Comitetul Economic și Social European
SOC/612
Educația privind Uniunea Europeană
AVIZ
Comitetul Economic și Social European
Educația privind Uniunea Europeană
(aviz exploratoriu elaborat la solicitarea Președinției române)
Raportoare: Tatjana BABRAUSKIENĖ
Coraportor: Pavel TRANTINA
|
Solicitarea Președinției române a Consiliului
|
Scrisoarea din 20 septembrie 2018
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Aviz exploratoriu
|
|
|
|
|
Decizia Biroului
|
16/10/2018
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
|
|
Data adoptării în secțiune
|
6/03/2019
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
21/03/2019
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
542
|
|
Rezultatul votului
(voturi pentru/voturi împotrivă/ abțineri)
|
164/2/1
|
1.Concluzii și recomandări
CESE:
1.1consideră că vitalitatea Uniunii depinde într-o mare măsură de o identitate europeană puternică și de identificarea cetățenilor cu UE, în condițiile menținerii propriei identități naționale, și că succesul proiectului european se bazează pe valorile sale, pe toleranța sa și pe angajamentul său de a proteja diversitatea culturilor, a religiilor și a patrimoniului. Este important, așadar, să se consolideze cunoștințele și înțelegerea cetățenilor cu privire la istoria și cultura, valorile și drepturile fundamentale, principiile de bază și deciziile UE, precum și cu privire la procesele decizionale de la nivel european. De asemenea, este important să se pledeze în favoarea cetățeniei mondiale și a rolului UE ca actor pe scena mondială;
1.2subliniază că educația holistică, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții (LLL) joacă un rol esențial în consolidarea identității europene, în crearea unui sentiment de fraternitate și de apartenență și în asumarea unei responsabilități de către cetățenii UE, încurajând participarea lor activă la procesul decizional privind Uniunea; menționează că ele contribuie la garantarea păcii, securității, libertății, democrației, egalității, statului de drept, solidarității și a respectului reciproc, creșterii economice durabile, incluziunii sociale și echității, respectând și îmbogățind totodată diversitatea culturală și sentimentul de apartenență la UE. Obiectivele integrării în UE și avantajele și dezavantajele acesteia trebuie abordate cu încredere și curaj, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel european;
1.3subliniază că învățarea are loc peste tot și în permanență, atât în mod activ, cât și pasiv. Prin urmare, educația privind UE nu este doar o sarcină ce revine educației formale și nu îi privește doar pe tineri. Ar trebui să se acorde sprijin atât educației „care vizează toate aspectele vieții”, cât și educației „pe tot parcursul vieții”, și ar trebui să se pună un accent deosebit pe generațiile mai în vârstă, oferindu-le mijloace de informare adaptate modului lor de învățare.
În ceea ce privește instituțiile și politicile la nivelul UE, CESE:
1.4subliniază necesitatea punerii în aplicare a primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS), pentru ca educația, formarea și LLL de calitate și incluzive să devină un drept pentru toți cetățenii Europei;
1.5propune să se pună un accent mai mare pe educația privind UE și pe învățarea despre identitatea UE în toată diversitatea sa, în cadrul competențelor de bază și al competențelor-cheie, mai ales cele privind cunoștințele despre UE, definind astfel un set comun de rezultate ale învățării în acest domeniu (un nivel minim de cunoștințe, abilități și atitudini privind UE). În acest sens, este nevoie de mai multe informații privind situația actuală din statele membre sub acest aspect, motiv pentru care CESE solicită Comisiei Europene să își actualizeze studiul pe tema respectivă;
1.6solicită adoptarea unor măsuri strategice de politică la nivel național și european pentru a încuraja învățarea despre UE, cu scopul de a consolida sentimentul de identitate și de apartenență europeană și de a ilustra avantajele concrete pe care apartenența la UE le oferă cetățenilor. Este, de asemenea, esențial ca statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător Recomandarea Consiliului privind promovarea valorilor comune și Declarația de la Paris din 2015;
