Comitetul Economic și Social European
ECO/458
Impozitarea în economia digitală
AVIZ
Comitetul Economic și Social European
Impozitarea în economia digitală
(aviz din proprie inițiativă)
Raportor: Krister ANDERSSON
|
Temei juridic
|
Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
|
|
|
Aviz din proprie inițiativă
|
|
Decizia Adunării Plenare
|
15/02/2018
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
|
|
Data adoptării în secțiune
|
02/07/2019
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
17/07/2019
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
545
|
|
Rezultatul votului
(voturi pentru/voturi împotrivă/ abțineri)
|
167/7/7
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE consideră că digitalizarea economiei reprezintă o mare oportunitate, iar Agenda digitală a UE este o politică esențială pentru Uniunea Europeană. Întrucât digitalizarea continuă să fie un factor determinant important al creșterii economice la nivel mondial, CESE consideră că politicile privind impozitarea economiei digitale ar trebui să vizeze promovarea, nu împiedicarea creșterii economice și a comerțului și investițiilor transfrontaliere.
1.2CESE subliniază necesitatea ca sistemele de impozitare să țină seama în mod corespunzător de noile modele de afaceri. Principiile unui sistem de impozitare echitabil – consecvența, predictibilitatea, neutralitatea – sunt în continuare la fel de relevante pentru autoritățile publice și pentru întreprinderi și consumatori.
1.3Prin urmare, Comitetul împărtășește ambiția Comisiei de a preveni în continuare problema planificării fiscale agresive de către întreprinderi și a lipsei de transparență din partea statelor membre, pentru a asigura tratamentul egal al societăților și pentru a promova competitivitatea europeană.
1.4CESE crede cu tărie că, în contextul digitalizării economiei, orice schimbare a normelor privind alocarea între țări a drepturilor de impozitare a profiturilor trebuie să fie coordonată la nivel global, astfel încât să fie valorificate mai bine beneficiile globalizării, cu o guvernanță adecvată și norme globale adecvate. Prin urmare, CESE salută cooperarea strânsă dintre Comisie, statele membre și OCDE/G20 în vederea sprijinirii dezvoltării unei soluții internaționale care să limiteze riscul unei duble impuneri internaționale. Dacă nu se poate ajunge însă la o soluție internațională, UE trebuie să ia în considerare opțiunea de a acționa singură.
1.5CESE dorește să sugereze statelor membre care instituie sisteme naționale specifice să caute cu atenție cele mai eficiente soluții pentru a evita complicațiile și costurile suplimentare, atât pentru administrațiile fiscale, cât și pentru întreprinderi.
1.6CESE încurajează Comisia și statele membre să analizeze cu atenție toate posibilitățile de a elimina orice subimpozitare a serviciilor digitale pentru vânzările care au loc într-un stat membru, indiferent de locul în care își are sediul societatea respectivă. Serviciile furnizate prin intermediul platformelor utilizate de clienți europeni ar trebui să fie incluse în totalitate în sistemul de TVA, fiind o componentă esențială a soluției la problema impozitării. Ar trebui remarcat că utilizatorii de servicii de comunicare digitale, ca de exemplu Facebook etc., au acces aparent gratuit la aceste servicii, ceea ce ridică problema modalității de aplicare în mod rezonabil a regimului de TVA.
1.7Cheia de repartizare sugerată pentru baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), cu cei trei factori ai săi, ar putea fi folosită ca punct de plecare și aplicată pentru alocarea profitului rezidual, dacă aceasta este metoda convenită de OCDE. CESE sprijină o astfel de abordare.
1.8CESE consideră, totuși, că resursele cheltuite cu cercetarea și dezvoltarea sunt importante pentru dezvoltarea activelor necorporale și că țara în care se desfășoară astfel de activități ar trebui să fie remunerată pentru ele. Prin urmare, CESE sugerează utilizarea unei formule constând din patru factori pentru alocarea profitului rezidual, mai degrabă decât cei trei factori incluși în formula CCCTB. CESE recunoaște pe deplin complexitatea implicată de calcularea drepturilor de impozitare internațională. În același timp, este necesară o repartizare acceptabilă și echitabilă a drepturilor de impozitare între țări.
