|
AVIZ
|
|
Comitetul Economic și Social European
|
|
Dialogul social ca instrument de promovare
a sănătății și securității în muncă
|
|
____________
|
|
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției franceze)
|
|
|
|
SOC/703
|
|
|
|
Raportoare: Franca SALIS-MADINIER
|
|
Sesizarea Comitetului de către Președinția franceză a Consiliului
|
Scrisoarea din 21/09/2021
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
|
|
Data adoptării în secțiune
|
16/12/2021
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
20/01/2022
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
566
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
172/32/70
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE împărtășește opinia Comisiei Europene exprimată în cadrul Strategiei sale pentru perioada 2021-2027 privind sănătatea și securitatea în muncă (SSM) și consideră că dialogul social constituie un instrument esențial pentru atingerea celor trei obiective principale, care constau în: anticiparea și gestionarea schimbărilor din lumea muncii generate de tranzițiile verde, digitală și demografică; îmbunătățirea prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale și pregătirea pentru eventuale crize sanitare viitoare.
1.2Pandemia reprezintă o oportunitate de a crea noi capacități colective pentru a face față crizelor viitoare și a atenua impactul acestora asupra SSM. Planul de redresare ar trebui să permită consolidarea rolului partenerilor sociali în acele state membre în care este cel mai redus.
1.3CESE recomandă o analiză prospectivă cuprinzătoare și integrată a impactului tranziției digitale asupra pieței forței de muncă, pentru a anticipa perturbările pe care le implică și pentru a dezvolta o strategie pe termen lung în materie de SSM.
1.4Acordul-cadru european din 2002 nu răspunde noilor provocări generate de telemuncă. CESE recomandă elaborarea unor noi orientări, acordând o atenție deosebită prevenirii riscurilor psihosociale și afecțiunilor musculo-scheletice.
1.5CESE invită inspectoratele de muncă să efectueze inspecții ale condițiilor de telemuncă, la cererea angajatului și cu respectarea vieții sale private, în conformitate cu normele naționale.
1.6CESE recomandă ca costul bolilor profesionale, cum ar fi bolile cardiace și epuizarea, să fie monitorizat în detaliu, pentru a identifica măsurile relevante la nivelurile corespunzătoare în cadrul abordării de tip „viziune zero”.
1.7CESE îndeamnă la dezvoltarea unei culturi a prevenirii, prin formarea diferiților participanți la dialogul social, prin sensibilizarea cu privire la riscurile emergente și prin consolidarea și difuzarea resurselor disponibile.
1.8CESE consideră că, în temeiul articolului 155 alineatul (2) din TFUE, acordurile încheiate între partenerii sociali trebuie să fie puse în aplicare în statele membre. CESE solicită Comisiei să discute cu partenerii sociali punerea în aplicare a acordurilor autonome și procesul de depunere a unei cereri comune de decizie a Consiliului, respectând autonomia partenerilor sociali și urmând procedura prevăzută la articolul 155 din TFUE.
1.9CESE încurajează elaborarea unor standarde de referință și a unor instrumente de evaluare a riscurilor gata de a fi utilizate, ele fiind deosebit de utile pentru microîntreprinderi și întreprinderile mijlocii. IMM-urile au nevoie de orientări, formare și sprijin financiar adecvate pentru a se conforma obligațiilor în materie de SSM.
1.10CESE preconizează punerea în aplicare a unui dispozitiv care să permită evaluarea impactului inițiativelor legislative, al acordurilor colective și al planurilor de acțiune europene și își reiterează recomandarea de a se asigura un inspector de protecția muncii la 10 000 de lucrători.
1.11CESE solicită o campanie privind abordarea de tip „viziune zero” care să fie mai proactivă și menită să prevină și să elimine riscurile, în conformitate cu directiva-cadru.
1.12În ceea ce privește combaterea cancerului profesional, CESE îndeamnă la adoptarea unei poziții mai ambițioase, care să ia în considerare toți cei 50 de agenți cancerigeni prioritari, substanțele toxice pentru reproducere și medicamentele periculoase și să includă stresul și munca în schimburi.
1.13CESE îndeamnă la adoptarea unei legislații europene în ceea ce privește riscurile psihosociale. Un demers de prevenire eficace înseamnă să se acționeze nu numai asupra sănătății mintale a persoanei, ci și asupra mediului de lucru.
1.14CESE consideră că elaborarea unei politici de prevenire cuprinzătoare, durabile și integrate necesită reactivarea proiectului de directivă privind afecțiunile musculo-scheletice.
1.15CESE solicită ca legislația privind inteligența artificială (IA) să fie modificată. CESE recomandă ca evaluările conformității efectuate de către terți să fie obligatorii pentru toate sistemele de IA cu grad ridicat de risc.
1.16CESE solicită ca lucrătorii pe platforme online să fie incluși în domeniul de aplicare al cadrului strategic. Drepturile de organizare, de reprezentare și de negociere colectivă ar trebui garantate, iar drepturile de protecție socială ar trebui extinse și la acești lucrători.
2.Contextul avizului
2.1În cadrul viitoarei sale președinții a UE, Franța a solicitat Comitetului să exploreze prin acest aviz gradul de eficacitate al dialogului social ca instrument de promovare a SSM.
2.2Comisia propune un nou cadru strategic privind SSM, cu următoarele trei obiective-cheie: anticiparea și gestionarea schimbărilor din lumea muncii, generate de tranzițiile verde, digitală și demografică, îmbunătățirea prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale și pregătirea pentru eventuale crize sanitare viitoare. Comisia mizează în special pe dialogul social pentru a atinge aceste trei obiective.
2.3Cadrul strategic adoptă abordarea de tip „viziune zero”, al cărei scop este de a elimina decesele profesionale în UE, și pune accentul pe egalitatea de gen în domeniul SSM.
2.4Combaterea tipurilor de cancer profesional este definită, totodată, ca axă prioritară. Comisia se angajează, de asemenea, să stabilească limite de expunere profesională obligatorii pentru o listă suplimentară de substanțe cancerigene.
3.Observații generale
3.1Dialogul social, un instrument esențial pentru prevenirea riscurilor
3.1.1Negocierile bipartite purtate de partenerii sociali europeni au o importanță capitală în privința rezolvării problemelor de SSM. Cu toate acestea, aplicarea acordurilor autonome este adesea inegală, în funcție de forța relativă a dialogului social și de diversitatea sistemelor de relații profesionale existente în statele membre. În ceea ce privește acordurile materializate prin directive ale Consiliului, în urma unei solicitări din partea ambelor părți semnatare, ele par să fie mai eficace, întrucât garantează adoptarea unor planuri de acțiune concrete în statele membre. CESE solicită Comisiei să discute cu partenerii sociali o mai bună punere în aplicare a acordurilor autonome și procesul de depunere a unei cereri comune de decizii ale Consiliului, respectând autonomia partenerilor sociali și urmând procedura prevăzută la articolul 155 din TFUE.
3.1.2Indiferent dacă a fost purtat la nivel interprofesional (stresul la locul de muncă, violența și hărțuirea) sau la nivel sectorial (tulburările musculo-scheletice în agricultură, protejarea sănătății în saloanele de coafură, siliciul cristalin în chimie și extracția minieră, prevenirea rănirilor cu obiecte tăioase în spitale), dialogul social european a permis îmbunătățirea condițiilor de muncă a lucrătorilor.
