|
AVIZ
|
|
Comitetul Economic și Social European
|
|
Reducerea la minimum a riscului de defrișare și de degradare a pădurilor
asociat produselor introduse pe piața UE
|
|
_____________
|
|
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului
privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii a anumitor produse de bază
și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor,
precum și exportul acestora din Uniune
și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010
COM(2021) 706 final – 2021/0366 (COD)]
|
|
|
|
NAT/832
|
|
|
|
Raportor: Arnold PUECH d'ALISSAC
Coraportor: Florian MARIN
|
|
Sesizare
|
Parlamentul European: 17/01/2022
Consiliu: 17/01/2022
|
|
Temei juridic
|
Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
|
|
Data adoptării în secțiune
|
09/02/2022
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
23/02/2022
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
567
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
225/3/2
|
1.Concluzii și recomandări
1.1Comitetul Economic și Social European salută propunerea de regulament a Comisiei. Inițiativa legislativă a Comisiei este oportună și extrem de relevantă.
1.2Deși înțelege că Comisia Europeană încearcă să găsească un echilibru între ușurința punerii în aplicare și eficiență, Comitetul consideră că domeniul de aplicare al regulamentului ar trebui extins:
-Regulamentul nu ar trebui să aibă ca obiect doar defrișările și degradarea pădurilor. Produsele și produsele de bază a căror producție a dus la distrugerea altor ecosisteme cu valoare de conservare ridicată (de exemplu, savanele, zonele umede, turbăriile, mangrovele sau zonele tampon riverane) ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unei interdicții care să împiedice introducerea lor pe piața europeană.
-Produsele de bază care prezintă riscuri importante pentru păduri, precum porumbul, zahărul și cauciucul, ar trebui incluse în domeniul de aplicare al regulamentului încă de la intrarea sa în vigoare. În plus, lista produselor derivate ar trebui extinsă, iar regulamentul ar trebui să includă produsele provenite de la animale hrănite cu produse de bază care prezintă riscuri pentru păduri, pentru a se evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon și concurența neloială.
-Regulamentul trebuie să abordeze, pe lângă defrișări și degradarea pădurilor, și alte aspecte sociale și de mediu foarte importante legate de producția produselor vizate. Acest lucru este cu atât mai important pentru aspectele legate de drepturile omului, de tratamentul echitabil al lucrătorilor și de drepturile lucrătorilor. Impunerea legalității doar în țara producătoare, astfel cum se prevede în propunere, nu este suficientă, din exact aceleași motive pentru care ea nu este suficientă pentru evitarea defrișărilor.
1.3Eficiența și eficacitatea legislației propuse depinde de prioritatea care i se acordă în statele membre și de capacitatea operațională a autorităților competente din fiecare stat membru. Prioritatea absolută trebuie să fie de a se garanta că statele membre desfășoară controale eficiente și eficace, că sunt alocate fondurile necesare pentru această inițiativă și că în toate statele membre există sistemele necesare înainte de intrarea în vigoare a regulamentului.
1.4În cazul multor produse de bază, Europa este de departe cel mai mare cumpărător. Pentru aceste produse de bază, efectul măsurilor europene izolate legate de cerere asupra defrișărilor riscă să fie limitat. Cooperarea politică și alinierea cu alte țări importatoare importante, în ceea ce privește inițiativele referitoare la influențarea cererii, ar trebui să constituie o prioritate de prim ordin.
1.5Îndeplinirea cerințelor europene în ceea ce privește documentația va constitui o provocare pentru țările și regiunile producătoare, inclusiv pentru fermieri și pentru micii agricultori. CESE consideră că costul regulamentului propus nu ar trebui transferat asupra micilor agricultori care abia reușesc să câștige un venit de subzistență.
Europa trebuie să colaboreze cu țările producătoare și să își ofere asistența și cooperarea în punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru satisfacerea cerințelor de la nivel european. Comisia ar trebui să recunoască rolul potențial al micilor agricultori, inclusiv al femeilor, ca agenți ai schimbării și ar trebui să asigure participarea efectivă, liberă, semnificativă și în cunoștință de cauză a micilor agricultori. Producătorilor din țările sărace ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se adapta.
