RO

Comitetul Economic și Social European

NAT/754

Spre un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini

AVIZ 

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
 

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
Spre un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini
 
COM(2018) 734 final

Date de contact

nat@eesc.europa.eu  

Administrator

Monica GUARINONI

Data documentului

05/03/2019

Raportor: Brian CURTIS (UK-II)

Grupul de studiu

„Spre un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini”

Președinte

Vladimír NOVOTNÝ (CZ-I)

Raportor

Brian CURTIS (UK-II)

Membri

Bohumír DUFEK (CZ-II)

Mindaugas MACIULEVIČIUS (LT-III)

Arnaud SCHWARTZ (FR-III)

Madi SHARMA (UK-I) [cf. art. 62 alin. (3) RP – Jonathan PEEL]

Expert

Antonio POLICA (pentru raportor)

Sesizare

Comisia Europeană, 14/12/2018

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Decizia Biroului

10/07/2018

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului

Data adoptării în secțiune

27/02/2019

Data adoptării în sesiunea plenară

DD/MM/YYYY

Sesiunea plenară nr.

...

Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)

…/…/…


1.Concluzii și recomandări

1.1Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Comunicarea Comisiei privind perturbatorii endocrini, care vizează o mai bună protecție a sănătății umane și animale. În special, CESE consideră că este necesar să se realizeze o verificare completă a adecvării legislației actuale, inclusiv a impactului social și economic, în vederea stabilirii situației de fapt. O abordare holistică este esențială pentru elaborarea unei noi strategii pe termen lung, care să permită abordarea perturbatorilor endocrini într-un mod coerent, consecvent și științific. Totuși, Comitetul consideră că această strategie ar trebui consolidată cu un plan de acțiune realist, care să stabilească ținte și termene-limită.

1.2Comitetul susține propunerea care urmărește să definească un cadru legislativ mai coerent. În acest cadru, va fi important ca principiul „o substanță, o toxicologie” să fie respectat, iar noua strategie să fie bazată pe utilizarea armonizată a principiului precauției, în conformitate cu dispozițiile eficiente deja adoptate cu privire la biocide și pesticide 1 . Noua strategie ar putea fi inclusă sub „umbrela transsectorială” reprezentată de REACH.

1.3Mecanismul guvernanței ar trebui să fie bazat pe știință, pentru a asigura transparența pentru cetățeni și părțile interesate. Din acest motiv, cercetările publice și cele independente ar trebui sprijinite cu un buget adecvat. În special, cercetările independente ar putea furniza criterii și/sau metode științifice asupra cărora s-a convenit pentru abordarea, susținerea și stimularea activității și producției în domeniul cercetării și inovării industriale din Europa. CESE recomandă ca acest buget să nu fie mai redus decât bugetul actual în cadrul programului Orizont 2020. În special, Comitetul recomandă stabilirea unei linii bugetare specifice pentru identificarea timpurie a perturbatorilor endocrini și a riscurilor la adresa sănătății animale și umane, identificarea substanțelor alternative sigure și reabilitarea ecologică.

1.4Odată ce unele substanțe sau produse au fost identificate în mod plauzibil drept perturbatori endocrini, interdicțiile sau restricțiile referitoare la acestea ar putea avea un impact relevant asupra întreprinderilor și locurilor de muncă. Din acest motiv, CESE recomandă Comisiei să prevadă un mecanism financiar specific pentru sprijinirea tranziției către o producție mai sustenabilă, în vederea îmbunătățirii tehnicilor și mecanismelor de producție din industrii și a actualizării competențelor lucrătorilor.

1.5CESE susține propunerea privind o reuniune anuală a părților interesate. Totuși, Comitetul consideră că dialogul între părțile interesate și Comisia Europeană ar trebui să includă un sistem structurat permanent de schimb de informații și de consultare, pentru a fi cu adevărat eficace.

1.6Comitetul solicită ca ampla campanie de sensibilizare cu privire la poluanții organici persistenți (POP), care va fi organizată de Comisie la nivelul UE, să fie elaborată cu referire la o abordare similară axată pe perturbatorii endocrini. De asemenea, CESE își reiterează recomandarea privind crearea unei bănci de date deschise privind poluanții organici persistenți și perturbatorii endocrini, pentru a oferi întreprinderilor și consumatorilor un instrument util.

