NAT/843
„Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030
pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică
AVIZ
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor:
„Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030
pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică
[COM(2021) 550 final]
|
Date de contact
|
nat@eesc.europa.eu
|
|
Administratoare
|
Anna CAMERON
|
|
Data documentului
|
15/02/2022
|
Raportori: Cillian LOHAN și Stefano MALLIA
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 13/09/2021
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
|
|
Data adoptării în secțiune
|
09/02/2022
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
DD/MM/YYYY
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
…
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
…/…/…
|
1.Concluzii și recomandări
1.1În tranziția către o societate neutră din punct de vedere climatic, trebuie să punem în aplicare un model care să conducă la o economie prosperă. Dacă dorim ca UE să joace un rol de lider și să servească drept exemplu pentru restul lumii, ar trebui să ne propunem să definim modelul cel mai de succes – un model care să fie echitabil și durabil din punct de vedere economic, social și de mediu. Adoptarea unui model care nu conduce la o creștere bazată pe dezvoltarea durabilă nu ar face decât să ne izoleze pe scena internațională, deschizând calea pentru asumarea poziției de lider de către alți concurenți mondiali. Diplomația UE în domeniul climei va juca un rol important în promovarea abordării europene și în garantarea concurenței loiale între UE și continentele concurente.
1.2Atingerea obiectivelor revizuite pentru 2030, astfel cum se propune în pachetul „Pregătiți pentru 55”, va avea un impact inegal asupra sectoarelor, regiunilor, comunităților și oamenilor din întreaga Europă. Pentru a răspunde acestor preocupări, CESE recomandă Comisiei Europene să realizeze o cartografiere și o analiză detaliată a impactului pe care tranziția îl va avea asupra ocupării forței de muncă și a competențelor în diferitele țări, regiuni și sectoare, inclusiv asupra subcontractanților și asupra lanțurilor valorice din aval. Nu există o soluție universală, prin urmare, măsurile menite să impulsioneze tranziția vor trebui să fie adaptate pentru a reflecta diferitele realități din Europa, ținând seama de necesitatea unor condiții de concurență echitabile și de diferitele puncte de plecare ale statelor membre.
1.3Instituțiile UE ar trebui să elaboreze propuneri suplimentare mobiliza a mobiliza investiții publice și private masive la nivel european și național în scopul de a sprijini tranziția în acele sectoare și regiuni care vor trebui transformate radical pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În acest sens, CESE este ferm convins că dimensiunea și domeniul de aplicare ale Fondului pentru o tranziție justă ar trebui să crească în mod semnificativ, pentru a răspunde provocărilor aflate în joc.
1.4CESE solicită instituțiilor UE și statelor membre să propună un nou cadru de guvernanță, pentru a anticipa și a gestiona schimbările legate de tranziția verde în lumea muncii. De asemenea, Comitetul încurajează statele membre să creeze comisii tripartite pentru o tranziție justă pentru a permite autorităților regionale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile să participe la punerea în aplicare a planurilor naționale și regionale pentru o tranziție justă.
1.5CESE consideră că UE ar trebui să depună eforturi în vederea atingerii obiectivului neutralității climatice (zero emisii nete de gaze cu efect de seră), garantând în același timp competitivitatea și securitatea aprovizionării cu energie la costuri accesibile pentru întreprinderi și cetățeni. Asigurarea competitivității europene ar trebui să fie însoțită de garantarea faptului că concurenții UE aderă la cele mai înalte standarde sociale și de mediu. Consolidarea protecției împotriva relocării emisiilor de carbon prin importuri din țări terțe este esențială pentru a asigura integritatea mediului, precum și acceptarea socială a politicii UE în domeniul climei.
1.6Cadrul de reglementare al UE trebuie să garanteze că întreprinderile cele mai competitive din următoarele decenii vor fi pionierii în materie de modele de afaceri durabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, CESE este ferm convins că reglementările ar trebui să deschidă calea pentru dezvoltarea și introducerea pe piață a noilor tehnologii, incluzând măsuri axate pe cerere pentru a crea piețe-lider și a stimula consumul de produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, toate propunerile legislative prezentate în cadrul inițiativei „Pregătiți pentru 55” ar trebui să facă obiectul unei verificări a competitivității conform cu principiile obiectivelor de dezvoltare durabilă, astfel încât să se înțeleagă bine toate implicațiile asupra întreprinderilor.