Rolul certificării și impactul regulamentului propus asupra fermierilor, inclusiv a micilor agricultori și a comunităților locale, trebuie evaluate ex ante, iar concluziile acestor evaluări trebuie integrate în regulament înainte de intrarea sa în vigoare.
1.6Sancțiunile ar trebui să fie disuasive. În același timp, sancțiunile și toleranța zero nu ar trebui să ducă la evitarea riscurilor. Dacă cumpărătorii de pe piața europeană evită complet zonele în care riscul de defrișare nu este neglijabil, fermierii și micii agricultori din zonele îndepărtate riscă să fie lăsați în urmă. În plus, Europa riscă să piardă șansa de a sprijini trecerea la modele mai sustenabile de producție în domeniile în care acest aspect este cel mai relevant.
1.7Europa prezintă o deficiență structurală în materie de proteine, acoperită în prezent cu furaje de import bogate în proteine, unele dintre acestea provenind din regiuni care prezintă riscuri de defrișare.
Europa trebuie să-și mărească capacitatea de autoaprovizionare în ceea ce privește proteinele vegetale. Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte, de asemenea, o strategie specifică – legată de Orizont Europa și de Fondul pentru inovare al UE – pentru dezvoltarea unor noi surse de proteine, extinderea producției lor și asigurarea posibilității de le comercializa. Aceasta ar putea include procedee ecologice de biorafinare a ierburilor perene și producția pe scară largă de proteine cu ajutorul microalgelor hrănite cu metan.
1.8Scutirile pentru IMM-uri și simplificarea obligației de diligență în cadrul sistemului de analiză comparativă la nivel de țară nu ar trebui să creeze lacune care ar putea face ca regulamentul să devină ineficace. În același timp, regulamentul nu ar trebui să creeze sarcini și costuri administrative inutile. Comisia ar trebui să evalueze cu atenție dacă normele propuse privind geolocalizarea până la parcelele individuale în țările cu risc scăzut și anumite cerințe în materie de dovezi sunt proporționale sau necesare.
1.9CESE consideră că partenerii sociali și societatea civilă ar trebui să joace un rol concret în monitorizarea eficacității reducerii defrișărilor. Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor ar trebui să devină membri ai platformei multipartite a Comisiei Europene. Acestei platforme ar trebui să i se confere un rol central în supravegherea punerii în aplicare a legislației. Părților interesate din cadrul platformei ar trebui să li se acorde sprijin prin utilizarea datelor satelitare; ar trebui să se țină seama de proprietatea asupra datelor. Este nevoie de o abordare comună din partea statelor membre în ceea ce privește evaluarea sănătății și a stării pădurilor.
1.10Regulamentul trebuie să fie în conformitate cu acordurile încheiate de UE cu partenerii săi comerciali. Fiind atât principalul importator, cât și cel mai mare exportator, UE este extrem de interesată ca sistemul comercial internațional să funcționeze bine și să fie echitabil și durabil.‑
2.Context
2.1La 17 noiembrie 2021, Comisia Europeană și-a publicat propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor, precum și exportul acestora din Uniune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010.
2.2Inițiativa este menționată în Comunicarea Comisiei privind intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial, publicată în iulie 2019. Propunerea face parte din Pactul verde european, din Strategia UE privind biodiversitatea și din Strategia „De la fermă la consumator”. De asemenea, propunerea reflectă anumite elemente importante ale Rezoluției Parlamentului European din 22 octombrie 2020‑, conținând recomandări adresate Comisiei privind un cadru juridic al UE pentru stoparea și inversarea fenomenului defrișărilor de la nivel mondial imputabile UE.
2.3Obiectivul regulamentului este de a reduce defrișările și degradarea pădurilor provocate de consumul și producția de la nivelul UE. Se preconizează că, la rândul său, acest demers va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și declinul global al biodiversității. Inițiativa își propune să reducă la minimum consumul de produse provenite din lanțuri de aprovizionare asociate cu defrișările și degradarea pădurilor care au avut loc după 31 decembrie 2020 și să crească cererea UE de schimburi comerciale cu produse de bază și produse legale și care nu implică defrișări.
