EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL ACTULUI DELEGAT

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP) stabilește norme referitoare la standardele de comercializare în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul bananelor. De asemenea, regulamentul abilitează Comisia să adopte acte delegate privind standardele de comercializare pentru aceste sectoare.

Scopul prezentului act delegat este să alinieze regulamentele existente ale Comisiei privind standardele de comercializare pentru fructe și legume și banane la competențele conferite de Regulamentul privind OCP, care se bazează pe cadrul juridic pentru competențe introdus de Tratatul de la Lisabona. Aceste competențe constau parțial în competențe delegate și parțial în competențe de executare. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1333/2011 al Comisiei și Regulamentul (CE) nr. 1666/1999 al Comisiei trebuie abrogate și înlocuite cu un act delegat și un act de punere în aplicare, în conformitate cu articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Un alt scop al prezentului act delegat este alinierea la obiectivele Strategiei „De la fermă la consumator”, în special în ceea ce privește o mai bună informare a consumatorilor și reducerea risipei de alimente. Aceasta reprezintă, de asemenea, o oportunitate de a moderniza și simplifica normele prin fuzionarea legislației privind fructele și legumele cu legislația privind bananele și strugurii uscați și prin eliminarea dispozițiilor caduce. 

De asemenea, prezentul act delegat modifică standardele de comercializare existente, în conformitate cu mai multe modificări ale standardelor de calitate ale Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU). Mai precis, pentru a evita barierele inutile din calea comerțului, standardele specifice pentru căpșuni trebuie aliniate la standardele CEE-ONU.

Adoptarea prezentului act delegat nu are implicații financiare.

2.CONSULTĂRI ANTERIOARE ADOPTĂRII ACTULUI

În cadrul Grupului de experți pentru piețele agricole instituit în temeiul Regulamentului privind OCP au avut loc consultări, la care au participat experți din toate cele 27 de state membre, în special în ceea ce privește aspectele care intră sub incidența Regulamentului privind OCP unică – produse horticole. Consultările s-au desfășurat la 23 septembrie 2022, la 26 octombrie 2022, la 22 noiembrie 2022, la 24 ianuarie 2023 și la 24 martie 2023.

În cursul acestor reuniuni, serviciile Comisiei au prezentat versiuni modificate ale textelor, luând în considerare observațiile și comentariile formulate în cadrul fiecărei reuniuni sau transmise în scris serviciilor Comisiei. Experții Parlamentului European au putut participa în calitate de observatori la aceste reuniuni.

Părțile interesate au avut posibilitatea de a evalua diferitele versiuni ale proiectului de regulament delegat, întrucât acestea au fost publicate în registrul grupurilor de experți ai Comisiei. Observațiile primite pe această bază au fost luate în considerare în măsura posibilului.

De asemenea, au fost primite observații care au fost luate în considerare în cadrul consultării publice generale desfășurate prin publicarea proiectului de regulament delegat pe Portalul pentru o mai bună legiferare în perioada 21.4.2023-19.5.2023.

Feedbackul primit de la 41 de părți interesate reprezentând întreprinderi/companii, asociații de întreprinderi, ONG-uri și sindicate. Cea mai mare parte a feedbackului provine de la două state membre (66 %). Majoritatea contribuțiilor se referă la indicarea obligatorie pe etichetă a țării de origine. Câteva contribuții (majoritatea din partea unor comercianți și prelucrători dintr-un stat membru) indică provocările pe care le implică dispoziția pentru a patra gamă de produse, evidențiind costurile și necesitatea ca operatorii să efectueze adaptări. Aceste contribuții par să ignore faptul că, pentru a patra gamă, obligația de a indica țara de origine este aplicată prin actualul Regulament (UE) nr. 543/2011, iar proiectul de regulament delegat doar îmbunătățește claritatea dispoziției juridice relevante și a definiției produselor, astfel cum au solicitat statele membre. Majoritatea observațiilor transmise au evidențiat faptul că noua formulare împiedică utilizarea fructelor și legumelor care nu sunt conforme cu standardele de comercializare, apărând astfel riscul risipei de alimente. Unele contribuții, în special din partea producătorilor și a asociațiilor de consumatori, salută obligația de a indica țara de origine, iar altele solicită inclusiv extinderea acestei obligații pentru a le oferi consumatorilor informații suficiente. Comisia consideră că proiectul reprezintă un compromis adecvat între necesitatea informării consumatorilor pentru ca aceștia să poată face alegeri în cunoștință de cauză și provocările cu care se confruntă unii operatori pentru a se adapta. Pentru a facilita adaptarea operatorilor, proiectul prevede un termen suficient de lung pentru aplicarea noilor norme (1 ianuarie 2025). Totodată, în urma observațiilor privind riscul de a genera deșeuri alimentare, proiectul a fost modificat pentru a se clarifica faptul că produsele din a patra gamă pot beneficia de simplificarea acordată pentru amestecuri de diferite produse și specii de produse și pentru a scuti produsele proaspete utilizate pentru aceste preparate de la respectarea standardelor de comercializare. De asemenea, s-a clarificat faptul că produsele din a patra gamă 4 nu fac obiectul niciunui alt standard de comercializare general sau specific, cu excepția indicării originii. Alte reacții din partea unor organizații caritabile au fost legate de scutirea de la respectarea standardului de comercializare a fructelor și legumelor donate. Propunerea prevede deja o derogare de la majoritatea cerințelor, cu excepția câtorva elemente menite să garanteze că produsele donate nu se deteriorează excesiv. O altă modificare introdusă ca urmare a unor observații primite se referă la o simplificare suplimentară a standardului de comercializare pentru bananele produse în zone climatice defavorizate.

Partenerii din cadrul OMC au fost, de asemenea, informați.

3.ELEMENTELE JURIDICE ALE ACTULUI DELEGAT

Prezentul act delegat se bazează pe articolul 75 alineatul (2), pe articolul 76 alineatul (4) și pe articolul 89 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Actul delegat completează Regulamentul privind OCP prin fuzionarea și modificarea normelor privind standardele de comercializare cuprinse în prezent în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1333/2011 al Comisiei și în Regulamentul (CE) nr. 1666/1999 al Comisiei, aliniind aceste norme la Strategia „De la fermă la consumator” și modificând standardul de comercializare specific pentru căpșuni, și abrogă regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1333/2011 al Comisiei și Regulamentul (CE) nr. 1666/1999 al Comisiei.

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) …/… AL COMISIEI

din 17.8.2023

de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele de comercializare pentru sectorul fructelor și legumelor, pentru anumite produse din fructe și legume prelucrate și pentru sectorul bananelor și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1666/1999 al Comisiei și a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și (UE) nr. 1333/2011 ale Comisiei

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului 1 , în special articolul 75 alineatul (2), articolul 76 alineatul (4) și articolul 89,

întrucât:

(1)Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 instituie o organizare comună a piețelor agricole care include, printre altele, sectorul fructelor și legumelor, sectorul produselor din fructe și legume prelucrate și sectorul bananelor. De asemenea, regulamentul abilitează Comisia să adopte acte delegate și de punere în aplicare privind standardele de comercializare pentru aceste sectoare și produsele aferente.

(2)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei 2 stabilește norme detaliate în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate și prevede standarde de comercializare pentru toate fructele și legumele proaspete și dispoziții detaliate privind controalele de verificare a conformității cu standardele de comercializare. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1333/2011 3 prevede standardele de comercializare pentru banane, reguli privind verificarea conformității cu aceste standarde de comercializare și cerințe privind comunicările în sectorul bananelor. Regulamentul (CE) nr. 1666/1999 al Comisiei 4 prevede norme detaliate privind caracteristicile minime de comercializare ale unor varietăți de struguri uscați. Regulamentele respective au fost adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Parlamentului European și al Consiliului 5 . Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 a fost înlocuit între timp de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care conține împuterniciri bazate pe cadrul juridic pentru delegarea de competențe introdus de Tratatul de la Lisabona.

(3)Pentru a armoniza și a simplifica normele privind standardele de comercializare, controalele de conformitate și notificările pentru sectoarele menționate mai sus, pentru a încorpora modificările necesare având în vedere experiența acumulată și pentru a alinia normele la împuternicirile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, este oportun ca acestea să fie reunite într-un set unic de norme cuprinse într-un regulament delegat și într-un regulament de punere în aplicare și să se abroge Regulamentul (CE) nr. 1666/1999 și Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și (UE) nr. 1333/2011.

(4)Articolul 75 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 1308/2013 autorizează Comisia să prevadă standarde de comercializare pentru fructe și legume, fructe și legume prelucrate și, respectiv, banane. În temeiul articolului 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, fructele și legumele destinate a fi vândute în stare proaspătă consumatorilor pot fi comercializate numai dacă sunt de calitate bună, corectă și vandabilă și dacă este indicată țara de origine. Pentru a se asigura o punere în aplicare uniformă a dispoziției menționate, este necesar să se stabilească detalii și să se prevadă un standard de comercializare general pentru toate fructele și legumele proaspete.