1.9În măsura în care realocarea drepturilor internaționale de impozitare nu poate fi obținută în cadrul actualului cadru de stabilire a prețurilor de transfer, CESE sprijină alocarea profiturilor reziduale rezultate din activele necorporale de piață, utilizând o formulă bazată pe patru factori.
1.10Având în vedere creșterea piețelor din afara Europei, în special în țări precum China, India și Brazilia, alocarea drepturilor de impozitare a întregii baze fiscale a societăților sau chiar a întregului profit rezidual ar putea avea ca rezultat pierderi semnificative de venituri în multe state membre și ar putea conduce la dificultăți în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sociale în țările europene.
1.11CESE consideră că este necesar să se obțină un echilibru rezonabil între realocarea impozitului pe profit datorat de societăți între țările exportatoare nete și țările importatoare nete, pentru a nu periclita posibilitatea țărilor de a-și îndeplini obiectivele sociale și de mediu.
1.12Modificările convenite ale normelor internaționale de alocare a drepturilor de impozitare între țări ar trebui să fie benefice pentru toate statele membre și piața unică.
2.Motivele elaborării avizului din proprie inițiativă
2.1Actualele sisteme de impozitare din lume și demersul privind erodarea bazei impozabile și a transferului profiturilor (BEPS) se bazează pe evaluarea profitului societăților în locul în care activitățile economice generează profituri și, prin urmare, în locul unde se creează valoarea. Digitalizarea economiilor a ridicat, totuși, problema locului în care sunt generate profiturile și a distribuirii lor. Serviciile digitale, prin definiția lor amplă, pot fi furnizate la distanță, fără nicio prezență fizică în locul de consum.
2.2Ca urmare a proiectului BEPS, sistemul internațional de impozitare trece deja printr-o transformare majoră care are ca rezultat multe schimbări în ceea ce privește impozitarea societăților. Proiectul BEPS a fost inițiat pentru a combate activitățile de erodare a bazei impozabile și de transfer al profiturilor, nu pentru a modifica standardele internaționale existente cu privire la alocarea între țări a drepturilor de impozitare a veniturilor transfrontaliere.
2.3Acțiunea 1 din cadrul BEPS a abordat provocările economiei digitale. Întrucât nu s-a ajuns la niciun consens în ceea ce privește modul de impozitare a acestor noi modele de afaceri, acțiunea a fost urmată, în 2018, de un raport intermediar al cadrului cuprinzător privind BEPS al OCDE/G20. Acest raport stabilește direcția de lucru convenită pentru cadrul incluziv în ceea ce privește digitalizarea și normele internaționale de impozitare până în 2020. Raportul descrie modul în care digitalizarea afectează și alte zone ale sistemului de impozitare, le furnizează autorităților fiscale instrumente noi care au ca rezultat îmbunătățiri ale serviciilor destinate contribuabililor, îmbunătățește eficacitatea colectării impozitelor și contribuie la detectarea evaziunii fiscale.
2.4La 13 februarie 2019, OCDE a publicat un document de consultare publică intitulat „Addressing the Tax Challenges of the Digitalisation of the Economy” (Abordarea provocărilor impozitării profiturilor din economia digitală). Acesta subliniază normele revizuite de alocare a profiturilor și normele conexe, precum și o propunere globală de combatere a eroziunii bazei impozabile.
2.5Un raport final al OCDE privind cadrul cuprinzător este în pregătire pentru 2020. Miniștrii de finanțe din SUA și Franța au afirmat, totuși, că doresc să accelereze discuțiile în cadrul OCDE pentru a găsi deja o soluție în cursul anului 2019. SUA au prezentat o propunere care se concentrează pe permisiunea acordată jurisdicțiilor piețelor să impoziteze veniturile obținute din activele necorporale aferente activității de marketing utilizate în respectiva jurisdicție, chiar și atunci când investiția în dezvoltarea acelor active necorporale aferente activității de marketing este realizată în altă țară. Există, de asemenea, o propunere germano-franceză care susține introducerea unei cote minime de impozitare a societăților. Acest aviz al CESE ar putea fi considerat o contribuție la dezbaterea aflată în desfășurare.
2.6Comisia Europeană a prezentat deja în 2014 un raport privind impozitarea economiei digitale. Grupul de experți la nivel înalt privind impozitarea economiei digitale a conchis că tehnologia digitală oferă oportunități excelente Europei. Europa își poate extinde perspectivele de creștere și ocupare a forței de muncă dacă realizează piața unică digitală și dacă valorifică potențialul digital al pieței unice europene. Grupul de experți a discutat pe larg principiile care ar trebui să ghideze impozitarea internațională.
2.7Aceste principii sunt importante și pentru prezentul aviz. Grupul de experți a conchis că nu ar trebui să existe un regim special de impozitare pentru societățile digitale. În schimb, ar trebui să se aplice normele generale sau acestea ar trebui să fie adaptate astfel încât societățile „digitale” să fie tratate în același fel ca celelalte societăți.
2.8În Comunicarea sa intitulată „A sosit momentul instituirii unui standard de impozitare modern, echitabil și eficient pentru economia digitală”, publicată la 21 martie 2018, Comisia și-a prezentat pachetul legislativ pentru o reformă a normelor UE de impozitare a societăților pentru activitățile digitale. Pachetul conținea două directive ale Consiliului însoțite de o recomandare fără caracter obligatoriu referitoare la impozitarea societăților cu o prezență digitală substanțială.
2.9CESE a publicat în iulie 2018 un aviz privind propunerile Comisiei privind impozitarea profiturilor întreprinderilor multinaționale din economia digitală. În avizul Comitetului au fost subliniate efectele negative ale impozitelor pe cifra de afaceri, precum și necesitatea unui consens internațional.
3.Observații generale
3.1CESE consideră că digitalizarea economiei reprezintă o oportunitate excelentă, iar Agenda digitală a UE este o politică esențială pentru Uniunea Europeană. Întrucât digitalizarea continuă să fie un factor determinant important al creșterii economice la nivel mondial, CESE consideră că politicile privind impozitarea economiei digitale ar trebui să vizeze promovarea, nu împiedicarea creșterii economice și a comerțului și investițiilor transfrontaliere.
3.2Internetul le permite societăților să se extindă pe piețele globale fără o prezență fizică semnificativă – o caracteristică ce ajută în special întreprinderile mici să realizeze exporturi la un nivel fără precedent. Digitalizarea este însoțită, adesea, de importanța tot mai mare a activelor necorporale, cum ar fi proprietatea intelectuală și datele.
3.3CESE subliniază necesitatea ca sistemele de impozitare să țină seama în mod corespunzător de noile modele de afaceri. Principiile unui sistem de impozitare echitabil – consecvența, predictibilitatea, neutralitatea – sunt în continuare la fel de relevante pentru autoritățile publice și pentru întreprinderi și consumatori.
3.4CESE consideră că condițiile de concurență echitabile în domeniul impozitării profitului realizat de societăți sunt extrem de importante. În ultimii ani s-a demonstrat că unele societăți individuale au putut să folosească norme de impozitare specifice în anumite state membre, pentru a-și reduce nivelul efectiv de impozitare la aproape zero. Lipsa de transparență a contribuit la un asemenea rezultat. În anumite cazuri, au fost implicate societăți multinaționale active în domeniul serviciilor digitale.