2.4Regulamentul propus stabilește definițiile noțiunilor de „pădure”, „defrișare”, „pădure plantată” și „plantație forestieră”, care se bazează pe definițiile FAO ale acestor termeni, dar cu unele modificări importante. Definiția „degradării pădurilor” se abate în mod substanțial de la definiția echivalentă a FAO. Produsele de bază și celelalte produse relevante pot fi introduse sau puse la dispoziție pe piața Uniunii sau pot fi exportate doar dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
·produsele sau produsele de bază nu implică defrișări;
·au fost produse în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție și
·fac obiectul unei declarații privind obligația de diligență.
2.5Produsele de bază și celelalte produse relevante – care fac obiectul regulamentului – sunt enumerate la articolul 1: carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier, soia și lemn. În plus, anexa 1 desemnează anumite „produse relevante” care conțin, au fost hrănite sau au fost obținute cu produse de bază relevante, cu trimitere la codul din Sistemul armonizat pentru fiecare produs.
Domeniul de aplicare al regulamentului a fost stabilit prin evaluarea parametrilor care i-ar permite să reducă cât mai eficient contribuția Uniunii la defrișările și la degradarea pădurilor imputabile anumitor produse de bază și altor produse, precum și a (in)capacității Comisiei de a investiga impactul potențial al aplicării regulamentului în cazul tuturor produsele derivate.
Lista produselor derivate enumerate la anexa I care fac obiectul regulamentului va fi revizuită cel târziu la doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Comisia poate adopta acte delegate pentru a include „produse relevante” suplimentare.
2.6Obligația de diligență pentru operatori include colectarea de informații, documente și date, precum și măsuri de evaluare a riscurilor și măsuri de atenuare a riscurilor. Informațiile necesare pentru îndeplinirea cerințelor regulamentului includ informații privind furnizorii, identificarea țării de producție și coordonatele de geolocalizare ale tuturor terenurilor pe care sunt produse produsele de bază și produsele relevante, precum și data și perioada de producție. IMM-urile care desfășoară activități comerciale vor fi supuse unor obligații de diligență mai puțin stricte.
2.7Sistemul bazat pe obligația de diligență se întemeiază pe rezultate și cuprinde obligația operatorilor de a se asigura că nu există niciun risc sau că există doar un „risc neglijabil” ca produsele de bază și produsele să nu fie legale și/sau să implice defrișări. În cazul în care operatorii nu își îndeplinesc această obligație, li se interzice să introducă pe piața UE produsele de bază și celelalte produse relevante sau să le exporte de pe piața UE.
2.8Propunerea de regulament introduce un sistem de analiză comparativă la nivel de țări, care îi va permite Comisiei să clasifice țările sau regiunile subnaționale în funcție de modelele de defrișare asociate produselor relevante vizate. Vor exista trei categorii: cu risc scăzut, cu risc standard și cu risc ridicat. Obligațiile operatorilor și ale autorităților statelor membre vor varia în funcție de nivelul de risc al țării sau regiunii de producție, cu o „procedură simplificată privind obligația de diligență” pentru țările sau regiunile cu risc scăzut și cerințe sporite în materie de control de către autoritățile competente în ce privește importurile din țări cu risc ridicat.
2.9Regulamentul include obligații pentru statele membre de a asigura controale eficace ale produselor de bază și produselor prin intermediul autorităților lor competente, inclusiv stabilirea unui plan în baza unei abordări bazate pe risc.‑ De asemenea, autoritățile competente trebuie să efectueze verificări la nivelul operatorilor. Statele membre trebuie să se asigure că autoritățile competente au atribuții și resurse adecvate pentru a-și îndeplini obligațiile.
2.10Avizul CESE privind propunerea de regulament urmărește să ofere o perspectivă a societății civile asupra regulamentului.