1.7CESE este ferm convins că trebuie acordată o atenție deosebită sectoarelor economice în care există o participare puternică a MIMM. MIMM au potențialul de a accelera inovarea în materie de produse și soluții pentru decarbonizarea economiei europene.
1.8Interdependența dintre criza climatică și cea legată de biodiversitate face ca coerența politicilor să fie foarte necesară. Reducerea consumului de energie și materiale, în conformitate cu economia circulară, va veni în completarea noilor tehnologii. Strategiile sectoriale și modelele de finanțare ar trebui să reflecte inițiativa „Pregătiți pentru 55”, de exemplu, asigurându-se că proprietarii/gestionarii de terenuri/fermierii sunt compensați pentru stocarea naturală a carbonului în soluri și că se pune capăt subvențiilor dăunătoare mediului.
1.9Este esențial să se comunice în mod clar și onest costurile și beneficiile adoptării măsurilor drastice și ample necesare pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Aceste schimbări vor afecta toate sectoarele și regiunile, și este posibil ca beneficiile să nu fie resimțite imediat. Asigurarea unui sprijin larg va necesita un nivel fără precedent de înțelegere și implicare din partea tuturor membrilor societății.
2.Motivele elaborării prezentului aviz și structura sa
2.1Obiectivul prezentului aviz este de a oferi perspectiva globală a CESE cu privire la pachetul „Pregătiți pentru 55” propus de Comisie la 14 decembrie. Acesta subliniază necesitatea ca pachetul să asigure o tranziție justă din punct de vedere social, competitivă și verde. CESE va pune la dispoziție avize specifice pentru toate propunerile legislative relevante ale pachetului.
2.2CESE insistă că pachetul „Pregătiți pentru 55” trebuie să fie corelat cu Agenda 2030 a ONU și cu obiectivele de dezvoltare durabilă, în legătură cu care CESE și-a exprimat sprijinul în avize anterioare. ODD sunt deosebit de utile, deoarece sunt globale și acoperă nu doar tema stringentă a climei care stă la baza pachetului Comisiei, ci și alte obiective necesare din perspectiva sustenabilității economice și sociale, care trebuie îndeplinite pentru ca pachetul să fie realizat cu succes. Prin urmare, avizul de mai jos este prezentat în conformitate cu cele trei obiective majore ale ODD ale ONU.
3.Principii centrale – Opinii specifice ale CESE privind documentul Comisiei
O tranziție justă din punct de vedere social
3.1În rezoluția sa privind Conferința privind viitorul Europei, CESE a propus „o nouă narațiune privind Europa să lege trecutul îndepărtat și recent de prezentul continentului și care să ofere o viziune pentru viitor bazată pe cooperarea transfrontalieră care consolidează legăturile dintre cetățenii Europei, înrădăcinată în valori precum solidaritatea, justiția socială, cooperarea intergenerațională, egalitatea de gen, prosperitatea durabilă și tranziții ecologice și digitale echitabile. Este imperios necesar să mobilizăm sprijinul public pentru aceste valori, pentru a regândi modelele noastre de creștere și de guvernanță către durabilitate, pentru a construi o societate mai echitabilă și pentru a plasa organizațiile societății civile în centrul acestei reconstrucții și redresări”. CESE crede cu fermitate că o punere în aplicare bine concepută a pachetului „Pregătiți pentru 55” va contribui la concretizarea acestei noi narațiuni.
3.2De asemenea, CESE a afirmat că accentul trebuie plasat pe o redresare echitabilă și durabilă în urma crizelor provocate de pandemia de COVID-19, care deschide calea către o societate mai favorabilă incluziunii, generează o competitivitate pe termen lung și creează un mediu de colaborare, ținând seama pe deplin de crizele sociale, economice, democratice, demografice și climatice interconectate din statele membre ale UE, de necesitatea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și de schimbările structurale pe termen lung declanșate de pandemie. Obiectivul final al UE trebuie să fie consolidarea modelului nostru economic social de piață, care îmbină avantajele unei economii durabile și competitive cu politici sociale bine dezvoltate. În consecință, realizarea Pactului verde european – pe care CESE l-a salutat încă de la început – reprezintă calea de urmat. Pactul verde este noua strategie europeană de creștere, având în centrul său prosperitatea, durabilitatea și justiția socială. Realizarea unei tranziții juste către un mod de viață neutru din punct de vedere climatic, promovarea locurilor de muncă de calitate și promovarea antreprenoriatului și a inovării durabile, inclusiv a economiei circulare și a economiei sociale, vor fi esențiale pentru o Europă prosperă.
