ECO/512
Mecanisme fiscale de reducere a emisiilor de CO2
AVIZ
Comitetul Economic și Social European
Mecanisme fiscale de reducere a emisiilor de CO2
(aviz din proprie inițiativă)
Raportor: Krister ANDERSSON
|
Decizia Adunării Plenare
|
20/02/2020
|
|
Temei juridic
|
Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
|
|
Data adoptării în secțiune
|
24/06/2020
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
15/07/2020
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
553
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
209/1/6
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE consideră că există motive întemeiate pentru a stabili norme uniforme la nivelul UE pentru combaterea încălzirii globale și, pe baza acestora, pentru a lansa discuții internaționale cu alte blocuri comerciale.
1.2Până în prezent, discuțiile s-au concentrat asupra reglementărilor și a taxelor de mediu, în special asupra taxelor de reducere a emisiilor. CESE susține că încălzirea globală trebuie abordată într‑o manieră globală, cuprinzătoare și simetrică, ținând cont de nivelul de CO2 din atmosferă.
1.3În activitatea sa de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia s-a axat pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. CESE consideră că, în viitor, ar putea fi util și necesar să se elaboreze, de asemenea, noi măsuri fiscale care să poată completa sistemul actual de comercializare a certificatelor de emisii și taxele pe carbon de la nivel național, pentru a realiza un cadru de politică eficace și simetric în vederea gestionării volumului tot mai mare de emisii de CO2.
1.4CESE salută abordarea Comisiei, întrucât aceasta pare o măsură adecvată pentru creșterea eficacității procesului de stabilire a tarifelor pentru emisiile de carbon la nivelul întregii economii. Un astfel de instrument ar trebui să fie coordonat cu alte instrumente suplimentare, inclusiv cu o nouă abordare în materie fiscală în cadrul pieței interne a UE, într-un cadru de politică coerent, precum și cu alte instrumente similare puse în aplicare în alte jurisdicții de la nivel mondial.
1.5CESE încurajează Comisia Europeană să întreprindă inițiative concrete pentru a institui taxe pe carbon similare în statele membre, cu scopul de a armoniza eforturile în direcția unei reduceri eficace a nivelului de CO2. Un rezultat ideal ar trebui să creeze condiții uniforme la nivelul pieței unice a UE în ceea ce privește emisiile/reducerile ce urmează a fi impozitate, precum și metodele și cotele de impozitare specifice pentru un impact egal asupra nivelului de CO2 din atmosferă.
1.6CESE consideră că, inclusiv în condițiile punerii în aplicare a noilor taxe și a măsurilor suplimentare, sunt șanse ca încălzirea globală să continue dacă volumul de CO2 emis deja nu poate fi eliminat din atmosferă.
1.7CESE încurajează dezvoltarea, prin investiții dedicate, a tehnologiilor de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) și de captare, utilizare și stocare a dioxidului de carbon (CUSC), atât la nivelul UE, cât și la nivel național, întrucât acestea contribuie la obiectivul de reducere a impactului emisiilor de CO2 și, la un nivel mai general, la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă promovate de ONU și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
1.8Statele membre ar trebui să adopte, în special, o politică simetrică și cuprinzătoare privind taxa de mediu, care să abordeze efectul CO2 asupra încălzirii globale. Trebuie introduse taxe cu cote atât pozitive, cât și negative. Veniturile obținute din taxele pe CO2 ar trebui folosite pentru finanțarea stimulentelor pentru tehnicile de reducere a CO2 aplicate la nivel local, regional și național.
1.9CESE atrage atenția asupra altor instrumente de politică pentru reducerea dioxidului de carbon. Acestea pot lua forme variate, de la noi tehnologii până la practici de amenajare a teritoriului, și ar trebui să fie încurajate și sprijinite atât la nivelul UE, cât și la nivel național. În primul rând, pădurile elimină dioxidul de carbon în mod natural, iar copacii sunt extrem de utili pentru stocarea carbonului eliminat din atmosferă prin fotosinteză. Măsuri precum extinderea, restaurarea și gestionarea corectă a pădurilor pot valorifica puterea fotosintezei de a reduce CO2.
1.10Pe lângă faptul că vânzarea de produse forestiere este impozitată la nivelul venitului proprietarului, ar trebui recunoscut faptul că plantarea copacilor și amenajarea de păduri reduc CO2 din atmosferă și, prin urmare, într-o abordare fiscală simetrică în ceea ce privește încălzirea globală, astfel de acțiuni ar trebui să fie încurajate printr-o taxă negativă pe CO2. Aceasta ar constitui o măsură importantă pentru atingerea obiectivelor climatice.
