cu toate părțile interesate din industria ambalajelor, să adopte inițiative de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor pentru a promova procesele economiei circulare, a încuraja consumul durabil și a garanta că se previne generarea de deșeuri și că resursele utilizate sunt menținute în economia Uniunii Europene (UE) cât mai mult timp cu putință.
1.2În contextul provocărilor societale actuale, organizațiile reprezentative ale industriei și ale lucrătorilor, guvernele, organismele publice și organizațiile neguvernamentale ar trebui să găsească împreună soluții inovatoare prin care să crească durabilitatea industriei ambalajelor, dat fiind că ambalajele circulare joacă un rol crucial în protejarea planetei.
1.3În plus, Comisia ar trebui să încurajeze ferm instituirea unui dialog social european între federațiile sindicale și federațiile patronale din sectorul ambalajelor. Un astfel de dialog european, bine coordonat cu nivelul național și cu cel al întreprinderilor, ar permite Comisiei Europene să beneficieze de sprijinul necesar pentru elaborarea și punerea în aplicare a inițiativelor sale, iar partenerilor sociali să negocieze o tranziție justă.
1.4CESE recomandă introducerea unor ambalaje „adecvate scopului” ca nouă măsură pentru toate ambalajele, ceea ce înseamnă că toate ambalajele ar trebui concepute conform principiilor „proiectării ecologice”: să fie adecvate produselor, reducând la minimum spațiile goale și greutatea, prevenind astfel excesul de ambalare și ambalarea insuficientă, precum și deșeurile și pierderile asociate inutile. Astfel s-ar optimiza amprenta de carbon a transportului de bunuri ambalate, permițând atingerea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană în ce privește emisiile.
1.5Amploarea schimbărilor necesare nu a fost încă conștientizată într-o măsură suficientă de către părțile interesate; prin urmare, CESE solicită instituțiilor UE să își asume o responsabilitate și o poziție de lider mai solide în gestionarea acestui proces.
Aceasta include prezentarea dispozițiilor lipsă în materie de reglementare, pentru a le face ușor de înțeles și de implementat, precum și acțiuni de sprijin la nivelul întregului ecosistem, cu un accent deosebit asupra entităților celor mai sensibile, precum IMM-urile și persoanele fizice.
1.6CESE încurajează o abordare cuprinzătoare a evaluării rolului și impactului global al ambalajelor: luarea în considerare exclusiv a ambalajelor poate avea un impact negativ asupra cadrului de reglementare și poate determina întreprinderile să urmărească strategii costisitoare, ineficiente și, în ultimă instanță, mai puțin durabile. Elementele esențiale care trebuie luate în considerare sunt siguranța și protecția produselor ambalate, cu o referire specială la alimente și băuturi, astfel încât ambalajele să fie atât durabile, cât și eficace. În acest sens, o abordare orientată către durabilitate în ceea ce privește proiectarea ambalajelor nu trebuie să le submineze aceste funcționalități.
1.7Instituțiile europene ar trebui să promoveze standarde minime pentru a sprijini întreprinderile europene de ambalare în abordarea obiectivelor tranzițiilor verzi și juste, aplicându-le, de asemenea, tuturor ambalajelor de pe piața internă care provin din țări terțe. CESE solicită factorilor de decizie să se asigure că criteriile de durabilitate din acordurile comerciale sunt puse în aplicare și că importurile includ criterii de verificare în ceea ce privește Convenția OIM privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, pe tot parcursul lanțului valoric din sectorul ambalajelor. Astfel s-ar asigura condiții de concurență echitabile pe piață.
1.8CESE îndeamnă Comisia să promoveze campanii de educare, informare și conștientizare la nivelul UE, pentru a promova sensibilizarea cu privire la importanța practicilor orientate spre durabilitate, la toate nivelurile ciclului de viață al ambalajelor, orientând comportamentul colectiv fie către producția durabilă, fie către opțiuni de consum durabile, fie către cele mai bune practici de eliminare și reciclare a ambalajelor.
1.9Pe viitor, legislația și acțiunile UE nu ar trebui să se axeze excluziv pe ambalaje ca atare, ci pe întregul lanț: producție, consum și tratarea deșeurilor. CESE recomandă încurajarea investițiilor în inovarea tehnologică prin sprijinirea cererii și a ofertei de materiale reciclabile de înaltă calitate și din surse regenerabile.