3.3Pachetul „Pregătiți pentru 55” reprezintă o contribuție preliminară pentru o economie europeană neutră climatic până în 2050. O astfel de tranziție va necesita o reevaluare amănunțită a modului în care trăim, lucrăm și ne comportăm. Având în vedere că nu există o soluție universală, măsurile de stimulare a tranziției vor trebui adaptate pentru a reflecta diferitele realități din întreaga Europă, ținând seama de nevoia unor condiții de concurență echitabile și de diferitele puncte de plecare ale statelor membre.
3.4Atingerea obiectivelor revizuite pentru 2030, astfel cum se propune în pachetul „Pregătiți pentru 55”, va avea un impact inegal asupra sectoarelor, regiunilor, comunităților și oamenilor din întreaga Europă. Este într-adevăr clar că trecerea rapidă către o economie decarbonizată va implica provocări majore pentru cetățeni, lucrători, întreprinderi și regiuni, mai ales pentru cei/cele care se bazează cel mai mult pe sectoarele și industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon. De asemenea, trebuie remarcat că și statele membre de la periferie se confruntă cu provocări semnificative în tranziția de la emisiile de carbon. Dacă respectivele provocări nu sunt suficient de bine abordate, ele ar putea conduce la creșterea inegalităților și la procese masive de restructurare, la șomaj și la dezindustrializarea zonelor, regiunilor și mediilor. Acest lucru ar putea genera neacceptarea socială și o reacție politică negativă din partea cetățenilor UE față de agenda europeană a Pactului verde.
3.5Pentru a aborda aceste preocupări, CESE solicită Comisiei Europene să propună măsuri politice suplimentare pentru a consolida dimensiunea socială și a forței de muncă a Pactului verde european. În prezent, propunerile legislative ale Comisiei sunt într-adevăr concepute cu ambiția de a atinge obiectivul climatic pentru 2030 – care este absolut necesar – dar nu includ suficiente măsuri pentru a asigura o tranziție justă pentru lucrătorii europeni și familiile europene cu venituri reduse. Pentru a fi acceptabil din punct de vedere social, obiectivul climatic propus în pachet ar trebui să fie însoțit de un obiectiv social echivalent, în acord cu recentele declarații de la Porto formulate de Consiliul UE, cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu Orientările OIM privind o tranziție justă.
3.6Mai concret, pentru a consolida dimensiunea socială a pachetului, CESE solicită instituțiilor UE:
3.6.1să realizeze o cartografiere și o analiză granulară a impactului pe care îl va avea tranziția asupra ocupării forței de muncă și a competențelor în diferite țări, regiuni și sectoare, inclusiv asupra subcontractanților și a lanțurilor valorice din aval. De asemenea, este necesară analiza impactului asupra finanțelor publice, a fluxurilor comerciale și a consumatorilor. O astfel de cartografiere granulară ar completa perspectiva globală a evaluărilor anterioare ale impactului efectuate de Comisie și ar oferi cunoștințele necesare pentru elaborarea unor politici adecvate în domeniul ocupării forței de muncă și al politicilor sociale și teritoriale.
3.6.2să elaboreze propuneri suplimentare pentru a mobiliza investiții publice și private masive la nivel european și național pentru a sprijini tranziția în acele sectoare și regiuni care vor trebui să fie transformate radical pentru a-și reduce emisiile de GES. Atunci când se pledează pentru astfel de investiții, ar trebui să se țină seama și de statele membre cu economii de scară nefavorabile, cu provocări în materie de conectivitate și cu un potențial scăzut de atenuare a emisiilor. În acest sens, dimensiunea și domeniul de aplicare al Fondului pentru o tranziție justă ar trebui să fie sporite în mod semnificativ pentru a răspunde provocării în cauză.