(5)Ar trebui menținute standarde de comercializare specifice pentru fructele și legumele care fac obiectul aplicării articolului 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pe baza unei evaluări a relevanței lor, luându-se în considerare, în special, produsele care continuă să fie cel mai mult comercializate în termeni valorici pe baza cifrelor din baza de date de referință a Eurostat pentru statistici detaliate privind comerțul internațional cu mărfuri, Comext.

(6)Produsele din fructe și legume prelucrate și bananele coapte nu intră sub incidența articolului 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și nici a vreunui standard de comercializare specific. Cu toate acestea, menționarea originii pe etichetă este relevantă și necesară pentru consumatori în contextul Comunicării Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic 6 (Strategia „De la fermă la consumator”), care își propune, de asemenea, să le ofere consumatorilor pârghiile necesare pentru a face alegeri alimentare durabile și în cunoștință de cauză și, prin urmare, ar trebui să fie obligatorie și pentru astfel de produse destinate consumului direct după operațiuni simple, cum ar fi uscarea sau coacerea.

(7)Având în vedere gama largă de soiuri de banane comercializate în Uniune și practicile de comercializare, ar trebui menținute standarde minime pentru bananele verzi necoapte. Cu toate acestea, este oportun să se alinieze standardul de comercializare pentru banane la Codex Alimentarius și să se extindă la mai multe soiuri pentru a se evita barierele inutile din calea comerțului. În vederea reducerii risipei și pierderii de alimente în contextul Strategiei „De la fermă la consumator”, în special prin îmbunătățirea flexibilității în materie de porționare, este oportun să se renunțe la numărul minim de patru fructe per mănunchi sau ciorchine stabilit în Codex Alimentarius. Având în vedere obiectivele urmărite, este oportun să li se permită statelor membre producătoare de banane să aplice standarde naționale pe teritoriul lor pentru propria producție, cu condiția ca normele respective să nu contravină standardelor Uniunii și să nu împiedice libera circulație a bananelor în Uniune.

(8)Ar trebui să se țină seama de faptul că factorii climatici îngreunează condițiile de producție din Madeira, Azore, Algarve, Insulele Canare, Creta, Lakonia și Cipru. Prin urmare, unele banane produse în zonele geografice respectiv nu se dezvoltă suficient pentru a atinge lungimea minimă prevăzută de standardul internațional.t În aceste cazuri, este necesar să se permită comercializarea bananelor respective.

(9)Pentru a se evita crearea unor bariere inutile în calea comerțului, în cazul în care trebuie prevăzute standarde de comercializare specifice pentru produse individuale, aceste standarde trebuie să corespundă celor adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU). În cazul în care nu a fost adoptat un standard de comercializare specific la nivelul Uniunii, trebuie să se considere că produsele sunt conforme cu standardul de comercializare general, dacă deținătorul poate demonstra că produsele sunt conforme cu orice standard CEE-ONU aplicabil.

(10)Pentru a ține cont de Strategia „De la fermă la consumator” și de interesele consumatorilor, standardele de comercializare pentru toate sectoarele vizate de prezentul regulament ar trebui să mențină cerințele de înaltă calitate care fac obiectul unui consens internațional, încurajând în același timp utilizările alternative pentru a evita pierderile și risipa de alimente atunci când standardul nu este respectat. Acest lucru ar trebui să fie valabil pentru toate produsele care nu respectă cerințele clasei II din cadrul standardelor de comercializare ale CEE-ONU, dar care sunt încă comestibile. Prin urmare, ar trebui să se prevadă derogări de la aplicarea standardelor de comercializare în cazul anumitor produse care sunt destinate prelucrării sau care sunt vândute de producător direct consumatorilor.

(11)Anumite produse din fructe și legume pot avea caracteristici care nu sunt conforme cu standardele de comercializare aplicabile. Aceste produse pot totuși să facă obiectul unei cultivări tradiționale și al unui consum local bine încetățenit. Pentru a se garanta că produsele considerate adecvate pentru consum de către comunitățile locale, dar care nu sunt conforme cu standardele de comercializare ale Uniunii, nu sunt împiedicate să fie comercializate la nivel local, produsele respective ar trebui să fie exceptate de la aplicarea standardelor de comercializare ale Uniunii, cu excepția cazului în care această scutire este de natură să împiedice sau să denatureze concurența pe o parte substanțială a pieței interne sau să pună în pericol liberul schimb sau realizarea oricăruia dintre obiectivele prevăzute la articolul 39 din tratat.

(12)O serie de produse din fructe și legume pot deroga de la standardele de comercializare în vederea reducerii sarcinii administrative atât pentru comercianți, cât și pentru autoritățile care efectuează controalele în conformitate cu articolul 76 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Cu toate acestea, menționarea originii pe etichetă este necesară pentru consumatori și, totodată, în conformitate cu orientarea politică a strategiei „De la fermă la consumator” de a oferi mai multe informații cu scopul de a le permite consumatorilor să facă o alegere în cunoștință de cauză, indicarea țării de origine ar trebui să fie obligatorie pentru astfel de produse.

(13)Standardele de comercializare referitoare la produsele pentru donații ar trebui simplificate pentru a se reduce sarcina administrativă a comercianților, fără a afecta calitatea. Cu condiția ca produsul să fie etichetat în mod clar pentru a informa că este destinat donării, alte mențiuni ar trebui să fie opționale. Cu toate acestea, pentru a-i proteja pe beneficiarii donațiilor, produsul trebuie să respecte standardul general de comercializare privind calitatea.

(14)Pentru a se asigura desfășurarea corespunzătoare și eficace a controalelor, facturile și documentele însoțitoare, altele decât cele destinate consumatorilor, trebuie să conțină anumite informații de bază incluse în standardele de comercializare.

(15)Informațiile specifice solicitate de standardele de comercializare trebuie să fie prezentate clar pe ambalaj și/sau pe etichetă. Pentru a se evita fraudele și cazurile de inducere în eroare a consumatorilor, informațiile specifice solicitate de standardele de comercializare trebuie să fie la dispoziția consumatorilor înaintea achiziționării produselor, inclusiv în cazul vânzării la distanță, în care experiența a demonstrat că există riscuri de fraudă și de evitare a protecției consumatorilor oferite de standarde.

(16)Pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor în ceea ce privește clasa, informațiile solicitate în etapa vânzării cu amănuntul nu trebuie să includă termeni precum „suprem”, „premium” sau termeni similari care nu sunt reglementați pentru definirea calității reale a produsului, fără a aduce atingere posibilității de a afișa orice alte informații, cum ar fi „transport aerian” sau informații factuale similare care nu induc în eroare consumatorul.

(17)Pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor în ceea ce privește originea produselor, mențiunea referitoare la țara de origine trebuie să fie mai vizibilă decât cea referitoare la țara ambalatorului.

(18)Ambalajele care conțin amestecuri de diferite produse sau specii de produse reglementate de prezentul regulament devin din ce în ce mai frecvente pe piață ca răspuns la cererea anumitor consumatori. Corectitudinea tranzacțiilor comerciale impune ca produsele sau speciile de produse vândute în același ambalaj să fie omogene din punct de vedere calitativ. În ceea ce privește produsele în cazul cărora nu au fost adoptate standarde la nivelul Uniunii, această omogenitate poate fi asigurată prin dispoziții generale. În cazul amestecurilor de diferite produse sau specii de produse în același ambalaj, se recomandă așadar să se prevadă dispoziții de etichetare. Acestea trebuie să fie mai puțin stricte decât cele prevăzute de standardele de comercializare, deoarece etichetarea amestecurilor creează mai multe sarcini, iar aplicarea dispozițiilor riscă să împiedice comercializarea produselor respective.

(19)Importurile de fructe și legume provenind din țări terțe trebuie să fie conforme cu standardele de comercializare sau cu standarde echivalente acestora. Prin urmare, trebuie stabilite condițiile în care produsele importate sunt considerate a avea un nivel echivalent de conformitate cu standardele de comercializare ale Uniunii.

(20)Pentru a acorda operatorilor și administrațiilor naționale suficient timp în vederea adaptării la modificările introduse prin prezentul regulament, acesta trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2025.

(21)Având în vedere legătura substanțială dintre împuternicirile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește normele privind standardele de comercializare, cerințele minime de calitate pentru produsele din sectorul fructelor și legumelor și conformitatea produselor importate cu standardele de comercializare ale Uniunii, este oportun să se stabilească normele respective în același act delegat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții introductive

Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament stabilește norme de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește standardele de comercializare menționate la articolul 75 alineatul (1) din regulamentul respectiv, cerințele minime de comercializare pentru produse din sectorul fructelor și legumelor destinate vânzării în stare proaspătă, astfel cum se menționează la articolul 76 din regulamentul respectiv, conformitatea produselor importate cu standardele de comercializare ale Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 89 din regulamentul respectiv.