3.5Prin urmare, Comitetul împărtășește ambiția Comisiei de a preveni în continuare planificarea fiscală agresivă a întreprinderilor, atât virtuale, cât și fizice, și lipsa de transparență din partea statelor membre, pentru a asigura tratamentul egal al societăților și pentru a promova competitivitatea europeană.
3.6CESE crede cu tărie că orice schimbare a normelor privind alocarea între țări a drepturilor de impozitare a profiturilor trebuie să fie o schimbare globală, astfel încât să fie valorificate mai bine beneficiile globalizării, cu o guvernanță adecvată și norme globale adecvate. Prin urmare, CESE salută cooperarea strânsă dintre Comisie, statele membre și OCDE/G20 în vederea sprijinirii elaborării unei soluții internaționale. Dacă nu se poate ajunge însă la o soluție internațională, UE trebuie să ia în considerare opțiunea de a acționa singură.
3.7CESE dorește să sugereze statelor membre care instituie sisteme naționale specifice să caute cu atenție cele mai eficiente soluții pentru a evita complicațiile și costurile suplimentare, atât pentru administrațiile fiscale, cât și pentru întreprinderi.
3.8CESE observă că tehnologiile digitale au, de asemenea, potențialul de a revoluționa respectarea normelor și procedurilor de investigare. În raportul său din 2018, OCDE arată felul în care digitalizarea a avut deja un triplu impact pozitiv asupra autorităților fiscale: creșterea eficacității respectării normelor fiscale, îmbunătățirea serviciilor destinate contribuabililor și reducerea sarcinilor asociate cu respectarea normelor fiscale.
3.9Un volum mai mare de date furnizate de terți autorităților fiscale permite automatizarea mai multor rapoarte, economisind atât timp, cât și bani, și poate, în plus, să fie utilizat pentru a combate subraportarea, evaziunea sau fraudele. Software-urile de înregistrare a datelor adoptate de mai multe autorități fiscale, care înregistrează datele aferente vânzărilor în momentul unei tranzacții – acestea putând fi trimise direct autorităților fiscale – au crescut deja semnificativ veniturile din taxa pe valoare adăugată (TVA) ale unor țări.
3.10În urma evaluării nivelului efectiv de impozitare a sectorului digital, CESE subliniază necesitatea de a lua în considerare modificările aduse codurilor fiscale datorită punerii în aplicare continue a normelor BEPS, deoarece acest lucru ar putea conduce, de fapt, la impozitarea unui volum mai mare de venituri în UE.
4.O posibilă cale de urmat?
4.1Nu toate țările din lume au un sistem de taxare pe valoarea adăugată. Totuși, în UE, toate țările aplică această taxă. În principiu, orice consum de servicii și bunuri ar trebui să fie supus plății TVA, cu excepția cazurilor excluse în mod explicit din baza impozabilă. Veniturile provenite din TVA reprezintă o resursă proprie în bugetul UE și CESE consideră că este important ca serviciile digitale să fie incluse în baza impozabilă.
4.2CESE încurajează Comisia și statele membre să analizeze cu atenție toate posibilitățile de a elimina orice subimpozitare a serviciilor digitale pentru vânzările care au loc într-un stat membru, indiferent de locul în care își are sediul societatea respectivă. Serviciile furnizate prin intermediul platformelor utilizate de clienți europeni ar trebui să fie incluse în totalitate în sistemul de TVA. Ar trebui remarcat că utilizatorii de servicii de comunicare digitale, ca de exemplu Facebook etc., au acces aparent gratuit la aceste servicii, ceea ce ridică problema modalității de aplicare în mod rezonabil a regimului de TVA.