3.6.3să se asigure că planurile naționale privind energia și clima conțin strategii privind o tranziție justă. În actualizarea din 2023 a planurilor naționale privind energia și clima, statele membre ar trebui să aibă obligația de a identifica în mod sistematic provocările sociale estimate în urma pachetului „Pregătiți pentru 55”, precum și măsurile și resursele detaliate care vor fi necesare pentru gestionarea lor. Aceste strategii privind o tranziție justă vor fi necesare pentru a-i însoți pe lucrători în tranziția lor, pentru a asigura o formare adecvată, recalificarea și actualizarea competențelor, precum și pentru a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate și alternative în aceleași regiuni. În momentul elaborării de strategii în materie de competențe și de strategii active în domeniul forței de muncă, partenerii sociali și organizațiile societății civile ar trebui să fie implicați în mod corespunzător prin dialog social și platformele societății civile.
3.6.4să propună un nou cadru de guvernanță pentru a anticipa și a gestiona schimbările legate de tranziția verde în mediul profesional. Un astfel de cadru ar trebui să garanteze dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în ceea ce privește elaborarea unor planuri de tranziție justă la locurile lor de muncă și în regiunile lor. De asemenea, pe baza asigurării respectării drepturilor existente, cadrul ar trebui să consolideze dialogul social și dialogul mai amplu cu societatea civilă.
3.6.5să garanteze implicarea adecvată a structurilor europene de dialog social existente – cum ar fi summitul social tripartit, comitetele de dialog social sau comitetele europene de întreprindere – în elaborarea și monitorizarea politicilor Pactului verde european și în elaborarea căilor de tranziție pentru ecosistemele industriale și a planurilor de redresare.
3.6.6să încurajeze statele membre să creeze comisii tripartite pentru o tranziție justă pentru a permite autorităților regionale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile să ofere recomandări și să negocieze planuri naționale și regionale pentru o tranziție justă. Contribuția statelor membre, a regiunilor, a partenerilor sociali și a societății civile este esențială pentru a asigura un răspuns adecvat și pentru a oferi credibilitate angajamentului că nimeni nu ar trebui lăsat în urmă.
3.7Toți cetățenii vor fi grav afectați de viitoarele politici climatice, mai ales în ceea ce privește mecanismele de stabilire a prețului carbonului. Este clar că îndeplinirea obiectivelor pentru 2030 va avea un cost, în special pentru cetățenii cu veniturile cele mai reduse. Acest cost va trebui explicat în mod adecvat. Vor trebui instituite măsuri speciale/sociale pentru a proteja și a sprijini cetățenii cei mai vulnerabili, întrucât aceștia vor fi cei mai expuși efectelor costurilor suplimentare. Aceste măsuri vor fi esențiale pentru a asigura adeziunea necesară a cetățenilor în ceea ce privește o tranziție metodică.
3.8CESE a pregătit un aviz separat prin care a salutat propunerea de instituire a unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, menit să atenueze impactul social și economic negativ al noii metode de stabilire a prețului carbonului și pentru a oferi statelor membre fonduri pentru a sprijini măsurile lor de abordare a impactului social al acestui sistem de comercializare a certificatelor de emisii asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport cu resurse financiare mai modeste. Astfel cum se specifică în respectivul aviz (TEN/759), CESE solicită statelor membre să exploateze sinergiile Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu alte resurse financiare disponibile și să îl utilizeze în cel mai eficient mod.
3.9În același timp, CESE observă că mecanismele bazate pe piață sunt capabile să plaseze Uniunea pe traiectoria unei schimbări durabile pe termen lung, asigurând dezvoltarea economică și echilibrând totodată nevoile sociale și de mediu în momentul tranziției. Acestea vor trebui însoțite de schimbări culturale și comportamentale, precum și de schimbări sistemice în ceea ce privește practicile sectoriale, iar subvențiile care aduc prejudicii mediului trebuie să înceteze.
3.10CESE reamintește, de asemenea, că provocările majore cu care ne confruntăm cu toții și tranzițiile radicale din economia noastră, legate de modul în care tratăm natura și mediul, și din viețile noastre – tranziții necesare pentru o lume cu adevărat durabilă – vor fi depășite cu succes doar dacă cetățenii, lucrătorii și organizațiile lor vor fi implicați activ.