1.10Ambalajele trebuie să sprijine economia circulară, axându-se pe proiectarea ecologică, pe tehnologiile de reciclare existente, atât consacrate, cât și recente, precum și pe prevenirea dispersiei în mediul înconjurător. CESE recomandă definirea unor strategii eficace de gestionare a resurselor, adaptate naturii fiecărui tip de resurse, pe baza unor principii comune privind gestionarea, conservarea și refacerea lor.
1.11Colectarea și reciclarea corespunzătoare a ambalajelor sunt esențiale pentru a reduce orice formă de risipă de resurse. În acest sens, CESE recomandă ca viitoarea legislație a UE privind ambalajele să promoveze cu fermitate politici publice și comportamente care să urmărească îmbunătățirea sortării, colectării și eliminării deșeurilor de ambalaje. Acest demers va sprijini și mai mult atingerea obiectivelor UE legate de posibilitatea de reciclare pentru toate materialele de ambalaj. CESE recomandă, de asemenea, evaluarea inițiativelor privind sistemul-depozit (Deposit Return Scheme) ca o posibilă modalitate de a intensifica activitățile de reciclare a ambalajelor în anumite sectoare specifice.
1.12CESE recomandă punerea în aplicare a unor criterii armonizate pentru normele referitoare la reciclarea ambalajelor și la sistemele de colectare utilizate la nivel local în statele membre, inclusiv modularea taxelor aferente răspunderii extinse a producătorilor și, în cele din urmă, pentru etichetarea ambalajelor reciclabile. Normele UE privind ambalajele și produsele ambalate trebuie concepute în conformitate cu principiile pieței unice și trebuie să sprijine o punere în aplicare armonizată a acestora în întreaga UE. Este esențial ca Comisia Europeană să asigure aplicabilitatea și respectarea în egală măsură a cerințelor de reglementare ale durabilității pe întregul teritoriu al UE, evitând fragmentarea și barierele tehnice interne.
1.13Sunt necesare măsuri de politică bazate pe dovezi pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru mediu. În acest sens, CESE recomandă ca viitoarea revizuire a Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje să favorizeze în continuare inovarea prin stabilirea unor obiective care să fie aliniate la abordarea din perspectiva ciclului de viață, să fie sprijinite prin date și dovezi științifice solide și să asigure cele mai bune rezultate globale pentru mediu, acordând totodată atenția cuvenită impactului asupra produselor conținute în ambalaje.
1.14Abordarea normativă pe care instituțiile naționale și ale UE ar trebui să o adopte în acest sector trebuie să implice în procesul decizional toate părțile interesate. Este esențial ca cadrul de reglementare instituit să fie fiabil și să asigure securitatea juridică. În caz contrar, întreprinderile riscă să tindă să amâne investițiile sau să se lanseze în investiții care nu sunt aliniate la cerințele de reglementare. Aceasta ar duce fără îndoială la punerea în pericol a obiectivelor globale, precum și la o risipă de resurse și la pierderi de locuri de muncă în sector.
1.15Ar trebui încurajate cercetarea și inovarea în domeniul noilor tehnologii, precum și formarea lucrătorilor din sector. În plus, partenerii sociali ar trebui să colaboreze pentru a identifica noile nevoi în materie de competențe ale industriei și, împreună cu autoritățile publice, să dezvolte și să promoveze formarea angajaților în ceea ce privește producția și eliminarea ambalajelor.
1.16CESE recomandă ca legislația viitoare să ia în considerare și potențialul digitalizării pentru realizarea unor progrese cu caracter transformator în industria ambalajelor.
1.17Având în vedere rolul central și unic al ambalajelor în fiecare sector al economiei, Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, să instituie un forum anual privind ambalajele și deșeurile de ambalaje la care să participe părțile interesate și reprezentanții instituțiilor europene, pentru a monitoriza punerea în aplicare a directivei, pentru a face schimb de informații cu privire la evoluția industriei și pentru a identifica și promova bunele practici în materie de reglementări privind ambalajele durabile.
1.18Comisia Europeană este invitată să organizeze un dialog cu Comitetul Economic și Social European cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în prezentul aviz și să facă schimb de opinii cu privire la posibilitățile de cooperare în ceea ce privește măsurile de monitorizare adecvate.
2.Contextul ecosistemului ambalajelor și cadrul de reglementare
2.1Industria ambalajelor deservește o largă varietate de scopuri prezente în viața noastră de zi cu zi: protecția produselor, promovarea lor și furnizarea de informații cu privire la ele, conveniența, utilizarea, manipularea produselor și reducerea deșeurilor. Ambalajele, care reprezintă o infrastructură societală și de afaceri esențială, au permis bunăstarea societății și comerțul și reprezintă un factor necesar pentru sprijinirea redresării și stimularea creșterii economice durabile.