3.Observații generale
3.1Comitetul salută propunerea de regulament prezentată de Comisie. O mare parte a defrișărilor de la nivel mondial au legătură cu expansiunea terenurilor agricole și cu cererea de produse de bază precum carnea de vită, lemnul, uleiul de palmier și soia. UE este un consumator major de astfel de produse, care, în parte, sunt produse nesustenabil și duc la defrișări. Prin urmare, inițiativa legislativă a Comisiei este oportună și extrem de relevantă.
3.2Comitetul speră ca un regulament al UE să transmită un semnal puternic pieței și să ofere un stimulent puternic pentru lanțurile de aprovizionare în care UE este un cumpărător internațional major, pentru a transforma și a documenta producția care nu implică defrișări. De asemenea, normele comune ale UE vor asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă a UE.
3.3Pentru unele produse de bază, Europa este departe de a fi cel mai mare importator și are o capacitate mai mică de a influența organizarea și logistica lanțurilor de aprovizionare din țările producătoare. Ar trebui făcută o diferențiere clară între întreprinderile mici și cele mari în ceea ce privește defrișările. Marile întreprinderi au o influență uriașă în lanțul de aprovizionare.
Cooperarea politică și alinierea cu alte țări importatoare importante, în ceea ce privește inițiativele referitoare la creșterea cererii de produse care nu implică defrișări, ar trebui să constituie o prioritate majoră. Viitoarea COP-27 ar putea reprezenta șansa de a încheia un acord politic.
3.4Cooperarea cu țările producătoare este și mai importantă, pentru a le sprijini în abordarea principalelor cauze ale defrișărilor. Reducerea sărăciei, asigurarea și promovarea oportunităților de a avea acces la mijloace de subzistență decente și la un trai demn, inclusiv la locuri de muncă de calitate, și investițiile în dezvoltarea zonelor rurale vor avea un impact direct asupra defrișărilor. Reducerea defrișărilor trebuie să țină cont de importanța culturală a pădurilor, mai ales pentru comunitățile rurale și forestiere. În ceea ce privește extracția lemnului, UE ar trebui să încerce să contribuie la punerea în aplicare a gestionării durabile a pădurilor.
3.5În anumite țări, unele defrișări sunt cauzate de fermieri și de comunitățile rurale care se bazează pe lemn pentru combustibil și pentru încălzire sau care defrișează mici suprafețe de teren pentru agricultură și pășunat. Cu toate acestea, marea majoritate a defrișărilor este cauzată de transformarea pădurilor în scopul desfășurării de activități agricole comerciale. Regulamentul propus ar urma să nu se aplice cazurilor în care comunitățile locale defrișează pădurile pe care le dețin sau le ocupă pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, dacă aceste acțiuni nu au ca rezultat introducerea pe piața UE a produselor cultivate pe terenurile respective. Cu toate acestea, mecanismele de sprijin, inclusiv sprijinul financiar și cooperarea care implică aceste grupuri vor fi și ele importante pentru reducerea în continuare a defrișărilor. CESE consideră că costul prezentului regulament nu ar trebui transferat asupra micilor agricultori – indiferent dacă produsele lor sunt exportate sau nu – care abia reușesc să câștige un venit de subzistență.
3.6Eliminarea practicilor incriminate – în special a practicilor desfășurate pe scară largă sau a practicilor unui mare număr de operatori mici și mijlocii în cazul în care pădurea este tăiată în scopuri agricole comerciale sau în alte scopuri industriale (cum ar fi mineritul, exploatarea resurselor naturale sau pentru a construi infrastructura aferentă) ar trebui să fie o prioritate. Este importantă îmbunătățirea conștientizării în UE și în țările producătoare în ceea ce privește rolul și importanța pădurilor în combaterea schimbărilor climatice și în sechestrarea carbonului: ar trebui asigurat sprijin financiar din partea UE în acest scop. Este nevoie de un transfer de bune practici, de construirea unor punți tematice și de înființarea unor ghișee unice pe platforme online în întreaga lume. Educația, formarea și o forță de muncă calificată sunt esențiale pentru reducerea pe termen lung a defrișărilor. În loc să se acapareze mai multe terenuri pentru agricultură, ar fi de dorit să se recurgă la programele de asistență tehnică menite să contribuie la creșterea productivității.