O tranziție competitivă
3.11Comunitatea de afaceri aderă pe deplin la provocarea reprezentată de schimbările climatice și este pregătită să adopte măsurile necesare pentru atingerea obiectivului de reducere cu 55 %. Sectorul privat este pregătit să joace propriul rol, să investească masiv în infrastructura și tehnologiile necesare și să creeze locuri de muncă de bună calitate. Însă, toate acestea necesită un cadru de reglementare predictibil în materie de investiții. Toate propunerile legislative prezentate în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” ar trebui să fie supuse unui control din punctul de vedere al competitivității conform cu principiile obiectivelor de dezvoltare durabilă, în așa fel încât toate implicațiile asupra întreprinderilor să fie bine înțelese.
3.12Pactul verde ne oferă oportunitatea unică de a construi un viitor mai puternic și mai durabil, iar întreprinderile europene trebuie să facă parte integrantă din toate soluțiile de progres. UE ar trebui să depună eforturi în vederea atingerii obiectivului neutralității climatice (zero emisii nete de gaze cu efect de seră), asigurând totodată competitivitatea și securitatea aprovizionării cu energie la un cost accesibil pentru întreprinderi și cetățeni.
3.13Asigurarea competitivității europene ar trebui să fie însoțită de garanția că întreprinderile concurente, atât din interiorul, cât și din afara UE aderă la cele mai înalte standarde sociale și de mediu. Cadrul de reglementare trebuie să garanteze că întreprinderile cele mai competitive din următoarele decenii vor fi pionierii modelelor de afaceri durabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Asigurarea competitivității nu ar trebui interpretată în mod eronat drept o scuză pentru a funcționa la cel mai mic numitor comun în ceea ce privește standardele verzi, pe o piață globală. Într-adevăr, o strategie coerentă de creștere a exporturilor de bunuri și de servicii cu emisii scăzute de dioxid de carbon din UE către țări terțe este importantă.
3.14Totuși, pe termen scurt, tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon necesită investiții masive de capital și, în cea mai mare parte a cazurilor, implică costuri de exploatare și riscuri tehnologice mai mari decât cele tradiționale. Cei care adoptă timpuriu noile modele de afaceri ar trebui sprijiniți pentru a se asigura că inovarea lor nu se confruntă cu un dezavantaj concurențial. Sprijinul trebuie să respecte principiile accesului echitabil la instrumentele de finanțare a IMM‑urilor și ar trebui să se bazeze doar pe obiectivele climatice.
3.15Pentru a facilita investițiile masive necesare în energia electrică cu emisii zero de dioxid de carbon, este necesară vizibilitatea în raport cu semnalele și instrumentele pieței pe termen lung. Unul dintre cele mai mari blocaje în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor privind energia din surse regenerabile rezidă în procedurile de autorizare îndelungate și complexe. CESE sprijină ferm eforturile Comisiei în această direcție.
3.16Deciziile de investiții în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 vor trebui adoptate în viitorul foarte apropiat, într-un moment în care economia europeană este încă în proces de redresare în urma crizei economice provocate de pandemia de COVID-19. Prin urmare, este esențial ca UE să găsească echilibrul potrivit între Pactul verde și Fondul de redresare și reziliență pentru a impulsiona investițiile în tehnologii și practici orientate către viitor. Responsabilii de elaborarea politicilor ai UE ar trebui, de asemenea, să se asigure că pachetul „Pregătiți pentru 55” și NextGenerationEU sunt utilizate pentru a crea noi locuri de muncă de calitate și pentru a valorifica potențialul de ocupare a forței de muncă al sectoarelor strategice ale tranziției verzi.
3.17Propunerile legislative trebuie să se asigure că reducerile emisiilor de GES sunt realizate prin stimularea investițiilor transformaționale în Europa. Aceasta ar consolida poziția de lider a Europei în negocierile internaționale privind schimbările climatice.