1.7Comitetul crede cu tărie că strategia europeană privind perturbatorii endocrini ar trebui să aibă o dimensiune internațională pentru a proteja efectiv sănătatea cetățenilor împotriva unor produse potențial nesigure provenite din țări terțe. Din acest motiv, CESE este de acord cu propunerea Comisiei ca UE să joace un rol mai proactiv la nivel global, sprijinind OCDE în îmbunătățirea testelor sale. În plus, CESE consideră că UE ar trebui să promoveze durabilitatea și respectarea dispozițiilor referitoare la perturbatorii endocrini în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale. În acest context, UE ar putea coopera cu OMS și UNEP pentru a semna o convenție globală privind perturbatorii endocrini, după cum a făcut deja cu privire la poluanții organici persistenți (Convenția de la Stockholm), bazată pe lista existentă a ONU privind perturbatorii endocrini identificați sau potențiali. Aceste inițiative vor fi, de asemenea, utile pentru crearea unor condiții de concurență echitabile și protejarea modelului european de producție împotriva concurenței neloiale.

1.8CESE susține strategia deschisă derulată de Comisie și consideră că societatea civilă organizată ar putea juca un rol esențial în desfășurarea de campanii naționale de sensibilizare, pentru a informa o parte mai extinsă a populației cu privire la activitățile întreprinse de UE pentru protejarea sănătății cetățenilor. Astfel de inițiative ar trebui să demareze în școli, pentru a reduce riscurile expunerii la perturbatorii endocrini și pentru a promova un comportament prudent. În special, CESE recomandă ca inițiativele în materie de educație și de formare să fie armonizate și considerate o componentă a aceleiași strategii, în cadrul unei abordări bazate pe învățarea pe tot parcursul vieții. Cursurile de formare specifice ar trebui să fie obligatorii și puse la dispoziția tuturor lucrătorilor europeni ale căror locuri de muncă sunt legate în mod direct sau indirect de perturbatorii endocrini.

2.Introducere

2.1Perturbatorii endocrini sunt substanțe chimice sintetice sau naturale, care modifică modul în care funcționează sistemul endocrin și, prin urmare, afectează negativ sănătatea umană și animală, inclusiv metabolismul, creșterea, somnul și dispoziția. Expunerea la perturbatorii endocrini provine de la o serie de surse diferite, precum reziduurile de pesticide, metale și aditivi sau contaminanții din alimente și produse cosmetice. Unii perturbatori endocrini sunt substanțe prezente în mod natural în mediu. Oamenii și animalele pot fi expuși perturbatorilor endocrini prin intermediul alimentelor, al prafului sau al apei, prin inhalarea de gaze și particule din aer sau, pur și simplu, prin contact cutanat (produse de îngrijire personală). Uneori, efectele cauzate de o substanță cu rol de perturbator endocrin sunt observate numai după o expunere îndelungată 2 .

2.2Preocupările privind perturbatorii endocrini sunt în creștere din anii '90. În decembrie 1999, Comisia a adoptat Strategia comunitară privind perturbatorii endocrini 3 , care a fost dezvoltată de atunci prin acțiuni desfășurate în domeniile cercetării, reglementării și cooperării internaționale. Un vast studiu efectuat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a ridicat problema impactului amplu al perturbatorilor endocrini asupra unui număr mare de persoane și animale, în special asupra fetușilor și femeilor însărcinate (naștere prematură și greutate scăzută la naștere, malformații și tulburări de dezvoltare a sistemului nervos), asupra copiilor și adolescenților (modificarea dezvoltării normale și a funcționării sistemului reproductiv, precum dezvoltarea timpurie a sânilor la fete), dar și asupra adulților (pierderea fertilității, obezitate, cancer) 4 .

2.3Un mare număr de substanțe chimice sintetice și naturale sunt cunoscute a fi capabile de a interfera cu sinteza hormonală, activitatea hormonală sau metabolismul hormonilor, dar numai o mică parte dintre aceste substanțe au fost analizate în mod corespunzător în ce privește potențialul lor de a induce efecte adverse prin intermediul unor mecanisme de natură endocrină, astfel cum s-a subliniat și într-un recent raport al ONU. Viteza cu care a crescut incidența bolilor în ultimele decenii elimină factorii genetici ca explicație plauzibilă unică. O serie de factori de mediu și alți factori non-genetici, inclusiv nutriția, vârsta mamei, bolile virale și expunerile chimice, sunt, de asemenea, implicați, dar nu sunt întotdeauna ușor de identificat 5 .