1.7recomandă ca viitoarea majorare a bugetului pentru programul Erasmus+ (2021-2027) să încurajeze manifestarea sentimentului de apartenență la UE prin asigurarea mobilității în scop educațional pentru toți, în special pentru persoanele care provin din medii socioeconomice diverse, și invită toate proiectele viitoare să pună accentul pe învățarea despre UE, pe edificarea unei identități europene și pe sprijinirea învățării intergeneraționale despre UE, precum și pe învățarea limbilor străine de către toate categoriile de vârstă și pe dialogul civil pentru adulți;
1.8salută împlinirea a 30 de ani de activități Jean Monnet în cadrul programului Erasmus+, menite să promoveze excelența în predarea și cercetarea în domeniul studiilor europene la nivel mondial, și îndeamnă la majorarea bugetului programului și la extinderea lui la toate sectoarele educaționale, pentru a îmbunătăți educația privind UE și pentru a consolida cetățenia democratică;
1.9solicită derularea unui schimb mai intens de informații despre UE cu cetățenii Uniunii, susținut de strategiile în materie de informare, comunicare și educație (ICE) ale UE și ale statelor membre; subliniază necesitatea creării funcției de comisar responsabil pentru comunicare;
1.10propune ca serviciilor publice de mass-media europene și naționale, inclusiv canalului Euronews, să li se acorde un rol strategic în informarea cetățenilor cu privire la realizările UE. Birourile de informare ale Uniunii cu sediul în statele membre, precum și deputații în PE și alți reprezentanți, membrii CESE și alți factori de decizie care activează în domeniul afacerilor europene ar trebui, de asemenea, să joace un rol activ în sprijinirea, la nivel național, a proceselor de consolidare a identității europene;
1.11recomandă instituirea unei strategii politice la nivelul UE, respectând totodată competențele naționale în domeniul educației, în vederea elaborării unor propuneri de recomandări privind cooperarea [de exemplu prin metoda deschisă de coordonare (MDC) sau printr-un grup la nivel înalt] la nivelul statelor membre, pentru a încuraja inițiativele în cadrul sistemelor educaționale și acțiunile la nivel național și local privind educația despre UE și consolidarea identității europene, în strânsă cooperare cu partenerii sociali și cu toate părțile interesate relevante. Strategia ar trebui să fie susținută de studii actualizate care să prezinte o cartografiere a situației în domeniul învățării despre UE;
1.12recomandă integrarea educației despre UE și a consolidării identității europene în Strategia UE 2030 și în cadrul strategic ET2030, precum și în procesul semestrului european (printre recomandările relevante specifice fiecărei țări), cu condiția să existe date precise și sistematice;
1.13solicită punerea la dispoziție și promovarea unei platforme centralizate accesibile care să conțină materiale de învățare și de predare despre UE, făcând legătura între diferitele inițiative și portaluri existente, care pot fi accesate, în diferite limbi ale UE, de instituții de învățământ și de cursanți individuali, și care sunt axate pe chestiuni legate de UE și de consolidarea identității europene, punând un accent special pe valorile fundamentale ale UE, pe democrație, pe participarea la procesul decizional democratic, pe toleranță și pe înțelegerea comună;
În ceea ce privește inițiativele la nivelul statelor membre, CESE:
1.14recomandă elaborarea unor strategii naționale care să includă educația cu privire la valorile, istoria, realizările și evoluțiile actuale ale UE în programele școlare ale tuturor sectoarelor din domeniul educației, recunoscând rolul important al învățării informale și non-formale în această privință;
1.15propune ca învățarea despre UE să se facă transversal în învățământul școlar și să fie integrată în toate disciplinele de studiu, iar materii precum educația cetățenească, istoria, geografia și economia să se concentreze pe cetățenia UE și pe beneficiile acesteia;
1.16solicită ca formarea profesională inițială și continuă a tuturor cadrelor didactice să includă educația despre UE și invită statele membre să sprijine o dezvoltare profesională continuă (DPC) de înaltă calitate a acestora în domeniu. Formarea ar trebui să vizeze competențele pentru cultura democratică identificate de Consiliul Europei.