1.11CESE ar dori să sublinieze necesitatea punerii în aplicare a unor măsuri eficiente, într‑o manieră acceptabilă din punct de vedere social pentru toată lumea.
2.Observații generale
2.1Încălzirea globală reprezintă o preocupare pentru toată lumea, iar guvernele caută metode eficiente de limitare a creșterii globale a temperaturii. Mai mulți factori contribuie la încălzirea globală, însă emisiile de dioxid de carbon (CO2) sunt deosebit de importante.
2.2CO2 este gazul cu efect de seră produs cel mai frecvent ca urmare a activităților umane, contribuind la 64 % din încălzirea globală provocată de om. Concentrația de gaze cu efect de seră în atmosferă a înregistrat o creștere substanțială în ultimele decenii și, în prezent, este cu 40 % mai mare decât era atunci când a început industrializarea.
2.3Temperatura medie a suprafeței Pământului a crescut cu 0,9 grade Celsius de la sfârșitul secolului al XIX‑lea. Această schimbare a fost determinată de creșterea emisiilor de dioxid de carbon și a altor emisii generate de oameni în atmosferă, care, potrivit mai multor cercetători, sunt responsabile pentru creșterea generală a temperaturii globale.
2.4Activitățile umane modifică ciclul dioxidului de carbon atât adăugând CO2 în atmosferă – influențând capacitatea absorbanților naturali, precum pădurile, de a elimina CO2 din atmosferă ‑,cât și influențând capacitatea solului de a stoca carbon. Principala activitate umană care generează CO2 este arderea combustibililor fosili – cărbune, gaze naturale și petrol – pentru energie și transport, urmată de anumite procese industriale și anumite practici de utilizare a terenurilor.
2.5În prezent, Asia este cea mai mare sursă regională de emisii din lume, reprezentând 53 % din emisiile globale, din care 10 miliarde de tone (deci peste un sfert din totalul global) provin din China, în timp ce America de Nord este a doua sursă de emisii (18 % din emisiile globale), urmată îndeaproape de Europa cu 17 %.
2.6Impactul emisiilor de CO2 asupra temperaturii Pământului și a schimbărilor climatice devine din ce în ce mai relevant pentru opinia publică și pentru societatea civilă, dar și pentru partidele politice, atât la nivel european, cât și la nivel național.
2.7Comisia Europeană, la rândul său, a tratat cu prioritate dezvoltarea de inițiative concrete de combatere a schimbărilor climatice în agenda sa politică, de exemplu în Pactul verde european, înainte să fie obligată să se concentreze asupra urgenței generate de pandemia de COVID‑19 în primele luni ale anului 2020.
2.8Pactul verde este o piatră de temelie a noii agende politice a Comisiei Europene. Acesta vizează furnizarea unui răspuns eficace la provocările de mediu întâmpinate în prezent și reprezintă o strategie de creștere menită să asigure reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră în UE până în 2050.
2.9Pactul verde vizează sectoare majore ale economiei europene, precum transporturile, energia, agricultura, clădirile, dar și industrii specifice, precum industria oțelului, a cimentului, TIC, industria textilă și industria chimică. Comisia lucrează la prima „Lege europeană a climei” și la strategii și investiții suplimentare specifice pentru stimularea creșterii economice verzi. Fondul pentru o tranziție justă este important, dar ar putea avea nevoie de resurse suplimentare.
3.Posibile instrumente de politică ce pot fi folosite pentru reducerea CO2
3.1Multe activități poluează, afectând alți actori din economie. Aceste efecte nu pot fi luate în considerare atunci când se iau decizii cu privire la efectuarea anumitor activități. Astfel, activitatea este desfășurată fără a se ține cont de externalitățile pe care le creează. Cu alte cuvinte, nu se ia în considerare costul social adevărat al activității. Este important ca, atunci când se iau decizii, să se aibă în vedere și costul social al poluării. Acest lucru se poate face prin impunerea unei taxe asupra activității în cauză. Astfel, externalitatea va fi internalizată în decizie și poluarea va fi redusă în funcție de costurile pe care le generează.
3.2Cu toate acestea, o activitate poate genera și o reducere a nivelului global al poluării, creând astfel o externalitate pozitivă. Astfel de activități ar trebui stimulate, ca să crească într-o asemenea măsură încât beneficiile aduse să fie recompensate pe deplin. Acest lucru se poate face acordând o subvenție sau o taxă negativă.