3.1.3Convențiile sectoriale care stabilesc standarde minime sau orientări generale în materie de SSM sunt deosebit de importante pentru IMM-uri, acestea din urmă nedispunând întotdeauna la nivel intern de resursele necesare pentru a planifica îmbunătățirea condițiilor de muncă. IMM-urile au nevoie de consiliere, formare și sprijin financiar pentru a le pune în aplicare.
3.1.4Dialogul social este un instrument prețios pentru întreprinderi și pentru societate în ansamblul ei. Măsurile SSM desfășurate prin intermediul dialogului social contribuie în mod pozitiv la sănătatea lucrătorilor, pot îmbunătăți rentabilitatea întreprinderilor și pot reduce costurile asociate îngrijirilor medicale și absenteismul. Costul pe care accidentele de muncă și bolile profesionale îl generează la nivel social este estimat la 3,3 % din PIB-ul UE (476 miliarde EUR), ceea ce echivalează cu mai mult de jumătate din fondurile planului de redresare. Acest procent variază puternic de la un stat membru la altul, în funcție de situația industriei, de contextul legislativ și de măsurile preventive în vigoare.
3.1.5În contextul situației de urgență generate de criză, măsurile adoptate de autoritățile publice au avut un impact major la nivel sectorial: închiderea școlilor, a afacerilor etc. Multe întreprinderi se tem să nu dea faliment – de exemplu în sectorul hotelier și de catering și al culturii.
3.1.6Negocierile au permis asigurarea continuității activităților și supraviețuirea economiei europene. În sectoare precum transporturile, comerțul și agricultura, partenerii sociali europeni au jucat un rol esențial în raport cu ajustările necesare, cu încetările temporare sau chiar definitive ale activității și cu impactul acestora asupra ocupării forței de muncă. Vor trebui desprinse învățăminte, în perspectiva unor eventuale crize ulterioare.
3.1.7În pofida acestui bilanț, nu putem trece cu vederea existența unor deficiențe majore. Calitatea mecanismelor naționale de dialog social este inegală. În numeroase state membre, au fost adoptate măsuri fără ca partenerii sociali naționali să fie consultați în timp util și într-o măsură semnificativă. Unele guverne au adoptat măsuri de urgență prin care le restrâng autonomia, ca și cum partenerii sociali ar fi reprezentat obstacole, mai degrabă decât soluții. Criza sanitară a scos la iveală necesitatea unei mai bune gestionări și coordonări a măsurilor necesare luate în statele membre. Pentru a oferi soluții în gestionarea crizei, este necesar un dialog consolidat între statele membre, instituțiile europene, precum și între partenerii sociali naționali și europeni.
3.1.8CESE constată că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din septembrie 2021 a afirmat că Comisia nu are obligația de a da curs solicitărilor partenerilor sociali având ca obiect punerea în aplicare a acordurilor încheiate și solicită Comisiei să stabilească criterii clare pentru punerea în aplicare a acordurilor încheiate de partenerii sociali. CESE consideră că, în temeiul articolului 155 alineatul (2) din TFUE, acordurile dintre partenerii sociali trebuie să fie puse în aplicare în statele membre.
3.2Observații specifice
3.2.1Dubla tranziție digitală și climatică și noile vulnerabilități
3.2.1.1Banca Centrală Europeană subliniază riscurile macroeconomice și financiare asociate încălzirii climatice (pierderi economice generate de creșterea nivelului mărilor și de modificarea regimului precipitațiilor) și tranziției ecologice (sporirea activelor depreciate, amplificarea șomajului structural, volatilitatea prețurilor și creșterea inflației).
3.2.1.2Robotizarea, IA, dezvoltarea noilor modele de întreprindere, formele de subcontractare și de telemuncă vor afecta durabil piața muncii, valorificarea competențelor, organizarea muncii, configurarea posturilor de lucru, riscurile profesionale și mijloacele de prevenire a acestora.
3.2.1.3Deși contractul pe durată nedeterminată rămâne standardul de referință, asistăm la o creștere a formelor de muncă așa-numite „flexibile” sau „non-standard”, precum lucrul la cerere și lucrul pe platforme online. Deoarece acești lucrători au o influență redusă asupra modalităților de desfășurare a muncii, ei se confruntă deseori cu condiții de muncă precare, ca de exemplu o postură inconfortabilă, o cadență excesivă, o presiune puternică la locul de muncă și o lipsă de autonomie și de varietate a sarcinilor.
3.2.1.4Aceste tranziții se traduc printr-o deplasare a riscurilor profesionale. Mai întâi de toate către frontierele muncii salariate, prin dezvoltarea combinată a subcontractării și a contractelor precare, care oferă mai puțină protecție în materie de SSM. Ulterior, către noi vulnerabilități legate de condițiile de muncă, prin hibridarea formelor de organizare flexibile și a formelor reînnoite ale vechilor practici tayloriene. Nu în cele din urmă, către noi afecțiuni legate de muncă, reflectate în creșterea endemică a stresului profesional și a patologiilor asociate.
3.3Provocări pentru SSM în ecosistemul digital
3.3.1Tehnologiile informației și comunicării modelează treptat un nou ecosistem digital, axat pe telemuncă. Generalizarea acesteia din urmă răspunde unei așteptări: 80 % dintre angajatori și 76 % dintre lucrătorii europeni doresc să poată continua să lucreze în regim de telemuncă și după încetarea perioadei de criză. Telemunca oferă mai multă flexibilitate, însă, în același timp, generează noi provocări: echipament inadecvat, sentiment de izolare, dificultatea deconectării psihologice de la activitatea profesională și lipsa de sprijin din partea superiorilor ierarhici. 25 % dintre lucrători se declară, în mod regulat, epuizați emoțional în permanență de munca lor, aceasta constituind o dimensiune centrală a fenomenului de burn-out. Munca la distanță a ridicat, de asemenea, noi provocări pentru angajatori în ceea ce privește, de exemplu, achizițiile sporite de echipamente de muncă la distanță, provocările legate de gestionarea și organizarea muncii la distanță.
3.3.2Progresele realizate în domeniile roboticii generează un transfer al activităților de producție către activități de supraveghere a proceselor automatizate. Se estimează că 22 % dintre locurile de muncă din UE ar putea fi automatizate până în 2030, aceasta reprezentând 53 de milioane de locuri de muncă. Automatizarea poate îmbunătăți condițiile de muncă (siguranța și ergonomia posturilor de lucru, variația sarcinilor, eliminarea sarcinilor dificile și periculoase). Bineînțeles că este important și să se monitorizeze și să se prevină orice riscuri posibile în materie de SSM care decurg din aceste evoluții și care ar putea duce, în cazul în care vizează exclusiv creșterea productivității, la deteriorarea condițiilor de muncă.