1.17propune derularea unor inițiative de încurajare și de sprijinire a mobilității internaționale și a învățării limbilor străine de către toate cadrele didactice și instituirea unui premiu/a unei etichete la nivel european pentru predarea despre UE și construirea unei identități europene, atât pentru școli, cât și pentru persoane;
1.18recomandă încurajarea și sprijinirea efectivă a părților interesate, inclusiv a sindicatelor, a organizațiilor patronale, a întreprinderilor și a altor organizații ale societății civile active în sectoarele educației, formării și activităților pentru tineret și adulți, cum ar fi cercetașii și alte organizații ale elevilor și tinerilor, asociațiile și sindicatele profesorilor și organizațiile de părinți, să își consolideze activitățile de învățare și de predare despre UE;
1.19solicită statelor membre să încurajeze parteneriatele între furnizorii de educație formală și non-formală (adică școlile și organizațiile de tineret și/sau universitățile și organizațiile locale), în vederea furnizării de informații cu privire la UE și la educația civică în general. În acest sens, CESE recomandă asigurarea implicării organizațiilor de tineret în procesul de definire a programelor de învățământ și în stabilirea modalităților de furnizare a educației civice;
1.20evidențiază ambiția Declarației Schuman, prezentată de Robert Schuman la 9 mai 1950, că „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, [ci] prin realizări concrete, care vor genera în primul rând o solidaritate […]”
. CESE propune să se analizeze dacă Ziua Europei (9 mai) sau chiar o altă zi, celebrată ca Zi a educației europene, ar putea fi sărbătorită în statele membre, servind drept punct de plecare pentru planificarea activităților educative în școli și în comunități pe tema UE.
2.Context
2.1Responsabilitatea principală pentru politicile din domeniile educației și culturii le revine statelor membre. Cu toate acestea, UE a jucat un rol complementar important în acest sens de-a lungul anilor, fiind în interesul comun al tuturor statelor membre să se valorifice întregul potențial al educației și al culturii, ca vectori ai creării de locuri de muncă, ai creșterii economice și ai echității sociale, precum și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate.
2.2CESE consideră esențială familiarizarea cetățenilor cu proiectul european prin consolidarea cunoștințelor lor despre istoria, realizările și importanța UE în contextul istoriei Europei și al impactului său pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. CESE subliniază necesitatea înțelegerii și a promovării valorilor fundamentale ale UE, ca element esențial pentru înțelegerea reciprocă, conviețuirea pașnică, toleranță și solidaritate, precum și pentru înțelegerea principiilor fundamentale ale Uniunii.
2.3La 60 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Roma, identitatea europeană nu este încă pe deplin conturată în rândul cetățenilor UE. În prezent, 93% dintre aceștia simt atașament față țara lor, 57% fiind foarte atașați, iar 89% simțindu-se legați de „orașul/localitatea/satul” lor. Cu toate acestea, doar 56% declară că se simt atașați de UE și doar 14% se simt „foarte atașați”. Aceste cifre prezintă importanță în contextul viitoarelor alegeri pentru PE și al discuțiilor referitoare la viitorul Europei.
2.4Cu ocazia ultimelor alegeri pentru Parlamentul European (2014), cea mai ridicată rată de participare la vot s-a înregistrat, din nou, în rândul alegătorilor din grupa de vârstă 55+ (o rată de 51%), comparativ cu alegătorii din grupa de vârstă 18-24 de ani, a căror rată de participare a fost de doar 28%. Rata de participare depinde foarte mult de statutul socioeconomic. Lipsa educației de bază în domeniul mass-mediei și diseminarea unor informații eronate/dezinformărilor agravează lipsa de încredere în instituțiile democratice și în UE. Prin urmare, mai multe cunoștințe despre UE și despre cetățenia democratică ar putea ajuta în acest sens. Aceasta nu este o provocare doar pentru educația formală inițială.
2.5CESE reamintește că studiile
și cercetările
identifică un decalaj considerabil între politică și practică în domeniul educației civice și că aproape jumătate dintre statele membre nu au elaborat încă reguli sau recomandări privind educația civică în formarea inițială a cadrelor didactice. Cu toate că cetățenia este inclusă în dezvoltarea profesională continuă a profesorilor, directorii de unități de învățământ nu beneficiază de DPC pe această temă.
2.6Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă decalajul în ceea ce privește predarea educației civice între diversele sectoare ale educației. De exemplu, educația civică este predată mai puțin în educația și formarea profesională (EFP) inițială, comparativ cu nivelul de predare al acesteia în educația generală. Astfel, aici există mai puține programe de predare a educației civice, mai puține materiale de îndrumare pentru cadrele didactice și mai puține recomandări privind participarea studenților în consiliile școlare sau reprezentarea părinților în consiliile de conducere ale școlilor.