3.18Politicile europene și naționale industriale ar trebui să abordeze provocările legate de efortul de decarbonizare. Este necesar să sprijinim industria și lucrătorii în tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon, în special în sectoarele în care se consideră că reducerile sunt greu de realizat, expuse concurenței internaționale, precum industriile mari consumatoare de energie sau agricultura. Prin urmare, ar trebui instituite măsuri pentru a preveni în mod eficace riscul dislocării producției și al importului de bunuri cu emisii ridicate de dioxid de carbon. În absența unor angajamente echivalente din partea țărilor terțe, un nivel mai ridicat de ambiție al UE în materie de climă necesită o protecție sporită împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon, nu numai pentru a prezerva competitivitatea industrială și a combate concurența neloială, ci și pentru a garanta integritatea ecologică și acceptarea socială a politicii UE în domeniul climei.
3.19Astfel cum s-a menționat anterior, ar trebui elaborate strategii privind o tranziție justă – prin dialog social – pentru a asigura o recalificare adecvată a lucrătorilor din sectoarele afectate și tranziții de la un loc de muncă la altul. Pe durata acestui proces, va fi esențial să se garanteze o protecție socială adecvată și o bună funcționare a serviciilor publice pentru a sprijini și a însoți lucrătorii în procesul de tranziție.
3.20O atenție specifică ar trebui acordată și sectoarelor economice cu o puternică participare a IMM‑urilor. IMM-urile au potențialul de a accelera inovarea în domeniul produselor și al soluțiilor de decarbonizare a economiei europene. În același timp, ele au nevoie de sprijin în ceea ce privește accesarea tehnologiilor necesare pentru a-și decarboniza procesele de producție, de prelucrare, de refabricare și de distribuție.
3.21Deși UE este responsabilă pentru 8 % din totalul emisiilor, aceasta a preluat, pe bună dreptate, poziția de lider în adoptarea de măsuri menite să conducă la o economie neutră climatic până în 2050. Astfel, trebuie să ne asigurăm că modelul dezvoltat este unul reușit, care permite întreprinderilor să crească și să creeze locuri de muncă de calitate, societății să prospere și mediului să se redreseze. Un model de succes va garanta un rol de lider mondial pentru UE, în timp ce un model de succes parțial va însemna că va trebui să urmăm inițiativa altor state, precum SUA sau China. CESE crede cu fermitate că UE dispune de o expertiză tehnică considerabilă care permite Europei să preia rolul de lider industrial în economia verde. Acțiunea externă a UE sau diplomația în domeniul climei vor juca un rol important în promovarea unor standarde ecologice înalte pe piața mondială.
3.22Europa trebuie să își capitalizeze actuala poziție de lider în ceea ce privește schimbările climatice, acționând ca un catalizator al inovării. Ar trebui depuse eforturi și mai mari și ar trebui să existe și resurse mai multe pentru sprijinirea programelor de cercetare, dezvoltare și punere în aplicare atât la nivel european, cât și la nivel național, fără a se alege câștigătorii într-un stadiu prea timpuriu, întrucât gama de tehnologii și surse de energie pentru sprijinirea tranziției către emisii scăzute de dioxid de carbon este amplă. În acest scop, ar fi rezonabil să se analizeze actualul sistem de finanțare a educației și cercetării pentru a propune soluții care să permită Europei să concureze mai eficient cu America și Asia.
3.23Accesul la surse de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum energia electrică și hidrogenul, la prețuri competitive la nivel mondial, este esențial pentru transformarea reușită a industriei prelucrătoare. Aceasta necesită un cadru juridic favorabil și dezvoltarea oportună a unei infrastructuri adecvate.
3.24Astfel cum s-a subliniat de către Agenția Internațională a Energiei, cea mai mare parte a reducerilor globale ale emisiilor de CO2 până în 2030 provine de la tehnologii disponibile în prezent. În 2050, însă, aproape jumătate din reduceri ar trebui să provină de la tehnologii care se află în prezent în faza de demonstrație sau de prototip. În ceea ce privește industria grea și transportul pe distanțe lungi, ponderea reducerii emisiilor provenite de la tehnologiile care sunt încă în curs de dezvoltare este chiar mai mare în prezent. Prin urmare, este esențial ca reglementările să pregătească terenul pentru dezvoltarea și introducerea pe piață a noilor tehnologii.
3.25Cel puțin în faza inițială a tranziției, vor fi necesare și măsuri legate de cerere pentru a crea piețe‑lider și pentru a stimula consumul de produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, întrucât acestea sunt, în general, mai puțin competitive din punctul de vedere al costurilor decât cele tradiționale.