2.Prezentul regulament se aplică următoarelor sectoare și produse:

(a)sectorul fructelor și legumelor, menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)fructele uscate încadrate la codurile NC 0804 20 90, 0806 20 și ex 0813 enumerate în partea X din anexa I la regulamentul respectiv;

(c)bananele de la codul NC 0803 90 10 enumerate în partea XI din anexa I la regulamentul respectiv.

3.În sensul prezentului regulament, țara de origine a unui produs se determină în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 7 .

CAPITOLUL II

Standarde de comercializare

Articolul 2
Standardul general de comercializare pentru fructele și legumele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a)

1.Cerințele de la articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 constituie standardul general de comercializare pentru fructele și legumele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a).

Fructele și legumele menționate la articolul 1 alineatul (2) trebuie să respecte standardul general de comercializare respectiv, cu excepția cazului în care fac obiectul unui standard de comercializare specific.

Standardul general de comercializare este prezentat în detaliu în partea A a anexei I la prezentul regulament.

2.În cazul în care deținătorul fructelor și legumelor menționate la alineatul (1) este în măsură să demonstreze că produsele sunt conforme cu oricare dintre standardele aplicabile adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU), produsele sunt considerate conforme cu standardul de comercializare general menționat l alineatul (1).

3.În sensul prezentului articol, „deținător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care se află în posesia fizică a produselor în cauză sau le oferă spre vânzare la distanță sau prin orice mijloace digitale.

Articolul 3
Indicarea originii pentru anumite produse din fructe și legume prelucrate și pentru bananele coapte

Următoarele produse trebuie să poarte o indicație a țării de origine:

(a)fructele uscate de la codul NC ex 0813, definite în partea X din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)smochinele uscate de la codul NC 0804 20 90;

(c)strugurii uscați de la codul NC 0806 20;

(d)bananele coapte de la codul NC 0803 90 10 rezultate în urma coacerii pe teritoriul Uniunii.

Articolul 4
Standarde specifice de comercializare pentru fructe și legume și pentru banane

1.Următoarele produse sau sectoare trebuie să se conformeze standardelor de comercializare specifice stabilite în partea B a anexei I:

(a)mere;

(b)citrice;

(c)fructe kiwi;

(d)salată, cicoare creață și cicoare de grădină cu frunze întregi;

(e)piersici și nectarine;

(f)pere;

(g)căpșuni;

(h)ardei grași;

(i)struguri de masă,

(j)tomate;

(k)banane.

2.În sensul alineatului (1) litera (k), se aplică următoarele:

(a)standardul specific de comercializare pentru sectorul bananelor este stabilit în partea B, partea 11 din anexa I pentru bananele din soiurile enumerate în apendicele la anexa respectivă, cu excepția bananelor destinate prelucrării. Acest standard de comercializare se aplică bananelor originare din țări terțe în etapa de punere în liberă circulație, bananelor originare din Uniune în etapa primei descărcări într-un port din Uniune și bananelor livrate în stare proaspătă consumatorului în regiunea de producție în etapa scoaterii din unitatea de ambalare.

(b)standardul de comercializare specific menționat la litera (a) nu afectează aplicarea, în etapele ulterioare de comercializare, a normelor naționale care:

(i)    nu împiedică libera circulație a bananelor originare din țări terțe sau alte regiuni ale Uniunii și care respectă standardul de comercializare menționat la primul paragraf; și

(ii)    nu sunt incompatibile cu standardul de comercializare menționat la primul paragraf.

Articolul 5
Excepții și derogări de la aplicarea standardelor de comercializare

1.Prin derogare de la articolul 76 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013:

(a)următoarele produse nu trebuie să fie conforme cu standardele de comercializare:

(i)    produsele etichetate clar cu mențiunea „destinat prelucrării”, „destinat consumului animal” sau orice altă mențiune similară și care sunt:

–destinate prelucrării industriale sau

–sunt prezentate pentru vânzarea cu amănuntul către consumatori pentru uzul lor personal și sunt destinate prelucrării de către aceștia sau

–sunt destinate preparării produselor menționate la litera (b) punctul (xvii) de la prezentul alineat sau

–sunt destinate consumului animal sau unei alte utilizări nealimentare;

(ii)    produsele vândute de producător direct consumatorilor pentru uzul lor personal în exploatația proprie sau într-o anumită zonă de producție definită de autoritatea competentă:

–pe o piață locală într-un loc rezervat exclusiv producătorilor sau

–prin livrare directă;

(iii)    produsele comercializate ca germeni comestibili, în urma germinării semințelor unor plante, clasificați ca fructe și legume enumerate în partea IX din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1308/2013;

(iv)    produsele dintr-o anumită regiune care sunt vândute prin unități comerciale cu amănuntul din regiunea respectivă în cazul unui consum local tradițional bine încetățenit sau în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol;

(b)următoarele produse nu trebuie să fie conforme cu standardul de comercializare decât în ceea ce privește indicarea țării de origine, astfel cum se menționează la articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013:

(i)    ciuperci necultivate de la codurile NC ex 0709 51-ex 0709 56 și 0709 59;

(ii)    capere de la codul NC 0709 99 40;

(iii)    migdalele amare de la codul NC 0802 11 10;

(iv)    migdale decojite de la codul NC 0802 12;

(v)    alune decojite de la codul NC 0802 22;

(vi)    nuci comune decojite de la codul NC 0802 32;

(vii)    fistic decojit de la codul NC 0802 52;

(viii)    nuci de macadamia decojite de la codul NC 0802 62;

(ix)    semințe de pin decojite de la codul NC 0802 92;

(x)    nuci Pecan de la codul NC 0802 99 10;

(xi)    alte fructe cu coajă lemnoasă de la codul NC 0802 99 90;

(xii)    banane uscate din specia Musa paradisiaca (plantains) de la codul NC 0803 10 90;

(xiii)    citrice uscate de la codul NC ex 0805;

(xiv)    amestecuri de fructe tropicale cu coajă lemnoasă de la codul NC 0813 50 31;

(xv)    amestecuri de alte fructe cu coajă de la codul NC 0813 50 39;

(xvi)    șofran de la codul NC 0910 20;

(xvii)    produse clasificate ca fructe și legume și enumerate în partea IX a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care au fost supuse oricărei preparări care depășește operațiunile de fasonare, conform celor indicate în standardul specific al CEE-ONU aplicabil, sau care nu sunt intacte în sensul standardului general de comercializare și care sunt pregătite pentru a fi consumate direct, în stare proaspătă sau gătite.

(c)în cazul donațiilor, altele decât distribuția gratuită care face obiectul acordurilor și deciziilor menționate la articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau care beneficiază de sprijin în cadrul programelor operaționale în temeiul articolului 52 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului 8 , produsele care intră sub incidența prezentului regulament trebuie să fie conforme cu standardul general de comercializare, cu excepția dispozițiilor privind marcarea, cu condiția să fie marcate în mod clar cu cuvintele „destinate donării” sau cu un marcaj echivalent.

2.Prin derogare de la articolul 76 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, următoarelor produse nu li se aplică obligația de a respecta standardele de comercializare într-o anumită zonă de producție definită de statul membru în cauză, inclusiv în cazul în care respectiva zonă de producție este o zonă transnațională, astfel cum este definită de statele membre în cauză:

(a)produsele vândute sau livrate de cultivator către unitățile de condiționare și ambalare sau către ariile de depozitare, ori transportate de la exploatația sa către unitățile respective;

(b)produsele transportate de la ariile de depozitare către unitățile de condiționare și ambalare;

(c)produsele originare din UE care nu sunt conforme cu standardele de comercializare stabilite în prezentul regulament din cauza unei situații de „forță majoră” 9 care le permite statelor membre să decidă că produsele pot fi comercializate pe teritoriul lor în condițiile pe care le specifică.

3.Pentru a aplica derogările prevăzute la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii) și litera (c) precum și la alineatul (2), comercianții trebuie să furnizeze autorității competente a statului membru dovezi care să ateste că produsele vizate îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele respective, în special în ceea ce privește utilizarea preconizată a acestora.

4.Comercianții pot aplica derogarea prevăzută la alineatul (1) litera (a) punctul (iv) numai în cazul în care statele membre au adoptat anterior norme pentru a scuti astfel de produse. Aceste norme nu trebuie să fie de natură să împiedice sau să denatureze concurența pe o parte semnificativă a pieței interne, să pună în pericol liberul schimb sau atingerea oricăruia dintre obiectivele prevăzute la articolul 39 din tratat. Statele membre notifică de îndată Comisiei normele pe care le-au adoptat în acest sens. Comisia informează alte state membre cu privire la toate notificările unor astfel de norme.