3.3.3Multe dintre progresele datorate IA se află încă într-o etapă embrionară. Aceasta este situația gestionării algoritmice din economia platformelor și practicată de anumiți giganți din domeniul logisticii. Provocarea este dublă: înlocuirea superiorului direct în sarcinile sale de control și de monitorizare a performanței și sporirea productivității printr-o raționalizare a muncii care, deseori, este dusă la extrem. Potrivit unor studii științifice sintetizate de Institutul European al Sindicatelor într-un document cuprinzător, în ceea ce privește SSM, în aceste practici se constată suprapunerea riscurilor „clasice” legate de raționalizarea muncii (creșterea intensității și a dificultății muncii, sărăcirea conținutului sarcinilor) cu cele „emergente” legate de digitalizarea muncii (suprasolicitare mentală, hiperconexiune, izolare socială).
3.3.4Gestionarea algoritmică își face simțită progresiv prezența în întreprinderi, unde răspunde provocărilor generate de munca la distanță. Supravegherea și evaluarea cu caracter permanent generează un risc pentru sănătatea mintală a telelucrătorilor, în special prin efectul „Big Brother” și prin estomparea frontierelor dintre viața privată și cea profesională. Fără garanțiile necesare, aceste tehnologii pot submina drepturile fundamentale la respectarea vieții private și a demnității umane.
3.3.5În propunerea sa legislativă privind inteligența artificială, Comisia nu abordează frontal provocările generate de aplicațiile cu nivel ridicat de risc la locul de muncă. CESE a recomandat ca evaluările conformității efectuate de către terți să fie obligatorii pentru toate sistemele de IA cu grad ridicat de risc. Aplicațiile care evaluează comportamentul, timpul de lucru, performanța lucrătorului sau cele care îi detectează emoțiile, atunci când se califică ca IA cu grad ridicat de risc, ar trebui să facă obiectul unei evaluări a conformității, realizată de un terț.
3.4Transformări, tranziții și „noile patologii”
3.4.1Se constată o nouă tendință, de la creșterea accidentelor de muncă la creșterea incidenței bolilor profesionale. Între 2000 și 2016, decesele cauzate de cardiopatii și de accidentele vasculare cerebrale asociate expunerii la un program de muncă prelungit au crescut cu 41 % și, respectiv, cu 19 % la scară mondială. Afecțiunile psihice legate de muncă, precum tulburările depresive, sunt și ele în creștere. Se estimează că între 17 % și 35 % din depresii pot fi imputate muncii, ceea ce semnalează o tendință de creștere a riscurilor psihosociale și a impactului acestora asupra sănătății lucrătorilor.
3.4.2Reorientarea patologiilor se remarcă și la nivelul factorilor de risc fizici. Accidentele de muncă înregistrează o ușoară scădere, în timp ce afecțiunile musculo-scheletice rămân la nivel mondial principala cauză a incapacității de muncă. Din cea mai recentă ediție a sondajului ESENER rezultă că mișcările repetitive ale membrelor superioare și menținerea pentru mult timp a poziției așezate reprezintă cei mai importanți doi factori de risc la care sunt expuși lucrătorii
. Astfel, SSM nu mai este amenințată doar de expunerea izolată la situații foarte periculoase, ci și de expunerea prelungită la factori de risc cu amplitudine redusă.
4.Perspective pentru îmbunătățirea eficacității dialogului social și atenuarea riscurilor asupra SSM
4.1Pandemia constituie o oportunitate de a crea noi capacități colective pentru a înfrunta crizele sanitare, ecologice și demografice. Partenerii sociali sunt cel mai bine poziționați pentru a anticipa schimbările și noile nevoi de formare, a se adapta la noile medii, a identifica riscurile emergente și a pregăti transformarea proceselor de producție.
4.2Este important să se asigure aplicarea efectivă a acordurilor rezultate în urma dialogului social. CESE își reiterează sprijinul față de recomandarea OIM privind un inspector de protecția muncii la 10 000 de lucrători și insistă asupra necesității de a consolida rolul reprezentanților sindicali în materie de SSM. La toate nivelurile, partenerii sociali trebuie să fie asociați într-o măsură suficientă la elaborarea și la punerea în aplicare a unor măsuri preventive, în conformitate cu directiva-cadru.
4.3Generalizarea telemuncii necesită extinderea modalităților de intervenție ale inspecției muncii. Urmând exemplul Spaniei, inspectorii trebuie să poată verifica condițiile în care se desfășoară telemunca, la cererea angajatului și cu respectarea vieții sale private. Aceasta include constatarea și înregistrarea plângerilor privind lipsa echipamentelor necesare, nerespectarea dreptului de a se deconecta etc.
4.4CESE recomandă o analiză prospectivă a impactului tranziției digitale asupra muncii în statele membre, în special în ceea ce privește valorificarea competențelor, organizarea muncii, riscurile profesionale și modalitățile de a le preveni.
4.5Creșterea costului bolilor profesionale, cum ar fi cardiopatiile și epuizarea, trebuie să fie monitorizată în detaliu pentru a identifica măsurile relevante la nivelurile corespunzătoare în cadrul abordării de tip „viziune zero” în ce privește decesele.
4.6Dispozitivele actuale nu permit o evaluare riguroasă a impactului acordurilor-cadru autonome. Datele disponibile sunt fragmentate, iar protocoalele nu permit stabilirea unei legături cauzale. Este necesar să se investească în dezvoltarea unor indicatori specifici fiecărui acord și într-un mecanism longitudinal de stabilire a legăturii de cauzalitate, respectând pe deplin autonomia partenerilor sociali în punerea în aplicare a acordurilor-cadru.
4.7Acești indicatori specifici vor fi completați de indicatori mai generali care permit monitorizarea progreselor înregistrate în materie de SSM. Această misiune ar putea fi încredințată sondajelor ESENER, care, potrivit recomandării CESE, ar trebui să fie realizate mai frecvent și să acopere în mod mai sistematic provocările în materie de SSM. Un astfel de dispozitiv ar permite să se evalueze gradul de acoperire al inițiativelor întreprinse, precum și să propună noi măsuri, după caz.
4.8Rolul de control al Autorității Europene a Muncii, prin Comitetul inspectorilor de muncă principali, ar putea fi exercitat prin oferirea de oportunități și de recomandări pentru schimbul de bune practici și sprijinirea consolidării capacităților în ce privește aplicarea legislației și punerea în aplicare a acordurilor din cadrul dialogului social netransformate în directive.
4.9O bună articulare între dialogul social european și cel de la nivel național necesită extinderea implicării partenerilor sociali în toate statele membre. Ar putea fi mobilizate fonduri pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali, în cazul în care acestea sunt insuficiente.
4.10CESE încurajează orice inițiativă care permite oferirea de asistență IMM-urilor în demersul lor de prevenire. Cităm în acest sens recentul standard ISO 45003 privind riscurile psihosociale, Evaluarea interactivă online a riscurilor (OiRA), completată periodic cu noi module și portalul „Healthy Workplaces” („Locuri de muncă sănătoase și sigure”), care grupează resursele aflate la dispoziția angajatorilor. În Franța, OiRA a fost utilizată de 61 000 de ori de către 42 000 de utilizatori, ceea ce reprezintă jumătate din numărul lor total. CESE insistă asupra oportunității reprezentate de aceste instrumente gata de a fi utilizate pentru întreprinderile care nu dispun de resursele necesare la nivel intern și reamintește că evaluarea riscurilor este un pilon esențial al prevenirii.
4.11Abordarea de tip „viziune zero” trebuie să fie mai proactivă și să se axeze pe eliminarea riscurilor, în conformitate cu directiva-cadru. Orice politică europeană referitoare la SSM ar trebui să respecte principiul prevenirii, elaborat și pus în aplicare prin dialog social și sprijinit printr-o reglementare solidă.
4.12În ceea ce privește combaterea cancerului profesional, CESE solicită o poziție mai ambițioasă care să ia în considerare cei 50 de agenți cancerigeni prioritari. Domeniul de aplicare al Directivei 2004/37/CE ar trebui, de asemenea, extins, pentru a include substanțele toxice pentru reproducere și medicamentele periculoase. În plus, stresul cronic crește riscul de apariție a cancerului, iar munca de noapte în schimburi poate cauza cancer de sân, de prostată și colorectal. Ar trebui adoptată o abordare bazată pe riscuri, și nu o metodologie care să considere protecția lucrătorilor drept un cost.
4.13Afecțiunile musculo-scheletice rămân principala problemă în materie de SSM în UE. La nivel de întreprindere, calitatea dialogului social și buna funcționare a comitetului pentru sănătate și securitate, acolo unde acestea există, sunt garanții ale eficacității demersului de prevenire. Dialogul social de la nivel sectorial poate, totodată, să își aducă contribuția prin linii directoare specifice, prin acțiuni de sensibilizare și de schimb de experiență, precum și prin difuzarea de bune practici. La nivel european, elaborarea unei politici de prevenire cuprinzătoare, durabile și integrate necesită reactivarea proiectului de directivă privind afecțiunile musculo-scheletice.
4.14Punerea incompletă în aplicare a acordului-cadru autonom din 2004 referitor la stresul la locul de muncă subliniază necesitatea unei legislații europene privind riscurile psihosociale. CESE reamintește că un demers de prevenire eficace înseamnă să se acționeze asupra factorilor cauzali, și anume asupra organizării muncii. O abordare care ar consta exclusiv în intervenția asupra sănătății mintale a persoanei nu va permite stăvilirea stresului profesional.
4.15CESE reamintește că este nevoie simultan de un cadru de reglementare solid și de un dialog social fructuos. Directivele stabilesc orientările generale privind SSM, în timp ce diferitele niveluri ale dialogului social permit ajustările necesare în raport cu caracteristicile specifice de la nivel sectorial și național.
4.16CESE regretă excluderea lucrătorilor independenți din domeniul de aplicare al cadrului strategic. O parte din lucrătorii pe platforme, așa-numiții „lucrători independenți”, fac, de fapt, obiectul unor legături de subordonare cu platformele prin intermediul gestionării algoritmice. Pandemia a evidențiat vulnerabilitatea acestor lucrători și deficiențele platformelor în ceea ce privește prevenirea. Nu este de dorit ca acești lucrători să fie expuși în continuare unor riscuri necontrolate, ca urmare a excluderii lor din cadrul strategic.
4.17CESE subliniază existența unor relații asimetrice între platforme și acești lucrători și reamintește că libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă sunt drepturi fundamentale. Este primordial să se asigure o organizare și o reprezentare adecvate pentru a facilita dialogul social și negocierile colective. În plus, drepturile în materie de protecție socială ar trebui extinse, pentru ca de ele să beneficieze și acești lucrători.
4.18Este la fel de important să se acorde atenție lucrătorilor cu dizabilități sau celor care suferă de boli cronice. Deținerea unui loc de muncă permite accesul la locuințe decente, o viață socială și culturală satisfăcătoare și integrarea în societate. Pentru a atinge obiectivele UE în materie de incluziune, este necesar să se reducă disparitățile dintre statele membre și să se omogenizeze politicile privind capacitatea de inserție profesională și integrarea economică, socială și culturală.
4.19Prevenirea incapacității de inserție profesională trebuie să fie inclusă în dialogul social și să însoțească revenirea la locul de muncă (amenajarea posturilor, reluarea activității cu fracțiune de normă etc.). Se recomandă acțiuni de sensibilizare cu privire la situația lucrătorilor aflați în situație de handicap sau potențial expuși riscului de excluziune din cauza incapacității de muncă.
4.20Recunoașterea diversității forței de muncă, inclusiv a diferențelor de gen, este esențială pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor și lucrătoarelor. Deși s-au înregistrat unele progrese în acest domeniu, CESE consideră că este posibil și necesar să se facă mai mult. Diferențele de gen ar trebui luate în considerare în elaborarea politicilor și a strategiilor de prevenire în materie de SSM. CESE solicită o abordare a SSM care să țină seama de dimensiunea de gen pentru a integra dimensiunea de gen în toate domeniile SSM. Pentru a profita de avantajele dialogului social, CESE subliniază importanța participării egale a femeilor la dialogul social.
4.21Accesul tinerilor lucrători la tehnologiile informației ar trebui facilitat. În era digitală, învățarea continuă devine cheia asigurării locului de muncă. De asemenea, este important să se asigure incluziunea persoanelor în vârstă, prin promovarea oportunităților de învățare și a protecției împotriva discriminării pe motive de vârstă.
4.22Beneficiile telemuncii depind de modul în care aceasta este organizată de angajator. Recurgerea la telemuncă ar trebui reglementată prin negocieri colective, pentru a preveni dificultățile identificate în cadrul mai multor anchete. Acordul-cadru european semnat în 2002 nu permite să se răspundă acestor noi provocări. CESE recomandă elaborarea unor noi orientări, acordând o atenție deosebită prevenirii riscurilor psihosociale și afecțiunilor musculo-scheletice.
4.23Este important să se sublinieze legăturile dintre SSM și rentabilitatea întreprinderilor. Ca urmare a efectului său asupra condițiilor de muncă și a continuării activității profesionale, dialogul social permite evitarea costurilor legate de accidentele de muncă și de bolile profesionale. Este vorba despre o investiție ale cărei beneficii sunt superioare costurilor.
4.24CESE îndeamnă la dezvoltarea unei culturi a prevenirii, prin formarea diferiților participanți la dialogul social, prin sensibilizarea cu privire la riscurile emergente și prin consolidarea și difuzarea resurselor disponibile. În acest scop, CESE solicită mobilizarea de fonduri din planul de redresare.
Bruxelles, 20 ianuarie 2022
Christa SCHWENG
Președinta Comitetul Economic și Social European
*
*
*
N.B.: Urmează anexa.
ANEXĂ la AVIZUL
Comitetului Economic și Social European
Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:
|
AMENDAMENTUL 2
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 3.2.1.3
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Avizul secțiunii
|
Amendament
|
|
Deși contractul pe durată nedeterminată rămâne standardul de referință, asistăm la o creștere a formelor de muncă așa-numite „flexibile” sau „non-standard”, precum lucrul la cerere și lucrul pe platforme online. Deoarece acești lucrători au o influență redusă asupra modalităților de desfășurare a muncii, ei se confruntă deseori cu condiții de muncă precare, ca de exemplu o postură inconfortabilă, o cadență excesivă, o presiune puternică la locul de muncă și o lipsă de autonomie și de varietate a sarcinilor[1].
[1] Bérastégui P. (2021), Exposure to Psychosocial Risk Factors in the Gig Economy: A Systematic Review [Expunerea la factorii de risc psihosociali în economia muncii la cerere: o analiză sistematică]. Raport de cercetare al ETUI 2021.01
|
Deși contractul pe durată nedeterminată rămâne standardul de referință, asistăm la o creștere a formelor de muncă așa-numite „flexibile” sau „non-standard”, precum lucrul la cerere și lucrul pe platforme online. Telemunca implică anumite riscuri, cum ar fi posibilele provocări legate de următoarele aspecte: lucrătorul devine invizibil în comunitatea profesională; lipsa structurilor de sprijin formale și informale, a contactelor personale cu colegii și a accesului la informații, promovare și oportunități de formare; posibila agravare a inegalităților de gen și creșterea riscului de violență și hărțuire[1]; toate aceste aspecte trebuie gestionate mai bine pentru ca lucrătorii să beneficieze de SSM în astfel de forme de încadrare în muncă.
[1] JO C 220, 9.6. 2021, p.13-25.
|
|
Expunere de motive
|
|
Propunem eliminarea unei părți din această afirmație foarte generală și utilizarea textului din documentul consensual SOC/662 care prevede, printre altele, că telemunca implică anumite riscuri, cum ar fi posibilele provocări legate de următoarele aspecte: lucrătorul devine invizibil în comunitatea profesională de lucru; lipsa structurilor de sprijin formale și informale, a contactelor personale cu colegii și a accesului la informații, promovare și oportunități de formare; posibila agravare a inegalităților de gen și creșterea riscului de violență și hărțuire.
De asemenea, ar trebui reamintit că, de exemplu, persoanele care lucrează în mod flexibil sau pe platforme dispun adesea de o mai mare libertate în ce privește stabilirea programului de lucru. Faptul că o anumită muncă este comandată prin intermediul unei platforme nu este legată decât marginal de ergonomia muncii etc. Munca prestată rămâne aceeași, indiferent că se recurge sau nu la platformă (de exemplu, Uber vs șofer de taxi). De asemenea, argumentul privind cadența excesivă nu este valabil, întrucât, în realitate, situația poate fi exact contrară.
În plus, nu există nicio legătură de cauzalitate între existența unui contract flexibil sau nestandardizat și condițiile de muncă precare.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
101
|
|
Voturi împotrivă:
|
133
|
|
Abțineri
|
21
|
|
AMENDAMENTUL 3
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 3.2.1.4
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
Aceste tranziții se traduc printr-o deplasare a riscurilor profesionale. Mai întâi de toate către frontierele muncii salariate, prin dezvoltarea combinată a subcontractării și a contractelor precare, care oferă mai puțină protecție în materie de SSM. Ulterior, către noi vulnerabilități legate de condițiile de muncă, prin hibridarea formelor de organizare flexibile și a formelor reînnoite ale vechilor practici tayloriene. Nu în cele din urmă, către noi afecțiuni legate de muncă, reflectate în creșterea endemică a stresului profesional și a patologiilor asociate.
|
Aceste tranziții pot duce la o deplasare a riscurilor profesionale. Aceste riscuri potențiale ar putea fi abordate în cadrul procesului de dialog social, îndreptând atenția către următoarele aspecte: mai întâi de toate către frontierele muncii salariate, în cazul subcontractării și al contractelor care nu prezintă siguranță și care riscă să ofere mai puțină protecție în materie de SSM. Ulterior, către noi vulnerabilități legate de condițiile de muncă, prin hibridarea formelor de organizare flexibile și a formelor reînnoite ale vechilor practici tayloriene. Nu în cele din urmă, către noi afecțiuni legate de muncă, reflectate în creșterea endemică a stresului profesional și a patologiilor asociate.
|
|
Expunere de motive
|
|
Prin această modificare a textului recunoaștem că schimbările care afectează formele de muncă trebuie să beneficieze de o mai mare atenție în cadrul dialogului social, la nivelul adecvat, în ceea ce privește atât securitatea, cât și sănătatea în muncă. De asemenea, deși ar putea exista unele noi vulnerabilități legate de condițiile de muncă în noile forme de muncă, este important să se înțeleagă că nu toate formele atipice de încadrare în muncă, cum ar fi subcontractarea, sunt în mod automat mai puțin protectoare în ceea ce privește SSM; ele pot avea la rândul lor același nivel de protecție în materie de SSM ca și forma standard de încadrare în muncă.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
98
|
|
Voturi împotrivă:
|
147
|
|
Abțineri
|
17
|
|
AMENDAMENTUL 4
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.2
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
Este important să se asigure aplicarea efectivă a acordurilor rezultate în urma dialogului social. CESE își reiterează sprijinul[1] față de recomandarea OIM[2] privind un inspector de protecția muncii la 10 000 de lucrători și insistă asupra necesității de a consolida rolul reprezentanților sindicali în materie de SSM. La toate nivelurile, partenerii sociali trebuie să fie asociați într-o măsură suficientă la elaborarea și la punerea în aplicare a unor măsuri preventive, în conformitate cu directiva-cadru.
[1] https://www.eesc.europa.eu/ro/our-work/opinions-information-reports/opinions/health-safety-work-eu-strategic-framework-2021-2027
[2] https://www.ilo.org/public/english/standards/relm/gb/docs/gb297/pdf/esp-3.pdf
|
Este important să se asigure aplicarea efectivă a acordurilor rezultate în urma dialogului social. CESE ia notă de recomandarea OIM[1] privind un inspector de protecția muncii la 10 000 de lucrători și insistă asupra necesității de a consolida rolul partenerilor sociali în materie de SSM. La toate nivelurile, partenerii sociali trebuie să fie asociați într-o măsură suficientă la elaborarea și la punerea în aplicare a unor măsuri preventive, în conformitate cu directiva-cadru.
[1] https://www.ilo.org/public/english/standards/relm/gb/docs/gb297/pdf/esp-3.pdf
|
|
Expunere de motive
|
|
Propunem utilizarea formulării „ia notă” în loc de „își reiterează sprijinul”. De asemenea, în cea de-a doua frază, ar fi corect să se vorbească de parteneri sociali, în general.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
103
|
|
Voturi împotrivă:
|
150
|
|
Abțineri
|
15
|
|
AMENDAMENTUL 5
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.3
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
Generalizarea telemuncii necesită extinderea modalităților de intervenție ale inspecției muncii. Urmând exemplul Spaniei[1], inspectorii trebuie să poată verifica condițiile în care se desfășoară telemunca, la cererea angajatului și cu respectarea vieții sale private. Aceasta include constatarea și înregistrarea plângerilor privind lipsa echipamentelor necesare, nerespectarea dreptului de a se deconecta etc.
[1] https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=23324&langId=ro
|
În unele state membre, generalizarea telemuncii a impus extinderea modalităților de intervenție ale inspecției muncii. Urmând exemplul Spaniei[1], inspectorii pot verifica condițiile în care se desfășoară telemunca, la cererea angajatului și cu respectarea vieții sale private. Aceasta include constatarea și înregistrarea plângerilor privind lipsa echipamentelor necesare, nerespectarea dreptului de a se deconecta etc. Angajatorii ar trebui să aibă obligația de a asigura disponibilitatea echipamentului necesar pentru telemuncă numai atunci când angajatul este obligat să lucreze de acasă.
[1] https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=23324&langId=ro
|
|
Expunere de motive
|
|
Deși am putea fi de acord cu descrierea sistemului dintr-un anumit stat membru (Spania), cu titlu de exemplu, nu se justifică să propunem introducerea acestui sistem și în alte țări, având în vedere că organizarea și modalitățile de inspecție a muncii țin de competența statelor membre.
În cazul în care angajatorul oferă deja un loc de muncă (în mod normal sub forma unui birou) în care angajatul dispune de toate echipamentele necesare, nu ar trebui să existe obligația de a duplica acest echipament și la domiciliu, în cazul în care angajatorul nu solicită angajatului să lucreze de la domiciliu. În special pentru întreprinderile mici, duplicarea echipamentului de muncă poate reprezenta o povară financiară importantă.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
107
|
|
Voturi împotrivă:
|
149
|
|
Abțineri
|
16
|
|
|
|
AMENDAMENTUL 7
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.12
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
În ceea ce privește combaterea cancerului profesional, CESE solicită o poziție mai ambițioasă care să ia în considerare cei 50 de agenți cancerigeni prioritari. Domeniul de aplicare al Directivei 2004/37/CE ar trebui, de asemenea, extins, pentru a include substanțele toxice pentru reproducere și medicamentele periculoase[1]. În plus, stresul cronic crește riscul de apariție a cancerului[2], iar munca de noapte în schimburi poate cauza cancer de sân, de prostată și colorectal[3]. Ar trebui adoptată o abordare bazată pe riscuri, și nu o metodologie care să considere protecția lucrătorilor drept un cost.
[1] Produs chimic care poate afecta
fertilitatea bărbaților sau a femeilor sau poate afecta dezvoltarea fătului.
[2] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7466429/
[3] https://www.cancer-environnement.fr/597-Vol-124--Cancerogenicite-du-travail-de-nuit-poste.ce.aspx.
|
În ceea ce privește combaterea cancerului profesional, CESE salută acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul la sfârșitul anului 2021 cu privire la o mai bună protecție a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la substanțe cancerigene și mutagene, prin actualizarea Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni.
|
|
Expunere de motive
|
|
Ar trebui să se menționeze că, în decembrie 2021, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind o mai bună protecție a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la substanțe cancerigene și mutagene. Pentru a îmbunătăți protecția lucrătorilor împotriva cancerului, Comisia a propus în 2020 să limiteze și mai mult expunerea lor la substanțe chimice cancerigene. Această inițiativă face parte, de asemenea, din angajamentul Comisiei de a combate cancerul, asumat în cadrul Planului european de combatere a cancerului. Comisia a subliniat că, în temeiul acordului respectiv de actualizare a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni, aproximativ 1 milion de lucrători vor beneficia de o protecție sporită ca urmare a stabilirii unor limite de expunere profesională pentru acrilonitril și compușii de nichel și a scăderii limitelor pentru benzen.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
98
|
|
Voturi împotrivă:
|
156
|
|
Abțineri
|
17
|
|
AMENDAMENTUL 8
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.13
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
Afecțiunile musculo-scheletice rămân principala problemă în materie de SSM în UE. La nivel de întreprindere, calitatea dialogului social și buna funcționare a comitetului pentru sănătate și securitate, acolo unde acestea există, sunt garanții ale eficacității demersului de prevenire. Dialogul social de la nivel sectorial poate, totodată, să își aducă contribuția prin linii directoare specifice, prin acțiuni de sensibilizare și de schimb de experiență, precum și prin difuzarea de bune practici. La nivel european, elaborarea unei politici de prevenire cuprinzătoare, durabile și integrate necesită reactivarea proiectului de directivă privind afecțiunile musculo-scheletice.
|
Afecțiunile musculo-scheletice rămân principala problemă în materie de SSM în UE. La nivel de întreprindere, calitatea dialogului social și buna funcționare a comitetului pentru sănătate și securitate, acolo unde acestea există, pot îmbunătăți eficacitatea demersului de prevenire. Dialogul social de la nivel sectorial poate, totodată, să își aducă contribuția prin linii directoare specifice, prin acțiuni de sensibilizare și de schimb de experiență, precum și prin difuzarea de bune practici. La nivel european, elaborarea unei politici de prevenire cuprinzătoare, durabile și integrate necesită luarea de măsuri, astfel cum se indică în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare.
|
|
Expunere de motive
|
|
Strategia Comisiei include, printre altele, obiectivul Comisiei de a integra riscurile psihosociale și ergonomice în campania pentru locuri de muncă sănătoase.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
95
|
|
Voturi împotrivă:
|
161
|
|
Abțineri
|
16
|
|
AMENDAMENTUL 9
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.14
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
Punerea incompletă în aplicare a acordului-cadru autonom din 2004 referitor la stresul la locul de muncă subliniază necesitatea unei legislații europene privind riscurile psihosociale. CESE reamintește că un demers de prevenire eficace înseamnă să se acționeze asupra factorilor cauzali, și anume asupra organizării muncii. O abordare care ar consta exclusiv în intervenția asupra sănătății mintale a persoanei nu va permite stăvilirea stresului profesional.
|
CESE solicită consolidarea rolului partenerilor sociali în acțiunile de sensibilizare și prevenire a riscurilor psihosociale. Riscurile psihosociale trebuie să fie abordate în primul rând la nivel de loc de muncă/întreprindere; nu există o soluție universală care să funcționeze bine în toate întreprinderile sau statele membre, întrucât problemele sunt, de asemenea, diferite. Conform raportului de punere în aplicare pregătit de semnatarii acordului-cadru, în ciuda diferitelor provocări și obstacole, punerea în aplicare a acordului-cadru european și rapoartele în sine contribuie în mod clar la o valoare adăugată importantă în ce privește stresul la locul de muncă și dezvoltarea dialogului social[1]. CESE reamintește că un demers de prevenire eficace înseamnă să se acționeze asupra factorilor cauzali, și anume asupra organizării muncii. O abordare care ar consta exclusiv în intervenția asupra sănătății mintale a persoanei nu va permite stăvilirea stresului profesional. Riscurile psihosociale reprezintă o problemă complexă, cu diferiți factori de impact, cum ar fi condițiile de muncă, gestionarea volumului de muncă, relațiile de muncă, dar și capacitățile individuale.
[1] https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/imported/2008-02495-E.pdf
|
|
Expunere de motive
|
|
În acest context, ar trebui să adoptăm o abordare diferită, care să pledeze pentru consolidarea rolului partenerilor sociali în măsurile de sensibilizare și prevenire a riscurilor psihosociale. Riscurile psihosociale trebuie să fie abordate în primul rând la nivel de loc de muncă/întreprindere; nu există o soluție universală care să funcționeze bine în toate întreprinderile sau statele membre, întrucât problemele sunt, de asemenea, diferite.
Nu considerăm că este nevoie de noi texte legislative, dar suntem de acord cu abordarea Comisiei de a pregăti, în cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, o inițiativă fără caracter legislativ la nivelul UE referitoare la sănătatea mintală la locul de muncă, care să evalueze problemele emergente legate de sănătatea mintală a lucrătorilor.
Nu în ultimul rând, există un raport de punere în aplicare elaborat de semnatarii acordului-cadru autonom privind stresul legat de muncă
(
https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/imported/2008-02495-E
.pdf), care afirmă, printre altele, că „în ciuda diferitelor provocări și obstacole, punerea în aplicare a acordului-cadru european și rapoartele în sine contribuie în mod clar la o valoare adăugată importantă în ce privește stresul la locul de muncă și dezvoltarea dialogului social.”
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
97
|
|
Voturi împotrivă:
|
159
|
|
Abțineri
|
14
|
|
AMENDAMENTUL 10
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.16
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
CESE regretă excluderea lucrătorilor independenți din domeniul de aplicare al cadrului strategic. O parte din lucrătorii pe platforme, așa-numiții „lucrători independenți”, fac, de fapt, obiectul unor legături de subordonare cu platformele prin intermediul gestionării algoritmice. Pandemia a evidențiat vulnerabilitatea acestor lucrători și deficiențele platformelor în ceea ce privește prevenirea. Nu este de dorit ca acești lucrători să fie expuși în continuare unor riscuri necontrolate, ca urmare a excluderii lor din cadrul strategic.
.
|
CESE constată că lucrătorii independenți nu fac parte din domeniul de aplicare al cadrului strategic. CESE a recomandat deja realizarea în timp util a unui studiu, cu participarea Comisiei, a experților și a partenerilor sociali, pentru a găsi cea mai bună soluție, cu respectarea principiului conform căruia inclusiv toți lucrătorii independenți trebuie să aibă un mediu de lucru sigur și sănătos. În plus, CESE observă că Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2003 privind îmbunătățirea protecției sănătății și securității la locul de muncă a lucrătorilor independenți[1] recomandă statelor membre să promoveze, în cadrul politicilor lor de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, securitatea și sănătatea lucrătorilor independenți, ținând seama, în același timp, de riscurile specifice existente în anumite sectoare și de natura specifică a relației dintre întreprinderile contractante și lucrătorii independenți.
[1] https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/1fd9fbe0-1ee4-4928-a47d-4404b5301bbd
|
|
Expunere de motive
|
|
La 9 decembrie, Comisia a adoptat propunerea sa de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în lucrul pe platforme. CESE va elabora un aviz separat (SOC/709) cu privire la această propunere și, prin urmare, aceste aspecte nu ar trebui abordate în prezentul aviz.
Textul ar trebui să facă trimitere la Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2003 privind îmbunătățirea protecției sănătății și securității la locul de muncă în cazul lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
99
|
|
Voturi împotrivă:
|
162
|
|
Abțineri
|
14
|
|
AMENDAMENTUL 11
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.17
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
CESE subliniază existența unor relații asimetrice între platforme și acești lucrători și reamintește că libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă sunt drepturi fundamentale. Este primordial să se asigure o organizare și o reprezentare adecvate pentru a facilita dialogul social și negocierile colective. În plus, drepturile în materie de protecție socială ar trebui extinse, pentru ca de ele să beneficieze și acești lucrători.
|
CESE observă că trebuie să se acorde o atenție deosebită garantării unei relații echitabile între platforme și persoanele care le utilizează pentru a efectua o muncă și reamintește că libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă sunt drepturi fundamentale. Este primordial să se asigure o organizare și o reprezentare adecvate pentru a facilita dialogul social și negocierile colective.
|
|
Expunere de motive
|
|
Amendamentul recunoaște necesitatea de a garanta o relație echitabilă între platforme și cei care le utilizează în scop profesional, fie ca lucrător, fie ca antreprenor/lucrător independent. Amendamentul corectează, de asemenea, presupunerea eronată potrivit căreia toți cei care își desfășoară munca prin intermediul platformelor sunt lucrători, deoarece ei ar putea fi, de asemenea, lucrători independenți sau antreprenori.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
97
|
|
Voturi împotrivă:
|
157
|
|
Abțineri
|
15
|
|
AMENDAMENTUL 12
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 4.22
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
Beneficiile telemuncii depind de modul în care aceasta este organizată de angajator. Recurgerea la telemuncă ar trebui reglementată prin negocieri colective, pentru a preveni dificultățile identificate în cadrul mai multor anchete[1]. Acordul-cadru european semnat în 2002 nu permite să se răspundă acestor noi provocări. CESE recomandă elaborarea unor noi orientări, acordând o atenție deosebită prevenirii riscurilor psihosociale și afecțiunilor musculo-scheletice.
[1] https://www.eurofound.europa.eu/data/covid-19/working-teleworking.
|
Astfel cum se menționează în acordul-cadru din 2002, munca la distanță este voluntară pentru lucrător și pentru angajatorul în cauză. Telemunca poate fi necesară ca parte a fișei inițiale a postului unui lucrător sau poate fi inițiată ulterior sub forma unui acord voluntar. Beneficiile telemuncii depind, printre altele, de modul în care aceasta este organizată și convenită între angajator și angajat. Recurgerea la telemuncă poate fi reglementată prin negocieri colective, de exemplu pentru a preveni dificultățile identificate în cadrul mai multor anchete[1]. Acordul-cadru european semnat în 2002 este încă adecvat pentru a face față acestor noi provocări.
[1] https://www.eurofound.europa.eu/data/covid-19/working-teleworking.
|
|
Expunere de motive
|
|
Acordul-cadru european din 2002 este încă adecvat pentru a face față provocărilor reprezentate de telemuncă.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
96
|
|
Voturi împotrivă:
|
157
|
|
Abțineri
|
20
|
|
AMENDAMENTUL 13
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 1.4
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
Acordul-cadru european din 2002 nu răspunde noilor provocări generate de telemuncă. CESE recomandă elaborarea unor noi orientări, acordând o atenție deosebită prevenirii riscurilor psihosociale și afecțiunilor musculo-scheletice.
|
Acordul-cadru european din 2002, completat de Acordul-cadru al UE privind digitalizarea, din 2020, oferă o bază solidă pentru a face față noilor provocări generate de telemuncă.
|
|
Expunere de motive
|
|
Acordul-cadru european din 2002 este încă adecvat pentru a face față provocărilor reprezentate de telemuncă.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
93
|
|
Voturi împotrivă:
|
155
|
|
Abțineri
|
17
|
|
AMENDAMENTUL 14
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 1.10
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
CESE preconizează punerea în aplicare a unui dispozitiv care să permită evaluarea impactului inițiativelor legislative, al acordurilor colective și al planurilor de acțiune europene și își reiterează recomandarea[1] de a se asigura un inspector de protecția muncii la 10 000 de lucrători.
[1] SOC/698
|
CESE solicită să se depună eforturi suplimentare pentru evaluarea impactului inițiativelor legislative, al acordurilor colective și al planurilor de acțiune europene.
|
|
Expunere de motive
|
|
Există deja sisteme de evaluare a impactului. De asemenea, acordurile-cadru au propriile mecanisme de monitorizare a punerii în aplicare.
Astfel cum a afirmat CE, boala profesională este o chestiune strâns legată de securitatea socială, care este o competență națională. Cu privire la inspectoratele de muncă: există și un aspect calitativ, precum și ideea că, în viziunea OIM, inspecția muncii nu se referă doar la sănătate și siguranță, ci și la alte aspecte legate de muncă (chestiuni sociale, munca nedeclarată, administrația muncii etc.).
De la începutul pandemiei și până în prezent și odată cu scăderea numărului de inspecții fizice la locul de muncă în unele state membre din cauza măsurilor sanitare, au fost introduse instrumente digitale pentru a facilita efectuarea inspecțiilor online (în totalitate sau măcar parțial). Aceste noi metode de lucru pot, de asemenea, să sporească eficiența inspecțiilor la locul de muncă. Este la latitudinea statelor membre să decidă modul de organizare a inspecțiilor la locul de muncă.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
96
|
|
Voturi împotrivă:
|
154
|
|
Abțineri
|
16
|
|
AMENDAMENTUL 15
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 1.12
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
În ceea ce privește combaterea cancerului profesional, CESE îndeamnă la adoptarea unei poziții mai ambițioase, care să ia în considerare toți cei 50 de agenți cancerigeni prioritari, substanțele toxice pentru reproducere și medicamentele periculoase și să integreze stresul[1] și munca în schimburi[2].
[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7466429/.
[2] https://www.cancer-environnement.fr/597-Vol-124--Cancerogenicite-du-travail-de-nuit-poste.ce.aspx
|
În ceea ce privește combaterea cancerului profesional, CESE salută acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul la sfârșitul anului 2021 cu privire la o mai bună protecție a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la substanțe cancerigene și mutagene, prin actualizarea Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni.
|
|
Expunere de motive
|
|
Ar trebui să se menționeze că, în decembrie 2021, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind o mai bună protecție a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la substanțe cancerigene și mutagene. Pentru a îmbunătăți protecția lucrătorilor împotriva cancerului, Comisia a propus în 2020 să limiteze și mai mult expunerea lor la substanțe chimice cancerigene. Această inițiativă face parte, de asemenea, din angajamentul Comisiei de a combate cancerul, asumat în cadrul Planului european de combatere a cancerului. Comisia a subliniat că, în temeiul acordului respectiv de actualizare a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni, aproximativ 1 milion de lucrători vor beneficia de o protecție sporită ca urmare a stabilirii unor limite de expunere profesională pentru acrilonitril și compușii de nichel și a scăderii limitelor pentru benzen.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
98
|
|
Voturi împotrivă:
|
156
|
|
Abțineri
|
17
|
|
AMENDAMENTUL 16
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 1.13
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
CESE îndeamnă la adoptarea unei legislații europene în ceea ce privește riscurile psihosociale. Un demers de prevenire eficace înseamnă să se acționeze nu numai asupra sănătății mintale a persoanei, ci și asupra mediului de lucru.
|
CESE solicită mai multă atenție și eforturi suplimentare în ceea ce privește riscurile psihosociale și consolidarea rolului partenerilor sociali în acțiunile de sensibilizare și prevenire a acestor riscuri. Riscurile psihosociale trebuie să fie abordate în primul rând la nivel de loc de muncă/întreprindere; nu există o soluție universală care să funcționeze bine în toate întreprinderile sau statele membre, întrucât problemele sunt, de asemenea, diferite. Conform raportului de punere în aplicare pregătit de semnatarii acordului-cadru, în ciuda diferitelor provocări și obstacole, punerea în aplicare a acordului-cadru european și rapoartele în sine contribuie în mod clar la o valoare adăugată importantă în ce privește stresul la locul de muncă și dezvoltarea dialogului social. Un demers de prevenire eficace înseamnă să se acționeze nu numai asupra sănătății mintale a persoanei, ci și asupra mediului de lucru. În orice caz, riscurile psihosociale reprezintă o problemă complexă, cu diferiți factori de impact, cum ar fi condițiile de muncă, gestionarea volumului de muncă, relațiile de muncă, dar și capacitățile individuale.
|
|
Expunere de motive
|
|
Legislația nu reprezintă un remediu pentru toate aspectele. În acest context, ar trebui să adoptăm o abordare diferită, care să pledeze pentru consolidarea rolului partenerilor sociali în măsurile de sensibilizare și prevenire a riscurilor psihosociale. Riscurile psihosociale trebuie să fie abordate în primul rând la nivel de loc de muncă/întreprindere; nu există o soluție universală care să funcționeze bine în toate întreprinderile sau statele membre, întrucât problemele sunt, de asemenea, diferite.
Nu considerăm că este nevoie de noi texte legislative, dar suntem de acord cu abordarea Comisiei de a pregăti, în cooperare cu statele membre și cu partenerii sociali, o inițiativă fără caracter legislativ la nivelul UE referitoare la sănătatea mintală la locul de muncă, care să evalueze problemele emergente legate de sănătatea mintală a lucrătorilor.
Există un raport de punere în aplicare elaborat de semnatarii acordului
-cadru (https://www.businesseurope.eu/sites/buseur/files/media/imported/2008-02495-E.pdf), care afirmă, printre altele,
că „în ciuda diferitelor provocări și obstacole, punerea în aplicare a acordului-cadru european și rapoartele în sine contribuie în mod clar la o valoare adăugată importantă în ce privește stresul la locul de muncă și dezvoltarea dialogului social.”
Riscurile psihosociale reprezintă o problemă complexă, cu diferiți factori de impact, cum ar fi condițiile de muncă, gestionarea volumului de muncă, relațiile de muncă, dar și capacitățile individuale.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
99
|
|
Voturi împotrivă:
|
152
|
|
Abțineri
|
18
|
|
|
|
|
AMENDAMENTUL 17
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 1.14
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
CESE consideră că elaborarea unei politici de prevenire cuprinzătoare, durabile și integrate necesită reactivarea proiectului de directivă privind afecțiunile musculo-scheletice.
|
CESE consideră că elaborarea unei politici de prevenire cuprinzătoare, durabile și integrate necesită luarea de măsuri, astfel cum se indică în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare.
|
|
Expunere de motive
|
|
Strategia Comisiei include, printre altele, obiectivul Comisiei de a integra riscurile psihosociale și ergonomice în campania pentru locuri de muncă sănătoase.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
95
|
|
Voturi împotrivă:
|
161
|
|
Abțineri
|
16
|
|
|
|
|
AMENDAMENTUL 18
Depus de:
ANGELOVA Milena
GAVRILOVS Vitālijs
KONTKANEN Mira-Maria
PILAWSKI Lech
VADÁSZ Borbála
SOC/703
Dialogul social ca instrument de promovare a sănătății și securității în muncă
Punctul 1.16
Se modifică după cum urmează:
|
|
|
Aviz al secțiunii
|
Amendament
|
|
CESE solicită ca lucrătorii pe platforme online să fie incluși în domeniul de aplicare al cadrului strategic. Drepturile de organizare, de reprezentare și de negociere colectivă ar trebui garantate, iar drepturile de protecție socială ar trebui extinse și la acești lucrători.
|
CESE constată că la 9 decembrie, Comisia a adoptat propunerea sa de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește lucrul pe platforme. Va exista un aviz separat al CESE (SOC/709) cu privire la această propunere.
|
|
Expunere de motive
|
|
La 9 decembrie, Comisia a adoptat propunerea sa de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în lucrul pe platforme. CESE va elabora un aviz separat (SOC/709) cu privire la această propunere și, prin urmare, aceste aspecte nu ar trebui abordate în prezentul aviz.
|
Rezultatul votului:
|
Voturi pentru:
|
104
|
|
Voturi împotrivă:
|
152
|
|
Abțineri
|
16
|
_____________