2.7Învățarea despre UE ar trebui să se concentreze pe învățarea despre democrație (inclusiv despre participare, politici democratice și societatea democratică) și toleranță (inclusiv despre relațiile interpersonale, toleranța față de diferite grupuri sociale și culturale și o societate favorabilă incluziunii).
2.8Educația civică europeană, în general, ar trebui să fie un proces de învățare dinamic, adaptat fiecărui context și fiecărui cursant, care să se bazeze pe valori și să le ofere cursanților, în mare parte tineri, cunoștințele și înțelegerea, aptitudinile și atitudinile de care au nevoie nu doar pentru a-și exercita drepturile, ci și pentru a-și aduce contribuția în cadrul comunității lor și al societății și pentru a acționa cu empatie, grijă și atenție la nevoile generațiilor viitoare. Înțelegerea contemporană a educației civice a cunoscut o tranziție lentă, dar constantă, de la viziunea tradițională, care consta în împărtășirea „cunoștințelor și a înțelegerii cu privire la instituțiile formale și procesele vieții civice (cum ar fi votarea la alegeri)”, la o înțelegere mai cuprinzătoare, care include participarea și implicarea în societatea civică și civilă deopotrivă, precum și o gamă mai largă de modalități în care interacționează cetățenii și își modelează comunitățile (inclusiv școlile) și societățile.
2.9Dacă se dorește ca cetățenia UE să abandoneze actuala concepție juridică limitată și să pornească de la ideea definirii statutului de cetățean european în toată Europa, dezvoltând-o în continuare, atunci abordarea noastră față de educația pentru cetățenie necesită o dimensiune europeană clară. Acest lucru poate contribui la construirea unui concept mai solid și mai politic de cetățenie a UE, care va fi esențial dacă UE dorește să sporească gradul de implicare și de asimilare a ideii de către cetățeni, precum și sprijinul la scară mai largă pentru UE ca uniune socială și politică, nu doar economică.
3.Observații generale
3.1Este extrem de important ca oamenii să învețe și să fie conștienți de rolul și de posibilitățile lor de a participa la procesele decizionale democratice la nivel local, național și european și să înțeleagă conducerea instituțională. Educația holistică, formarea și LLL, acordându-se o atenție deosebită cetățeniei democratice și valorilor europene comune și identității europene, ar contribui în mare măsură la asigurarea păcii, securității, libertății, democrației, egalității, statului de drept, solidarității și respectului reciproc, creșterii durabile, incluziunii sociale și echității, respectând și îmbogățind totodată diversitatea culturală și sentimentul de apartenență la UE.
3.2În avizul său
privind spațiul european al educației (2018), CESE a salutat faptul că inițiativa propune creșterea gradului de incluziune în viitoarele sisteme de educație și subliniază că învățarea despre UE, valorile democratice, toleranță și cetățenie ar trebui considerată un drept pentru toți, în cadrul procesului de punere în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta ar trebui să fie accesibil tuturor, cu un accent special pe grupurile dezavantajate de persoane, astfel încât toți cetățenii să își poată înțelege rolul participativ în cadrul democrației. Este esențial ca statele membre să pună în aplicare Recomandarea Consiliului privind promovarea valorilor comune.
3.3Punerea pe deplin în aplicare a Recomandării Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (reformare 2018) lipsește din agenda politică a multor state membre și este esențial să se îmbunătățească învățarea despre UE, avantajele concrete ale acesteia, valorile democratice, toleranță și cetățenie activă, ca parte a competenței de învățare, a competențelor multilingvistice, a competențelor personale și sociale, a competenței civice, a sensibilității culturale și a competențelor de exprimare personală.
3.4În avizul său privind viitorul program Erasmus+ 2021-2027, CESE a recunoscut că programul anterior Erasmus+ (2014-2021) a sprijinit în mod semnificativ educația și formarea la nivel european, național, regional și local, a cultivat sentimentul de apartenență la UE („identitatea europeană” în toată diversitatea sa) și a favorizat înțelegerea reciprocă, cetățenia democratică și integrarea europeană. Următorul program Erasmus+ este esențial pentru a consolida aceste procese: pentru a sprijini incluziunea și valorile europene comune, pentru a promova integrarea socială, pentru a îmbunătăți înțelegerea interculturală și pentru a preveni radicalizarea, prin participarea cetățenilor de toate vârstele la procesele democratice, susținută de mobilitatea în scop educațional și de cooperarea între cetățenii europeni, instituții de educație și formare, organizații, părțile interesate și statele membre, toate acestea fiind de o importanță capitală pentru viitorul Uniunii.