2.4Au fost înregistrate progrese semnificative în înțelegerea și reglementarea perturbatorilor endocrini, iar UE este recunoscută, în prezent, drept lider mondial în ceea ce privește abordarea acestor substanțe chimice, legislația sa asigurând unul dintre cele mai ridicate niveluri de protecție din lume. Dispoziții specifice sunt incluse acum în legislația privind pesticidele și biocidele, substanțele chimice în general („Regulamentul REACH”), dispozitivele medicale și apa 6 . Alte acte legislative, precum cele privind materialele care intră în contact cu alimentele, produsele cosmetice, jucăriile sau cele privind protecția lucrătorilor la locul de muncă 7 , nu conțin dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini. Cu toate acestea, substanțele cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin sunt supuse unor măsuri de reglementare de la caz la caz, în funcție de cerințele generale ale legislației. Totuși, lipsa coordonării a condus la fragmentarea legislației actuale și, uneori, la inconsecvența acesteia (de exemplu, bisfenol A este un aditiv utilizat pe scară largă în mai multe sectoare prelucrătoare). Acesta este interzis în domeniul cosmetic și în compoziția biberoanelor, dar este, totuși, admis în alte materiale care intră în contact cu alimentele și furajele și în hârtia termică.)

3.Sinteza propunerii

3.1Venind la aproape 20 de ani după adoptarea Strategiei comunitare, comunicarea este destinată realizării unei verificări a adecvării legislației actuale, în vederea stabilirii situației de fapt. Acesta ar trebui să fie primul pas în direcția actualizării legislației UE și a transformării acesteia într-o legislație coerentă și coordonată în ceea ce privește trei aspecte esențiale: definirea, identificarea și consecințele în materie de reglementare (în special cu privire la măsurile de protecție).

3.2O definiție comună a perturbatorilor endocrini reprezintă punctul de pornire pentru abordarea orizontală și constituie un element-cheie al noii căi. Aceasta se va baza pe definiția OMS a perturbatorilor endocrini 8 . O definiție comună este necesară pentru a stabili o metodă armonizată de identificare a perturbatorilor endocrini.

3.3În ceea ce privește identificarea, Comisia urmărește să consolideze trei direcții de acțiune:

-un mecanism orizontal de identificare a perturbatorilor endocrini;

-actualizarea cerințelor privind datele în cadrul legislației, pentru a identifica noii perturbatori endocrini într-un mod mai exact;

-îmbunătățirea comunicării la nivelul întregului lanț de aprovizionare cu privire la perturbatorii endocrini în temeiul REACH (fișe cu date de securitate).

3.4Al treilea aspect constă în punerea în aplicare a acelorași măsuri și dispoziții în conformitate cu principiul precauției, pentru a proteja publicul împotriva expunerii la elemente nocive, atunci când investigația științifică identifică un risc plauzibil. Aceasta ar trebui să implice interzicerea producției unor astfel de substanțe, cu posibilități limitate de derogare. Din acest motiv, exercițiul de verificare a adecvării va acorda o atenție deosebită consecvenței și intensității măsurilor de protecție a tuturor cetățenilor, vizând în special grupurile vulnerabile ale populației, care sunt deosebit de sensibile la perturbatorii endocrini atunci când sistemul endocrin este într-o fază de schimbare, cum ar fi fetușii, adolescenții și femeile însărcinate.

3.5Cercetarea va fi esențială în viitorul cadru legislativ, deoarece încă există mai multe lacune la nivelul cunoștințelor, de exemplu în ceea ce privește:

-modul exact în care expunerea la perturbatori endocrini contribuie la dezvoltarea bolilor;

-situația în care poate fi stabilit „un prag sigur” pentru perturbatorii endocrini, sub care nu există efecte adverse;

-amestecurile care pot produce „efecte de cocktail” și modul în care amestecurile funcționează în general;

-modul în care ne putem eficientiza metodele de testare. 

