CERERE DE CONTRIBUȚII

CU PRIVIRE LA O INIȚIATIVĂ (fără o evaluare a impactului)

Titlul inițiativei

Reziliența societății – gestionarea riscurilor climatice în UE

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

Direcția Generală Politici Climatice, Unitatea E1 Adaptarea la schimbările climatice și reziliența la schimbările climatice

Tipul probabil de inițiativă

Comunicare a Comisiei

Calendar orientativ

T1 2024

Informații suplimentare

https://climate-adapt.eea.europa.eu/en/eu-adaptation-policy/key-eu-actions/climate_risk_assessment/index_html/ 

Prezentul document are scop pur informativ. El nu afectează decizia finală a Comisiei cu privire la continuarea acestei inițiative sau cu privire la conținutul final al acesteia. Toate elementele inițiativei descrise în prezentul document, inclusiv calendarul acesteia, pot suferi modificări.

A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității

Contextul politic

Prezenta comunicare a Comisiei decurge din angajamentul stabilit în Strategia UE 2021 privind adaptarea la schimbările climatice de a elabora o evaluare a riscurilor climatice la nivelul UE. Aceasta contribuie, de asemenea, la obiectivul Legii europene a climei (articolul 5) de a asigura progrese continue în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice.

Astfel cum se menționează în cel mai recent raport de evaluare (AR6) al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), schimbările climatice cauzează creșteri inevitabile ale impactului fizic. Având în vedere această dovadă din ce în ce mai mare a materializării timpurii a fenomenelor meteorologice extreme și a altor efecte ale schimbărilor climatice, comunicarea urmărește să asigure o mai bună pregătire a UE pentru riscurile pe care le prezintă pentru societate creșterea pericolelor climatice. Acesta se va baza pe raportul științific independent de evaluare europeană a riscurilor climatice, care urmează să fie publicat în primăvara anului 2024 și va completa evaluarea progreselor în materie de adaptare la nivel național.

Problema pe care urmărește să o abordeze inițiativa

Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală, care a atins deja 1,1 °C în 2020. În prezent, angajamentele globale nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, ci indică, în schimb, o traiectorie de 2,4-2,6 °C până la sfârșitul secolului. Pentru a aborda acest aspect, UE ia măsuri ambițioase de atenuare și pledează pentru acțiuni de atenuare mai solide la nivel mondial. În același timp, creșterea pericolelor fizice este inevitabilă pe termen scurt, indiferent de scenariul emisiilor, ceea ce duce la un impact mai mare asupra climei, astfel cum se observă în frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme în UE și la nivel mondial. De asemenea, UE trebuie să fie pregătită în cazul în care acțiunea la nivel mondial este insuficientă și/sau în cazul în care sensibilitatea sistemului climatic duce mai devreme la efecte mai grave.

Pentru a reduce impactul creșterii riscurilor climatice pentru UE și pentru a evita ca deciziile politice actuale să sporească astfel de riscuri pentru generațiile viitoare, acestea trebuie gestionate urgent și proactiv. În acest scop, factorii de decizie politică din UE trebuie să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la nivelurile acceptabile ale riscurilor. Fără o astfel de revizuire a riscurilor climatice, UE ar face ca țările sale membre să fie vulnerabile la șocuri și instabilitate care pot fi evitate. Riscurile climatice se pot agrava cu alți factori de risc, inclusiv cu factori sociali (statut socioeconomic, sex, vârstă înaintată, condiții de sănătate și origine etnică), de mediu și economici. Având în vedere că mai multe domenii de politică, cum ar fi sănătatea și asistența socială, piața forței de muncă, energia, alimentele, clădirile sau politica urbană sunt foarte expuse și vulnerabile la schimbările climatice, incapacitatea de a gestiona riscurile climatice ar putea avea un impact negativ semnificativ pentru europeni și ar putea afecta încrederea acestora în UE.

Prin urmare, comunicarea va identifica domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare pentru o mai bună gestionare a riscurilor aferente în UE. Scopul său este să se asigure că factorii de decizie pot lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la acceptabilitatea riscurilor și la compromisurile implicate în atenuarea acestor riscuri.

Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și verificarea subsidiarității)

Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră (atât terestră, cât și maritimă) și afectează toate statele membre, precum și relațiile UE cu țările terțe. Acest lucru poate declanșa necesitatea unei acțiuni la nivelul UE pentru a completa și consolida acțiunile naționale, regionale și locale. Riscurile climatice pot avea, de asemenea, un impact substanțial asupra punerii în aplicare a politicilor UE. Ca atare, comunicarea este un mijloc adecvat pentru a începe identificarea diferiților proprietari de riscuri și a condițiilor în care riscurile sunt transferate între diferitele niveluri de guvernanță.

Temei juridic

Prezenta comunicare se bazează pe Articolul 191 (politici de mediu) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE

Acțiunea UE este adecvată având în vedere posibilele transferuri de risc între diferitele niveluri de guvernanță și diferitele domenii de politică în care UE are grade diferite de competență. Comunicarea reprezintă, de asemenea, o bază pentru a se asigura că politicile și programele UE nu sporesc riscurile, ci, mai degrabă, le reduc.

Recomandările privind gestionarea riscurilor climatice ar putea avea implicații într-o serie de politici ale UE. Efectele asupra activității economice, ocupării forței de muncă, pieței unice, coeziunii teritoriale, mediului, energiei, sănătății publice, securității alimentare, implicațiilor distributive și comerțului sunt exemple de domenii care ar trebui luate în considerare. Atunci când va face propuneri pentru etapele următoare, comunicarea va analiza domeniile în care o abordare coordonată la nivelul UE ar fi mai benefică în comparație cu alternativele, având în vedere competențele și domeniile de intervenție ale UE. Comunicarea va sprijini pregătirea și elaborarea de politici bazate pe date concrete în ceea ce privește atenuarea riscurilor climatice.

B. Ce urmărește să realizeze inițiativa și în ce mod

Având în vedere creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile, secetele și valurile de căldură, și pe baza unei evaluări științifice, Comisia își va intensifica activitatea de îmbunătățire a gradului de pregătire pentru riscurile legate de climă în UE. Comunicarea urmărește să garanteze că viitoarele politici ale UE pot lua în considerare și decide în mod explicit cu privire la nivelurile acceptabile ale riscurilor climatice.

Strategia UE privind adaptarea oferă cadrul general pentru creșterea rezilienței UE la schimbările climatice. În completarea altor elemente ale strategiei, raportul științific european de evaluare a riscurilor climatice va identifica modul în care riscurile climatice sunt distribuite din punct de vedere geografic și temporal; modul în care acestea ar putea să se agraveze; care sunt canalele de transmisie către sistemele societale; și ce politici sau autorități sunt expuse sau sunt în măsură să le abordeze. Această cartografiere ar trebui să clarifice distribuția asumării riscurilor între instituțiile europene și statele membre.

Comunicarea va acționa pe baza dovezilor și va prezenta măsuri de promovare a rezilienței la schimbările climatice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Ea ar putea include acțiuni de elaborare a politicilor și programelor sectoriale, o mai bună utilizare a instrumentelor și abordărilor existente și dezvoltarea de noi instrumente și abordări ale acțiunii UE, în funcție de dovezile prezentate de raportul științific european de evaluare a riscurilor climatice, prin procese de consultare și alte canale.

Impacturi probabile

Comunicarea va identifica domeniile esențiale pentru abordarea riscurilor climatice în viitoarele programe de lucru ale Comisiei, în programarea multianuală și în propunerile de politici. Ea va informa factorii de decizie politică și factorii de decizie de la diferite niveluri pentru a facilita alegeri motivate și în cunoștință de cauză cu privire la gestionarea riscurilor climatice în deceniile următoare. Deși nu se preconizează că va avea un impact economic, social sau de mediu direct semnificativ, comunicarea ar trebui să contribuie la reducerea riscurilor climatice și să sprijine obiectivele de dezvoltare durabilă.

Monitorizarea viitoare

Monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește acțiunile de adaptare este pusă în aplicare în temeiul cerințelor Legii climei și al altor cadre de raportare stabilite în acest scop.

C. O mai bună legiferare

Evaluarea impactului

Comisia nu va efectua o evaluare a impactului acestei inițiative fără caracter legislativ. Acest lucru se datorează faptului că comunicarea se va baza pe dovezile și constatările unui raport științific independent publicat de Agenția Europeană de Mediu. Se preconizează că raportul va evidenția domeniile în care inițiativele viitoare ar trebui să ia în considerare riscurile climatice. Cu toate acestea, modificările specifice ulterioare ale politicilor și programelor sectoriale ale UE vor face obiectul unor cerințe privind o mai bună legiferare, inclusiv al unei evaluări a impactului. Ca atare, deși se preconizează că comunicarea va contribui la reducerea riscurilor climatice, aceasta nu ar trebui, în sine, să aibă un impact economic, social sau de mediu direct semnificativ.

Strategia de consultare

Cererea de contribuții urmărește obținerea de dovezi suplimentare din partea unei game largi de părți interesate cu privire la necesitatea și tipurile de acțiuni la nivelul UE pentru gestionarea riscurilor generate de pericolele climatice, completând dovezile care vor fi colectate prin procesele de consultare care vor sta la baza raportului științific european de evaluare a riscurilor climatice și prin procesele de consultare a politicilor sectoriale desfășurate de diferitele departamente ale Comisiei.