4.3CESE observă faptul că actualele sisteme de impozitare a societăților din lume se bazează pe evaluarea profitului societăților care poate fi atribuit fiecărei jurisdicții relevante. Impozitarea ar trebui să se realizeze acolo unde este creată valoarea. Având în vedere dificultatea de a identifica locul unde apare profitul în lanțul valoric, trebuie găsite principii universale pentru identificarea locului unde este creată valoarea. Astfel de norme au fost elaborate în cadrul activității cuprinzătoare a OCDE, formulând principii de impozitare și definiții legate de modul în care se fixează prețurile bunurilor și serviciilor (normele privind prețurile de transfer) pentru societățile din cadrul unui grup comercial.
4.4CESE consideră că normele internaționale de impozitare trebuie revizuite periodic, având în vedere că modelele de afaceri evoluează. Normele actuale au fost revizuite foarte recent în legătură cu acordul privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS). Noile norme și definiții sunt, în prezent, puse în aplicare, preconizându-se ca ele să reducă considerabil posibilitățile de planificare fiscală agresivă și erodarea bazelor impozabile.
4.5Un profit rezidual (sau o pierdere reziduală) poate rezulta în special în situația în care activele necorporale aferente activității de marketing sau de producție generează profituri excepționale. Utilizarea listelor de clienți sau a datelor colectate poate, de exemplu, să determine existența unui profit rezidual. Conceptul nu este deloc nou și ar putea să fie utilizat nu numai pentru a repartiza profitul între părțile implicate, ci și pentru a aloca drepturile de impozitare între țări. Totuși, ar necesita o gândire inovatoare și explorarea posibilității de a aloca drepturile de impozitare luând în considerare crearea de valoare, chiar dacă nu există un sediu fizic permanent în țara în cauză. Acest subiect este abordat în deliberările OCDE.
4.6CESE remarcă faptul că discuția cu privire la impozitarea așa-numitelor societăți digitale nu are legătură în primul rând cu erodarea bazei impozabile și cu transferul de profituri de către societăți, ci cu alocarea drepturilor de impozitare între țări.
4.7Un profit rezidual (sau o pierdere reziduală) ar putea fi descris(ă) ca fiind profitul (sau pierderea) înregistrat(ă) după ce fiecare parte a fost remunerată pentru contribuțiile sale obișnuite într-o manieră care respectă principiul concurenței depline. În primul rând, ar implica o evaluare de piață adecvată a riscurilor întâlnite, a valorii create de factorii de producție și a funcțiilor îndeplinite.
4.8În mod normal, vânzările nu ar fi un factor decisiv pentru alocarea profiturilor societăților implicate într-o tranzacție. Totuși, dacă sunt aplicate normele internaționale existente – prin care profitul este alocat fiecărei societăți pe baza orientărilor OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer –, profitul rezidual ar putea fi apoi alocat țărilor în care au fost îndeplinite funcțiile. O astfel de funcție ar putea fi „vânzarea”.
4.9Cheia de repartizare sugerată pentru baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), cu cei trei factori ai săi, ar putea fi folosită și aplicată pentru alocarea profitului rezidual.
4.10Se poate, totuși, argumenta că resursele cheltuite cu cercetarea și dezvoltarea sunt importante pentru dezvoltarea activelor necorporale și că țara în care se desfășoară astfel de activități ar trebui să fie remunerată pentru ele. Acest lucru ar necesita o formulă alcătuită mai degrabă din patru factori, și nu doar din cei trei incluși în formula CCCTB.
4.11În măsura în care realocarea drepturilor internaționale de impozitare nu poate fi obținută în cadrul actualului cadru de stabilire a prețurilor de transfer, CESE sprijină alocarea profiturilor reziduale rezultate din activele necorporale de piață, utilizând o formulă bazată pe patru factori.
4.12Dacă profitul rezidual este 30 (dintr-un profit total al Grupului de 100) și dacă producția este împărțită în mod egal din perspectiva creării de valoare în țările A și B, aceste țări ar obține dreptul de a impozita 35 fiecare. Întrucât aceeași cantitate de produs este vândută și în țara C, profitul rezidual ar fi împărțit între A, B și C. Țările A și B ar primi o bază impozabilă suplimentară de 13 3/4, în timp ce țara C ar avea dreptul să impoziteze 2 1/2.
4.13CESE recunoaște pe deplin complexitatea implicată de calculul drepturilor de impozitare internațională care trebuie alocate între țări. Aceasta ar presupune calcularea dimensiunii profitului rezidual și un acord între țări cu privire la aceasta. De asemenea, ar implica cunoașterea dimensiunii fiecăruia dintre cei patru factori din cheia de repartizare. Utilizarea unei formule modificate CCCTB ar putea fi considerată un pas în direcția acceptării CCCTB.
4.14Formula CCCTB ar aloca drepturile de impozitare a societăților țărilor în care nu se realizează nicio inovație, nu se desfășoară nicio activitate de producție, nu există niciun risc și nu se îndeplinește nicio funcție. Simplul fapt că vânzările au loc într-o țară, fără nicio altă activitate în acea țară, ar constitui o bază impozabilă. Aceasta este o schimbare majoră față de normele existente. Totuși, dacă formula CCCTB este aplicată numai profitului rezidual, nu întregului profit, s-ar recunoaște dreptul legitim al țărilor exportatoare de a păstra o parte din dreptul de impozitare. Este posibil ca valoarea creată din antreprenoriat și inovație să ducă la avantaje fiscale atunci când se realizează cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea, iar pe măsură ce societatea devine profitabilă, aceeași țară ar primi veniturile provenite din impozitare.
4.15Recomandăm noii Comisiei Europene ca, dacă nu se ajunge la un acord OCDE, să prezinte o nouă propunere de impozitare a acestor întreprinderi în UE, pe baza datelor aflate deja în posesia lor, cum ar fi timpul total de publicitate pe durata conectării clienților etc.
4.16Având în vedere creșterea piețelor din afara Europei, în special în țări precum China, India și Brazilia, alocarea drepturilor de impozitare a întregii baze fiscale a societăților sau chiar a întregului profit rezidual ar putea avea ca rezultat pierderi semnificative de venituri în multe state membre și ar putea conduce la dificultăți în îndeplinirea obiectivelor sociale în țările europene.
4.17Conform unui studiu al Copenhagen Economics, țările exportatoare nete ar putea pierde venituri considerabile provenite din impozitarea societăților dacă o parte din profit este impozitată acolo unde sunt vândute bunurile și serviciile. O estimare conservatoare sugerează că 18-21 % din baza impozabilă actuală a societăților din țările nordice a provenit din profiturile reziduale externe realizate în 2017. În cazul Germaniei, cota este estimată la 17 %. Dacă se introduce abordarea bazată pe activele necorporale aferente activității de marketing, majoritatea acestor venituri obținute din impozitul plătit de societăți ar fi alocat altor țări.
4.18CESE consideră că este necesar să se obțină un echilibru rezonabil între realocarea impozitelor datorate de societăți între țările exportatoare nete și țările importatoare nete.
4.19Dacă societățile europene ar fi impozitate în principal pe baza locului în care își vând produsele, ele ar putea, la rândul lor, să își structureze activitățile comerciale într-o manieră prin care costurile să fie suportate în aceeași țară în care sunt realizate vânzările. Acest proces ar putea conduce la un transfer al investițiilor și al locurilor de muncă spre țări consumatoare mari, cum ar fi China și India, crescând pierderile suplimentare de venituri suferite de statele membre. O astfel de abordare trebuie evitată prin asigurarea competitivității europene.
4.20CESE subliniază necesitatea unui acord global și a punerii în aplicare a oricărui regim nou sau a oricăror norme noi pentru modul de alocare a drepturilor de impozitare între țări. Absența acestor condiții ar conduce la o dublă impunere și, prin urmare, ar reduce investițiile și locurile de muncă.
Bruxelles, 17 iulie 2019
Luca JAHIER
Președintele Comitetului Economic și Social European
_____________