2.2Industria ambalajelor operează în cadrul unui ecosistem din ce în ce mai complex, care constă în numeroși actori, de la producătorii materiilor prime utilizate în ambalare, la distribuitorii cu amănuntul care vând produsele ambalate, lucrătorii din sector, consumatori, întreprinderi și autorități publice care gestionează sfârșitul ciclului de viață al deșeurilor de ambalaje.
2.3Industria UE a ambalajelor este a doua cea mai mare din lume și include producătorii și utilizatorii de produse de ambalare din sticlă, metale feroase și aluminiu, plastic, lemn și hârtie; ea numără peste 6,5 milioane de angajați în Europa
. Se preconizează că piața europeană a ambalajelor de comercializare va înregistra o rată anuală compusă de creștere (RACC) de 4 % în perioada de previziune 2021-2026. Inovarea tehnologică, cerințele în materie de durabilitate și condițiile economice favorabile se numără printre motivele creșterii remarcabile prevăzute în ceea ce privește ambalajele de comercializare.
2.4Pactul verde european (Comisia Europeană, 2019) stabilește alături de obiectivul general de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și obiective politice importante menite să asigure progrese suplimentare în tranziția durabilă a lanțului valoric al ambalajelor; printre acestea se numără:
·până în 2030, asigurarea faptului că toate ambalajele de pe piața UE sunt reutilizabile sau reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic;
·definirea de măsuri menite să reducă deșeurile de ambalaje;
·promovarea unei piețe unice solide pentru materiile prime secundare, pentru a crește gradul de reciclare.
2.5Aceste obiective globale sunt detaliate pe larg în
Planul de acțiune pentru o economie circulară 2.0
, care prevede revizuirea
Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje
(PPWD). Aceasta din urmă, care a intrat în vigoare în 1994, se află în centrul actualului cadru de reglementare. În prezent, Comisia revizuiește această directivă – a se vedea
consultarea
respectivă și
evaluarea impactului
aferentă – cu intenția generală de a reduce deșeurile de ambalaje și de a înlocui fluxurile liniare de produse și materiale (și anume, producție –> utilizare –> deșeuri) cu fluxuri circulare.
3.Promovarea economiei circulare
3.1Sectorul ambalajelor este esențial pentru tranziția Europei către o economie circulară, având în vedere capacitatea sa de reciclare a materialelor. Tot mai multe materiale pentru ambalat sunt reciclate ori sunt produse la rândul lor tot din materiale reciclate, provenite de la alte industrii prelucrătoare. În același timp, ele pot închide bucla economiei circulare, împiedicând exportul deșeurilor dubioase și interzicând accesul pe piețele europene al importatorilor de ambalaje care nu respectă cele mai bune practici în materie de mediu. Problema concurenței neloiale din partea întreprinderilor din afara UE rămâne una majoră, în special pentru IMM-uri, care ar fi primele afectate pe piață.
3.2În acord cu Planul de acțiune pentru o economie circulară 2.0, toate ambalajele ar trebui să fie reutilizate sau reciclate până în 2030. Ca atare, toate materialele pentru ambalat ar trebui valorificate în eforturile către obiectivele economiei circulare, cu o atenție specială acordată proiectării ecologice, tehnologiilor de reciclare existente, atât consacrate, cât și recente, și consolidării măsurilor de combatere a dispersiei ambalajelor în mediul înconjurător. Populația în continuă creștere, asociată cu creșterea consumului pe cap de locuitor, pune o presiune tot mai mare pe resursele existente.
3.3Ambalajele din fibre și cele bazate pe alte materiale naturale pot sprijini o creștere decuplată de utilizarea resurselor. Ele sunt realizate din materii prime regenerabile, fiind totodată durabile, atractive, reciclabile și biodegradabile. Studii recente au indicat că ambalajele pe bază de fibre pot fi reciclate de peste 25 de ori, demonstrând că sunt o componentă esențială a economiei circulare.
3.4În mod similar, aluminiul și oțelul, ca materiale excepționale, cu caracter permanent, pot aduce și ele o contribuție decisivă în ceea ce privește sprijinirea economiei circulare. Prin reciclarea multiplă, produsele și ambalajele realizate din materiale permanente precum metale sau sticla, sunt menținute în circuitul materialelor și pot deveni resurse pentru alte produse și ambalaje.