3.6Din 1999, peste 50 de proiecte privind perturbatorii endocrini au fost finanțate în baza programelor-cadru de cercetare și dezvoltare ale UE (finanțare de peste 150 de milioane EUR 9 ). Alte 52 de milioane EUR au fost alocate în cadrul programului Orizont 2020. Proiecte noi vor fi finanțate în baza Programului Orizont Europa 10 . În special, Comisia propune următoarele direcții de cercetare:

-dezvoltarea suplimentară a evaluării pericolelor, a evaluării riscurilor și a gestionării substanțelor chimice, inclusiv în ceea ce privește efectele de cocktail, și colectarea, partajarea și combinarea datelor necesare;

-eliminarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare în fazele de producție și de scoatere din uz; sprijin pentru dezvoltarea de substitute sigure și de tehnologii de producție care să fie sigure și eficiente din punctul de vedere al costurilor;

-ecoinovare pentru prevenirea și remedierea poluării mediului cu substanțe periculoase și cu substanțe chimice considerate acum ca prezentând motive de îngrijorare, ținând seama și de interfața dintre substanțe chimice, produse și deșeuri.

3.7Pentru a spori eficacitatea noii strategii, Comisia prevede un rol mai proactiv al UE la nivel global și un dialog deschis cu părțile interesate și publicul larg. Aceste activități vor fi structurate în jurul a patru inițiative:

-un forum privind perturbatorii endocrini va fi organizat anual. Forumul va permite oamenilor de știință și părților interesate din sectorul public și privat să facă schimb de informații și de bune practici, să identifice provocări și să creeze sinergii, pentru a susține activitatea Comisiei;

-sprijin sporit pentru activitățile organizațiilor internaționale relevante, cu un accent deosebit pe acordarea sprijinului necesar Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în vederea avansării în direcția elaborării unor orientări privind testarea, convenite la nivel internațional;

-analizarea posibilităților de includere a perturbatorilor endocrini în actualul sistem internațional de clasificare a substanțelor chimice. Acest lucru ar asigura o soluție globală pentru identificarea perturbatorilor endocrini (în mod similar cu sistemul deja existent pentru alte clase de pericol, cum ar fi agenții mutageni și cancerigeni și substanțele toxice pentru reproducere);

-un portal de internet de tip „ghișeu unic”, care să ofere informații cetățenilor, întreprinderilor și părților interesate cu privire la acest aspect. Întrucât există niveluri diferite de informare și sensibilizare la nivelul Europei, statele membre vor fi încurajate să elaboreze campanii specifice, axându-se în special pe grupurile vulnerabile.

4.Observații generale

4.1CESE salută Comunicarea Comisiei privind perturbatorii endocrini. În special, Comitetul consideră că este necesar să se realizeze o verificare completă a adecvării legislației actuale, inclusiv a impactului social și economic, în vederea stabilirii situației de fapt. O abordare holistică este esențială pentru elaborarea unei noi strategii pe termen lung 11 , care să permită abordarea perturbatorilor endocrini într-un mod coerent, consecvent și științific.

4.2Comitetul este de acord cu Comisia că perturbatorii endocrini sunt substanțe care reprezintă un motiv de preocupare deosebită. Din acest motiv, Comitetul susține propunerea privind crearea unui cadru legislativ coerent și utilizarea armonizată a principiului precauției, în conformitate cu dispozițiile eficiente deja adoptate cu privire la biocide și pesticide 12 .

4.3În special, CESE consideră că principala provocare pentru UE va consta în asigurarea coerenței noului cadru legislativ, deoarece mai multe substanțe, precum „bisfenol A”, utilizate pe scară largă ca aditivi în diverse sectoare, sunt luate în considerare într-un mod foarte diferit. Din acest motiv, este important să se respecte principiul „o substanță, o toxicologie 13 ”. Aceasta înseamnă că criteriile de identificare a unei substanțe drept perturbator endocrin trebuie să fie consecvente și coerente la nivelul tuturor domeniilor de reglementare din UE. Atunci, chiar dacă pot exista excepții, deciziile de reglementare ar trebui, în general, să fie coerente și coordonate. Nu în ultimul rând, noua strategie ar putea fi inclusă sub „umbrela transsectorială” oferită de REACH pentru a asigura consecvența.

4.4În noul context, mecanismul guvernanței ar trebui să fie bazat pe știință, pentru a asigura transparența pentru cetățeni și părțile interesate. Din acest motiv, este important să se stabilească un buget adecvat pentru sprijinirea cercetărilor publice și a celor independente. CESE consideră că criteriile și/sau metodele științifice asupra cărora s-a convenit, bazate pe date din cercetări independente, ar putea aborda, susține și stimula activitatea și producția în domeniul C-I industriale din Europa.