3.26CESE subliniază că tranziția verde poate avea succes numai dacă UE dispune de forța de muncă calificată de care are nevoie pentru a rămâne competitivă. În același timp, CESE solicită Comisiei să actualizeze evaluările impactului măsurilor din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” deja efectuate, pentru a se asigura că acestea conțin cele mai recente și relevante date și oferă o imagine cât mai exactă a impactului scontat.
O tranziție verde
3.27Crizele duble – a climei și a biodiversității – trebuie abordate împreună. Soluțiile climatice cu impact negativ asupra biodiversității și a habitatelor nu sunt acceptabile în cadrul unui pachet destinat reducerii emisiilor. Pachetul „Pregătiți pentru 55” trebuie corelat cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și trebuie să fie coerent cu angajamentele deja agreate în Agenda 2030 și cu Pilonul european al drepturilor sociale.
3.28Cele nouă limite ale planetei, identificate de oamenii de știință trebuie să constituie un principiu director în monitorizarea impactului activității umane, al politicilor economice și al acțiunilor climatice.
3.29Refacerea naturii și contribuirea la refacerea urgentă a biodiversității trebuie să facă parte din acquis‑ul legislativ cu scopul de a asigura o tranziție verde și să se afle în centrul viitoarei legi a UE privind refacerea naturii. Protecția și menținerea habitatelor bogate în biodiversitate existente nu ar trebui ignorate.
3.30Utilizarea ecosistemelor naturale pentru captarea și stocarea carbonului ar trebui cuplate cu o finanțare publică adecvată sub formă de subvenții și cu modele de afaceri ecologice și este important ca proprietarii/gestionarii de terenuri sau agricultorii respectivi să fie beneficiarii acestor fonduri. Stocarea carbonului, precum și protejarea și refacerea biodiversității sunt bunuri publice. Acest principiu trebuie să se reflecte în viitoarea inițiativă privind gestionarea carbonului în agricultură.
O propunere de directivă privind solul ar trebui să urmeze urgent după publicarea unei noi strategii privind solul. Axarea pe sol este esențială pentru biodiversitate și pentru stocarea naturală a carbonului.
Asigurarea tranziției se realizează prin mecanisme care promovează acceptarea la scară largă și sprijinul publicului larg
3.31Este esențial ca cetățenii și grupurile de părți interesate să beneficieze de sprijin pentru a fi mobilizate ca parte activă a tranziției către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Temerile și preocupările legate de provocările procesului de tranziție pot fi atenuate prin implicarea părților interesate de toate tipurile. Ar trebui lansată o inițiativă coordonată privind diplomația în domeniul climei, pentru a include o rețea a societății civile privind diplomația în domeniul climei.
3.32Mecanismele distributive naționale, specifice statelor membre, pentru Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, ar trebui să fie clar identificate printr-un proces de consultare, pentru a asigura distribuirea uniformă a costurilor procesului de tranziție și faptul că sprijinul financiar ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de acesta. CESE, cu rețeaua sa de aproximativ 100 de milioane de cetățeni, ar putea juca un rol în facilitarea conceperii acestor mecanisme.
3.33Ar trebui comunicate, în mod coerent, mesaje clare privind beneficiile reducerii dependenței de combustibilii fosili importați, precum și beneficiile multidimensionale ale unei societăți cu zero emisii de dioxid de carbon, pentru a combate narațiunile false care agravează agendele populiste.
3.34Punerea în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55” necesită structuri solide de guvernanță care să includă toate părțile interesate în conceperea măsurilor de adaptare. Aceasta trebuie recunoscută ca o provocare între generații și trebuie să fie privită ca o oportunitate de a aborda dezechilibrele de gen la locul de muncă și în ceea ce privește câștigurile și oportunitățile.
3.35Este important să se asigure o direcție clară privind distribuirea obiectivelor. Angajamentele stricte, precum cele legate de Legea climei, ar trebui să identifice cine trebuie să facă ce anume, un obiectiv sectorial obligatoriu, stabilit la nivel național.
3.36Ar trebui creat un spațiu de lucru care să raționalizeze și să identifice fluxurile de finanțare pentru industrie și IMM-uri, pentru a facilita mobilizarea finanțării.
Bruxelles, 9 februarie 2022
Peter SCHMIDT
Președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului