RO

ECO/558

Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI

AVIZ

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu –
Impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI

[COM(2021) 251 final]

Date de contact

eco@eesc.europa.eu

Administrator

Juri SOOSAAR

Data documentului

08/02/2022

Raportor: Krister ANDERSSON

Sesizare

Comisia Europeană, 1.7.2021

Temei juridic

Articolul 32 alineatul (1) din TFUE

Secțiunea responsabilă

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

Data adoptării în secțiune

08/02/2022

Data adoptării în sesiunea plenară

DD/MM/YYYY

Sesiunea plenară nr.

Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)

…/…/…


1.Concluzii și recomandări

1.1CESE salută inițiativa Comisiei privind strategia de impozitare a întreprinderilor în secolul XXI, îndelung așteptată. CESE sprijină ferm alinierea de către Comisie a lucrărilor sale la discuțiile și acordurile internaționale și apreciază acest lucru.

1.2CESE subliniază nevoia de a facilita investițiile transfrontaliere și de a reduce costurile de conformare pentru întreprinderi, asigurând totodată o Europă mai verde și mai digitalizată.

1.3CESE încurajează Comisia să-și continue planul de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare 1 , ținând seama de avizul CESE pe tema Pachetul pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată 2 .

1.4CESE salută aprobarea de către miniștrii de finanțe ai G20 a acordului semnat la 8 octombrie 2021 de către 136 dintre cele 140 de țări incluse în Cadrul incluziv, pentru a ajunge la soluția unui pachet global și bazat pe consens privind modul de alocare a drepturilor de impozitare între țări. În același timp, CESE subliniază efectele complexității unor obiective atât de ambițioase, solicitând o punere în aplicare uniformă, concertată și coordonată la nivel global a pilonilor 1 și 2 („pachetul”).

1.5CESE subliniază nevoia de a pune în aplicare pachetul fiscal atât în UE, cât și, concomitent, în țările importante care ne sunt parteneri comerciali. În cazul în care pilonul 1 nu este pus în aplicare în același timp în SUA și în alte țări importante care ne sunt parteneri comerciali, întreprinderile europene se pot confrunta cu un dezavantaj concurențial.

1.6CESE subliniază importanța de a avea exact aceleași norme în Europa în ceea ce privește pilonul 2 și cota efectivă a impozitului pe profit, ca cele din cadrul normelor complexe convenite în acordul global. Prin urmare, statele membre ar trebui să aloce suficient timp pentru ca un text final agreat să fie disponibil înainte de adoptarea directivei.

1.7Calculul cotei efective de impozitare (ETR) intenționează să determine dacă cota efectivă de impozitare a unui anumit grup de întreprinderi multinaționale este superioară sau inferioară cotei minime de impozitare în legătură cu jurisdicția avută în vedere. CESE subliniază că cerințele privind calcularea cotelor efective de impozitare trebuie să respecte abordarea globală, în așa fel încât să nu crească costurile administrative.

1.8CESE sprijină inițiativa Comisiei de a adresa statelor membre recomandarea de a permite compensarea pierderilor prin intermediul reportării.

1.9CESE susține Comisia în lupta împotriva utilizării abuzive a societăților fictive pentru spălarea banilor și planificarea fiscală agresivă de către persoane fizice și de către corporații, precum și împotriva evaziunii fiscale. CESE așteaptă cu interes să-și exprime opiniile privind o propunere concretă care să abordeze utilizarea abuzivă a societăților fictive.

1.10CESE salută inițiativa Comisiei de a crea o indemnizație pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA). Investițiile în noua tehnologie mai verde sunt corelate cu un risc semnificativ pentru investitor. În astfel de situații, finanțarea prin capitaluri proprii este deosebit de importantă, iar tendința inerentă împotriva finanțării prin îndatorare integrată în sistemele fiscale trebuie abordată.

1.11CESE salută BEFIT [Business in Europe: Framework for Income Taxation (Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului)] și cadrul de reglementare unic privind impozitul pe profit și așteaptă cu interes să poată examina o propunere detaliată.

1.12CESE încurajează Comisia să abordeze situațiile de muncă de la distanță de la nivel transfrontalier ca parte integrantă a strategiei de impozitare a întreprinderilor.

1.13Un alt domeniu care trebui revizuit este cel al acoperirii TVA-ului. Excluderile și lacunele creează complexitate și conduc la condiții de concurență neechitabile, precum și la pierderea veniturilor din impozitul pe profit. CESE încurajează Comisia să revizuiască acoperirea sistemului de TVA.

2.Propunerea Comisiei

2.1Comunicarea Comisiei privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI vizează să abordeze mai multe provocări majore, care au apărut de-a lungul anilor, pe lângă pandemia de COVID-19.

2.2UE are nevoie de un cadru fiscal solid, eficient și echitabil, care să răspundă nevoilor de finanțare publică, sprijinind totodată redresarea și dubla tranziție – verde și digitală – prin crearea unui mediu favorabil creșterii echitabile, durabile și incluzive, precum și investițiilor astfel încât oportunitățile de ocupare a forței de muncă să se materializeze.

2.3Se preconizează că impozitarea va contribui la politicile mai ample ale UE precum Pactul verde european, Agenda digitală a Comisiei, noua Strategie industrială pentru Europa și uniunea piețelor de capital. Impozitarea va trebui să faciliteze și tranziția digitală prin asigurarea unei mediu în care întreprinderile digitale pot prospera.

2.4Comunicarea Comisiei ia în considerare în mod adecvat rezultatul proiectului BEPS și abordează reforma cadrului internațional de impozit pe profit, realizat de OCDE și mandatat de G20. Pachetul de reformă constă în doi piloni. Pilonul 1 vizează să adapteze normele internaționale privind impozitarea profiturilor pentru întreprinderi la noile modele de afaceri, ceea ce permite întreprinderilor să conducă afaceri fără a avea o prezență fizică 3 .

2.5În schimb, pilonul 2 va reduce concurența fiscală prin stabilirea unei cote minime efective a impozitului pe profit la 15 % 4 .

2.6Odată convenită într-o convenție multilaterală, aplicarea pachetului va fi obligatorie și Comisia va propune o directivă pentru punerea sa în aplicare în UE.

2.7Comisia va prezenta, de asemenea, o nouă propunere pentru publicarea anuală a cotei efective a impozitului pe profit de către întreprinderile mari, care sunt rezidente în UE și care intră în domeniul de aplicare a pilonului 2 utilizând metodologia convenită pentru calculele din cadrul pilonului 2.

2.8În cadrul agendei sale privind transparența, UE va continua să combată utilizarea abuzivă a societăților fictive în scopuri fiscale, și anume a societăților a căror prezență fizică și activitate economică reală sunt egale cu zero sau minime, prin intermediul unei noi inițiative legislative menite să prevină planificarea fiscală agresivă, evaziunea fiscală sau spălarea banilor de către persoane fizice și de către corporații.

2.9Strategia Comisiei va aborda, de asemenea, chestiunea favorizării îndatorării în cadrul sistemului de impozitare a societăților, făcând investițiile finanțate prin îndatorare mai puțin defavorizate prin intermediul unui sistem de indemnizații (DEBRA) pentru finanțarea cu noi capitaluri proprii.

2.10Comisia urmează să își retragă propunerile în curs de adoptare privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) 5 , după prezentarea unei noi propuneri de consolidare a pieței interne. Aceasta va fi un nou cadru de impozitare a profiturilor pentru întreprinderile din Europa, denumit BEFIT (Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului).

2.11Propunerea privind BEFIT se va baza pe pilonul 1 și pe pilonul 2. Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre la elaborarea acestei propuneri, ținând seama și de opiniile Parlamentului European și în consultare cu sectorul întreprinderilor și cu grupurile societății civile.

2.12Strategia Comisiei include o recomandare adresată statelor membre de a permite compensarea pierderilor prin intermediul reportării, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga Uniune. Recomandarea se aplică pentru exercițiile financiare 2020 și 2021.

3.Observații generale

3.1CESE salută inițiativa Comisie privind strategia de impozitare a întreprinderilor în secolul XXI, îndelung așteptată. CESE sprijină ferm alinierea de către Comisie a lucrărilor sale la discuțiile și acordurile internaționale și apreciază acest lucru.

3.2CESE sprijină obiectivul Comisiei de a face astfel încât agenda de impozitare să contribuie la obiectivul global de a permite o creștere echitabilă și durabilă prin sprijinirea politicilor mai ample ale UE precum Pactul verde european, Agenda digitală a Comisiei, Strategia industrială pentru Europa și uniunea piețelor de capital.

3.3CESE subliniază nevoia de a facilita investițiile transfrontaliere și de a reduce costurile de conformare pentru întreprinderi, asigurând totodată o Europă mai verde și mai digitalizată.

3.4CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la decalajul fiscal, în pofida faptului că, în ultimul deceniu, veniturile din impozitul pe profit în raport cu PIB-ul au fost stabile sau chiar în creștere în UE și în țările OCDE.

3.5CESE împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia administrațiile s-au angajat să adopte un mozaic de măsuri de combatere a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale și că măsurile au adăugat și mai multă complexitate complexității deja existente. CESE solicită un cadru fiscal solid, eficient și echitabil, care să abordeze stimulentele subiacente care încurajează implicarea în comportamente de erodare a bazei de impozitare și de transfer de profituri.

3.6CESE solicită Comisiei Europene să evalueze impactul seriei de acte legislative de combatere a evitării obligațiilor fiscale puse în aplicare în ultimii șase ani.

3.7CESE încurajează Comisia să-și continue planul de acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul strategiei de redresare 6 , ținând seama de avizul CESE pe tema Pachetul pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată 7 . CESE consideră că este important să se îmbunătățească productivitatea economiei europene, cel puțin la nivelul economiilor concurente. Impozitul este doar unul dintre factorii care afectează productivitatea, dar este unul important 8 .

4.Observații specifice

4.1CESE salută aprobarea de către miniștrii de finanțe din G20 a acordului semnat la 8 octombrie 2021 de către 136 dintre cele 140 de țări din cadrul incluziv, pentru a ajunge la soluția unui pachet global și bazat pe consens privind modul de alocare a drepturilor de impozitare între țări 9 . În același timp, CESE subliniază efectele complexității legate de obiective atât de ambițioase, solicitând o punere în aplicare uniformă și concertată și coordonată la nivel global a pilonilor 1 și 2. În acest context, propunerile UE trebuie să țină seama de particularitățile cerințelor legislației UE, cum ar fi libertatea de stabilire și nediscriminarea.

4.2CESE remarcă faptul că trebuie depuse mult mai multe eforturi pentru a se ajunge la un acord detaliat. Este extrem de important ca acordurile să fie încheiate cu privire la multe aspecte tehnice. Atunci când sunt puse în aplicare norme la nivelul UE, întreprinderile cu sediul în UE nu trebuie să se afle într-un dezavantaj concurențial față de concurenții lor echivalenți cu sediul în alte jurisdicții importante 10 .

4.3CESE subliniază nevoia de a pune în aplicare pachetul fiscal nu doar în UE, ci și, totodată, în țările importante care ne sunt parteneri comerciali. În cazul în care pilonul 1 nu este pus în aplicare simultan în SUA și în alte țări importante care ne sunt parteneri comercial, întreprinderile europene se pot confrunta cu un dezavantaj concurențial. Prin urmare, este necesar ca atât punerea în aplicare, cât și utilizarea convenției multilaterale să fie coordonată cu partenerii comerciali.

4.4CESE subliniază importanța transpunerii și de a avea exact aceleași norme pentru un pilon 2 și cota efectivă a impozitului pe profit, ca în cele din cadrul normelor complexe convenite în acordul global. Prin urmare, statele membre ar trebui să aloce suficient timp pentru ca un text final agreat să fie disponibil înainte de adoptarea directivei 11 .

4.5CESE sprijină inițiativa Comisiei de a adresa statelor membre recomandarea de a permite compensarea prin intermediul reportării. Totuși, astfel de norme sunt importante nu numai în cazul unei pandemii, ci și în condiții normale. Profitul net al unei întreprinderi de-a lungul timpului ar trebui supus impozitului pe profit.

4.6CESE susține Comisia în lupta împotriva utilizării abuzive a societăților fictive pentru spălarea banilor și a planificarea fiscală agresivă de către persoane fizice și de către corporații, precum și împotriva evaziunii fiscale. CESE așteaptă cu interes să-și exprime opiniile privind o propunere concretă care să abordeze utilizarea abuzivă a societăților fictive.

4.7CESE salută inițiativa Comisiei de a crea o indemnizație pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării. Investițiile în noua tehnologie mai verde sunt corelate cu un risc semnificativ pentru investitor. În astfel de situații, finanțarea prin capitaluri proprii este deosebit de importantă, iar tendința inerentă împotriva finanțării prin îndatorare integrată în sistemele fiscale trebuie abordată 12 .

4.8CESE remarcă faptul că finanțarea prin capitaluri proprii ar putea fi mai puțin defavorizată atât la nivelul întreprinderilor, cât și la nivelul acționarilor. Este important ca tratamentul fiscal să nu genereze stimulente pentru a canaliza fonduri de la un nivel la altul.

4.9În plus, trebuie remarcat faptul că, în cazul în care cotele legale ale impozitului pe profit cresc, valoarea deducerii dobânzilor crește și devine mai adecvat din punct de vedere economic ca o întreprindere să investească prin împrumuturi. O rată mai mare a inflației și/sau a ratelor dobânzilor ar avea un efect similar, crescând astfel motivația îndatorării 13 . Întrucât o astfel de evoluție nu poate fi exclusă, importanța viitoarei inițiative a Comisiei este cu atât mai binevenită și mai importantă.

4.10CESE salută obiectivele BEFIT și așteaptă cu interes să poată examina o propunere detaliată. Propunerea ar trebui să ia în considerare regimurile juridice specifice aplicabile anumitor tipuri de cooperative și societăți mutuale adoptate în mod istoric de diferite state membre. CESE încurajează Comisia să includă părțile interesate și societatea civilă în deliberări în așa fel încât să se poată realiza progrese și să se obțină acceptarea.

5.Domenii suplimentare care trebuie abordate pentru politica fiscală a secolului XXI

5.1CESE consideră că este posibil ca pandemia să fi schimbat paradigma de muncă pentru mulți, astfel încât munca la distanță să fie mai frecventă în anii următori. Consecințele fiscale ale telemuncii (sau ale muncii la distanță) la nivel transfrontalier generează probleme fiscale atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoanele fizice. Pentru o întreprindere, poate apărea problema neintenționată a unui sediu permanent, cu consecințe fiscale. Persoanele fizice se pot confrunta cu cereri de impozitare din partea mai multor țări, în timp ce prestațiile sociale și protecția pot fi afectate negativ. Pensiile, de asemenea, ar putea fi afectate.

5.2CESE încurajează Comisia să abordeze situațiile de muncă de la nivel transfrontalier ca parte integrantă a strategiei de impozitare a întreprinderilor.

5.3Un alt domeniu care trebui revizuit este cel al acoperirii TVA-ului. Excluderile și lacunele creează complexitate și conduc la condiții de concurență neechitabile, precum și la pierderea veniturilor din impozitul pe profit. CESE încurajează Comisia să revizuiască acoperirea sistemului de TVA.

Bruxelles, 8 februarie 2022

Stefano PALMIERI
Președintele Secțiunii pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

___________

(1)     COM(2020) 312 final .
(2)       JO C 155, 30.4 2021, p. 8.
(3)      Întreprinderile care se înscriu în domeniul de aplicare sunt întreprinderile multinaționale cu o cifră de afaceri globală de peste 20 de miliarde EUR și cu o profitabilitate de peste 10 % (adică profitul înainte de impozitare/venit) calculată utilizând mecanismul de ponderare, cu pragul cifrei de afaceri care urmează să fie redus la 10 miliarde EUR, sub rezerva implementării cu succes, inclusiv a certitudinii fiscale, cu revizuirea relevantă care să înceapă la șapte ani de la intrarea în vigoare a acordului, revizuirea urmând a se finaliza în mai puțin de un an. Sectoarele extractive și serviciile financiare reglementate sunt excluse. https://www.oecd.org/tax/beps/statement-on-a-two-pillar-solution-to-address-the-tax-challenges-arising-from-the-digitalisation-of-the-economy-october-2021.pdf .
(4)      Pilonul 2 constă în: a) două norme interne de interblocare [denumite împreună Global anti-Base Erosion Rules – Normele globale de combatere a erodării bazei de impozitare (GloBE)]: (i) norma privind includerea veniturilor (IIR), care impune o suplimentare a impozitului pentru întreprinderea-mamă în ceea ce privește venitul impozitat scăzut al unei entități constitutive și (ii) o normă de plată subimpozitată (UTPR), care interzice deducerile sau impune o ajustare echivalentă în măsura în care venitul din impozite redus al unei entități constitutive nu face obiectul impozitului în temeiul unei IRR și b) o normă bazată pe tratat [sub rezerva normelor fiscale (STTR)] care permite anumitor jurisdicții sursă să impună o impozitare limitată a surselor pentru anumite plăți ale părților afiliate care fac obiectul impozitului sub o cotă minimă. STTR va fi creditabil ca impozit acoperit în temeiul normelor GloBE. Normele GloBE se vor aplica întreprinderilor multinaționale care ating pragul de 750 de milioane de EUR stabilit la acțiunea 13 din BEPS (raportare pentru fiecare țară). Țările au libertatea de a aplica IIR întreprinderilor multinaționale cu sediul în țara lor, chiar dacă acestea nu ating pragul. Cota minimă de impozitare utilizată în scopurile IIR și UTPR va fi de 15 %. https://www.oecd.org/tax/beps/statement-on-a-two-pillar-solution-to-address-the-tax-challenges-arising-from-the-digitalisation-of-the-economy-october-2021.pdf .
(5)       COM(2016) 685 final și COM(2016) 683 final .
(6)       COM(2020) 312 final .
(7)       JO C 155, 30.4 2021, p. 8.
(8)      Există numeroase rapoarte care concluzionează că impactul impozitelor pe profit asupra creșterii și productivității este deosebit de dăunător. Aceasta este o concluzie formulată în repetate rânduri de OCDE, a se vedea, de exemplu, Tax and Economic Growth (Fiscalitatea și creșterea economică), documentul de lucru nr. 620 al Departamentului economic al OCDE  sau  Tax Policy Reform and Economic Growth (Reforma politicii fiscale și creșterea economică), OCDE (2010) . Transferul impozitului pe profit asupra lucrătorilor, în special asupra lucrătorilor slab calificați, precum și un efect negativ asupra investițiilor, sunt factori importanți pentru concluziile trase. De asemenea, alte impozite, cum ar fi impozitele pe veniturile din muncă, pot afecta creșterea economică și evoluția productivității.
(9)      Normele fiscale se aplică tuturor întreprinderilor care depășesc un prag, indiferent de sectoarele în care își desfășoară activitatea. Nu se aplică doar așa-numitelor modele de afaceri digitale sau întreprinderilor orientate către consumatori.
(10)      În absența unei norme UTPR și dacă IIR nu se aplică situațiilor interne, am avea o situație în care grupurile străine de întreprinderi multinaționale, inclusiv grupurile din SUA, ar impune doar cote minime efective de impozitate în situațiile transfrontaliere. Efectul ar fi că și-ar proteja propriile filiale naționale împotriva cotei minime efective de impozitare: în acest context, filialele naționale cu impozitare redusă ale unei întreprinderi cu sediul în SUA/străin ar continua să beneficieze, de exemplu, de credite fiscale pentru C&D și să plătească impozit la o cotă mai mică decât valoarea minimă convenită, în timp ce în cazul unei întreprinderi cu sediul în UE și al filialelor sale naționale, creditele fiscale pentru C&D s-ar neutraliza prin intermediul taxei suplimentare dacă își reduc propria cotă efectivă de impozitare internă sub valoarea minimă convenită.
(11)      În cazul în care toate normele din Acordul-cadru OCDE/Acordul-cadru cuprinzător nu sunt cunoscute în momentul în care statele membre convin asupra unei directive, trebuie inițiat un proces de modificare a directivei pentru a realiza o transpunere a acordului global într-un acord al UE. Unele state membre se pot opune unei astfel de modificări a directivei. Pentru a realiza o transpunere adecvată și completă, acordul global trebuie să fie pe deplin dezvoltat și cunoscut înainte de a conveni asupra unei directive.
(12)      A se vedea avizul CESE pe tema „Rolul impozitului pe profit în guvernanța corporativă” (ECO/552)
(13)      A se vedea The Taxation of Income from Capital, Mervyn King and Don Fullerton, The University of Chicago Press and NBER (1984) .