4.5Comitetul este de părere că, odată ce unele substanțe sau produse au fost identificate drept perturbatori endocrini în mod plauzibil, interzicerea sau restricțiile impuse cu privire la acestea ar putea avea un impact relevant asupra întreprinderilor și locurilor de muncă. Din acest motiv, Comisia ar trebui să prevadă un mecanism financiar specific pentru sprijinirea tranziției către o producție mai sustenabilă, atât pentru întreprinderi, în vederea inovării tehnicilor și mecanismelor lor de producție, cât și pentru lucrători, în vederea actualizării competențelor lor 14 .

4.6Cercetarea independentă este esențială pentru îmbunătățirea și completarea cunoștințelor noastre privind perturbatorii endocrini. Comitetul ia notă de faptul că propunerea Comisiei nu specifică bugetul exact pentru cercetare și inovare în materie de perturbatori endocrini în cadrul programului Orizont Europa. CESE recomandă ca acest buget să nu fie mai scăzut decât bugetul actual în cadrul programului Orizont 2020.

4.7CESE este de acord cu propunerea Comisiei privind investițiile în cercetare și inovare, însă consideră că alte domenii vor fi cruciale în anii următori și, prin urmare, ar trebui finanțate:

a)identificarea timpurie a perturbatorilor endocrini. Potrivit OMS, există peste 800 de substanțe care sunt perturbatori endocrini potențiali 15 . Dată fiind utilizarea lor amplă, este important să se investească în accelerarea tehnicilor și mecanismelor de individualizare științifică în vederea analizării datelor (pentru a obține o interpretare mai bună a datelor existente);

b)identificarea substanțelor și a metodelor alternative sigure. Noua cale asumată de CE ar putea conduce la descoperirea multor noi perturbatori endocrini. Unele dintre aceste substanțe sunt deosebit de utile în multe sectoare producătoare; prin urmare, este important să se investească în cercetarea destinată găsirii unor alternative sigure și a unor metode de producție sigure. Absența datelor nu înseamnă că o substanță este sigură și, din acest motiv, este important să se intensifice investigațiile științifice. Ar trebui să se depună eforturi pentru extinderea listei substanțelor evaluate, și nu numai pentru concentrarea asupra substanțelor deja amplu testate;

c)reabilitarea ecologică. Odată ce este identificat în mod plauzibil un nou perturbator endocrin, este important să se aplice o procedură specifică privind evaluarea riscurilor și gestionarea acestor substanțe în mediu, astfel încât să se planifice, dacă este necesar (în special din cauza persistenței sale), o strategie specifică pentru reabilitarea ecologică.

4.8CESE susține propunerea privind o reuniune anuală a părților interesate. Totuși, Comitetul consideră că dialogul între părțile interesate și Comisia Europeană ar trebui să includă un sistem structurat permanent de schimb de informații și consultare, pentru a fi cu adevărat eficace. CESE ar dori să participe și să contribuie la reuniunea anuală.

4.9Perturbatorii endocrini și poluanții organici persistenți (POP) sunt substanțe diferite și au efecte diferite asupra ființelor umane și mediului, însă sunt la fel de periculoase pentru sănătate și necunoscute cetățenilor. Întrucât Strategia UE privind poluanții organici persistenți are mai multe similarități cu Comunicarea Comisiei privind perturbatorii endocrini, Comitetul propune dezvoltarea acestor strategii pe baza unei abordări similare, în vederea consolidării procesului politic și științific. În special, în conformitate cu Avizul NAT/719 al CESE pe tema „Poluanții organici persistenți (POP) – reformare”, Comitetul solicită acordarea unei atenții deosebite perturbatorilor endocrini în ampla campanie de sensibilizare cu privire la poluanții organici persistenți, care va fi organizată de Comisie la nivelul UE. De asemenea, CESE își reiterează recomandarea privind crearea unei bănci de date deschise privind poluanții organici persistenți și perturbatorii endocrini, pentru a oferi întreprinderilor și consumatorilor un instrument util.

5.Observații specifice

5.1CESE consideră comunicarea Comisiei drept un pas important în direcția unei mai bune protejări a sănătății cetățenilor, prin definirea unui sistem de producție mai sustenabil. Cu toate acestea, Comitetul consideră că această strategie ar trebui consolidată cu un plan de acțiune realist, care să stabilească ținte și termene-limită.