3.7CESE solicită un mecanism urgent de răspuns pentru sprijinirea persoanelor și a societății civile care protejează pădurile din UE și din afara acesteia. Protecția pădurilor și a mediului, alunecările de teren și habitatele comportă riscuri ridicate pentru comunitățile locale și indigene atât din afara UE, cât și din unele state membre, pentru protecția și apărarea cărora unii dintre membrii lor plătesc cu viața.
3.8Marea majoritate a fermierilor și a micilor agricultori nu se implică în practici ilegale sau în defrișări și tot mai mulți fermieri și mici agricultori colaborează cu omologii lor de la nivel local, european și internațional pentru documentarea practicilor responsabile în cadrul sistemelor de certificare sau al inițiativelor peisagistice.
Aceste persoane nu ar trebui lăsate în urmă. Europa trebuie să colaboreze cu țările producătoare și să își ofere cooperarea în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a îndeplini cerințele de trasabilitate propuse în cadrul lanțului de aprovizionare și pentru a dezvolta sisteme naționale de trasabilitate a produselor de bază, acolo unde aceste sisteme nu există încă. Țărilor producătoare ar trebui să li se acorde timpul necesar pentru adaptare.
3.9Regulamentul propus nu ar trebui să conducă doar la ecologizarea lanțurilor de aprovizionare ale UE, în timp ce cauzele subiacente ale defrișărilor rămân neabordate. O posibilă consecință a legislației propuse este că unii operatori europeni pot alege să se aprovizioneze cu produse/produse de bază din țări „mai sigure” (acolo unde este posibil) pentru a evita riscurile de defrișare sau de ilegalitate. Dacă vor proceda astfel, volumul comerțului UE cu produse de bază care prezintă riscuri pentru păduri în țările cu risc deosebit de ridicat ar putea scădea, ceea ce ar putea reduce posibilitățile UE de a influența guvernanța în domeniul forestier în țările respective. Dacă cumpărătorii pentru piața europeană evită complet zonele în care riscul de defrișare nu este neglijabil, Europa va trebui să încerce să nu piardă ocazia de a sprijini trecerea la modele mai sustenabile de producție în domeniile în care acest aspect este cel mai relevant.
3.10Obligațiile prevăzute în regulament ar trebui extinse, pentru a acoperi și sectorul financiar. Acest lucru este necesar pentru a garanta că serviciile financiare și investițiile asociate cu producția, prelucrarea, comercializarea sau introducerea pe piață a produselor de bază și a produselor relevante nu sunt legate de defrișări, de degradarea pădurilor sau de încălcarea legislației naționale și a standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului.
3.11Pactul verde european, politica agricolă comună și strategia „De la fermă la consumator” ar putea determina scăderea producției agricole din UE în viitor. Cu toate acestea, ecologizarea Europei nu ar trebui să ducă la externalizarea impactului producției asupra mediului. Europa trebuie să investească într-o producție agricolă care să poată continua în același ritm, chiar să progreseze, devenind totodată mai verde și mai sustenabilă. Zona neproductivă din PAC pentru 2023 va mări necesarul de producție din lume și va crește riscul de defrișare.
3.12Europa prezintă o deficiență structurală de proteine, acoperită în prezent cu furaje de import bogate în proteine, unele dintre acestea provenind din regiuni care prezintă riscuri de defrișare.
Creșterea populației mondiale și a clasei de mijloc la nivel global înseamnă că cererea la nivel global va crește și mai mult. Europa trebuie nu doar să-și mărească capacitatea de autoaprovizionare în ceea ce privește proteinele vegetale și proteinele pentru furaje, ci și să investească în tehnologii care ne vor permite să producem o cantitate sporită de proteine fără a ocupa mai multe terenuri pentru producție.
UE ar trebui să dezvolte o strategie specifică – eventual legată de Orizont Europa și de Fondul pentru inovare al UE – pentru creșterea producției și asigurarea posibilității de comercializare a unor noi surse alternative de proteine. Aceasta ar putea include biorafinarea ierburilor perene și producția pe scară largă a proteinelor cu ajutorul microalgelor hrănite cu metan.
3.13Sectorul agricol din Europa se confruntă cu creșteri rapide ale prețurilor la resurse, care vor duce, cel mai probabil, la creșterea prețurilor la alimente. În plus, prețurile la energie sunt mari în prezent și afectează bugetele cetățenilor europeni. Ar trebui să se aleagă cu grijă măsurile și termenele pentru punerea în aplicare a regulamentului, astfel încât lanțurile de aprovizionare să aibă timp să se adapteze, pentru a evita creșterile bruște de prețuri.
3.14Se preconizează că cererea de produse care prezintă riscuri pentru păduri va crește, odată cu creșterea la nivel mondial a populației totale și a clasei de mijloc. Consumatorii ar trebui să fie informați cu privire la importanța modelelor de consum durabile, sănătoase și echilibrate, astfel cum se indică în avizul NAT/755.
3.15Regulamentul trebuie să fie în conformitate cu acordurile încheiate de UE cu partenerii săi comerciali. Fiind atât principalul importator, cât și primul exportator, UE este extrem de interesată ca sistemul comercial internațional să funcționeze bine și să fie echitabil și durabil. Din motive ce țin de gestiunea economică, respectarea cerințelor pentru produsele care intră sub incidența prezentului regulament ar trebui verificată atunci când acestea sunt introduse în UE. Odată ce au fost autorizate, produsele ar trebui să poată circula liber pe teritoriul UE, fără a fi nevoie de controale suplimentare.
4.Observații specifice
4.1Alte ecosisteme, precum savanele, zonele umede, turbăriile, mangrovele sau zonele tampon riverane, prezintă o valoare de conservare ridicată, iar multe dintre ele sunt expuse riscului de degradare. Aceste zone de conservare cu o valoare ridicată ar trebui să fie incluse în regulament. UE și statele membre ar trebui să ia în considerare protejarea pădurilor primare, incluzându‑le în zonele de protecție ale UNESCO.
4.2Anumite produse de bază care prezintă riscuri importante pentru păduri, precum porumbul, zahărul și cauciucul, lipsesc din domeniul de aplicare al regulamentului. Lista produselor derivate este limitată doar la câteva, ceea ce reduce impactul regulamentului. Pentru a-i asigura eficacitatea, toate produsele legate de defrișări, degradarea pădurilor și pierderea zonelor de conservare cu valoare ridicată trebuie să intre în domeniul de aplicare al regulamentului. Trebuie să se acorde o atenție deosebită cauciucului, porumbului, bananelor, trestiei de zahăr și tuturor tipurilor de carne provenită de la animale hrănite cu soia (precum carnea de porc și carnea de pasăre). CESE solicită ferm să se realizeze un inventar al masei lemnoase la nivelul UE. Această problemă ar trebui soluționată în viitorul apropiat. Definițiile-cheie din prezentul regulament (de exemplu, „care nu implică defrișări” sau „degradarea pădurilor”) ar trebui să fie în conformitate cu definițiile FAO. Definițiile adaptate sau definițiile care se bazează doar parțial pe definițiile FAO, creează o marjă de interpretare și, prin urmare, ar putea duce la incertitudine juridică pentru operatorii economici.
4.3Punerea în aplicare a regulamentului va fi răspunderea autorităților competente ale statelor membre. Astfel, eficiența legislației propuse depinde de prioritatea care i se acordă și de capacitatea operațională a autorităților publice din fiecare stat membru. Asigurarea alocării fondurilor necesare și instituirea sistemelor necesare în toate statele membre trebuie să fie o prioritate absolută. Sunt importante investițiile dedicate în infrastructura IT, resursele umane și o mai mare capacitate operațională a autorităților publice din fiecare stat membru, în vederea unei monitorizări eficace și adecvate, a stabilirii unor criterii de referință și a evaluării riscurilor. În această privință ar trebui să se recurgă la inteligența artificială. Entitățile cărora li se aplică regulamentul ar trebui să pună în aplicare un sistem de monitorizare transparent (inclusiv publicarea rapoartelor privind obligația de diligență într-o formă care să nu compromită informațiile comerciale confidențiale). Data-limită trebuie să fie o dată din trecut, pentru a nu se încuraja continuarea defrișărilor.
4.4Regulamentul pune accentul pe defrișări și pe degradarea pădurilor asociate cu producția și consumul, în Europa, a unei serii de produse de bază și produse. Cu toate acestea, el nu abordează alte aspecte sociale și de mediu foarte importante legate de producția produselor vizate. De exemplu, abordarea aleasă în ceea ce privește protecția drepturilor omului se bazează exclusiv pe legile aplicabile în temeiul cadrelor juridice naționale. Persistă însă lacune substanțiale în ceea ce privește protejarea drepturilor funciare ale popoarelor indigene și ale comunităților locale, precum și alte standarde internaționale din domeniul drepturilor omului.
Comitetul încurajează Comisia să ia în considerare completarea propunerii sale cu orientări privind îndeplinirea obligației de diligență și evaluarea riscurilor legate de lanțurile de aprovizionare din fiecare sector al produselor de bază. Orientările ar trebui să includă sursele potențiale de informații pe care operatorii responsabili relevanți le-ar putea consulta, cum ar fi sistemele de certificare care îndeplinesc anumite standarde minime. Scopul ar trebui să fie stabilirea unui sistem coerent pentru lanțuri de aprovizionare responsabile și fără defrișări, valorificând unele dintre activitățile importante întreprinse la nivelul mai multor sisteme de certificare existente.
4.5În termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va efectua o evaluare a impactului asupra fermierilor, în special asupra micilor agricultori, a populațiilor indigene și a comunităților locale, precum și o evaluare a eventualei necesități de a se acorda un sprijin suplimentar. Propunerea prevede, de asemenea, o evaluare a necesității și fezabilității unor instrumente suplimentare de facilitare a comerțului pentru a sprijini realizarea obiectivelor regulamentului prin recunoașterea sistemelor de certificare.
Cu toate acestea, Comitetul consideră că rolul certificării și impactul asupra agricultorilor, inclusiv a micilor agricultori și a comunităților locale, sunt esențiale pentru funcționarea regulamentului propus și pentru impactul pe care îl generează, în mod intenționat sau neintenționat. Acestea trebuie să facă obiectul unor evaluări ex ante, iar concluziile care rezultă din aceste evaluări trebuie integrate în regulament înainte de intrarea sa în vigoare.
4.6Scutirile pentru IMM-uri și simplificarea obligației de diligență în cadrul sistemului de analiză comparativă la nivel de țară nu ar trebui să creeze lacune care ar putea face ca regulamentul să devină ineficace. În același timp, regulamentul nu ar trebui să creeze sarcini și costuri administrative inutile. Înființarea unei „Agenții publice de rating a UE” pentru drepturile omului și drepturile de mediu în mediul de afaceri poate ajuta IMM-urile să își îndeplinească obligațiile. Comisia ar trebui să evalueze cu atenție dacă normele propuse privind geolocalizarea, până la parcelele individuale, și cerințele în materie de dovezi în țările cu risc scăzut, sunt proporționale sau necesare. Unele cerințe din UE nu numai că ar duce la conflicte legate de principiul subsidiarității în statele membre, ci, mai presus de toate, ar impune o sarcină disproporționată asupra micilor producători care realizează o parte semnificativă a ofertei în UE. Din motive de transparență, criteriile exacte ale clasificării trebuie făcute publice. Micii proprietari de păduri din UE și din afara acesteia trebuie sprijiniți pentru a îmbunătăți gestionarea durabilă a pădurilor, pentru a avea acces la o finanțare durabilă și pentru a oferi produse forestiere durabile.
4.7Articolele 22 și 24 includ dispoziții privind retragerea de pe piață și eventuala distrugere a produselor de bază sau a produselor care nu respectă regulamentul. În cele mai multe cazuri, aceste dispoziții ar intra în conflict cu alte principii și obiective de politică importante ale UE, inclusiv în ceea ce privește risipa alimentară. Prin urmare, CESE recomandă Comisiei să reconsidere aceste dispoziții pentru a evita distrugerea unor resurse valoroase. În conformitate cu proiectul de regulament (articolul 3), lemnul provenit din defrișarea legală (autorizată) a pădurilor în scopul creării de terenuri agricole nu ar trebui introdus pe piață. Ar fi oportun să se clarifice faptul că lemnul provenit din anumite procese de defrișare autorizate, pentru care a fost constatată o necesitate socială de schimbare a destinației terenurilor, nu face în mod automat obiectul interdicției de comercializare. Astfel de dispoziții ar trebui să se bazeze pe dispoziții cunoscute din legislația forestieră a multor state membre, în care conversia este permisă în circumstanțe excepționale, pe baza unor criterii precum ratele de împădurire, gestionarea pădurilor și compensarea prin plantarea nouă.
4.8CESE consideră că este nevoie de o abordare comună a statelor membre, bazată pe orientări ale UE privind sancțiunile financiare sau nefinanciare, pe lângă sancțiuni penale pentru cele mai grave încălcări ale legii. De asemenea, trebuie stabilite și promovate criterii transparente pentru stabilirea sancțiunilor. Pe lângă amenzi și sancțiuni administrative, regulamentul ar trebui să prevadă că operatorii pot fi considerați răspunzători în temeiul legislației naționale pentru nerespectarea dispozițiilor regulamentului.
4.9Noțiunea de legalitate menționată în documentele Comisiei este prea permisivă pentru a remedia situația drepturilor omului. CESE consideră că sunt necesare instrumente mai puternice în această legislație, cum ar fi răspunderea civilă și asigurarea. Importurile din UE ar trebui să includă criterii de verificare privind condițiile de muncă, libertatea de asociere și tratamentul echitabil al lucrătorilor. Pe lângă criteriile privind gestionarea durabilă a pădurilor și defrișarea, trebuie luate în considerare drepturile lucrătorilor, sănătatea și siguranța, dimensiunea de gen, previzibilitatea carierelor, accesul la un sistem de pensii echitabil și locuri de muncă de calitate pentru lucrătorii din industria lemnului, pentru persoanele din comunitățile forestiere și pentru populațiile indigene. Un regim funciar echitabil și accesul echitabil la terenuri ar trebui să fie prioritare. Drepturile omului recunoscute la nivel internațional ar trebui să facă parte din procedurile de diligență, cerințele privind introducerea pe piață și criteriile de evaluare comparativă, iar munca forțată și munca copiilor ar trebui monitorizate cu atenție și eliminate. Articolul 3 litera b) ar trebui, pe lângă legislația națională, să ia în considerare, de asemenea, clauzele sociale și criteriile privind drepturile omului relevante la nivel internațional, bazate pe convențiile fundamentale ale OIM, în special C169 – Convenția referitoare la populațiile indigene și tribale, 1989 (nr. 169) și C184 – Convenția privind siguranța și sănătatea în agricultură, 2001 (nr. 184) și alte instrumente internaționale privind drepturile omului. Acest lucru ar trebui să se reflecte, de asemenea, la articolul 10 alineatul (2) din propunere.
4.10CESE consideră că partenerii sociali și societatea civilă ar trebui să joace un rol concret în monitorizarea eficacității reducerii defrișărilor. Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor ar trebui să fie membri ai platformei multipartite UE-Comisie, căreia ar trebui să i se acorde un rol central în supravegherea punerii în aplicare a legislației. Ar trebui să se acorde sprijin părților interesate din cadrul platformei prin utilizarea datelor satelitare și ar trebui luată în considerare proprietatea asupra datelor. Este nevoie de o abordare comună din partea statelor membre în ceea ce privește evaluarea sănătății și a stării pădurilor.
Bruxelles, 23 februarie 2022
Christa SCHWENG
Președinta Comitetului Economic și Social European