Comitetul Economic și Social European

ECO/452

Reducerea obstacolelor din calea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții

AVIZ
Comitetul Economic și Social European
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor 
privind legea aplicabilă efectelor patrimoniale ale tranzacțiilor cu titluri de valoare
[COM(2018) 89 final]

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului
de modificare a Directivei 2009/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului
și a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului
în ceea ce privește distribuția transfrontalieră a fondurilor de plasament colectiv
[COM(2018) 92 final – 2018/0041 (COD)]

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe
[COM(2018) 96 final – 2018/0044 (COD)]

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului
privind facilitarea distribuției transfrontaliere a fondurilor de plasament colectiv
și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 345/2013 și (UE) nr. 346/2013
[COM(2018) 110 final – 2018/0045 (COD)]

Raportor: Petr ZAHRADNÍK

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 12/04/2018 Parlamentul European, 16/04/2018
Temei juridic	Articolul 53 alineatul (1), articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	27/06/2018
Data adoptării în sesiunea plenară	11/07/2018
Sesiunea plenară nr.	536
Rezultatul votului     (voturi pentru/voturi împotrivă/ abțineri)	152/0/1

1.Concluzii și recomandări

1.1CESE sprijină eforturile sistematice pentru lansarea tuturor elementelor-cheie ale uniunii piețelor de capital până în 2019 și preconizează că beneficiile vor include extinderea oportunităților de investiții, raționalizând procesul de intermediere financiară, diversificarea investițiilor și îmbunătățirea capacităților de gestionare a riscurilor.

1.2În ceea ce privește crearea de noi oportunități pentru distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții, CESE consideră că este important să se găsească un echilibru între cerințele de protecție a investitorilor, care sunt esențiale în acest sens, și acordarea unui spațiu suficient de manevră pentru creativitate creatorilor și distribuitorilor de produse de investiții.

1.3La fel ca și Comisia Europeană, CESE consideră că principalele obstacole normative din calea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții sunt reprezentate, în prezent, de cerințele de comercializare, de taxele de reglementare, de procedurile de notificare și de cerințele administrative la nivel național. În același timp, Comitetul este conștient de alte obstacole pe care măsurile propuse nu le acoperă, cum ar fi armonizarea normelor fiscale, fezabilă în mod realist pe termen foarte lung.

1.4Cu toate acestea, CESE consideră, de asemenea, că principalele motive pentru obstacolele existente în calea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții sunt, în principal, nu regulamentele și directivele actuale, ci – înainte de toate – lipsa unor orientări și instrucțiuni detaliate din partea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), fapt care face ca fiecare jurisdicție națională să aibă reguli diferite. Prin urmare, cele mai multe propuneri ar trebui să fie însoțite de instrucțiuni detaliate și explicative din partea ESMA, iar propunerea de nou regulament ar trebui să servească numai ca un cadru general, care să asigure o abordare uniformă a regulamentului.

1.5CESE consideră că, pentru a obține un efect de economie de scară, ar trebui să fie îngrădite manifestările de „inventivitate națională” în elaborarea structurilor de taxare și să se meargă în direcția unor dispoziții naționale clar definite și lipsite de ambiguitate, care să fie coerente la nivelul UE.

1.6CESE salută și sprijină intenția de a îmbunătăți transparența în materie de taxe de reglementare, întrucât acest lucru poate contribui la accelerarea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții. Rolul ESMA este crucial în acest context.

1.7CESE solicită introducerea unor norme privind notificarea sistematică a comunicării cu caracter publicitar, suficient de severe pentru a pune capăt practicilor care ar putea fragmenta piața UE.

1.8CESE salută crearea bazei de date a ESMA, dar observă că acest lucru nu ar trebui să implice impunerea de cerințe suplimentare de notificare administratorilor de active și că aceste cerințe ar trebui să se aplice exclusiv autorităților naționale competente.

1.9În ceea ce privește normele propuse pentru încetarea promovării și a comercializării fondurilor de investiții, CESE tinde să considere că decizia privind încetarea ar trebui să fie facultativă și să depindă de decizia administratorilor de active.

1.10CESE recomandă introducerea de norme mai detaliate pentru a garanta verificarea calificărilor și a competențelor persoanelor care furnizează servicii de investiții.

2.Premise și contextul mai larg: introducerea tuturor elementelor uniunii piețelor de capital până în 2019

2.1Uniunea piețelor de capital este un proiect pe termen lung al UE care vizează să facă intermedierea financiară mai eficientă și mai eficace. Impactul acesteia ar trebui să se vadă după anul 2019 – când se preconizează că vor fi lansate toate elementele constitutive preconizate în prezent – prin crearea unui mediu de investiții favorabil pe termen lung, care va contribui la creșterea economică, la creșterea competitivității și la crearea de locuri de muncă.

2.2În simbioză cu uniunea bancară, o uniune a piețelor de capital funcțională va sprijini mediul operațional al pieței unice și va consolida uniunea economică și monetară. Aceasta va ajuta și la creșterea nivelului de atractivitate pentru investiții al UE la nivel mondial. Un element esențial este reprezentat de consolidarea aspectului diversificării ca mijloc de partajare transfrontalieră a riscurilor de către sectorul privat. Pentru ca această condiție preliminară să funcționeze, trebuie împiedicată răspândirea activelor de calitate inferioară. În caz contrar, riscurile vor crește și mai mult.

2.3Propunerile Comisiei Europene vin în continuarea pașilor făcuți pentru crearea uniunii piețelor de capital de la lansarea sa, în 2015, cu scopul atragerii efective de capital și al plasării acestuia – în funcție de profitabilitatea sa – astfel încât să fie disponibil pentru toate tipurile de întreprinderi, inclusiv pentru IMM-uri.

2.4Propunerile actuale ale Comisiei Europene vizează în mod specific sprijinul pentru piața transfrontalieră a fondurilor de investiții și se concentrează pe piața obligațiunilor garantate în cadrul UE, ca sursă de finanțare pe termen lung, precum și pe asigurarea unei securități juridice mai mari în cadrul tranzacțiilor transfrontaliere cu titluri de valoare și creanțe. Aceste propuneri trebuie să fie analizate din punctul de vedere al interconectării lor. În același timp, este esențial, de asemenea, să se respecte planul de acțiune al FinTech și planul de acțiune privind finanțele sustenabile, întrucât ambele sunt foarte importante pentru realizarea unei uniuni complete a piețelor de capital.

2.5Scopul este de a face progrese mai mari în ceea ce privește uniunea piețelor de capital până în 2019 în cel puțin trei direcții: consolidarea rolului etichetelor și pașapoartelor europene pentru produsele financiare, armonizarea și simplificarea normelor de aprofundare și omogenizare a piețelor de capital la nivel transfrontalier și garantarea supravegherii mai coerente și mai eficiente a acestora.

2.6Scopurile preconizate ale măsurilor propuse sunt de a atinge niveluri mai ridicate de integrare și uniformizare pe piața fondurilor de investiții, de a reduce costurile la nivel transfrontalier, de a crește în mod substanțial oferta pentru investitori și de a îmbunătăți protecția investitorilor pe baza normelor comune. În acest sens, deschiderea piețelor pentru distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții este o oportunitate, deși una care necesită eliminarea obstacolelor legislative și nelegislative naționale.

3.Scopul facilitării distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții

3.1Fondurile de investiții colective sunt un instrument important în procesul de intermediere financiară, permițând plasarea și investirea activelor financiare private și publice în proiecte reale de afaceri și în proiecte productive de investiții publice. Piața fondurilor de investiții din UE se ridică la un total de 14,3 mii de miliarde EUR, valoare foarte apropiată de PIB-ul UE.

3.2Cu toate acestea, potențialul său nu a fost încă exploatat pe deplin în contextul transfrontalier, unde aproximativ 37 % dintre întreprinderile pentru plasament colectiv în valori mobiliare și aproximativ 3 % dintre fondurile de investiții alternative sunt înregistrate în scopul vânzării în mai mult de trei state membre.

3.3Pe lângă barierele naturale rămase, această situație decurge din restricțiile de reglementare care împiedică distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții la o scară mai largă. Intenția propunerilor Comisiei este de a reduce numărul acestor restricții pentru toate tipurile de fonduri de investiții și de a facilita distribuția lor la nivel transfrontalier, ceea ce ar putea accelera acest lucru și ar contribui la ieftinirea produselor distribuite datorită economiilor de scară create. Restricțiile de reglementare se regăsesc, în principal, în domeniul cerințelor de comercializare, al taxelor regulamentare, al procedurilor de notificare și al cerințelor administrative la nivel național. Aceste obstacole pot fi eliminate prin asigurarea transparenței și a armonizării. Măsurile propuse sunt, în principal, de natură tehnică.

4.Observații generale

4.1CESE consideră că principalele rațiuni pentru obstacolele existente în calea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții sunt, în principal, nu regulamentele și directivele relevante, în forma lor actuală, ci mai degrabă lipsa unor orientări sau instrucțiuni detaliate din partea ESMA și, în consecință, normele diferite din diferite jurisdicții europene. Prin urmare, noul regulament ar trebui să fie adoptat pentru un număr minim de cazuri, în timp ce majoritatea propunerilor ar trebui să se concentreze pe instrucțiuni detaliate și explicative din partea ESMA, care să asigure o explicare clară a normelor existente, mai degrabă decât pe adoptarea a noi standarde, bazându-se așadar pe contribuția pozitivă adusă de ESMA până în prezent în ce privește armonizarea normelor.

4.2CESE consideră că măsurile propuse în acest aviz sunt, în mod clar, semnificative, deși multe dintre ele sprijină, în principal, proceduri de natură tehnică. Per ansamblu, acestea constituie, totuși, și o contribuție importantă la buna funcționare a UEM. În același timp, CESE recomandă încorporarea conținutului celor patru documente într-o nouă propunere de regulament cuprinzătoare.

4.3CESE consideră că, la introducerea de noi reguli ale jocului, trebuie respectată relația echilibrată dintre cerințele de protecție a investitorilor și acordarea unui spațiu suficient de manevră pentru creativitate inițiatorilor și vânzătorilor de produse de investiții. Impactul protecției investitorilor este consolidat de educația financiară sistematică.

4.4Legislația UE foarte bine pusă la punct, cum ar fi dispozițiile privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) și Directiva privind administratorii de fonduri de investiții alternative (AFIA), ar trebui să prevaleze față de normele generale incluse, de exemplu, în Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID). Într-adevăr, experiența reală demonstrează că OPCVM și AFIA oferă un cadru foarte solid pentru fondurile de investiții, în timp ce CESE consideră că MiFID implică – pe lângă o serie de beneficii – și un număr de incertitudini care, în mod paradoxal, au condus la fragmentarea pieței unice și la diferențe între țările din cadrul UE.

4.5CESE este de acord că distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții necesită un sistem fiscal stabil, care să creeze bazele unui mediu de afaceri durabil. Armonizarea deplină a normelor fiscale, inclusiv a tarifelor, nu este de luat în considerare în acest stadiu. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că, în viitor, eforturile de armonizare fiscală ar putea contribui la crearea de condiții fiscale uniforme în acest segment pe întregul teritoriu al UE. Totuși, eforturile actuale de aliniere a parametrilor fiscali sunt concentrate pe alte instrumente fiscale.

4.6În opinia CESE, modalitatea de a obține economiile de scară dorite este de a reduce „inventivitatea națională” în elaborarea structurilor de taxare (care, în multe cazuri, merge mai departe decât reglementările UE pentru recuperarea costurilor de bază) și de a avea dispoziții naționale clar definite, lipsite de ambiguitate și coerente.

4.7Comunicarea Comisiei privind legea aplicabilă efectelor patrimoniale ale tranzacțiilor cu titluri de valoare

4.7.1CESE susține obiectivul de a introduce măsuri de reducere a insecurității juridice în cadrul tranzacțiilor transfrontaliere cu titluri de valoare și creanțe. El consideră că este important să se asigure claritatea și predictibilitatea legislației naționale aplicabile pentru stabilirea proprietarului activelor care fac obiectul tranzacției, întrucât riscurile juridice care derivă din lipsa securității pot genera pierderi suplimentare. Prin urmare, este esențial și necesar să se explice terminologia juridică pentru precizarea proprietății și a elementelor contractuale.

4.8Regulamentul privind legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe

4.8.1În contextul comunicării menționate mai sus, CESE salută ideea de a elimina incertitudinea juridică descrisă anterior prin propunerea de norme uniforme care să stabilească legislația națională ce reglementează proprietatea asupra unei creanțe ca urmare a unei cesiuni transfrontaliere. Cesiunea transfrontalieră a unei creanțe este un proces prin care societățile pot achiziționa lichidități și acces la credite prin companii specializate. CESE recunoaște că securitatea juridică în acest domeniu va contribui la consolidarea investițiilor transfrontaliere, printre altele prin participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); acest proces implică factoringul, colateralizarea și securitizarea.

4.9Directiva privind distribuția transfrontalieră a fondurilor de plasament colectiv

4.9.1CESE sprijină crearea unui mediu destinat unei mai bune exploatări a potențialului de distribuție transfrontalieră a fondurilor de investiții, prin creșterea transparenței la nivel național și european a cerințelor naționale pentru introducerea pe piață, prin creșterea transparenței structurii taxelor de reglementare la nivelul UE, garantând că aceste taxe sunt stabilite în conformitate cu anumite principii comune.

4.9.2CESE preferă ca alegerea instrumentelor de sprijin pentru investitorii locali să fie lăsată la latitudinea administratorilor fondurilor de investiții.

4.9.3CESE salută armonizarea procedurilor pentru utilizarea „pașaportului” care permite distribuirea fondurilor de investiții într-un context transfrontalier.

4.9.4CESE se pronunță în favoarea unor norme armonizate pentru comunicarea cu caracter publicitar.

4.9.5El sprijină crearea unui sistem în care statele membre vor asigura un acces ușor la legislația care reglementează comercializarea transfrontalieră a fondurilor de investiții pe teritoriul lor (prin mijloace electronice și într-o limbă utilizată curent în domeniul finanțelor internaționale).

4.10Regulamentul privind facilitarea distribuției transfrontaliere a fondurilor de plasament colectiv

4.10.1CESE salută principalul obiectiv al acestui regulament, care este de a se ajunge la o înțelegere comună privind clarificarea cerințelor referitoare la comunicările publicitare și a măsurilor care vizează asigurarea transparenței dispozițiilor naționale cu privire la cerințele aplicabile comercializării fondurilor.

4.10.2De asemenea, el aprobă introducerea practicii potrivit căreia taxele să fie proporționale cu sarcinile de supraveghere îndeplinite. El contează pe beneficiile reale ale gestionării unei baze de date online care să conțină cheltuielile și metodele de calculare a acestora și consideră că acest demers reprezintă o adevărată provocare. Recomandă, totuși, ca aceste beneficii să fie evaluate în raport cu costurile suportate și să fie identificate eventualele riscuri asociate funcționării bazei de date. CESE intenționează să elaboreze standarde tehnice de punere în aplicare privind informațiile referitoare la cheltuieli și publicarea și gestionarea de către ESMA a unei baze de date online privind cheltuielile.

4.10.3CESE salută precizările aduse cu privire la cerințele privind fluxurile de informații și standardizarea și simplificarea acestora, precum și reglementarea procesului de precomercializare, în cadrul căruia se testează interesul investitorilor față de viitoarele oportunități sau strategii de investiții.

5.Observații specifice

5.1În ceea ce privește taxele și comisioanele percepute de către autoritățile naționale competente și transparența acestora, CESE sprijină intenția propunerii de a spori transparența taxelor regulamentare, inclusiv prin precizarea rolului ESMA în colectarea informațiilor necesare. CESE consideră că această măsură are potențialul de a facilita și mai mult distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții.

5.2CESE recomandă să se introducă norme la nivelul autorităților naționale competente pentru notificarea sistematică a comunicărilor publicitare, care să permită verificarea ex ante a acestor informații. Cu toate acestea, CESE consideră că normele diferite pentru autoritățile naționale competente ar putea duce la fragmentarea pieței UE, cu toate că nu ar trebui să existe diferențe în cadrul pieței unice. CESE recomandă să nu se acorde posibilitatea diferitelor autorități naționale competente să abordeze în mod diferit acest aspect.

5.3Deși salută crearea unei baze de date a ESMA cu toate AFIA, toate societățile de administrare ale OPCVM-urilor, toate FIA și toate OPCVM-urile, CESE ar adăuga, totuși, că nu este de dorit să se impună cerințe suplimentare de notificare pentru administratorii de active. CESE consideră că ar trebui să fie clar, prin urmare, că cerințele de notificare prevăzute la articolele 10 și 11 din propunerea de regulament ar trebui să fie cerințe de notificare pentru autoritățile naționale competente și că acestea nu ar trebui să introducă astfel de cerințe suplimentare pentru participanții la piață.

5.4CESE subliniază că definiția propusă a precomercializării nu ar trebui să fie preluată din definiția inclusă în Directiva privind administratorii de fonduri de investiții alternative; este necesar un nivel mai mare de claritate juridică și consecvență, iar experiența în practică arată că mijloacele și instrumentele nelegislative ar putea reprezenta o modalitate mai bună – sau singura – de a realiza acest lucru. CESE se teme că propunerea actuală ar putea duce la o fragmentare și mai mare a pieței unice, prin încurajarea interpretărilor naționale.

5.5În ceea ce privește normele propuse pentru încetarea promovării și comercializării fondurilor de investiții, CESE este de părere că acestea ar putea duce la denaturarea pieței unice în ceea ce privește fondurile de investiții. Decizia de a înceta comercializarea oricăror unități/acțiuni ale fondurilor de investiții în orice jurisdicție ar trebui să fie exclusiv o decizie de afaceri a societății care administrează activele. În ceea ce privește protecția investitorilor, aceasta este prevăzută în mod corespunzător (astfel cum este demonstrat și de experiența practică) prin:

-publicarea deciziilor;

-furnizarea de informații investitorilor;

-posibilitatea de retragere a investitorilor din fond într-o perioadă de timp menționată.

5.6Alte obstacole în calea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții

5.6.1Un alt obstacol ce împiedică distribuția transfrontalieră este reprezentat de normele privind verificarea calificărilor persoanelor care oferă servicii de investiții. CESE consideră că ar trebui adoptate reguli mai detaliate, de exemplu:

-căror servicii li se aplică normele existente;

-căror activități realizate în vederea furnizării acestor servicii li se aplică normele;

-cum ar trebui efectuată verificarea calificărilor dacă autoritățile de reglementare locale (naționale) nu pot introduce proceduri naționale;

-recunoașterea diferitelor modalități de verificare a calificărilor la nivelul UE, utilizând proceduri paneuropene sau globale, cum ar fi testele CFA.

5.6.2CESE sprijină elaborarea de norme detaliate și lipsite de ambiguitate referitoare la legislația care se aplică distribuției de fonduri de investiții: în prezent, nu este clar care norme se aplică distribuției de fonduri (MiFID sau OPCVM/Directiva privind administratorii de fonduri de investiții alternative). Posibilitatea ca fiecare legiuitor să aibă o abordare diferită reprezintă, în opinia CESE, unul dintre obstacolele principale în calea distribuției transfrontaliere. Ar trebui să se precizeze în mod clar că distribuția fondurilor se încadrează exclusiv în domeniul de aplicare al OPCVM/Directivei privind administratorii de fonduri de investiții alternative (pentru fondurile proprii, fondurile administrate și fondurile terților) în cazul în care societatea de administrare nu necesită nici licență MiFID, nici licențe pentru servicii în conformitate cu MiFID.

5.6.3CESE își exprimă convingerea că nu ar trebui să fie solicitată nicio notificare locală (națională). Autoritățile de reglementare nu ar trebui să aibă posibilitatea de a introduce obligații de raportare referitoare la fondurile locale (naționale), fie prin intermediul raportării în scopuri de reglementare în legătură cu autoritățile de reglementare, fie prin intermediul obligației de a publica date – în presă, de exemplu.

5.6.4CESE consideră că baza de date interactivă a ESMA privind taxele și comisioanele ar trebui să evolueze în viitor pentru a include:

-cerința privind timpul necesar pentru orice tip de licență/înregistrare;

-cerința privind informațiile detaliate necesare pentru raportarea locală (națională);

-cerința privind normele de distribuție locale (naționale).

Bruxelles, 11 iulie 2018

Luca Jahier

Președintele Comitetului Economic și Social European

_____________