5.2O economie circulară bine concepută, axată în mod specific pe materii prime secundare 16 , ar putea deveni un vehicul pentru reducerea la minimum a expunerii cetățenilor UE la perturbatorii endocrini. Comitetul consideră că propunerea Comisiei trebuie să fie strict și clar legată de legislația actuală elaborată în cadrul celui de al șaptelea program de acțiune pentru mediu și 17  și de celelalte inițiative de politică esențiale pentru sustenabilitate, precum Planul de acțiune pentru economia circulară și Strategia privind materialele plastice, vizând să excludă fabricarea de produse toxice. Această chestiune este foarte sensibilă, îndeosebi în ceea ce privește efectele de cocktail, care sunt o cauză a bolilor la oameni și nocive pentru mediu.

5.3CESE încurajează Comisia să definească mai exact propunerea de organizare a unei consultări publice privind perturbatorii endocrini. Comitetul este convins că, mai mult decât cetățenii, însăși societatea civilă organizată poate juca un rol important, în principal pentru că este nevoie de cunoștințe și experiență specifice pentru a oferi recomandări utile, fiabile și bazate pe știință 18 .

5.4Comitetul crede cu tărie că orice strategie europeană privind perturbatorii endocrini ar trebui să aibă o dimensiune internațională și să fie elaborată la nivel internațional pentru a proteja efectiv sănătatea cetățenilor împotriva unor produse potențial nesigure din țări terțe. Din acest motiv, CESE este de acord cu propunerea Comisiei ca UE să joace un rol mai proactiv la nivel global, sprijinind OCDE în îmbunătățirea testelor sale. În plus, CESE consideră că UE ar trebui să promoveze durabilitatea și respectarea dispozițiilor referitoare la perturbatorii endocrini în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale. În acest sens, UE ar putea coopera cu OMS și UNEP pentru a semna o convenție globală privind perturbatorii endocrini, după cum a făcut deja cu privire la poluanții organici persistenți (Convenția de la Stockholm), pe baza listei existente a ONU privind perturbatorii endocrini identificați sau potențiali 19 . Aceste inițiative vor fi, de asemenea, utile pentru crearea unor condiții de concurență echitabile și protejarea modelului european de producție împotriva concurenței neloiale 20 .

5.5CESE susține strategia deschisă derulată de Comisie și consideră că societatea civilă organizată ar putea juca un rol esențial în desfășurarea de campanii naționale de sensibilizare, pentru a informa o parte mai extinsă a populației cu privire la activitățile întreprinse de UE pentru protejarea sănătății cetățenilor. Orice campanie de sensibilizare eficace ar trebui să demareze în școli pentru a reduce riscurile expunerii la perturbatorii endocrini și pentru a promova un comportament prudent 21 . În special, CESE recomandă ca inițiativele în materie de educație și de formare să fie armonizate și considerate o componentă a aceleiași strategii, în cadrul unei abordări bazate pe învățarea pe tot parcursul vieții. În plus, Comitetul consideră că ar trebui să fie obligatorii cursuri de formare specifice, care să fie puse la dispoziția tuturor lucrătorilor europeni ale căror locuri de muncă sunt legate în mod direct sau indirect de perturbatorii endocrini 22 .