3.5CESE își exprimă aprecierea pentru eforturile depuse în cadrul activităților Jean Monnet din programul Erasmus+ pentru a promova excelența în ceea ce privește predarea și cercetarea în domeniul studiilor UE la nivel mondial. CESE regretă că bugetul propus pentru acest program este încă insuficient. Deși programul s-a axat până în prezent doar pe universități, CESE consideră că trebuie majorat bugetul și extins programul la toate sectoarele educației și toate grupele de vârstă pentru a îmbunătăți educația despre UE și pentru a consolida cetățenia democratică.
3.6CESE subliniază importanța punerii în aplicare a Declarației de la Paris, semnată de liderii UE în martie 2015, și reamintește că gândirea critică și alfabetizarea mediatică, competențele sociale și civice, înțelegerea interculturală și eforturile de combatere a discriminării prin toate formele de învățare ar trebui să devină realitate.
4.Observații specifice privind educația formală
4.1CESE reiterează importanța sprijinirii oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți, prin intermediul școlilor și comunităților, pentru ca cetățenii să se implice în procesele democratice. Politicile de educație favorabile incluziunii pot deveni realitate dacă mass-media națională și europeană și tendințele politice naționale sunt favorabile democrației și toleranței și prezintă modele de urmat în acest sens. Tendințele politice ar trebui să includă dreptul de a participa, sprijin pentru parteneriate sociale și dialogul cu societatea civilă, libertatea de exprimare, combaterea știrilor false, incluziune cu respectarea diversității culturale, atât în interiorul, cât și în afara granițelor, asigurarea echității pentru toți și sprijinirea migranților, refugiaților și membrilor minorităților, pentru ca ei să devină cetățeni activi ai UE și ai statelor membre, păstrându-și identitatea culturală.
4.2Învățarea despre UE, valorile democratice, toleranța și cetățenia, dar și despre rolul UE în lume ar trebui să fie teme transversale în școli, predate prin intermediul tuturor disciplinelor și proiectelor, și nu numai la anumite lecții de istorie sau educație civică. Cursanților ar trebui să li se ofere exemple de participare activă la activități sociale și voluntariat, invitând reprezentanți ai societății civile, ai sindicatelor și ai întreprinderilor să își prezinte activitățile. Cursanții ar trebui încurajați să participe la procesele decizionale democratice la nivel local, național și la nivelul UE. În plus, directorii unităților de învățământ și cadrele didactice ar trebui să creeze o cultură democratică și favorabilă colaborării în unitățile de învățământ, cu implicarea consiliilor școlare, a părinților și a elevilor atunci când se iau decizii, și să asigure guvernarea colegială.
4.3CESE subliniază importanța elaborării unor reglementări sau recomandări privind dezvoltarea competențelor cadrelor didactice în domeniul educației pentru cetățenie prin educația inițială a cadrelor didactice în toate statele membre, care să includă cadrele didactice și directorii unităților de învățământ (DPC).
4.4solicită punerea la dispoziție și promovarea unei platforme centralizate accesibile care să conțină materiale de învățare și de predare despre UE, făcând legătura între diferitele inițiative și portaluri existente, care pot fi accesate, în diferite limbi ale UE, de instituții de învățământ și de cursanți individuali, și care sunt axate pe chestiuni legate de UE și de consolidarea identității europene, punând un accent special pe valorile fundamentale ale UE, pe democrație, pe participarea la procesul decizional democratic, pe toleranță și pe înțelegerea comună. Materialele didactice și de formare, obținute în urma diferitelor proiecte finanțate de UE, ar trebui să fie disponibile tuturor, să fie mai bine promovate și utilizate în școli și în alte activități care vizează învățarea despre UE.
5.Observații specifice privind educația nonformală
5.1CESE înțelege educația civică ca făcând parte dintr-o politică și un cadru practic de învățare pe tot parcursul vieții. O abordare holistică a educației pentru cetățenie impune implicarea furnizorilor de educație formală și non-formală, care se completează reciproc în ceea ce privește conținutul și obiectul programelor lor de educație, precum și în ceea ce privește abordarea pedagogică și tipurile de oportunități pentru experimentarea participării.