3.5Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a sprijini adoptarea polimerilor bazați pe bioproduse pentru că doar foarte puține state membre sunt dispuse să sprijine infrastructura necesară pentru colectarea și compostarea ambalajelor compostabile. În ceea ce privește materialele plastice, este necesar să se sprijine proiectele și investițiile în tehnologii inovatoare emergente, cum ar fi reciclarea materialelor plastice de tip mecanic sau chimic, garantându-se, în același timp, că ele reduc impactul global asupra mediului din perspectiva ciclului de viață.
3.6Modul în care consumatorii se raportează la ambalaje și interacționează cu acestea este, de asemenea, în schimbare. Potrivit studiului privind modul în care consumatorii europeni percep ambalajele (European Consumer Packaging Perceptions Study), realizat în mod independent de Perspectus Global și solicitat de Pro Carton în 2021, aproximativ două treimi dintre respondenți afirmă că au schimbat produsele pe care le cumpără din cauza îngrijorărilor legate de ambalaje, iar un număr și mai mare dintre ei ar fi pregătiți să plătească mai mult pentru ambalaje mai ecologice. Aceste tendințe pot fi consolidate în continuare prin campanii de sensibilizare și de informare.
3.7Există un potențial semnificativ de creștere a colectării materialelor de ambalare, a sortării și a reciclării în Europa. În același timp, ambalajele durabile pot duce la prejudicii semnificative pentru mediu, dacă nu sunt colectate, eliminate sau reciclate în mod corect. Deși este esențial ca industria ambalajelor să fie orientată către practici mai durabile, autoritățile publice, entitățile de gestionare a deșeurilor, organizațiile societății civile și consumatorii ar trebui, de asemenea, să fie direct implicați în creșterea eficienței colectării, reutilizării și reciclării deșeurilor. Acest aspect trebuie să fie puternic promovat în legislația viitoare și în politicile publice pentru a atinge obiectivele UE în materie de reciclare pentru toate materialele de ambalare, inclusiv pentru a ajuta la reducerea emisiilor de CO2, contribuind astfel la agenda UE privind tranziția verde.
3.8Multe dintre ajustările necesare vor fi facilitate de digitalizare. Tehnologiile digitale oferă posibilitatea unor progrese transformatoare în industria ambalajelor, întrucât trasabilitatea, conveniența și detectarea manipulării produselor pot fi optimizate. Prin digitalizare, acestea pot îmbunătăți deopotrivă performanța operațională, oferind capacitatea de a-i deservi mai bine pe consumatori și contribuind la o proiectare care vizează circularitatea printr-o ambalare inteligentă, axată pe durabilitate. În plus, ambalarea inteligentă facilitează reciclarea, permițând un acces mai ușor la informațiile privind materiile prime utilizate în ambalaje.
4.Observații generale
4.1Durabilitatea trebuie să continue să fie una dintre principalele priorități ale industriilor ambalajelor din UE. În acord cu cerințele noului Plan de acțiune pentru o economie circulară, industria ambalajelor ar trebui să adopte inițiative la nivelul întregului ciclu de viață al produselor.
4.2Prin urmare, politicile cu impact asupra cadrului legislativ în care funcționează industria ambalajelor, inclusiv normele privind deșeurile de ambalaje, au un efect major asupra tuturor industriilor și activităților sociale care recurg la ambalare. De exemplu, ambalajele produselor alimentare asigură siguranța și protecția produselor, fac ca alimentele să rămână comestibile un timp mai îndelungat, reduc la minimum risipa alimentară și joacă un rol esențial în promovarea și menținerea accesului la produse alimentare la prețuri accesibile, pentru toți consumatorii.
4.3În contextul provocărilor societale actuale, toate părțile interesate ar trebui să găsească împreună soluții inovatoare prin care să crească durabilitatea industriei ambalajelor, dat fiind că ambalajele circulare joacă un rol crucial în protejarea planetei. Toți actorii sociali trebuie să stabilească un dialog clar care să respecte propriile roluri și competențe în realizarea obiectivelor de mai sus.
4.4Este fundamental ca, la nivel intern, piețele unice ale UE să asigure aplicabilitatea și respectarea în egală măsură a cerințelor de reglementare ale durabilității pe întregul teritoriu al UE, evitând fragmentarea și barierele tehnice interne. Normele UE privind ambalajele și produsele ambalate ar trebui concepute în conformitate cu principiile pieței unice și trebuie să sprijine o punere în aplicare armonizată a acestora în întreaga UE. Aceasta necesită consacrarea principiilor centrale, a obiectivelor și a unor definiții clare în textul legislației și în actele sale de punere în aplicare, prevenind astfel din start apariția unor măsuri naționale divergente. Implicațiile pentru piața unică a oricăror măsuri naționale nu ar trebui să cuprindă introducerea de restricții în ceea ce privește libera circulație a ambalajelor și a produselor ambalate care să fie disproporționate și/sau inutile din punctul de vedere al protecției mediului sau care riscă să genereze denaturări ale concurenței pe piața UE.
4.5Contribuția ambalajelor la durabilitatea economică, de mediu și socială este esențială. Luarea în considerare doar a ambalajelor poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra cadrului de reglementare. În realitate, produsele necesită resurse mult mai semnificative și au o valoare inerentă mult mai mare decât ambalajele utilizate pentru a le proteja. Astfel, pierderile de produse din cauza unor ambalaje necorespunzătoare pot produce efecte adverse mult mai mari pentru mediu. De exemplu, în industria alimentară, 30 % din toate produsele alimentare de la nivel mondial sunt pierdute sau risipite de-a lungul lanțului de aprovizionare; optimizarea ambalării poate fi una dintre soluțiile necesare pentru reducerea acestui procent. Pierderile și risipa de alimente – de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și de către consumatori – reprezintă aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la produsele alimentare, adică 6 % din emisiile totale de la nivel mondial.
4.6Sprijinirea industriei europene a ambalajelor este importantă din multe motive. De exemplu, deși există o legislație pentru a garanta respectarea standardelor de mediu de către materialele pentru ambalat, întreprinderile europene din sectorul ambalajelor hotărăsc și pe bază voluntară să urmeze o serie de orientări, precum sistemul de certificare FSC pentru ambalajele din hârtie, carton sau lemn, pentru a reduce emisiile și a promova cele mai bune practici în materie de mediu. Chiar dacă au obligația de a respecta legislația europeană, concurenții din afara Europei ar putea să nu se conformeze acestor coduri voluntare sau standardelor urmate de întreprinderile europene.
Sectorul ambalajelor are nevoie de forță de muncă înalt calificată și ar trebui să devină mai atractiv pentru tânăra generație. Sectorul trebuie să depună eforturi pentru a îmbunătăți în permanență condițiile de muncă, creând totodată opțiuni de formare și axându-se pe motivarea specialiștilor înalt calificați și a celor din domeniul digital pentru a se alătura industriei.
4.7Prin urmare, formarea lucrătorilor din sector, precum și o actualizare constantă a procesului de diligență necesară sunt esențiale pentru industria ambalajelor și ar trebui promovate.
4.8Dubla tranziție, care va prezenta interes pentru economia UE în anul următor, va fi, prin urmare, o prioritate centrală și în sectorul ambalajelor. În acest sens, Mecanismul pentru o tranziție justă ar trebui să fie luat în considerare în noua redefinire a cadrului de reglementare, pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.
5.Observații specifice
5.1Optimizarea proiectării ambalajelor contribuie la prevenirea și reducerea deșeurilor de ambalaje.
Proiectarea ambalajelor este importantă pentru definirea performanței lor de mediu pe durata ciclului de viață al produsului. Ambalajele bine proiectate, care se bazează pe materii prime obținute în mod responsabil și care sunt produse în mod eficient, sunt utilizate în mod corespunzător și reciclate în mod eficace oferă numeroase beneficii, reducând prejudiciile aduse produselor, extinzându-le durata de viață utilă, facilitând depozitarea, transportul și distribuția lor în mod eficace, oferind acces în condiții de siguranță și conveniență la produse, fiind atractive și comunicând informații vitale consumatorilor. Prin urmare, ambalajele nu pot fi luate în considerare separat de produsele la care se referă, întrucât materialele, formatul și designul lor sunt inextricabil legate de funcționalitățile pe care ambalajele trebuie să le acopere pentru fiecare produs specific. Cu toate acestea, deși este recunoscut faptul că funcționalitatea ambalajelor este esențială, este clar că ar trebui dezvoltate ambalaje care permit economisirea de resurse și care sunt durabile, în conformitate cu principiile proiectării ecologice. Aceasta implică:
·reducerea la minimum a materiilor prime utilizate;
·maximizarea utilizării de materiale reciclabile și reciclate (respectând totodată cerințele legale);
·creșterea eficienței proceselor de producție;
·optimizarea gestionării logistice;
·creșterea sensibilizării privind valoarea și posibilitatea de reutilizare a ambalajelor;
·îmbunătățirea colectării, tratării și reciclării ambalajelor.
Este esențial să se țină seama atât de durabilitatea, cât și de funcționalitatea ambalajelor.
Independent de tipul de ambalaje utilizate, excesul de ambalare ar trebui evitat întotdeauna, în special în ce privește comerțul electronic și produsele livrate la domiciliu, unde raportul dintre ambalaje și produse este de 1:1. În acest sens, ar trebui să se acorde atenție și cercetării și soluțiilor inovatoare care ar reduce sarcina de mediu a ambalajelor bunurilor livrate.
5.2Sunt necesare măsuri de politică bazate pe dovezi pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru mediu.
Provocările legate de schimbările climatice oferă Europei oportunitatea de a construi o bază industrială durabilă și orientată către viitor. În ceea ce privește ambalajele, toate viitoarele inițiative politice ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice și pe o înțelegere solidă a impactului lor real asupra mediului. Este util din punct de vedere strategic să se sprijine utilizarea metodologiei de evaluare a ciclului de viață (ECV), ca instrument de evaluare a impactului produselor asupra mediului pe întreaga durată a ciclului lor de viață.
5.3Materialele pentru ambalat complet reciclabile și regenerabile încurajează dezvoltarea unei economii circulare.
Pe viitor, legislația și acțiunile UE ar trebui să sprijine cererea de materiale regenerabile și reciclabile de înaltă calitate, ceea ce stimulează investițiile suplimentare în inovarea în materie de ambalaje. Mai precis, legislația și acțiunile UE nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe ambalajele propriu-zise, ci pe întregul lanț de producție, de exemplu, pe originea și modul de prelucrare a materialelor, pe resursele și energia necesare în procesul de producție și pe ușurința cu care materialul/produsul poate fi și este în realitate reciclat. UE ar trebui să sporească disponibilitatea și calitatea materialelor reciclate, punând accentul și pe capacitatea unui material de a-și păstra proprietățile inerente după reciclare și de a înlocui materiile prime principale în utilizările viitoare.
5.4Armonizarea sistemelor locale de colectare și reciclare este esențială pentru atingerea obiectivelor privind reciclarea ambalajelor.
UE are ca obiectiv creșterea ratelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje, dar atingerea acestuia va depinde și de modul în care autoritățile locale cresc și îmbunătățesc nivelul de colectare.
În ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale, ratele variază considerabil la nivelul Uniunii Europene și chiar și în țările cu rate de reciclare similare, normele și metodele de colectare variază în mod semnificativ. Este necesară o mai mare armonizare a normelor privind materialele reciclate și a sistemelor de colectare care sunt utilizate la nivel local în statele membre și, de asemenea, este nevoie de criterii armonizate pentru modularea taxelor asociate răspunderii extinse a producătorilor și, în ultimă instanță, pentru etichetarea ambalajelor reciclabile.
De asemenea, este esențial să se evalueze obiective specifice în materie de colectare și reciclare pentru anumite categorii de produse, cum ar fi ambalajele pentru serviciile de alimentație, atât pentru consumul la fața locului, cât și pentru vânzarea la pachet. Prin definirea unor obiective clare în materie de colectare și reciclare pentru comerțul cu amănuntul, structurile de primire turistică, alimentația publică etc., precum și pentru autoritățile locale, deșeurile de ambalaje pot fi reduse, crescând astfel rata de reciclare.
5.5Sistemul-depozit (DRS)
DRS poate, într-adevăr, să stimuleze reciclarea și să asigure eficiența colectării pentru întreprinderi, permițând o reducere masivă a aruncării de gunoaie pe domeniul public, în special pentru anumite tipuri de consum, cum ar fi băuturile vândute în sticle și în recipiente din plastic și metal.
5.6Îmbunătățirea calității colectării ambalajelor consolidează durabilitatea industriei de reciclare
Pentru a sprijini autoritățile locale, este esențial să se elaboreze orientări clare privind reciclarea și materiale informative specifice, în consultare cu industria de reciclare, privind modul în care materialele reciclabile ar trebui separate în mod eficace și prezentate de către gospodării în vederea colectării.
Bruxelles, 11 martie 2022
Pietro Francesco DE LOTTO
Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale
_____________