Bruxelles, 27 februarie 2019

Maurizio REALE

Președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului

______________

(1)    Regulamentul (UE) nr. 528/2012; Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.
(2)    Site-ul ECHA. https://chemicalsinourlife.echa.europa.eu/ro/endocrine-disrupters-and-our-health . Potrivit definiției OMS (WHO-IPCS) din 2002, amplu recunoscută, o substanță chimică cu rol de perturbator endocrin este „o substanță exogenă sau un amestec exogen care afectează una sau mai multe funcții ale sistemului endocrin și, prin urmare, produce efecte negative asupra sănătății unui organism intact, a descendenților acestuia sau a unor (sub)populații”.
(3)    COM(1999) 706.
(4)    Organizația Mondială a Sănătății, State of the Science of Endocrine Disrupting Chemicals (Situația cunoștințelor științifice despre substanțele chimice cu rol de perturbator endocrin), 2012, paginile VII-XII.
(5)       https://www.unenvironment.org/explore-topics/chemicals-waste/what-we-do/emerging-issues/scientific-knowledge-endocrine-disrupting .
(6)    Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; Regulamentul (UE) nr. 528/2012; Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; Regulamentul (UE) 2017/745; Directiva 2000/60/CE.
(7)    Regulamentul (CE) nr. 1935/2004; Regulamentul (CE) nr. 1223/2009; Directiva 2009/48/CE; Directiva 98/24/CE; Directiva 2004/37/CE.
(8)    „O substanță exogenă sau un amestec exogen care afectează una sau mai multe funcții ale sistemului endocrin și, prin urmare, produce efecte negative asupra sănătății unui organism intact, a descendenților acestuia sau a unor (sub)populații”.
(9)    Date ale CE.
(10)    COM(2018) 435 și COM(2018) 436 final – a se vedea, în special, în al doilea pilon intitulat „Provocările globale și competitivitatea industrială”, clusterul „Sănătate” (cu un buget propus de 7,7 miliarde EUR) și clusterul „Acțiuni nenucleare directe ale Centrului Comun de Cercetare” (cu un buget propus de 2,2 miliarde EUR).
(11)    Avizul CESE pe tema „Directiva privind apa potabilă”, JO C 367, 10.10.2018, p. 107 ; Avizul CESE pe tema „Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu”, JO C 283, 10.8.2018, p. 83; Avizul CESE pe tema „Sistemul actual de garantare a siguranței alimentelor și aprovizionărilor cu alimente în UE și posibilitățile de a-l îmbunătăți”, JO C 268, 14.8.2015, p. 1 ; Avizul CESE pe tema „Siguranța jucăriilor”, JO C 77, 31.3.2009, p. 8 ; Avizul CESE pe tema „Contribuția societății civile la dezvoltarea unei politici alimentare globale în UE”, JO C 129, 11.4.2018, p. 18-26 .
(12)    Regulamentul (UE) nr. 528/2012; Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; Avizul CESE pe tema „Produse biocide”, JO C 347, 18.12.2010, p. 62-67 .
(13)    Scientific principles for the identification of endocrine-disrupting chemicals: a consensus statement („Principii științifice pentru identificarea substanțelor chimice cu rol de perturbatori endocrini: o poziție de consens)”, Solecki, 2017. https://link.springer.com/article/10.1007/s00204-016-1866-9 .
(14)    Avizul CESE pe tema „Protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă”, JO C 288, 31.8.2017, p. 56 ; Avizul CESE pe tema „Poluanții organici persistenți (POP) – reformare”, JO C 367, 10.10.2018, p. 93 .
(15)    Conform TEDX (Schimbul de date privind perturbatorii endocrini), lista respectivă include peste 1 000 de substanțe.
(16)    Avizul CESE pe tema „Interfața dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile”, JO C 283, 10.8.2018, p. 56 .    Avizul CESE pe tema „O strategie pentru materialele plastice într-o economie circulară” (inclusiv măsuri privind deșeurile marine), JO C 283, 10.8.2018, p. 61 .
(17)    Decizia nr. 1386/2013/UE.
(18)    Avizul CESE pe tema „Poluanții organici persistenți (POP) – reformare” JO C 367, 10.10.2018, p. 93 .
(19)    În august 2018, ONU a publicat o listă de 45 de substanțe chimice sau grupe de substanțe chimice care au fost identificate ca perturbatori endocrini sau perturbatori endocrini potențiali, în urma unei evaluări științifice detaliate, bazate pe definițiile WHO/IPCS din 2002 a perturbatorilor endocrini și perturbatorilor endocrini potențiali. Din păcate, absența unei convenții internaționale privind perturbatorii endocrini nu permite stabilirea unei proceduri internaționale convenite pentru protejarea sănătății umane și animale împotriva expunerii la astfel de substanțe. https://www.unenvironment.org/explore-topics/chemicals-waste/what-we-do/emerging-issues/scientific-knowledge-endocrine-disrupting .
(20)    Avizul CESE pe tema „Tranziția către un viitor european mai durabil” JO C 81, 2.3.2018, p. 44 .
(21)      De exemplu, Decalog pentru cetățeni privind perturbatorii endocrini. http://old.iss.it/inte/index.php?lang=2&id=289&tipo=29 .
(22)    Avizul CESE pe tema „Poluanții organici persistenți (POP) – reformare” JO C 367, 10.10.2018, p. 93 .