5.Notificările menționate la alineatul (2) litera (c) și la alineatul (4) se efectuează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 al Comisiei 10 .

Articolul 6
Informații specifice în cadrul lanțului de aprovizionare

1.Informațiile specifice solicitate prin dispozițiile privind marcarea prevăzute în anexa I trebuie prezentate în mod lizibil și vizibil pe una dintre părțile ambalajului, fie imprimate direct pe ambalaj astfel încât să nu poată fi șterse, fie pe o etichetă care este parte integrantă din ambalaj sau este bine atașată acestuia și nu induce în eroare.

2.În cazul mărfurilor expediate în vrac și încărcate direct într-un mijloc de transport, informațiile specifice menționate la alineatul (1) trebuie să figureze într-un document de însoțire a mărfurilor sau pe o fișă plasată într-un loc vizibil din interiorul mijlocului de transport.

3.În cazul contractelor la distanță în sensul articolului 2 alineatul (7) din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului 11 , informațiile specifice trebuie să fie disponibile înainte de încheierea achiziției, inclusiv cele referitoare la țara de origine a produsului oferit efectiv spre vânzare.

4.Facturile și documentele însoțitoare, cu excepția chitanțelor destinate consumatorilor, trebuie să indice denumirea și țara de origine a produselor și, după caz, categoria, soiul sau tipul comercial, dacă acestea sunt cerute de un standard de comercializare specific, sau faptul că produsul este destinat prelucrării.

5.Posibilitatea de a înscrie pe etichetă originea regională sau locală menționată în partea B a anexei I nu aduce atingere protecției acordate anumitor indicații geografice în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 12 .

Articolul 7
Informații specifice în etapa vânzării cu amănuntul

1.În stadiul comercializării cu amănuntul, informațiile specifice solicitate în temeiul prezentului regulament trebuie să fie lizibile și evidente. Produsele pot fi prezentate spre vânzare cu condiția ca comerciantul cu amănuntul să afișeze în imediata apropiere a produselor și într-un mod vizibil și lizibil informațiile specifice privind țara de origine a produselor și, după caz, categoria și soiul sau tipul comercial, astfel încât cumpărătorii să nu fie induși în eroare.

Nu pot fi incluși termeni suplimentari care sugerează o calitate mai bună/superioară. Mai precis, eticheta nu are voie să includă niciun descriptor de calitate, cu excepția informațiilor specificate în cerința de marcare prevăzută în anexa I.

Atunci când se indică țara ambalatorului și/sau expeditorului sau dacă soiul indicat evocă un anumit loc, caracterele care indică țara de origine trebuie să fie mai mari și mai vizibile decât cele utilizate pentru țara ambalatorului și/sau expeditorului și pentru soi, dacă sunt diferite.

2.Pentru produsele preambalate în sensul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 13 , pe lângă toate informațiile cerute de standardele de comercializare, trebuie indicată și greutatea netă, în conformitate cu normele stabilite în regulamentul respectiv.

Articolul 8
Amestecurile

1.Comercializarea ambalajelor cu o greutate netă de maximum 10 kg care conțin amestecuri de produse sau specii de produse diferite reglementate de prezentul regulament este permisă cu condiția ca:

(a)produsele și speciile de produse să fie uniforme calitativ și fiecare să fie conform cu standardul de comercializare specific relevant care se aplică sau, în absența unui standard de comercializare specific pentru un anumit produs, cu standardul de comercializare general care se aplică;

(b)ambalajul să fie etichetat în conformitate cu prezentul regulament și cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 aplicabile; și

(c)amestecul de produse diferite să nu fie de așa natură încât să inducă în eroare consumatorul.

2.Cerințele de la alineatul (1) litera (a) nu se aplică produselor incluse într-un amestec care nu sunt produse din sectorul fructelor și legumelor, al fructelor uscate sau al bananelor menționate la articolul 1.

3.Dacă produsele dintr-un amestec de produse sau specii de produse diferite reglementate de prezentul regulament provin din mai multe state membre sau țări terțe, numele țărilor de origine pot fi înlocuite cu una dintre mențiunile următoare, după caz:

(a)„UE”;

(b)„din afara UE”;

(c)„din UE și din afara UE”.

CAPITOLUL III

Standarde de comercializare referitoare la produsele importate

Articolul 9
Condiții necesare pentru a considera produsele importate ca având un nivel de conformitate echivalent

1.Pentru sectorul menționat la articolul 1 alineatul (2), la cererea unei țări terțe, Comisia poate aproba controalele de verificare a conformității cu standardele de comercializare efectuate de țara terță respectivă înainte de importul în Uniune.

2.Aprobarea menționată la alineatul (1) poate fi acordată țărilor terțe în care, în ceea ce privește produsele exportate către Uniune, sunt respectate standardele de comercializare ale Uniunii sau cel puțin standarde echivalente, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/xxxx al Comisiei [OP este rugat să introducă numărul aferent C(2023) 5449] 14 .

3.Aprobarea trebuie să se refere numai la produse originare din țările terțe respective și poate fi limitată la anumite produse.

4.Pentru a obține aprobarea menționată la alineatul (1), organismele de control din țările terțe care vor fi responsabile cu efectuarea controalelor de verificare a conformității cu standardele de comercializare trebuie:

(a)să fie organisme oficiale sau organisme recunoscute oficial de autoritatea competentă a unei țări terțe;

(b)să ofere garanții satisfăcătoare și să dispună de personalul, echipamentele și instalațiile necesare pentru a efectua controale în conformitate cu metodele menționate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/xxxx [OP este rugat să introducă numărul aferent C(2023) 5449] sau cu metode echivalente..

CAPITOLUL IV

Dispoziții finale

Articolul 10
Abrogări

Se abrogă Regulamentul (UE) nr. 543/2011 și Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 1333/2011 și (UE) nr. 1666/1999.

Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/xxxx [OP este rugat să introducă numărul aferent C(2023) 5449], după caz, și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 11
Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2025, cu excepția articolului 5 alineatul (1) litera (c), care se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17.8.2023

(1)    JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (JO L 157, 15.6.2011, p. 1).

(3)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1333/2011 al Comisiei din 19 decembrie 2011 de stabilire a standardelor de comercializare pentru banane, a regulilor privind verificarea conformității cu aceste standarde de comercializare și a cerințelor privind comunicările în sectorul bananelor (JO L 336, 20.12.2011, p. 23).

(4)    Regulamentul (CE) nr. 1666/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2201/96 al Consiliului referitor la caracteristicile minime de comercializare a unor varietăți de struguri uscați (JO L 197, 29.7.1999, p. 32).

(5)    Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul privind OCP unică”) ( JO L 299, 16.11.2007, p. 1).

(6)    COM(2020) 381 final.

(7)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(8)    Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(9)    Comunicarea Comisiei C(88) 1696 privind forța majoră în legislația agricolă europeană (JO C 259, 6.10.1988, p. 10).

(10)    Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de completare a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013 și (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește notificările către Comisie de informații și documente (JO L 171, 4.7.2017, p. 100).

(11)    Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).

(12)    Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(13)    Regulamentul (UE) nr . 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

(14)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/xxxx al Comisiei din [...] de stabilire a normelor privind controalele de verificare a conformității cu standardele de comercializare pentru sectorul fructelor și legumelor, pentru anumite produse din fructe și legume prelucrate și pentru sectorul bananelor (JO L [...], [...], p. [...]) [OP este rugat să introducă numărul, data și trimiterile la JO aferente C(2023) 5449].

ANEXA I

STANDARDELE DE COMERCIALIZARE MENȚIONATE LA ARTICOLELE 2, 4 și 6

Partea A – Standardul de comercializare general

Acest standard de comercializare general definește cerințele de calitate pentru fructe și legume după condiționare și ambalare.

Totuși, în etapele ulterioare expedierii, produsele pot prezenta, în raport cu cerințele standardului:

–o ușoară lipsă de prospețime și turgescență,

–o ușoară alterare, din cauza dezvoltării și a caracterului perisabil al acestora.

1.    Cerințe minime

   În limita toleranțelor admise, produsele trebuie să fie:

–întregi,

–sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

–curate, fără materii străine vizibile,

–fără dăunători,

–fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

–fără umezeală externă anormală,

–fără miros și/sau gust străin.

–Starea produselor trebuie să le permită:

–să reziste la transport și la manipulare,

–să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

2.    Cerințe minime de maturitate

   Produsele trebuie să fie suficient de dezvoltate, dar nu prea dezvoltate; fructele trebuie să fie satisfăcător de coapte, dar nu prea coapte.