3.3Întrucât impactul emisiilor de CO2 are un caracter global, prețul poluării ar trebui să fie același pretutindeni în cazul impacturilor negative echivalente. Doar atunci se va putea impune taxa într‑o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este necesară o abordare globală.
3.4Cu toate acestea, este dificil de evaluat exact cât CO2 generează fiecare activitate și nu există o piață globală unde să se poată impune o taxă uniformă pe activitățile generatoare de CO2. Prin urmare, țările s-au văzut nevoite să apeleze la măsuri fragmentate. Este important ca măsurile adoptate să fie extinse la regiuni mai mari și la mai multe activități poluante.
3.5CESE consideră că există motive întemeiate pentru a stabili norme uniforme la nivelul UE și, pe baza acestora, pentru a lansa discuții internaționale cu alte blocuri comerciale.
3.6Utilizarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în UE și în alte regiuni reprezintă o metodă de a aborda necesitatea impunerii unui preț uniform pe tona de CO2 emisă.
3.7Totuși, până în prezent, discuțiile s-au concentrat asupra reglementărilor și a taxelor de mediu, în special asupra taxelor de reducere a emisiilor. CESE susține că încălzirea globală trebuie abordată într-o manieră cuprinzătoare și simetrică, ținând cont de nivelul de CO2 din atmosferă.
3.8Întrucât reducerea nivelului de CO2 din atmosferă combate încălzirea globală, reducerea emisiilor de CO2 cu o anumită cantitate, pe de o parte, sau eliminarea cantității respective de CO2 din atmosferă, pe de altă parte, au același efect benefic. Prin urmare, acțiunile de creștere sau de reducere a nivelului ar trebui tratate într-o manieră simetrică. Aceasta înseamnă că adăugarea de CO2 în atmosferă (poluare) ar trebui să genereze un cost suplimentar (taxă), în timp ce activitățile care reduc nivelul de CO2 ar trebui să beneficieze de o subvenție (taxă negativă).
3.9Totuși, până în prezent, s-a pus accentul aproape exclusiv pe prevenirea emisiilor suplimentare. Inclusiv în condițiile punerii în aplicare a noilor taxe și a măsurilor suplimentare, sunt șanse ca încălzirea globală să continue dacă volumul de CO2 emis deja nu poate fi eliminat din atmosferă. Prin urmare, CESE consideră că statele membre ar trebui să introducă măsuri simetrice.
3.10Scopul unei taxe pe emisiile de dioxid de carbon și al unei taxe negative pe reducerea nivelului de CO2 în atmosferă este acela de a influența comportamentul și de a internaliza externalitatea încălzirii globale. Cu toate acestea, taxa/subvenția va afecta producția și oportunitățile de ocupare a forței de muncă în toate sectoarele economice. A priori, nu este evident faptul că cota de impozitare pozitivă și cea negativă ar trebui să aibă aceeași valoare.
3.11Este deosebit de important să se armonizeze diversele stimulente pentru investițiile durabile, cu condiția justificării externalităților pozitive asociate. O metodologie armonizată pentru indicatorii de emisii scăzute de dioxid de carbon ar trebui să servească drept ghid pentru luarea în calcul a altor influențe.
3.12Pentru ca tranziția la o economie fără emisii de dioxid de carbon să devină mai solidă din punct de vedere economic și mai credibilă din punct de vedere politic, ar trebui luate cât mai repede măsuri de reducere a subvențiilor directe și indirecte pentru sectorul combustibililor fosili, care este responsabil pentru costuri de mediu semnificative.
3.13Dat fiind că nevoile în materie de finanțare ale Pactului verde european sunt foarte mari, iar resursele bugetare comune ale UE sunt destul de limitate, rolul sectorului privat este considerabil. Un acord privind cadrul financiar multianual trebuie să țină cont de aceste aspecte. Cu toate acestea, taxa pe emisiile de CO2 se datorează în principal nevoii de a schimba comportamentul gospodăriilor, al firmelor și al entităților publice și nu este văzută ca o sursă de venit. CESE ar dori să sublinieze necesitatea punerii în aplicare a unor măsuri eficiente, într-o manieră acceptabilă din punct de vedere social pentru toată lumea.
4.Sistemele de comercializare a certificatelor de emisii
4.1Un posibil instrument de politică pentru reducerea emisiilor de CO2 este sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Acesta are la bază principiul sistemului de limitare și tranzacționare. Potrivit acestui principiu, se stabilește un plafon al volumului global de anumite gaze cu efect de seră care pot fi emise de instalațiile care fac obiectul sistemului. Plafonul se reduce în timp, astfel încât emisiile totale trebuie să scadă. În limitele acestui plafon, societățile comerciale supuse sistemului primesc sau cumpără certificate de emisii, care pot fi comercializate la nevoie.
4.2Potrivit comunicării privind Pactul verde european – COM(2019) 640 –, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, Comisia va revizui mai multe instrumente de politică relevante legate de climă până în iunie 2021. Această revizuire va viza sistemul ETS actual, inclusiv luând în considerare o posibilă extindere a sistemului existent către noi sectoare, dar și intervenții suplimentare privind: i) obiectivele statelor membre de a reduce emisiile în sectoarele care nu fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii; ii) Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură.
4.3CESE salută abordarea Comisiei, întrucât aceasta pare o măsură adecvată pentru sporirea eficacității procesului de stabilire a tarifelor pentru emisiile de carbon la nivelul întregii economii. Un astfel de instrument ar trebui să fie coordonat cu alte instrumente suplimentare, inclusiv cu o nouă abordare în materie fiscală în cadrul pieței interne a UE, într-un cadru de politică coerent, precum și cu alte instrumente similare puse în aplicare în alte jurisdicții de la nivel mondial.
4.4Dintr-o perspectivă internațională, numărul de sisteme de comercializare a certificatelor de emisii din lume a crescut. Pe lângă sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), sunt deja funcționale sau sunt în curs de dezvoltare sisteme naționale sau subnaționale în Canada, China, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Elveția și Statele Unite.
4.5CESE salută inițiativele regionale care vizează reducerea substanțială a CO2, ca măsuri necesare pentru a gestiona în mod eficace schimbările climatice generate de emisiile de CO2. În acest sens, CESE încurajează Comisia Europeană să își îmbunătățească în continuare eforturile de a transforma Europa într-o regiune-lider în acest domeniu.
5.Taxele pe dioxid de carbon
5.1Un alt posibil instrument de politică sunt taxele pe dioxid de carbon. Acestea reduc emisiile, în principal, în două moduri: i) majorând costul combustibililor și al energiei electrice pe bază de carbon; ii) motivând, prin urmare, societățile comerciale să treacă la energie curată, de exemplu la energie hidroelectrică, solară sau eoliană.
5.2Dacă sunt concepute în mod corect, taxele pe dioxid de carbon respectă principiul „poluatorul plătește”, potrivit căruia poluatorul ar trebui să suporte costul măsurilor necesare pentru reducerea poluării în mod proporțional cu daunele aduse societății, după cum se arată în Declarația de la Rio a ONU (1992) și în Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului
.
5.3În activitatea sa de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia s-a axat pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. CESE consideră că, în viitor, ar putea fi util și necesar să se elaboreze, de asemenea, noi măsuri fiscale care să poată completa sistemul actual de comercializare a certificatelor de emisii și taxele pe carbon de la nivel național, pentru a realiza un cadru de politică eficace și simetric în vederea gestionării volumului tot mai mare de emisii de CO2. O coordonare a eforturilor la nivel global este extrem de importantă, după cum a explicat FMI.
5.4În Europa, mai multe țări au impus taxe pe energie sau taxe pe energie bazate parțial pe conținutul de dioxid de carbon. Printre acestea se numără Suedia, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos, Norvegia, Slovenia, Elveția și Regatul Unit.
5.5Suedia aplică cea mai ridicată cotă de impozitare a emisiilor de carbon, de 112,08 EUR pe tona de emisii de dioxid de carbon, și și-a redus emisiile cu 23 % în ultimii 25 de ani. Taxa pe dioxid de carbon a fost instituită în Suedia în 1991, având o valoare inițială de 250 SEK (23 EUR) pe tona de dioxid de carbon fosil emis; ea a crescut treptat până la 1 190 SEK (110 EUR) în 2020 și rămâne un element fundamental al politicii climatice a Suediei.
5.6Taxa pe dioxid de carbon din Suedia a stimulat reducerea consumului de energie, îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea utilizării alternativelor care implică energia din surse regenerabile. Prin majorarea treptată a nivelului taxei, părțile interesate au avut timp să se adapteze, ceea ce a îmbunătățit acceptarea politică a majorărilor taxei de-a lungul timpului.
