Comitetul Economic și Social European
INT/839
Contractele de vânzări de bunuri (modificare)
AVIZ
Comitetul Economic şi Social European
Propunere modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului
privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri,
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului
[COM(2017) 637 final]
Raportori: Christophe LEFÈVRE
Jorge PEGADO LIZ
Lech PILAWSKI
|
Sesizare
|
Consiliul European, 17/11/2017
Parlamentul European, 13/11/2017
|
|
Temei juridic
|
Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
15/02/2018
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
532
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)
|
160/5/13
|
1.Concluzii și recomandări
1.1Diferențele existente între diferitele state membre în ceea ce privește dreptul contractelor nu-i încurajează pe consumatori să cumpere din alte țări ale UE.
1.2Pe de altă parte, nu se constată încă nicio îmbunătățire legată de încrederea antreprenorilor în vânzările transfrontaliere. Conform celui mai recent sondaj la nivelul UE, 58% dintre comercianții cu amănuntul din UE declară că au încredere să vândă online, însă numai 28% au încredere să vândă online în alte țări ale UE
.
1.3Pozițiile adoptate atât de Parlamentul European (PE), cât și de Consiliu cu privire la propunerile prezentate de Comisie în 2015 în ceea ce privește vânzarea de bunuri online și „față în față” au arătat, astfel cum a subliniat CESE în avizul său privind aceste propuneri
, că normele aplicabile vânzării de bunuri ar trebui să fie aceleași, indiferent de canalul de vânzare.
1.4Prin urmare, CESE salută propunerea modificată de directivă, pentru că extinde domeniul de aplicare al propunerii de directivă privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări online pentru a include și vânzările „față în față” de bunuri.
1.5Cu toate acestea, CESE invită Comisia să ia în considerare în propunerea sa o serie de recomandări, și anume:
a)propunerea nu ar trebui să conducă la reducerea perioadei de garanție în anumite state membre, nici la crearea unei ierarhii a drepturilor;
b)posibilitatea de derogare de la caracterul imperativ al directivei, printr-un simplu acord între părțile contractante, ar trebui să existe numai dacă un astfel de acord garantează autonomia și protecția eficientă a consumatorilor;
c)propunerea ar trebui să permită consumatorilor să inițieze acțiuni în justiție direct împotriva producătorului;
d)criteriul durabilității (stocul pieselor de schimb) ar trebui inclus în dispozițiile directivei;
e)propunerea ar trebui să includă norme de prelungire a garanției pentru perioada în care un produs aflat în reparație este indisponibil sau în care un serviciu este indisponibil;
f)propunerea ar trebui să includă precizări referitoare la securizarea platformelor de plată sau la responsabilitatea comună a platformelor comerciale (Marketplace) în cazul înșelăciunii sau al aplicării garanției;
g)producătorul și vânzătorul ar trebui să aibă o responsabilitate comună în cazurile în care consumatorul alege să repare sau să înlocuiască bunurile, fără a aduce atingere dreptului la o acțiune în regres, deja prevăzut la articolul 16, sau obligației de notificare prealabilă a vânzătorului;
h)relația dintre dispozițiile privind termenul de 14 zile pentru returnare și rambursare trebuie clarificată.
1.6În sfârșit, CESE invită Comisia să ia în considerare observațiile conținute în prezentul aviz.
2.Obiectul și istoricul propunerii modificate de directivă
2.1Obiectul propunerii modificate de directivă
2.1.1Propunerea modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului urmărește extinderea domeniului de aplicare al propunerii de directivă privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări online și la alte tipuri de contracte de vânzări la distanță de bunuri pentru a include și vânzările „față în față”.
2.1.2Astfel, aceasta ar trebui să faciliteze realizarea de progrese rapide într-un domeniu care se află în centrul strategiilor privind piața unică, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2016.
2.1.3Propunerea modificată, care se aplică tuturor vânzărilor, vizează același obiectiv și contribuie într-o măsură mai mare la realizarea acestuia decât propunerile anterioare: aceasta răspunde incertitudinilor și efectelor negative care rezultă din diferențele dintre legislațiile naționale în materie de drept al contractelor.
2.1.4Propunerea revizuită completează și respectă o serie de acte legislative ale Uniunii aflate deja în vigoare, cu caracter sectorial sau orizontal, precum și propuneri legislative care fac în prezent obiectul unei examinări.
2.2Scurt rezumat al propunerilor de directivă anterioare
2.2.1În propunerile sale anterioare, Comisia și-a justificat decizia de a adopta două instrumente legislative, subliniind că specificitatea conținutului digital impune reglementarea mai multor norme în mod diferit decât în cazul bunurilor.
2.2.2Prin cele două propuneri, Comisia viza atingerea a cinci obiective:
a)reducerea costurilor care rezultă din diferențele în materie de drept contractual;
b)asigurarea securității juridice pentru întreprinderi;
c)încurajarea achizițiilor online transfrontaliere în UE;
d)reducerea prejudiciilor suferite ca urmare a achiziționării unui conținut digital cu defecte;
e)crearea unui echilibru general între interesele consumatorilor și cele ale întreprinderilor și îmbunătățirea vieții de zi cu zi.
2.2.3Potrivit Comisiei, propunerile sale ar crea un echilibru adecvat între un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în UE și creșterea semnificativă a oportunităților de afaceri.
2.3Avizul CESE privind propunerile inițiale
2.3.1În avizul său din 27 aprilie 2016, CESE a criticat elaborarea a două directive în locul uneia singure; astfel, Comisia a creat o abordare diferită pentru vânzarea de bunuri online și offline, generând neclarități pentru consumatori și antreprenori în dispozițiile transpuse la nivel național.
2.3.2De asemenea, CESE a remarcat absența unui răspuns la o serie de problematici a căror armonizare o considera esențială: capacitatea minorilor de a încheia contracte în mediul digital, definirea categoriilor de clauze abuzive specifice pentru contractele online, care nu sunt prevăzute în Directiva 93/13/CEE, practica recentă a butonului „plătește acum” (pay now) și includerea unei clauze-tip privind coreglementarea.
2.3.3În cele din urmă, CESE a reamintit că avizele sale privind drepturile consumatorilor în mediul digital au fost consecvente în privința orientării fundamentale potrivit căreia drepturile recunoscute în cadrul vânzării fizice „față în față” ar trebui să fie coerente cu cele din cadrul vânzării online sau la distanță, indiferent de forma tranzacției digitale. Toate acestea, în același scop de a consolida aceste drepturi, iar nu de a le slăbi.
2.3.4Pozițiile adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul dezbaterilor privind aceste propuneri au confirmat poziția CESE în ceea ce privește necesitatea de a evita fragmentarea juridică.
3.Observații generale
3.1Propunerea modificată a Comisiei prezintă un set de propuneri și de opțiuni care sunt în concordanță cu pozițiile anterioare ale CESE, precum opțiunea menționată anterior pentru un regim unic pentru vânzarea bunurilor online și offline.
3.2De asemenea, și alte modificări introduse de noua propunere merită acordul CESE. Este vorba, în special, de:
a)articolul 2 – introducerea noțiunii de „producător” și o clarificare referitoare la înlocuirea bunurilor în mod „gratuit”;
b)articolul 8 – stabilirea unei perioade de prezumpție a neconformității egală cu cea a garanției, întrucât în situația contrară s-ar reduce, în practică, perioada de garanție legală, având în vedere că consumatorul nu are, în majoritatea cazurilor, posibilitatea de a dovedi neconformitatea bunului;
c)diferite îmbunătățiri și clarificări privind terminologia juridică utilizată.
3.3În schimb, CESE consideră că posibilitatea de derogare de la caracterul imperativ al directivei, printr-un simplu acord între părțile contractante, prevăzută la articolul 18 din propunere, ar trebui să existe numai în cazul în care un astfel de acord garantează autonomia și protecția eficientă a consumatorilor.
3.4În plus, CESE consideră că propunerea modificată ar trebui:
a)să includă norme care să permită consumatorului să inițieze acțiuni în justiție în mod direct împotriva producătorului în caz de neconformitate a bunurilor cu contractul, astfel cum este prevăzut în numeroase legislații naționale;
b)să includă criteriul durabilității în dispozițiile sale, astfel cum a solicitat CESE în repetate rânduri în avizele sale;
c)să prevadă o perioadă maximă pentru efectuarea reparațiilor, în conformitate cu bunele practici profesionale;
d)să oblige producătorii să păstreze un stoc suficient de piese de schimb pentru durata medie de viață a bunului, astfel cum este prevăzut în mai multe legislații naționale;
e)să includă alte garanții propuse de vânzător (marcă/producător/asigurări pentru echipamente etc.) pentru bunurile și serviciile oferite;
f)să includă în conținutul obligatoriu al certificatului de garanție informații detaliate privind caracterul gratuit sau oneros, taxele și modalitatea de plată;
g)să prevadă că, în cazul transferului proprietății asupra bunurilor și serviciilor, și în condiții normale de utilizare, drepturile care rezultă din garanție sunt, de asemenea, transferate integral;
h)să prevadă responsabilitatea directă și solidară a producătorului și a vânzătorului în fața consumatorului, în cazurile în care acesta optează pentru reparația sau înlocuirea bunului, fără a aduce atingere dreptului la o acțiune în regres, deja prevăzut la articolul 16, sau obligației de notificare prealabilă a vânzătorului;
i)să prevadă responsabilitatea solidară a platformelor online, cu excluderea simplilor intermediari, în cazul în care consumatorul a achiziționat bunurile prin intermediul unei platforme comerciale (Marketplace), fără a aduce atingere dreptului la o acțiune în regres.
4.Observații specifice
4.1Articolul 1
4.1.1CESE ridică problema motivelor care justifică excluderea prevăzută la alineatul (4) referitoare la contractele de vânzare de bunuri de ocazie cumpărate în cadrul unei licitații publice în cazul în care consumatorii au posibilitatea de a participa personal la vânzare.
4.2Articolul 9
4.2.1CESE reamintește observațiile sale din avizul anterior, având în vedere că, prin această propunere și prin limitarea drepturilor consumatorilor, inițial numai la dreptul la reparație sau de înlocuire, drepturile consumatorilor în anumite state membre sunt mai puțin protejate decât în cadrul regimurilor aflate în vigoare în prezent.
4.2.2Regimul prevăzut la alineatul (3) literele (b) și (d) condiționează, de asemenea, aplicarea regimului respectiv de concepte nedeterminate. În fapt, termenul „imposibilă” este lăsat la aprecierea vânzătorului, prin urmare, ar fi de dorit ca acest termen să fie înlocuit cu expresia „imposibilă din punct de vedere tehnologic”.
4.3Articolul 10
4.3.1CESE recomandă ca excepția prevăzută la alineatul (1) să facă obiectul acelorași condiții prevăzute deja la punctul 3.3. de mai sus.
4.4Articolul 11
4.4.1CESE reamintește încă o dată că dreptul la reparație sau la înlocuire este limitat în situația individuală și concretă în care vânzătorul apreciază că exercitarea unuia dintre aceste drepturi ar impune asupra acestuia costuri care ar fi disproporționate, luând în considerare toate circumstanțele.
4.5Articolul 13
4.5.1CESE consideră că relația dintre dispozițiile privind termenul de 14 zile pentru returnare și rambursare trebuie clarificată.
4.5.2CESE se întreabă dacă dispoziția menționată la litera (d) din prezentul articol se aplică exclusiv, astfel cum pare să fie cazul, situațiilor în care bunul este pierdut sau distrus.
4.6Articolul 14
4.6.1CESE solicită menținerea celei mai lungi perioade de garanție existente în anumite state membre, întrucât situația contrară ar presupune un regres pentru drepturile consumatorilor în aceste state membre.
Bruxelles, 15 februarie 2018
Georges DASSIS
Președintele Comitetului Economic și Social European
_____________