5.2O gamă largă de programe de învățare furnizate în cadrul unor medii de învățare non-formală se concentrează pe educația civică europeană. Este cazul, de exemplu, al organizațiilor de tineret, deoarece în cadrul acestora se desfășoară activități educaționale în jurul unui proces participativ care promovează cetățenia activă și lărgește orizonturile tinerilor. Organizațiile de tineret joacă un rol fundamental în calitate de furnizori de educație pentru cetățenie, prin facilitarea unui spațiu de socializare, de interacțiune și de acțiune politică și socială pentru membrii lor și pentru cei cu care colaborează.
5.3Organizațiile de tineret organizează o gamă largă de programe, proiecte și activități legate de educația pentru cetățenie, care includ adesea o dimensiune europeană. Acestea sunt alese ținând cont de mandatul și de grupul țintă al organizației și presupun, de exemplu: voluntariat și schimburi/evenimente internaționale; întâlniri/activități periodice de grup la nivel local; programe de schimb de experiență între elevi și programe cu familii-gazdă, simulări ale deliberărilor din instituțiile UE, simulări ale alegerilor etc.
5.4Datorită naturii complementare a educației formale și non-formale, este esențial să se încurajeze parteneriatele între furnizorii de educație formală și non-formală, pentru a oferi experiențe practice privind exercițiul democratic. Organizațiile studențești și de tineret ar trebui să se afle în centrul procesului decizional și ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a sprijini în mod direct mecanismele de feedback și monitorizare. În acest sens, CESE recomandă includerea tinerilor în organizațiile responsabile de definirea programelor de învățământ și stabilirea modalităților de furnizare a educației civice.
6.Observații specifice privind învățarea informală
6.1CESE este conștient de faptul că multe informații despre UE pot fi învățate prin intermediul învățării informale – prin intermediul mass-media, al discuțiilor inter pares etc. Ar trebui să existe un efort coordonat și măsuri concrete care să conducă la o „alfabetizare deplină în domeniul UE” a tuturor cetățenilor de toate vârstele, astfel încât toți să atingă un nivel minim de cunoștințe necesare despre UE. Aceasta ar trebui să includă, printre alte aspecte, conștientizarea interdependenței sociale și economice dintre statele membre ale UE și, prin urmare, a nevoii ca societatea europeană să fie rezilientă și capabilă de o mai bună competitivitate în ansamblul său.
6.2CESE solicită derularea unui schimb mai eficient de informații cu privire la UE cu cetățenii Uniunii, susținut de informațiile de la nivelul UE și statelor membre și de strategiile în materie de informare, comunicare și educație (ICE), și reamintește de importanța promovării acestei agende de către CE, inclusiv prin posibila reinstituire a unui comisar responsabil pentru comunicare.
6.3Serviciile publice de mass-media europene și naționale, inclusiv canalul Euronews, ar trebui să joace un rol strategic în informarea corectă cetățenilor cu privire la UE. Birourile europene de informare care au sediul în statele membre ar trebui să joace un rol activ în consolidarea identității europene, cu sprijinul membrilor PE și ai altor reprezentanți, cu participarea activă a membrilor CESE și al a altor factori de decizie care activează în domeniul european.
6.4Reflectând la succesul programului Erasmus+, CESE solicită intensificarea considerabilă a eforturilor de comunicare, pentru a promova rolul educației și informării, pentru a prezenta experiența UE de consolidare a păcii, a facilita învățarea între ONG-urile atât din interiorul, cât și din exteriorul UE și a crea marca „Porumbelul alb” pentru proiectele de pace ale UE, în vederea sporirii vizibilității atât pe plan intern, cât și extern.
6.5Actualii studenți Erasmus+ ar trebui încurajați să își folosească experiența din străinătate pentru a fi ambasadorii UE printre colegii lor, pentru a-i informa pe cetățenii mai tineri cu privire la Europa, la învățarea interculturală și la experiențele legate de culturi diferite.
6.6CESE atrage atenția asupra propriilor sale proiecte, cum ar fi „Europa ta, părerea ta” [Your Europe, Your Say (YEYS)], manifestarea participativă anuală dedicată tinerilor, organizată de CESE. Datorită acestei inițiative, în fiecare an, elevi cu vârstele cuprinse între 16 și 18 ani din toate statele membre ale UE și din țările candidate vin la Bruxelles pentru două zile ca să învețe despre UE și să redacteze împreună propuneri și rezoluții, care sunt apoi înaintate instituțiilor europene.