5.7În general, experiența Suediei arată că este posibil să se reducă emisiile, chiar dacă aceasta necesită o transformare substanțială a economiei. În perioada 1990-2017, PIB-ul a crescut cu 78 %, în timp ce emisiile interne de gaze cu efect de seră au scăzut cu 26 % în același interval de timp, astfel încât Suedia ocupă locul al optulea în indicele competitivității globale.
5.8Finlanda a fost prima țară din lume care a introdus o taxă pe dioxid de carbon, în 1990. Inițial, taxa era stabilită doar în funcție de conținutul de dioxid de carbon aferent generării de energie termică și de energie electrică. Ulterior, domeniul său de aplicare s-a extins, astfel încât sunt impozitate atât dioxidul de carbon, cât și energia, și au fost incluși, de asemenea, combustibilii folosiți în transporturi.
5.9Danemarca a introdus o taxă pe dioxid de carbon în 1992, care viza întregul consum de combustibili fosili (gaze naturale, țiței și cărbune). În Norvegia, peste 55 % din totalul emisiilor sunt supuse taxei pe dioxid de carbon; restul emisiilor fac obiectul sistemului național de comercializare a certificatelor de emisii.
5.10CESE încurajează Comisia Europeană să întreprindă inițiative concrete pentru a institui taxe pe carbon similare în statele membre, cu scopul de a armoniza eforturile în direcția unei reduceri eficace a nivelului de CO2. Un rezultat ideal ar trebui să creeze condiții uniforme la nivelul pieței unice a UE în ceea ce privește emisiile/reducerile ce urmează a fi impozitate, precum și metodele și cotele de impozitare specifice pentru un impact egal asupra nivelului de CO2 din atmosferă. Obținerea unui astfel de rezultat ar putea, totuși, să necesite timp, în funcție de necesitățile specifice ale fiecărei țări.
5.11Adoptarea unor taxe similare pe CO2 la nivelul statelor membre ar trebui folosită pentru a‑i influența pe partenerii comerciali să ia măsuri similare, extinzând astfel eforturile la nivel global și limitând impactul asupra competitivității europene. Este necesară o soluție globală, pentru a evita să se ajungă la norme de compensare complicate.
5.12În plus, dacă sunt concepute corect, taxele ar putea contribui la creșterea economică, generând, printre altele, investiții productive în noi tehnologii. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul dezvoltării de tehnologii pentru a reduce nivelurile de CO2 existente în atmosferă.
6.Tehnologiile CSC și CUSC
6.1Un alt posibil instrument de politică se referă la utilizarea tehnicilor de reducere a nivelurilor de CO2 existente în atmosferă. Astfel de tehnici sunt necesare ca o completare a ETS și a taxelor pe CO2. Este nevoie de o abordare simetrică. Activitățile care reduc nivelul CO2 aflat deja în atmosferă sunt la fel de benefice pentru limitarea încălzirii globale ca și reducerea activităților care generează CO2.
6.2Principalele tehnologii care vizează reducerea nivelurilor de CO2 sunt tehnologia de captare și stocare a carbonului (CSC) și tehnologia de captare, utilizare și stocare a carbonului (CUSC). Ambele tehnologii extrag CO2 din atmosferă, îl comprimă și îl transportă într-un spațiu de stocare. Tehnologiile au un potențial semnificativ de a combate schimbările climatice. Există și alte tehnologii și se preconizează că multe altele vor fi dezvoltate în viitorul apropiat.
6.3Diferența între CSC și CUSC constă în destinația finală a CO2 captat. În cazul CSC, CO2 captat este transferat într-un loc adecvat pentru stocarea pe termen lung, în timp ce, în cazul CUSC, CO2 captat este transformat în produse comerciale.
6.4CUSC se referă la captarea și utilizarea CO2 ca materie primă pentru producerea de minerale, substanțe chimice, combustibili sintetici și materiale de construcții. Această tehnică poate fi folosită pentru a limita emisiile de CO2 prin reciclarea CO2 în produse, sechestrând permanent CO2 în materiale de construcții, de exemplu în beton, precum și recirculând CO2 cu captarea directă a aerului. De asemenea, ea poate oferi opțiuni de stocare a energiei electrice prin producerea de metan sintetic.
6.5UE a instituit un cadru de reglementare pentru comercializarea și subvenționarea acestei noi tehnologii, deși costul captării și al stocării reprezintă în continuare un factor advers semnificativ. În prezent, componenta de captare este cel mai costisitor element al procesului.
6.6Actualmente, cele mai mari instalații de CSC și CUSC se află în Statele Unite.
6.7În Europa, Norvegia folosește tehnici de CSC și CUSC încă din 1996. Milioane de tone de CO2 pe an, provenite din producția de gaze naturale în mai multe instalații dedicate, au fost captate și stocate în locuri adecvate, aceasta fiind cea mai de succes experiență europeană în utilizarea CSC până în prezent. În ultimii ani, au fost dezvoltate alte forme suplimentare de tehnologii CSC și CUSC în Suedia, Țările de Jos, Belgia, Franța și Irlanda.
6.8CESE încurajează dezvoltarea, prin investiții dedicate, a tehnologiilor CSC și CUSC, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, întrucât acestea contribuie la obiectivul de reducere a impactului emisiilor de CO2 și, la un nivel mai general, la obiectivele de dezvoltare durabilă promovate de ONU și la obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
6.9Dacă se dorește reducerea încălzirii globale într-o manieră eficientă și eficace din punctul de vedere al costurilor, trebuie promovate tehnologiile CSC și CUSC. În special, bugetele naționale ar trebui să joace un rol crucial în direcția unei utilizări sporite a acestor tehnologii, promovând investițiile publice și stimulentele fiscale. În acest sens, Comisia Europeană ia în considerare revizuirea orientărilor relevante privind ajutoarele de stat, inclusiv a orientărilor privind energia și mediul înconjurător, care vor fi modificate până în 2021 pentru a oferi statelor membre o flexibilitate sporită.
6.10Statele membre ar trebui să adopte, în special, o politică simetrică și cuprinzătoare privind taxa de mediu, care să abordeze efectul CO2 asupra încălzirii globale. Trebuie introduse taxe cu cote atât pozitive, cât și negative. Veniturile obținute din taxele pe CO2 ar putea fi folosite, de preferință, pentru finanțarea stimulentelor pentru tehnicile de reducere a CO2.
6.11Fondurile europene dedicate cercetării în domeniul CSC și CUSC ar putea fi consolidate din punct de vedere financiar și ar putea fi orientate strategic în direcția obținerii unor rezultate concrete superioare în ceea ce privește alternativele de captare și de stocare a CO2.
6.12Rolul normelor privind achizițiile publice nu ar trebui subestimat. Obiectivele verzi și instrumentele ecologice specifice prevăzute în
Directiva 2014/24/UE
, în
Directiva 2014/25/UE
și în
Directiva 2014/23/UE
privind achizițiile publice și contractele de concesiune ar trebui să fie exploatate mai mult și mai bine de către guvernele naționale și de către administrațiile publice locale. Astfel, investițiile naționale și cheltuielile publice, pe de o parte, ar putea acționa în sinergie cu măsurile prevăzute în Pactul verde european, pe de altă parte.
7.Instrumente suplimentare pentru reducerea emisiilor
7.1În sfârșit, CESE atrage atenția asupra altor instrumente de politică pentru reducerea dioxidului de carbon. Acestea pot lua forme variate, de la noi tehnologii până la practici de amenajare a teritoriului, și ar trebui să fie încurajate și sprijinite atât la nivelul UE, cât și la nivel național. În primul rând, pădurile elimină dioxidul de carbon în mod natural, iar copacii sunt extrem de utili pentru stocarea carbonului eliminat din atmosferă prin fotosinteză. Măsuri precum extinderea, restaurarea și gestionarea corectă a pădurilor pot valorifica puterea fotosintezei de a reduce CO2.
7.2Pe lângă faptul că vânzarea de produse forestiere este impozitată la nivelul venitului proprietarului, ar trebui recunoscut faptul că plantarea copacilor și amenajarea de păduri reduc CO2 din atmosferă și, prin urmare, într-o abordare fiscală simetrică în ceea ce privește încălzirea globală, astfel de acțiuni ar trebui să fie încurajate printr-o taxă negativă pe CO2. Aceasta ar constitui o măsură importantă pentru atingerea obiectivelor climatice.
7.3În plus, solurile stochează în mod natural carbon. Ultima PAC a introdus o serie de măsuri de ecologizare menite să majoreze contribuția agriculturii europene la creșterea verde în Europa. Aceste măsuri ar trebui încurajate în măsura în care sunt compatibile cu necesitatea de a mări producția de alimente și cu atingerea obiectivelor de mediu. Economia circulară poate oferi, de asemenea, posibilități sporite în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de mediu și climă.
Bruxelles, 15 iulie 2020
Luca JAHIER
Președintele Comitetului Economic și Social European
____________