   Dezvoltarea produselor și stadiul lor de maturitate trebuie să le permită continuarea procesului de coacere și atingerea unui grad de coacere satisfăcător.

3.    Toleranța

În cazul fiecărui lot, se permite ca 10 % din produse (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele minime de calitate. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

4.    Marcarea

Pe fiecare ambalaj 1 trebuie să figureze următoarele indicații, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior.

A.    Identificarea

Numele și adresa fizică ale ambalatorului și/sau expeditorului (de exemplu: strada/localitatea/regiunea/codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara).

Această mențiune poate fi înlocuită:

–în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea «Ambalator și/sau expeditor» (sau abrevieri echivalente). Codul este precedat de codul ISO 3166 (alfa) al țării/regiunii din țara care efectuează recunoașterea, dacă aceasta nu este țara de origine;

–doar în cazul preambalajelor, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Uniune, indicate alături de mențiunea «Ambalat pentru:» sau de o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. În legătură cu semnificația acestui cod, vânzătorul trebuie să furnizeze toate informațiile considerate necesare de organismul de control.

B.    Originea

Numele complet al țării de origine 2 . În cazul produselor originare dintr-un stat membru, această mențiune este în limba țării de origine sau în orice altă limbă înțeleasă de consumatorii din țara de destinație. În cazul altor produse, această mențiune este în orice limbă înțeleasă de consumatorii din țara de destinație.

Menționarea indicațiilor prevăzute la primul paragraf nu este necesară în cazul ambalajelor care conțin ambalaje de vânzare, clar vizibile din exterior, toate purtând indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să poarte indicații care să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt paletizate, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil pe cel puțin două dintre fațetele paletului.

Partea B – Standarde de comercializare specifice

PARTEA 1: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU MERE

I.    DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică merelor din soiurile (cultivarele) provenite din Malus domestica Borkh. destinate a fi livrate în stare proaspătă consumatorilor, merele destinate prelucrării industriale fiind excluse.

II.    DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte merele după condiționare și ambalare.

Totuși, în etapele ulterioare expedierii, produsele pot prezenta, în raport cu cerințele standardului:

–o ușoară lipsă de prospețime și turgescență,

–pentru produsele clasificate în alte categorii decât categoria «Extra», o ușoară alterare datorată dezvoltării și caracterului perisabil al acestora.

A.    Cerințe minime

   În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, merele trebuie să fie:

–întregi,

–sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

–curate, fără materii străine vizibile,

–fără dăunători,

–fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

–fără forme grave de sticlozitate, cu excepția soiurilor marcate cu un «V» enumerate în apendicele la prezentul standard,

–fără umezeală externă anormală,

–fără miros și/sau gust străin.

   Dezvoltarea și starea merelor trebuie să le permită:

–să reziste la transport și la manipulare și

–să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B.    Cerințe de maturitate

   Merele trebuie să fie suficient de dezvoltate și să prezinte un grad satisfăcător de coacere.

   Dezvoltarea merelor și stadiul lor de maturitate trebuie să le permită continuarea procesului de coacere și atingerea gradului de coacere necesar în raport cu caracteristicile soiului.

   Pentru a se verifica îndeplinirea cerințelor minime de maturitate, pot fi luați în considerare mai mulți parametri (de exemplu, aspectul morfologic, gustul, fermitatea și indexul refractometric).

C.    Clasificare

   Merele sunt clasificate în trei categorii, definite după cum urmează.

(i)    Categoria «Extra»

   Merele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soi 3 , iar pedunculul trebuie să fie intact.

   Merele trebuie să prezinte următoarea suprafață minimă în culoarea caracteristică soiului:

–3/4 din suprafața totală de culoare roșie în cazul grupei de colorit A,

–1/2 din suprafața totală de culoare roșie mixtă în cazul grupei de colorit B,

–1/3 din suprafața totală de culoare ușor roșie, înroșită sau striată în cazul grupei de colorit C,

–fără cerință minimă referitoare la culoare în cazul grupei de colorit D.

   Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

   Merele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

–foarte ușoare defecte ale epidermei,

–rugozitate foarte ușoară 4 , de exemplu:

–pete maro care nu pot depăși cavitatea pedunculului și nu pot fi aspre și/sau

–urme ușoare și izolate de rugozitate.

(ii)    Categoria I

   Merele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv 5 .

   Merele trebuie să prezinte următoarea suprafață minimă în culoarea caracteristică soiului:

–1/2 din suprafața totală de culoare roșie în cazul grupei de colorit A,

–1/3 din suprafața totală de culoare roșie mixtă în cazul grupei de colorit B,

–1/10 din suprafața totală de culoare ușor roșie, înroșită sau striată în cazul grupei de colorit C,

–fără cerință minimă referitoare la culoare în cazul grupei de colorit D.

   Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

   Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

–un ușor defect de formă,

–un ușor defect de dezvoltare,

–un ușor defect de colorit,

–urme de lovituri ușoare a căror suprafață totală nu depășește 1 cm2, fără decolorare,

–ușoare defecte ale epidermei care nu pot depăși:

–2 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

–1 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia inaequalis), care, per total, nu trebuie să afecteze o suprafață mai mare de 0,25 cm2,

–ușoară rugozitate 6 , de exemplu:

–pete maro care pot depăși puțin cavitatea pedunculului sau cavitatea pistilului, dar nu pot fi aspre și/sau

–rugozitate reticulară subțire care nu depășește 1/5 din suprafața totală a fructului și care nu contrastează puternic cu coloritul general al fructului și/sau

–rugozitate densă care nu depășește 1/20 din suprafața totală a fructului,

–împreună, rugozitatea reticulară subțire și rugozitatea densă nu pot depăși maximum 1/5 din suprafața totală a fructului.

Pedunculul poate lipsi, cu condiția ca secțiunea să fie curată și epiderma adiacentă să nu fie deteriorată.

(iii)    Categoria II

   Această categorie cuprinde merele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate la litera A.

   Pulpa nu trebuie să prezinte defecte majore.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca merele să își mențină caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

–defecte de formă,

–defecte de dezvoltare,

–defecte de colorit,

–urme de lovituri ușoare a căror suprafață nu depășește 1,5 cm2, coaja putând fi ușor decolorată,

–defecte ale epidermei care nu pot depăși:

–4 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

–2,5 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia inaequalis), care, per total, nu trebuie să afecteze o suprafață mai mare de 1 cm2;

–ușoară rugozitate 7 , de exemplu:

–pete maro care pot depăși cavitatea pedunculului sau cavitatea pistilului și pot fi ușor aspre și/sau

–rugozitate reticulară subțire care nu depășește 1/2 din suprafața totală a fructului și care nu contrastează puternic cu coloritul general al fructului și/sau

–rugozitate densă care nu depășește 1/3 din suprafața totală a fructului,

–împreună, rugozitatea reticulară subțire și rugozitatea densă nu pot depăși maximum 1/2 din suprafața totală a fructului.

III.    DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale, fie de greutate.

Calibrul minim este de 60 mm, dacă se ține cont de diametru, sau de 90 g, dacă se ține cont de greutate. Se pot accepta fructe cu calibre mai mici, dacă nivelul Brix 8 al produselor este de minimum 10,5° Brix, iar calibrul este de minimum 50 mm sau 70 g.

Pentru a se asigura uniformitatea calibrelor, diferențele de calibru dintre produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

(a)    în cazul fructelor calibrate în funcție de diametru:

–5 mm pentru fructele din categoria «Extra» și pentru fructele din categoriile I și II ambalate în rânduri și în straturi suprapuse. Cu toate acestea, în cazul merelor din soiurile Bramley's Seedling (Bramley, Triomphe de Kiel) și Horneburger, diferența de diametru poate fi de până la 10 mm; și

–10 mm pentru fructele din categoria I prezentate în ambalajele de vânzare sau în vrac în ambalaj. Cu toate acestea, în cazul merelor din soiurile Bramley's Seedling (Bramley, Triomphe de Kiel) și Horneburger, diferența de diametru poate fi de până la 20 mm.

(b)    în cazul fructelor calibrate în funcție de greutate:

–pentru merele din categoria «Extra» și din categoriile I și II ambalate în rânduri și în straturi suprapuse:

–

–pentru fructele din categoria I prezentate în ambalajele de vânzare sau în vrac în ambalaj:

Nu există nicio cerință privind uniformitatea calibrului în cazul fructelor din categoria II prezentate în ambalajele de vânzare sau în vrac în ambalaj.

Dispozițiile privind calibrarea nu se aplică soiurilor de mere miniaturale, marcate cu un «M» în apendicele la prezentul standard. Respectivele soiuri miniaturale trebuie să aibă un nivel Brix 9 de minimum 12°.