Bruxelles, 21 martie 2019
Luca JAHIER
Președintele Comitetului Economic și Social European
*
*
*
NB: Urmează anexa.
ANEXĂ
Examples of good practices from education about the EU
The EESC considers the following projects/activities to be inspirational for other institutions and organisations. A comprehensive study that includes these and many more initiatives would be beneficial.
Own EESC initiative
·Your Europe, Your Say (YEYS)
- This is the annual youth event of the EESC, which started in 2010 with the goal of connecting young people with the European Union. Every year, 16‑18 year old pupils from all EU Member States and the candidate countries come to Brussels for two days and work together to draw up resolutions that will then be passed on to the EU institutions. These resolutions contain their ideas, proposals and hopes for their future as European citizens. All secondary schools in Europe can apply and send three pupils to participate in YEYS.
Initiatives in schools
·Erasmian European Youth Parliament (EEYP) - The EEYP started in Rotterdam in 2008 as a pilot-project. Since then, the Erasmian European Youth Parliament Foundation has held the EEYP in a different European city each year. The EEYP has been designed for approximately 150 participating students aged 16-18 years old who come from at least fourteen different European countries. Schools from the various countries are invited to participate by sending a delegation of students, who are selected and prepared by their teachers.
·European clubs in schools (PT) - In most primary and secondary schools in Portugal, European clubs operate as centres that promote activities linked to the European dimension of education. Registration at these clubs is optional. open to students and teachers, and must be coordinated by a teacher. The aim of the European clubs is to create a genuine European spirit of active citizenship among members and pass it on to other members of the local community. The clubs also promote better citizenship through the use of partnerships, information on Europe (geographical, historical, cultural, economic, etc.) and the European institutions (structure, procedures, objectives, etc.).
Student and non-governmental initiatives
·Erasmus in Schools - part of the Social Erasmus project, which is run by the Erasmus Student Network). Through this project, current international students (including but not limited to Erasmus students) carry out presentations and workshops in schools in their local host community. This way, young school students, often secondary school pupils, get to experience meetings with other Europeans and learn more about Europe in a structured way.
·Prague Student Summit (CZ) - This is a year-round educational project for more than 300 high school and university students from all parts of the Czech Republic and central Europe. It has been running for 20 years and is, organised by the
Association for International Affairs
. It provides young people with the opportunity to broaden their knowledge of international affairs, human rights, economics, cultural heritage and the environment and enables them to improve their rhetoric, presentation and argumentation skills at the same time. Its main educational method is simulating activities of international organisations (UN, EU, NATO, OSCE). Each participant represents one state during the negotiations. Throughout the year, the participants familiarise themselves with the situation and life in their country and with its positions on various global issues. At the end of the year, the students then propose solutions to the problems that the real international organisations deal with mirroring as close as possible what the ambassador of their state would actually strive for.
·My Europe, My Say - This project is an initiative led by the European region of the World Organisation of the Scout Movement. It aims to promote youth political participation in the upcoming European elections in May 2019 and reinforce a sense of civic engagement among scouts and non-scouts.). One of tis aims is to offer scouts and non-scouts a space to communicate their views for a better Europe. It contributes to setting a political agenda that encompasses the aspirations and concerns of young people at large. More specifically, the project aims to foster the values of youth political participation and leadership. The project will lay the foundation for greater and more sustainable civic engagement that goes beyond the framework of the European elections.
On-line toolkits and platforms
·On-line toolkit
- The New Narrative for Europe preparatory action aimed to identify a new, inclusive narrative for the EU. The outcomes produces have been put together in an online toolkit. This consists of a set of ready-for-use written and audio-visual materials that can be widely used in any discussion about Europe and its future. This inspiring toolkit content can be used within networks so that members can broaden their own debates and take part in co-creating the Europe of tomorrow.
·Historiana - This is an on-line educational multimedia tool that offers students multi-perspective, cross-border and comparative historical sources to supplement their national history textbooks. Historiana might be considered as a digital alternative to a European textbook. However, the website does not attempt to present a comprehensive "story of Europe" and its relationship with the rest of the world.
_____________