IV.    DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

   În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A.    Toleranțe privind calitatea

(i)    Categoria «Extra»

   Se admite o toleranță totală de 5 % din numărul sau din greutatea merelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 % din total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii)    Categoria I

   Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea merelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 % din total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau produse alterate.

(iii)    Categoria II

   Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea merelor care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei, nici pe cele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B.    Toleranțe privind calibrarea

   Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din mere, ca număr sau greutate, să nu îndeplinească cerințele privind calibrul. Această toleranță nu poate fi extinsă astfel încât să includă produsele cu un calibru de:

–5 mm sau mai mult sub diametrul minim,

–10 g sau mai mult sub greutatea minimă.

V.    DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A.    Uniformitatea

   Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut uniform și să nu cuprindă decât mere de aceeași origine, de același soi, de aceeași calitate, de același calibru (dacă se impune calibrarea) și cu același grad de coacere.

   De asemenea, în cazul categoriei «Extra» se impune uniformitatea din punctul de vedere al coloritului.

   Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj de vânzare un amestec de mere din soiuri diferite, cu condiția să aibă o calitate uniformă și, în cazul fiecărui soi, aceeași origine. Uniformitatea în ceea ce privește calibrul nu este obligatorie.

   Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut. Inscripționarea cu laser a unor informații pe fructe nu trebuie să ducă la defecte ale pulpei sau ale cojii.

B.    Ambalarea

   Merele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor. În special, ambalajele de vânzare cu o greutate netă de peste 3 kg trebuie să fie suficient de rigide pentru a proteja produsele în mod adecvat.

   Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate, astfel încât să nu cauzeze daune externe sau interne produselor. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau etichete, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.

   Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale cojii.

   Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI.    DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Pe fiecare ambalaj 10 trebuie să figureze următoarele indicații, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior.

A.    Identificarea

   Numele și adresa fizică ale ambalatorului și/sau expeditorului (de exemplu strada/localitatea/regiunea/codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara)

   Această mențiune poate fi înlocuită:

–în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea «Ambalator și/sau expeditor» (sau abrevieri echivalente). Codul este precedat de codul ISO 3166 (alfa) al țării/regiunii din țara care efectuează recunoașterea, dacă aceasta nu este țara de origine;

–doar în cazul preambalajelor, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Uniune, indicate alături de mențiunea «Ambalat pentru:» sau de o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. În legătură cu semnificația acestui cod, vânzătorul trebuie să furnizeze toate informațiile considerate necesare de organismul de control.

B.    Natura produselor

–«Mere», în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

–Denumirea soiului. În cazul unui amestec de mere din soiuri diferite, denumirile respectivelor soiuri.    
Denumirea soiului poate fi înlocuită cu un sinonim. O denumire comercială 11 poate fi furnizată doar în plus față de soi sau de sinonimul acestuia.    
În cazul mutațiilor cu protecție a soiului, această denumire a soiului poate înlocui denumirea de bază a soiului. În cazul mutațiilor fără protecție a soiului, denumirea mutației poate fi indicată doar în plus față de denumirea soiului de bază.

–«Varietate miniaturală», după caz.

C.    Originea produselor

   Țara de origine 12 și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

   În cazul unui amestec de soiuri diferite de mere de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea soiului în cauză.

D.    Specificații comerciale

–Categoria

–Calibrul sau, în cazul fructelor prezentate în rânduri și în straturi suprapuse, numărul de unități.

   În cazul în care identificarea este efectuată în funcție de calibru, acesta trebuie indicat:

(a)    în cazul produselor care fac obiectul normelor privind uniformitatea, prin diametrul minim și cel maxim sau prin greutatea minimă și cea maximă;

(b)    opțional, în cazul produselor care nu fac obiectul normelor privind uniformitatea, prin diametrul sau greutatea celui mai mic fruct din ambalaj, urmat(ă) de cuvintele «și peste» sau de o indicație echivalentă sau, după caz, de diametrul sau greutatea celui mai mare fruct din ambalaj.

E.    Marcajul de control oficial (opțional)

Menționarea indicațiilor prevăzute la primul paragraf de la punctul VI nu este necesară în cazul ambalajelor care conțin ambalaje de vânzare, clar vizibile din exterior, toate purtând indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să poarte indicații care să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt paletizate, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil pe cel puțin două dintre fațetele paletului.

Apendice

Lista neexhaustivă a soiurilor de mere

Fructele din soiurile care nu sunt incluse în listă trebuie clasificate în funcție de caracteristicile soiurilor respective.

Unele dintre soiurile enumerate în tabelul următor pot fi comercializate sub denumirile pentru care s-a solicitat sau s-a obținut protecția mărcii în una sau mai multe țări. Nu s-a dorit includerea unor astfel de mărci în primele trei coloane ale următorului tabel. Anumite mărci cunoscute sunt menționate în a patra coloană numai cu titlu informativ.

Legendă:

M = soi miniatural

R = soi cu rugozitate

V = sticlozitate

* = mutație fără protecție a soiului, dar legată de o marcă înregistrată/protejată; mutațiile care nu sunt marcate cu asterisc sunt soiuri protejate

PARTEA 2: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU CITRICE

I.    DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică citricelor din soiurile cultivate (cultivarele) aparținând următoarelor specii destinate a fi livrate în stare proaspătă consumatorilor, citricele destinate prelucrării industriale fiind excluse:

–lămâi provenite din specia Citrus limon (L.) Burm. f. și din hibrizii acesteia,

–lămâi verzi provenite din specia Citrus latifolia (Yu. Tanaka) Tanaka, o specie de lămâie verde acidă cu fructe mari cunoscută și sub denumirea Bearss sau Tahiti, și din hibrizii acesteia,

–lămâi verzi provenite din specia Citrus aurantifolia (Christm.) Swingle, cunoscute și sub denumirea de lămâi acre sau lămâi mexicane, și din hibrizii acesteia,

–limete dulci de India, limete dulci de Palestina provenite din specia Citrus limettioides Tanaka și din hibrizii acesteia,

–mandarine provenite din specia Citrus reticulata Blanco, inclusiv mandarine Satsuma (Citrus unshiu Marcow), clementine (Citrus clementina hort. ex Tanaka), mandarine obișnuite (Citrus deliciosa Ten.) și tangerine (Citrus tangerina Tanaka) provenite din aceste specii și din hibrizii acestora,

–portocale provenite din specia Citrus sinensis (L.) Osbeck și din hibrizii acesteia,

–grepfrut provenit din specia Citrus paradisi Macfad. și din hibrizii acesteia,

–pomelo provenit din specia Citrus maxima (Burm.) Merr. și din hibrizii acesteia.

II.    DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte citricele după condiționare și ambalare.

Totuși, în etapele ulterioare expedierii, produsele pot prezenta, în raport cu cerințele standardului:

–o ușoară lipsă de prospețime și turgescență,

–pentru produsele clasificate în alte categorii decât categoria «Extra», o ușoară alterare datorată dezvoltării și caracterului perisabil al acestora.

A.    Cerințe minime

   În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, citricele trebuie să fie:

–întregi,

–fără urme de lovituri și/sau fără tăieturi ample cicatrizate,

–sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

–curate, fără materii străine vizibile,

–fără dăunători,

–fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

–fără semne de zbârcire și deshidratare,

–fără deteriorări cauzate de temperatură scăzută sau îngheț,

–fără umezeală externă anormală,

–fără miros și/sau gust străin.

   Dezvoltarea și starea citricelor trebuie să le permită:

–să reziste la transport și la manipulare și

–să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B.    Cerințe de maturitate

   Citricele trebuie să fi ajuns la un grad corespunzător de dezvoltare și maturitate, ținându-se cont de criteriile specifice soiului, perioadei de culegere și zonei de cultivare.

   Maturitatea citricelor este definită de următorii parametri prevăzuți pentru fiecare specie după cum urmează:

–conținutul minim de suc,

–conținutul total minim de solide solubile, mai exact conținutul minim de zahăr,

–raportul minim zahăr/acid 13 ,

–coloritul.

   Gradul de colorare trebuie să fie de așa natură încât, în urma dezvoltării lor normale, citricele să prezinte culoarea specifică soiului la punctul lor de destinație.

   Citricele care îndeplinesc cerințele de maturitate pot fi «desverzite». Acest tratament este permis numai dacă celelalte caracteristici organoleptice naturale nu sunt modificate.

C.    Clasificare

   Citricele sunt clasificate în trei categorii, definite după cum urmează:

(i)    Categoria «Extra»

   Citricele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

   Citricele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

(ii)    Categoria I

   Citricele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

   Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

–un ușor defect de formă,

–ușoare defecte de colorit, inclusiv o ușoară arsură solară,

–ușoare defecte progresive ale cojii, cu condiția ca acestea să nu afecteze pulpa,

–ușoare defecte ale cojii care apar în procesul de formare a fructului, cum ar fi râia argintie, rugozitățile sau alterările provocate de dăunători,

–ușoare defecte cicatrizate generate de cauze mecanice precum grindina, frecarea, manipularea,

–desprindere ușoară și parțială a cojii (sau a stratului exterior) în cazul tuturor fructelor din grupul mandarinelor.

(iii)    Categoria II

   Această categorie cuprinde citricele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate la punctul A.

   Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca citricele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

–defecte de formă,

–defecte de colorit, inclusiv arsură solară,

–defecte progresive ale cojii, cu condiția ca acestea să nu afecteze pulpa,

–defecte ale cojii care apar în procesul de formare a fructului, cum ar fi râia argintie, rugozitățile sau alterările provocate de dăunători,

–defecte cicatrizate generate de cauze mecanice precum grindina, frecarea, manipularea,

–alterări superficiale cicatrizate ale cojii,

–coajă aspră,

–desprindere ușoară și parțială a cojii (sau a stratului exterior) în cazul portocalelor și o desprindere parțială a cojii (sau a stratului exterior) în cazul tuturor fructelor din grupul mandarinelor.

III.    DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale a fructului, fie prin numărare.

A.    Calibrul minim

Se aplică următoarele calibre minime:

B.    Uniformitatea

   Citricele pot fi sortate în funcție de calibru prin aplicarea uneia dintre următoarele opțiuni:

(a)    Pentru a se asigura uniformitatea calibrelor, diferențele de calibru dintre produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

–10 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este mai mic de 60 mm

–15 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este de 60 mm sau mai mare, dar mai mic de 80 mm

–20 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este de 80 mm sau mai mare, dar mai mic de 110 mm

–nu există nicio limită privind diferența de diametru în cazul fructelor cu diametrul de 110 mm sau mai mare.

(b)    Dacă se aplică coduri de calibru, trebuie respectate codurile și intervalele din tabelele următoare:

   Uniformitatea calibrelor se obține cu ajutorul scalelor cu calibre menționate, cu excepția cazului în care se aplică următoarea mențiune:

   În cazul fructelor în vrac în recipiente și al fructelor în ambalaje de vânzare cu o greutate netă maximă de 5 kg, diferența maximă nu trebuie să depășească intervalul obținut prin gruparea a trei calibre consecutive din scala cu calibre.

(c)    În cazul fructelor calibrate în funcție de număr, diferența de calibru trebuie să respecte dispozițiile de la litera (a).

IV.    DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A.    Toleranțe privind calitatea

(i)    Categoria «Extra»

   Se admite o toleranță totală de 5 % din numărul sau din greutatea citricelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 % din total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii)    Categoria I

   Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea citricelor care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 % din total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau produse alterate.

(iii)    Categoria II

   Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea citricelor care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei, nici pe cele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B.    Toleranțe privind calibrarea

   Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din citrice (ca număr sau greutate) să corespundă calibrului imediat inferior și/sau superior celui menționat (sau celor menționate, în cazul combinării a trei calibre) pe ambalaje.

   În orice caz, toleranța de 10 % se aplică numai fructelor care nu sunt mai mici decât următoarele calibre minime:

V.    DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A.    Uniformitatea

   Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut uniform și să nu cuprindă decât citrice de aceeași origine, de același soi sau de același tip comercial, de aceeași calitate și de același calibru și, atât cât se poate aprecia, cu același grad de coacere și dezvoltare.

   În plus, în cazul categoriei «Extra», se impune uniformitatea din punctul de vedere al coloritului.

   Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj de vânzare un amestec de citrice din specii diferite, cu condiția să aibă o calitate uniformă și, în cazul fiecărei specii, același soi sau același tip comercial și aceeași origine. Uniformitatea în ceea ce privește calibrul nu este obligatorie.

   Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B.    Ambalarea

   Citricele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

   Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate, astfel încât să nu cauzeze daune externe sau interne produselor. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau etichete, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.

   Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale cojii. Inscripționarea cu laser a unor informații pe fructe nu trebuie să ducă la defecte ale pulpei sau ale cojii.

   În cazul în care fructele sunt împachetate, trebuie utilizată hârtie subțire, uscată, nouă și fără miros 16 .

   Este interzisă utilizarea oricărei substanțe care tinde să modifice caracteristicile naturale ale citricelor, în special gustul sau mirosul 17 .

   Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine. Totuși, este permisă prezentarea spre vânzare a fructelor de care este atașată câte o rămurică scurtă (nu din lemn), cu câteva frunze verzi.

VI.    DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Pe fiecare ambalaj 18 trebuie să figureze următoarele indicații, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior.

A.    Identificarea

   Numele și adresa fizică ale ambalatorului și/sau expeditorului (de exemplu strada/localitatea/regiunea/codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara)

   Această mențiune poate fi înlocuită:

–în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea «Ambalator și/sau expeditor» (sau abrevieri echivalente). Codul este precedat de codul ISO 3166 (alfa) al țării/regiunii din țara care efectuează recunoașterea, dacă aceasta nu este țara de origine;

–doar în cazul preambalajelor, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Uniune, indicate alături de mențiunea «Ambalat pentru:» sau de o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. În legătură cu semnificația acestui cod, vânzătorul trebuie să furnizeze toate informațiile considerate necesare de organismul de control.

B.    Natura produselor

«Lămâi», «lămâi verzi», «lămâi verzi din specia Citrus latifolia», «lămâi verzi din specia Citrus aurantifolia», «limete dulci de India»/«limete dulci de Palestina», «mandarine», «portocale», «grepfrut», «pomelo», dacă produsele nu sunt vizibile din exterior.

«Amestec de citrice» sau o denumire echivalentă și denumirile comune ale diferitelor specii, în cazul unui amestec de citrice din specii diferite.

Pentru portocale, denumirea soiului și/sau respectivul grup de soiuri în cazul «Navels» și «Valencias».

Pentru «Mandarine Satsuma» și «Clementine», trebuie indicată denumirea comună a speciei, denumirea soiului fiind opțională.

Pentru alte mandarine și hibrizii acestora, trebuie indicată denumirea soiului.

Pentru toate celelalte specii: denumirea soiului este opțională.

Denumirea soiului poate fi înlocuită cu un sinonim. O denumire comercială 19 poate fi furnizată doar în plus față de soi sau de sinonimul acestuia.

Culoarea pulpei «alb», «roz» sau «roșu» pentru grepfrut și pomelo, după caz.

«Cu sâmburi» în cazul clementinelor cu peste 10 sâmburi.

«Fără sâmburi» (opțional, citricele fără sâmburi pot conține, ocazional, sâmburi).

C.    Originea produselor

–Țara de origine 20 și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

–În cazul unui amestec de citrice din specii diferite și de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea speciei în cauză.

D.    Specificații comerciale

–Categoria.

–Calibrul exprimat:

–prin calibrul minim și cel maxim (în mm) sau

–prin codul calibrului sau codurile calibrelor, urmate, opțional, de un calibru minim și maxim sau

–prin număr.

–După caz, indicarea agentului de conservare sau a altor substanțe chimice utilizate în etapa de după recoltare.

E.    Marcajul de control oficial (opțional)

Menționarea indicațiilor prevăzute la primul paragraf de la punctul VI nu este necesară în cazul ambalajelor care conțin ambalaje de vânzare, clar vizibile din exterior, toate purtând indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să poarte indicații care să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt paletizate, indicațiile trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil pe cel puțin două dintre fațetele paletului.

PARTEA 3: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU FRUCTELE KIWI

I.    DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard reglementează fructele kiwi (cunoscute și sub denumirea de Actinidia sau kiwi) din soiurile (cultivarele) provenite din Actinidia chinensis Planch. și Actinidia deliciosa (A. Chev., C.F. Liang și A.R. Ferguson) destinate a fi livrate proaspete consumatorilor, fructele kiwi destinate prelucrării industriale fiind excluse.

II.    DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte fructele kiwi după condiționare și ambalare.

Totuși, în etapele ulterioare expedierii, produsele pot prezenta, în raport cu cerințele standardului:

–o ușoară lipsă de prospețime și turgescență,

–pentru produsele clasificate în alte categorii decât categoria «Extra», o ușoară alterare datorată dezvoltării și caracterului perisabil al acestora.

A.    Cerințe minime

   În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, fructele kiwi trebuie să fie:

–întregi (dar fără peduncul),

–sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

–curate, fără materii străine vizibile,

–fără dăunători,

–fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

–potrivit de tari; nici moi, nici zbârcite, nici îmbibate cu apă,

–bine formate, fructele duble sau multiple fiind excluse,

–fără umezeală externă anormală,

–fără miros și/sau gust străin.

   Dezvoltarea și starea fructelor kiwi trebuie să le permită:

–să reziste la transport și la manipulare și

–să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B.    Cerințe minime de maturitate

   Fructele kiwi trebuie să fie suficient de dezvoltate și să prezinte un grad satisfăcător de coacere.

   Pentru a îndeplini această cerință, la momentul ambalării fructele trebuie să fi ajuns la un grad de coacere de cel puțin 6,2° Brix 21 sau să fi dobândit un conținut mediu de substanță uscată de 15 %, ceea ce le-ar permite să ajungă la 9,5° Brix la intrarea în lanțul de distribuție.

C.    Clasificare

   Fructele kiwi sunt clasificate în trei categorii, definite după cum urmează:

(i)    Categoria «Extra»

   Fructele kiwi din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv.

   Trebuie să fie tari, iar pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

   Fructele kiwi nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

   Raportul diametru minim/diametru maxim al fructului măsurat în secțiunea ecuatorială trebuie să fie de minimum 0,8.

(ii)    Categoria I

   Fructele kiwi din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv.

   Trebuie să fie tari, iar pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

   Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

–un ușor defect de formă (dar fără umflături sau malformații),

–ușoare defecte de colorit,

–ușoare defecte ale epidermei, cu condiția ca suprafața totală afectată să nu depășească 1 cm2,

–o mică «marcă Hayward» sub forma unor linii longitudinale și fără proeminențe.

   Raportul diametru minim/diametru maxim al fructului măsurat în secțiunea ecuatorială trebuie să fie de minimum 0,7.

(iii)    Categoria II

   Această categorie cuprinde fructele kiwi care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate la punctul A.

   Fructele trebuie să fie destul de tari, iar pulpa trebuie să nu prezinte defecte grave.

   Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca fructele kiwi să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

–defecte de formă,

–defecte de colorit,

–defecte ale epidermei, cum ar fi mici tăieturi cicatrizate sau țesut cicatrizat/zgâriat, cu condiția ca suprafața totală afectată să nu depășească 2 cm2,

–mai multe «mărci Hayward» mai pronunțate și cu o ușoară protuberanță,

–urme de lovituri ușoare.

III.    DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat în funcție de greutatea fructului.

   Greutatea minimă este stabilită la 90 g pentru categoria „Extra”, 70 g pentru categoria I și 65 g pentru categoria II.

   Pentru a se asigura uniformitatea calibrelor, diferențele de calibru dintre produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

–10 g în cazul fructelor cu o greutate de până la 85 g,

–15 g în cazul fructelor cu o greutate între 85 g și 120 g,

–20 g în cazul fructelor cu o greutate între 120 g și 150 g,

–40 g în cazul fructelor cu o greutate de 150 g sau mai mare.

IV.    DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

   În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A.    Toleranțe privind calitatea

(i)    Categoria «Extra»

   Se admite o toleranță totală de 5 % din numărul sau din greutatea fructelor kiwi care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 % din total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii)    Categoria I

   Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea fructelor kiwi care nu îndeplinesc cerințele categoriei, însă le îndeplinesc pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 % din total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau produse alterate.

(iii)    Categoria II

   Se admite o toleranță totală de 10 % din numărul sau din greutatea fructelor kiwi care nu îndeplinesc nici cerințele categoriei, nici pe cele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B.    Toleranțe privind calibrarea

   Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din fructele kiwi (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul.

   Totuși, fructele kiwi nu trebuie să cântărească mai puțin de 85 g în cazul categoriei «Extra», 67 g în cazul categoriei I și 62 g în cazul categoriei II.

V.    DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A.    Uniformitatea

   Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut uniform și să nu cuprindă decât fructe kiwi de aceeași origine, de același soi, de aceeași calitate și de același calibru.

   Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B.    Ambalarea

   Fructele kiwi trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

   Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate, astfel încât să nu cauzeze daune externe sau interne produselor. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau etichete, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.

   Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei. Inscripționarea cu laser a unor informații pe fructe nu trebuie să ducă la defecte ale pulpei sau ale cojii.

   Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI.    DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Pe fiecare ambalaj 22 trebuie să figureze următoarele indicații, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior.

A.    Identificarea

   Numele și adresa fizică ale ambalatorului și/sau expeditorului (de exemplu strada/localitatea/regiunea/codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara)

   Această mențiune poate fi înlocuită:

–în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea «Ambalator și/sau expeditor» (sau abrevieri echivalente). Codul este precedat de codul ISO 3166 (alfa) al țării/regiunii din țara care efectuează recunoașterea, dacă aceasta nu este țara de origine,

–doar în cazul preambalajelor, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Uniune, indicate alături de mențiunea «Ambalat pentru:» sau de o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. În legătură cu semnificația acestui cod, vânzătorul trebuie să furnizeze toate informațiile considerate necesare de organismul de control.

B.    Natura produselor

–«Fructe kiwi» și/sau «Actinidia», în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

–Denumirea soiului (opțional).

–Culoarea pulpei sau o indicație echivalentă, în cazul în care culoarea pulpei nu este verde.

C.    Originea produselor

   Țara de origine 23 și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

D.    Specificații comerciale

–Categoria.

–Calibrul, exprimat prin greutatea minimă și maximă a fructelor.

–Numărul de fructe (opțional).

E.    Marcajul de control oficial (opțional)

   Menționarea indicațiilor prevăzute la primul paragraf de la punctul VI nu este necesară în cazul ambalajelor care conțin ambalaje de vânzare, clar vizibile din exterior, toate purtând indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să poarte indicații care să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt paletizate, indicațiile trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil pe cel puțin două dintre fațetele paletului.

PARTEA 4: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU SALATĂ, CICOARE CREAȚĂ ȘI CICOARE DE GRĂDINĂ CU FRUNZE ÎNTREGI

I.    DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică:

–salatei verzi din soiurile (cultivarele) provenite din:

–Lactuca sativa var. capitata L. (salată cu căpățână, inclusiv salata tip «crisphead» și «Iceberg»),

–Lactuca sativa var. longifolia Lam. (salata verde Cos sau Romaine),

–Lactuca sativa var. crispa L. (salata pentru frunze),

–încrucișărilor acestor soiuri și

–cicorii crețe din soiurile (cultivarele) provenite din Cichorium endivia var. crispum Lam. și

–cicorii de grădină cu frunze întregi din soiurile (cultivarele) provenite din Cichorium endivia var. latifolium Lam.

   destinate livrării în stare proaspătă către consumatori.

   Prezentul standard nu se aplică produselor destinate prelucrării industriale, produselor prezentate ca frunze individuale, salatei verzi cu rădăcini cu bulgăre sau salatei verzi în ghivece.

II.    DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte produsele după condiționare și ambalare.

Totuși, în etapele ulterioare expedierii, produsele pot prezenta, în raport cu cerințele standardului:

–o ușoară lipsă de prospețime și turgescență,

–o ușoară alterare, din cauza dezvoltării și a caracterului perisabil al acestora.

A.    Cerințe minime

   În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, produsele trebuie să fie:

–întregi,

–sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

–curate și curățate, adică practic fără pământ sau alt mediu de creștere și practic fără materii străine vizibile,

–proaspete ca aspect,

–fără dăunători,

–practic fără deteriorări cauzate de paraziți,

–turgescente,

–fără semințe,

–fără umezeală externă anormală,

–fără miros și/sau gust străin.

   În cazul salatei verzi, este permisă o decolorare roșiatică, cauzată de o temperatură scăzută în timpul creșterii, cu condiția să nu modifice foarte mult aspectul acesteia.

   Rădăcinile trebuie tăiate aproape de baza frunzelor exterioare și tăietura trebuie să fie dreaptă.

   Produsele trebuie să aibă o dezvoltare normală. Dezvoltarea și starea produselor trebuie să fie de așa natură încât să le permită:

–să reziste la transport și la manipulare și

–să ajungă în condiții satisfăcătoare la locul de destinație.

B.    Clasificare

   Produsele sunt clasificate în două categorii definite după cum urmează:

(i)    Categoria I

   Produsele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

   De asemenea, produsele trebuie să fie:

–bine formate,

–tari, ținând seama de metodele de cultivare și de tipul de produs,

–fără daune sau deteriorări care scad caracterul comestibil,

–fără vătămări cauzate de îngheț.

   Salata verde cu căpățână trebuie să aibă un singur miez bine format. În cazul salatei cu căpățână, cultivate sub protecție, miezul poate fi totuși mic.

   Salata romană trebuie să aibă miez, care poate fi mic.

   În cazul cicorii crețe de grădină și al cicorii de grădină cu frunze întregi partea din mijloc trebuie să fie de culoare galbenă.

(ii)    Categoria II

   Această categorie cuprinde produsele care nu se încadrează în categoria I, dar îndeplinesc cerințele minime specificate la punctul A.

   Produsele trebuie să fie: