EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL ACTULUI DELEGAT
1.1. Context general și obiectiv
Pactul verde european și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și durabilă până în 2050 oferă provocări, dar și oportunități pentru UE. Investițiile în tranziția verde vor contribui la transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic, vor contribui la protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural al UE, precum și la protejarea sănătății și a bunăstării cetățenilor săi împotriva riscurilor și a impacturilor legate de mediu. Investițiile în energia curată și în eficiența energetică vor consolida autonomia strategică deschisă a Uniunii și ne vor reduce dependența de importurile de combustibili fosili din țări terțe, contribuind la moderarea prețurilor la energie în viitor. Investițiile în capacitatea noastră de a dezvolta și de a fabrica tehnologii curate vor consolida, de asemenea, competitivitatea UE. Pentru a realiza acest lucru, Uniunea va trebui să investească o sumă suplimentară de 700 de miliarde EUR anual pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. De departe, cea mai mare parte a acestor investiții va trebui să provină din finanțarea privată. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu prioritatea Comisiei de a construi o economie pregătită pentru viitor, în serviciul cetățenilor și care să asigure stabilitate, locuri de muncă, creștere economică și investiții.
Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul privind taxonomia”) urmărește să contribuie la canalizarea capitalului către activitățile care contribuie în mod substanțial la atingerea obiectivelor Pactului verde european, cum ar fi neutralitatea climatică și reziliența climatică, reducerea la zero a poluării, conservarea biodiversității și a ecosistemelor, tranziția către o economie circulară și utilizarea durabilă a apei și a resurselor marine. Se preconizează că, prin faptul că Regulamentul privind taxonomia oferă întreprinderilor, investitorilor și factorilor de decizie definiții ale activităților economice care pot fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului, acesta va contribui la realizarea de investiții directe în sectoarele economice în care acestea sunt cele mai necesare pentru a asigura o tranziție verde echitabilă.
Acest cadru contribuie la sporirea transparenței, la atenuarea riscului de dezinformare ecologică și la evitarea fragmentării pieței care poate fi rezultatul lipsei unei înțelegeri comune cu privire la activitățile care pot fi considerate activități economice durabile din punctul de vedere al mediului. Regulamentul privind taxonomia nu impune însă investitorilor nicio obligație de a investi exclusiv în activitățile economice care îndeplinesc criteriile specifice prevăzute în regulamentul respectiv.
Regulamentul privind taxonomia prevede cadrul pentru taxonomia UE stabilind patru condiții pe care o activitate economică trebuie să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului. Astfel, activitatea respectivă trebuie:
(i)
să contribuie în mod substanțial la unul sau la mai multe dintre cele șase obiective de mediu, în conformitate cu articolele 10-16 din regulamentul respectiv;
(ii)
să nu aducă prejudicii semnificative niciuna dintre celelalte obiective de mediu, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul respectiv;
(iii)
să fie exercitată cu respectarea garanțiilor (sociale) minime prevăzute la articolul 18 din Regulamentul privind taxonomia;
(iv)
să respecte criteriile tehnice de examinare stabilite de Comisie prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 10 alineatul (3), articolul 11 alineatul (3), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (2) și articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia. Criteriile tehnice de examinare operaționalizează condițiile (i) și (ii) specificând cerințele de performanță pentru orice activitate economică, cerințe în funcție de care se determină în ce condiții activitatea respectivă: (i) contribuie în mod substanțial la un anumit obiectiv de mediu și (ii) nu aduce prejudicii semnificative celorlalte obiective de mediu.
La 4 iunie 2021, Comisia a adoptat Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei, care stabilește criteriile tehnice de examinare utilizate pentru a stabili dacă anumite activități economice se califică drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și nu aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu relevante („Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei”). La 6 iulie 2021, Comisia a adoptat Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei, care precizează conținutul, metodologia și modul de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate atât de întreprinderile nefinanciare, cât și de cele financiare care au obligația de a furniza informații privind eligibilitatea din perspectiva taxonomiei a activităților și privind alinierea activităților respective la taxonomia UE („Actul delegat privind obligația furnizării de informații privind taxonomia”). La 9 martie 2022, Comisia a adoptat Regulamentul delegat (UE) 2022/1214 al Comisiei, care modifică Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei și Actul delegat privind obligația furnizării de informații privind taxonomia. Prin aceste modificări au fost incluse în taxonomia UE anumite activități legate de producerea de energie din energia nucleară și din gazele naturale și au fost stabilit cerințe specifice de furnizare de informații pentru activitățile respective.
Prezentul act delegat modifică Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei, în principal prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în ceea ce privește activitățile economice care nu sunt încă incluse în actul delegat respectiv. Este vorba în special de anumite activități de producție referitoare la componente esențiale pentru transportul cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru echipamentele electrice, activități care pot contribui la realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul altor activități vizate. De asemenea, sunt avute în vedere unele activități de tranziție din sectorul transporturilor (transportul naval și aviația), în care soluțiile cu zero emisii de dioxid de carbon nu sunt încă suficient de avansate și a căror includere reprezintă o modalitate eficace de a contribui la impulsionarea unor îmbunătățiri care să meargă dincolo de statu-quo-ul actual. Atunci când prezentul act delegat stabilește criterii tehnice de examinare pentru activitățile de tranziție, în sensul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, criteriile respective sunt stabilite pentru activitățile economice pentru care nu există în prezent nicio alternativă viabilă din punct de vedere tehnologic și economic și cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon și care ar fi necesare în tranziția către neutralitatea climatică. Astfel de criterii nu se limitează doar la criteriile tehnice de examinare care garantează cea mai substanțială contribuție la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice și care nu aduc prejudicii sau aduc prejudicii minime celorlalte obiective de mediu.
Cum probabil că toate sectoarele economiei vor fi afectate de schimbările climatice, va trebui ca toate sectoarele să fie adaptate astfel încât să poată face față efectelor negative ale schimbărilor climatice actuale și preconizate. Prin urmare, Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei a stabilit în principal criterii tehnice de examinare pentru adaptarea la schimbările climatice în ceea ce privește sectoarele și activitățile economice care fac obiectul criteriilor tehnice de examinare pentru atenuarea schimbărilor climatice. Revizuirile viitoare ale Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei vor avea în vedere criterii tehnice de examinare adecvate pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru activitățile economice adăugate prin prezentul regulament delegat și prin regulamentul delegat paralel privind obiectivele de mediu ale taxonomiei. Cu toate acestea, există unele activități care trebuie adaptate de urgență la impactul schimbărilor climatice, deoarece pot oferi soluții de adaptare care să asigure reziliența societății și a mediului, cum ar fi serviciile de urgență, infrastructura de protecție și de prevenire a riscurilor de inundații sau desalinizarea. Adăugarea acestor activități la taxonomia UE poate contribui la canalizarea investițiilor către asigurarea rezilienței Uniunii în fața schimbărilor climatice până în 2050, în conformitate cu Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice.
Prezentul act delegat aduce, de asemenea, modificări limitate de natură tehnică unora dintre criteriile tehnice de examinare pentru activitățile care au fost deja incluse în Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei, pentru a îmbunătăți ușurința de utilizare, coerența și punerea în aplicare a respectivului act delegat.
Prezentul act delegat face parte dintr-un pachet de reglementare ce include actul delegat care precizează criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice care contribuie la celelalte patru obiective de mediu („Actul delegat privind taxonomia în domeniul mediului”). Acest pachet aduce, de asemenea, modificări specifice Actului delegat privind obligația furnizării de informații privind taxonomia astfel încât să se asigure, în special, faptul că întreprinderile nefinanciare și financiare relevante furnizează informații corespunzătoare privind activitățile respective.
1.2. Contextul juridic
Prezentul act delegat se bazează pe delegările de competențe prevăzute la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul privind taxonomia. Criteriile tehnice de examinare sunt stabilite în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 19 din regulamentul respectiv.
În conformitate cu articolul 31 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, prezentul act delegat combină într-un act unic două delegări de competențe interdependente prevăzute de Regulamentul privind taxonomia, și anume la articolul 10 alineatul (3) și, respectiv, la articolul 11 alineatul (3), referitoare la criteriile tehnice de examinare pentru atenuarea schimbărilor climatice și, respectiv, pentru adaptarea la schimbările climatice.
2.CONSULTĂRI ÎNAINTEA ADOPTĂRII ACTULUI
Prezentul act delegat se bazează pe recomandările Platformei privind finanțarea durabilă (PSF), un grup de experți al Comisiei înființat în 2020, alcătuit din diverse părți interesate din sectorul public și privat. PSF este mandatată în temeiul articolului 20 din Regulamentul privind taxonomia să consilieze Comisia cu privire la criteriile tehnice de examinare pentru cele șase obiective de mediu ale taxonomiei UE.
Proiectele de criterii tehnice de examinare propuse de platformă au fost publicate în perioada august-septembrie 2021 în vederea primirii de observații de la părțile interesate. Observațiile primite de la părțile interesate a fost luate în considerare de platformă înainte de publicarea recomandărilor sale finale în martie și în noiembrie 2022. Recomandările finale ale platformei au fost, de asemenea, discutate cu Grupul de experți al statelor membre (MSEG) al Comisiei în mai multe rânduri, în special la 6 aprilie, 8 iulie, 4 octombrie și 15 decembrie 2022, precum și la 24 ianuarie 2023.
Comisia a analizat criteriile tehnice de examinare recomandate elaborate de platformă și a desfășurat activități suplimentare pentru a se asigura că respectivele criterii îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 19 din Regulamentul privind taxonomia. Proiectele de modificare a actului delegat au fost comunicate MSEG și platformei la 5 aprilie 2023 și au fost publicate timp de patru săptămâni, în perioada 5 aprilie-3 mai 2023, împreună cu propunerea de Act delegat privind mediul și cu modificările aduse Actului delegat privind obligația furnizării de informații, cu scopul de a se primi observații din partea părților interesate. În total, 636 de respondenți au comunicat observații.
Proiectele de modificare a Actului delegat privind clima au fost, de asemenea, discutate cu platforma la 19 aprilie și 24 mai 2023. Acestea au fost, de asemenea, prezentate experților statelor membre și observatorilor din partea Parlamentului European și discutate cu aceștia în cadrul reuniunilor MSEG din 20 aprilie 2023 și 25 mai 2023. De asemenea, la 25 mai 2023 a avut loc o discuție ad-hoc cu deputații din Parlamentul European.
În general, feedbackul primit din partea platformei, a MSEG și a părților interesate a fost în mare parte pozitiv. Aceștia au salutat adăugarea de noi sectoare și activități la Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei. În ceea ce privește unele sectoare, observațiile au fost polarizate într-o oarecare măsură între cei care propuneau criterii mai stricte și cei care propuneau criterii mai puțin stricte.
Pe baza unei examinări atente a feedbackului primit, pentru finalizarea regulamentului delegat s-au efectuat unele calibrări specifice ale anumitor criterii, precum și alte modificări tehnice. Acestea se referă, în special, la clarificări tehnice, la alinieri pentru a asigura o mai mare coerență cu legislația sectorială existentă, la includerea de trimiteri la revizuirile viitoare, precum și la alinieri menite să asigure o mai mare coerență a criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în ceea ce privește mai multe activități.
Un rezumat al observațiilor primite din partea publicului în cursul perioadei de feedback este prezentat în anexa 7.2 la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul regulament delegat. Principalele modificări aduse criteriilor după perioada de feedback sunt prezentate în capitolul 4 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei (clasificate pe obiective și sectoare de activitate).
Activități care au o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice – anexa I
În ceea ce privește noile activități de fabricare de componente auto, componente feroviare și echipamente electrice, având în vedere feedbackul în general pozitiv din partea statelor membre, a platformei și a altor părți interesate, modificările sunt, în cea mai mare parte, clarificări tehnice. În timp ce unii respondenți au sugerat un domeniu de aplicare mai larg, în special pentru componentele auto eligibile, majoritatea au părut să fie de acord cu limitarea domeniului de aplicare la componentele produse exclusiv pentru vehiculele cu emisii zero. În ceea ce privește ajustările aduse activităților de transport pe apă, principala modificare se referă la adăugiri specifice referitoare la activitățile maritime, pentru a combate scurgerile de metan, ca răspuns la unele observații din partea platformei și a altor respondenți, potrivit cărora, în versiunea de proiect, criteriile propuse nu abordează în mod corespunzător această problemă potențială. În ceea ce privește includerea activităților de aviație, care reflectă observațiile în general pozitive primite din partea industriei aviatice și a statelor membre și recunoscând că unele ONG-uri au avut o poziție mai critică, au fost efectuate unele ajustări de natură tehnică pentru a îmbunătăți utilizabilitatea.
Activități care au o contribuție substanțială la adaptarea la schimbările climatice – anexa II
Au fost aduse trei modificări principale activităților care au o contribuție substanțială la adaptarea la schimbările climatice, prevăzute în anexa II la actul delegat. În primul rând, au fost modificate descrierile activităților pentru (i) a extinde domeniul de aplicare (desalinizare) și ii) a adăuga limitări la activitățile nou reglementate, abordând eventualele suprapuneri între aceste activități și alte activități strâns legate care fac deja obiectul Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei sau al Actului delegat privind taxonomia în domeniul mediului (software, consultanță, servicii de urgență și infrastructura de prevenire și protecție împotriva riscurilor de inundații). În al doilea rând, au fost introduse modificări ale criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru a asigura coerența între activități în cadrul actelor delegate și pentru a reflecta mai bine domeniul de aplicare al diferitelor activități. De exemplu, criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru tranziția către o economie circulară și prevenirea și controlul poluării legate de activitatea de „software” au fost modificate în „nu se aplică”, deoarece se axau pe hardware-ul utilizat pentru realizarea software-ului, care nu intră în domeniul de aplicare al activității. În al treilea rând, în urma feedbackului primit din partea platformei, activitatea de „inginerie civilă” a fost eliminată din actul delegat din cauza suprapunerilor sale cu alte activități deja incluse în Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei.
3.EVALUAREA IMPACTULUI
Comisia a efectuat o evaluare a impactului actului delegat. Evaluarea impactului nu a luat forma unei evaluări formale a impactului. Acest lucru se datorează faptului că actul delegat urmează opțiunile de politică deja adoptate în Regulamentul privind taxonomia și, în mare măsură, în Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei. Regulamentul privind taxonomia a făcut obiectul unei evaluări a impactului care a furnizat o evaluare a impactului economic, social și de mediu al raportării în temeiul taxonomiei UE. Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei a fost însoțit de o evaluare proporțională a impactului, care a prezentat în detaliu abordările generale adoptate pentru specificarea criteriilor tehnice de examinare. Această evaluare rămâne relevantă pentru criteriile tehnice de examinare pentru obiectivele de mediu.
Prezentul act delegat este susținut de un document de lucru analitic al serviciilor Comisiei care: (i) descrie contextul și scopul inițiativei; (ii) explică abordarea adoptată pentru definirea criteriilor tehnice de examinare specifice, inclusiv modul în care se preconizează că aceste criterii vor funcționa în practică; (iii) explică eventualele divergențe sau adăugiri aduse recomandărilor platformei; (iv) prezintă într-o formă sintetică beneficiile și costurile preconizate ale acestei inițiative, în special costurile administrative, și (v) descrie modul în care această inițiativă va fi monitorizată și evaluată.
Comisia a evaluat coerența prezentului act delegat cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului și cu realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 5 din regulamentul respectiv.
Criteriile referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea și criteriile corespunzătoare respectării principiului „a nu aduce prejudicii semnificative” (DNSH) asigură coerența prezentului regulament delegat cu Regulamentul (UE) 2021/1119. În conformitate cu cerințele de la articolul 17 din Regulamentul privind taxonomia, calibrarea criteriilor DNSH ține seama de riscurile de mediu inerente diferitelor activități. Ori de câte ori este posibil și adecvat, aceste criterii DNSH fac referire la respectarea cerințelor prevăzute în dreptul Uniunii.
4.ELEMENTELE JURIDICE ALE ACTULUI DELEGAT
Dreptul de a adopta acte delegate este prevăzut la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul privind taxonomia.
Articolul 1 prevede modificările aduse:
anexei I la Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei prin adăugarea sau completarea criteriilor tehnice de examinare pentru atenuarea schimbărilor climatice în ceea ce privește anumite activități economice din sectoarele transporturilor și producției. Anexa I include, de asemenea, modificări specifice ale dispozițiilor existente care abordează anumite inconsecvențe tehnice și juridice identificate de la aplicarea Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei;
anexei II la Actul delegat privind taxonomia în domeniul climei prin adăugarea de criterii tehnice de examinare pentru adaptarea la schimbările climatice în ceea ce privește anumite activități economice care sunt adaptate la schimbările climatice sau care permit adaptarea altor activități economice din sectorul apei, al construcțiilor, al gestionării riscurilor de dezastre, al informării și comunicării și al serviciilor profesionale. Anexa II include, de asemenea, modificări specifice ale dispozițiilor existente care abordează anumite inconsecvențe tehnice și juridice identificate de la aplicarea Actului delegat privind taxonomia în domeniul climei.
Articolul 2 stabilește normele privind intrarea în vigoare și data aplicării prezentului regulament.
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) …/… AL COMISIEI
din 27.6.2023
de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 prin stabilirea unor criterii tehnice de examinare suplimentare pentru a determina condițiile în care anumite activități economice se califică drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitățile respective nu aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, în special articolul 10 alineatul (3) și articolul 11 alineatul (3),
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2020/852 stabilește cadrul general pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului cu scopul de a stabili gradul în care o investiție este durabilă din punctul de vedere al mediului. Regulamentul respectiv se aplică măsurilor adoptate de Uniune sau de statele membre care stabilesc cerințe pentru participanții la piața financiară sau pentru emitenți în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, pentru participanții la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare, precum și pentru întreprinderile supuse obligației de a publica o declarație nefinanciară în temeiul articolului 19a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului sau o declarație nefinanciară consolidată în temeiul articolului 29a din directiva respectivă. Operatorii economici sau autoritățile publice care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2020/852 pot aplica, de asemenea, regulamentul respectiv în mod voluntar.
(2)Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei stabilește criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o anumită activitate economică se califică drept o activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice. Criteriile tehnice de examinare privesc activitățile economice din nouă sectoare economice, selectate datorită ponderii lor semnificative în totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și potențialului lor dovedit de a evita producerea de emisii de gaze cu efect de seră, de a reduce aceste emisii sau de a le elimina. În plus, aceste activități economice au un potențial dovedit de a permite evitarea, reducerea și eliminarea producerii de emisii de gaze cu efect de seră în alte sectoare și pentru alte activități economice sau de a asigura stocarea pe termen lung a unor astfel de emisii pentru alte sectoare și activități.
(3)Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 nu acoperă toate activitățile economice care pot contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice. Pentru a facilita și mai mult investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare suplimentare pentru activitățile economice care pot contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice fără a aduce prejudicii semnificative celorlalte obiective de mediu, dar care nu fac în prezent obiectul Regulamentului delegat (UE) 2021/2139. Activitățile economice suplimentare care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice acoperă în mare măsură sectorul transporturilor și lanțul său valoric. Activitățile economice suplimentare care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice acoperă în mare măsură activitățile care permit adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, inclusiv desalinizarea și serviciile de prevenire și răspuns la dezastrele și situațiile de urgență cauzate de schimbările climatice.
(4)Criteriile tehnice de examinare pentru aceste activități economice suplimentare ar trebui, atunci când este posibil, să urmeze clasificarea activităților economice prevăzută în sistemul de clasificare a activităților economice NACE Rev. 2 instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului. Pentru a facilita identificarea de către întreprinderi și participanții la piața financiară a activităților economice pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, descrierea specifică a unei activități economice ar trebui să conțină, de asemenea, trimiterile la codurile NACE care pot fi asociate cu activitatea în cauză. Trimiterile respective ar trebui înțelese ca fiind orientative și nu ar trebui să prevaleze asupra definiției specifice a activității economice furnizate în descrierea sa.
(5)Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea ar trebui să asigure faptul că activitatea economică în cauză are un impact pozitiv asupra atenuării schimbărilor climatice sau a adaptării la acestea sau reduce impactul negativ asupra unei astfel de atenuări sau adaptări. Prin urmare, respectivele criterii tehnice de examinare ar trebui să se refere la pragurile sau nivelurile de performanță pe care activitatea economică ar trebui să le atingă pentru a se califica drept o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea. Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui să asigure faptul că activitatea economică nu are un impact negativ semnificativ, inclusiv legat de schimbările climatice, asupra mediului. În consecință, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să specifice cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.
(6)Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea, prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852, și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă nu aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să se bazeze, după caz, pe legislația, bunele practici, standardele și metodologiile existente în Uniunea Europeană, precum și pe standardele, practicile și metodologiile consacrate elaborate de entități publice recunoscute la nivel internațional. În cazul în care pentru un anumit domeniu de politică nu sunt disponibile astfel de standarde, practice și metodologii, criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe standardele consacrate elaborate de organisme private recunoscute la nivel internațional.
(7)În temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare urmează să țină seama de natura și amploarea activității economice și de sectorul la care se referă, inclusiv dacă activitatea economică este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 16 din regulamentul respectiv, sau o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul respectiv. Pentru a îndeplini cerința de la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 într-un mod eficace și echilibrat, criteriile tehnice de examinare ar trebui să fie stabilite sub formă de prag cantitativ sau de cerință minimă, de îmbunătățire relativă, de set de cerințe calitative privind performanța, de cerințe bazate pe proces sau pe practici sau de descriere precisă a naturii activității economice în sine, dacă activitatea respectivă, prin natura sa, poate contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de facilitare ar trebui în plus să asigure faptul că activitățile care permit în mod direct ca alte activități să își îmbunătățească performanța de mediu au un impact pozitiv substanțial asupra mediului și nu conduc la o situație de dependență de active dăunătoare pentru mediu. Pentru a asigura faptul că activitățile de tranziție rămân pe o traiectorie credibilă, convergentă cu obiectivul unei economii neutre din punct de vedere climatic, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de tranziție ar trebui să fie revizuite o dată la trei ani, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama în mod corespunzător de modificările aduse dreptului Uniunii.
(8)Fabricarea echipamentelor electrice are un rol important, contribuind substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, în special prin promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în rețelele electrice ale Uniunii și prin dezvoltarea de instalații de reîncărcare pentru vehiculele cu emisii zero și de instrumente inteligente de utilizare a energiei pentru gospodării. Pentru a debloca în continuare potențialul electrificării în Uniune și pentru a accelera și mai mult investițiile în producția de echipamente electrice, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru fabricarea echipamentelor electrice.
(9)Fabricarea de vehicule cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de dispozitive de mobilitate personală și de material rulant și infrastructură feroviare depinde de componente care joacă un rol esențial în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) sau, în cazul transportului feroviar, care sunt esențiale pentru performanța de mediu, pentru operarea și funcționarea, pe întreaga lor durată de viață, a trenurilor și a infrastructurii feroviare aliniate la taxonomie, dar care sunt adesea fabricate de întreprinderi care nu asamblează vehiculele respective sau alte mijloace de transport. Pentru a asigura faptul că rolul întreprinderilor respective și al componentelor pe care le produc în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice este recunoscut în mod corespunzător, fabricarea componentelor care sunt esențiale pentru furnizarea și îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau a altor mijloace de transport ar trebui inclusă ca activitate economică distinctă în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139. Ar trebui incluse criterii tehnice de examinare pentru componentele care sunt decisive pentru performanța de mediu. Pentru vehicule, printre acestea se numără, în special, controlere, transformatoare, motoare electrice, porturi de încărcare și încărcătoare, convertizoare de curent continuu/continuu, invertoare de putere, alternatoare, regulatoare, sisteme de frânare recuperativă, frâne cu tehnologii de reducere a rezistenței la înaintare, sisteme de gestionare termică, sisteme de transmisie, sisteme de stocare și alimentare cu hidrogen, dispozitive electronice atunci când sunt necesare pentru funcționarea grupurilor motopropulsoare, sisteme de transmisie, sisteme de suspensie „de cea mai bună clasă” care conduc la îmbunătățiri ale eficienței energetice, orice dispozitive auxiliare atunci când acestea sunt necesare pentru vehiculele cu emisii scăzute de dioxid de carbon și atunci când acestea sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic decât soluțiile alternative, sisteme aerodinamice active pentru vehiculele cu emisii scăzute de dioxid de carbon care reduc rezistența aerului și remorci care încorporează tehnologii de economisire a energiei, cum ar fi o combinație de frânare recuperativă sau îmbunătățiri aerodinamice. Pentru transportul feroviar, printre acestea se numără, în special, elementele constitutive feroviare, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului.
(10)Pneurile reprezintă 20 % din consumul de energie al unui vehicul și, ca atare, fabricarea lor ar putea, grație inovării, să contribuie la atingerea țintei în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care corespunde întregului sector al transporturilor. De asemenea, pneurile pot contribui la o economie mai circulară. În consecință, deși fabricarea pneurilor nu este inclusă în domeniul de aplicare al activității de fabricare a componentelor care sunt esențiale pentru realizarea și îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va fi necesar să se efectueze o evaluare aprofundată a fabricării pneurilor pentru a se stabili criterii tehnice de examinare specifice pentru activitatea respectivă, ținând seama în mod corespunzător de cerințele legale prevăzute în cele mai recente propuneri legislative ale Uniunii și de cele mai bune practici, în special în ceea ce privește eliberarea de microplastice, poluarea aerului, zgomotul, emisiile directe de gaze cu efect de seră și sfârșitul ciclului de viață. Între timp, fabricarea pneurilor continuă să fie o activitate eligibilă în temeiul secțiunii 3.6 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 privind alte tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În special în cazul vehiculelor rutiere din categoria M, pneurile ar trebui să fie conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). În plus, pneurile ar trebui să îndeplinească cerințele incluse în propunerea Euro 7 în ceea ce privește abraziunea pneurilor.
(11)În comunicarea sa din 9 decembrie 2020 intitulată „Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului”, Comisia a subliniat că toate modurile de transport sunt indispensabile pentru sistemul de transport și că aviația joacă un rol esențial în promovarea coeziunii, a conectivității și a accesului la piața internă pentru toate regiunile. Aviația are un potențial important de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a contribui la decarbonizarea transporturilor și, prin urmare, de a contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru fabricarea aeronavelor, închirierea aeronavelor, transportul aerian de pasageri și de mărfuri și operațiunile de handling la sol pentru transportul aerian. Transportul aerian comercial cu emisii zero, operat cu zero emisii directe de CO2 sau exclusiv pe bază de combustibili de aviație durabili, nu este încă disponibil din punct de vedere tehnologic. Până când un astfel de transport aerian comercial cu emisii zero va fi disponibil din punct de vedere tehnologic, transportul aerian ar trebui să fie considerat o activitate de tranziție, cu criterii tehnice de examinare bazate pe cele mai bune tehnologii disponibile pentru corpul aeronavei și eficiența consumului de combustibil al motoarelor și pe potențialul de a reduce substanțial emisiile de gaze cu efect de seră pe parcursul ciclului de viață al aeronavelor prin utilizarea progresivă a combustibililor de aviație durabili. Pentru a facilita finanțarea celor mai eficiente și a celor mai ecologice aeronave, evitându-se în același timp o situație de dependență de active cu o intensitate mai mare a emisiilor de dioxid de carbon și fără a împiedica dezvoltarea transportului aerian comercial cu emisii zero, rata de înlocuire, care reflectă proporția de aeronave retrase definitiv de la utilizare pentru aeronavele livrate la nivel mondial, ar trebui să se aplice numai veniturilor generate de activitățile care respectă criteriile tehnice de examinare. Comisia, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului, poate publica rata de înlocuire pentru a-i ajuta pe operatorii economici în ceea ce privește furnizarea de informații. Având în vedere caracterul tranzitoriu al activităților și pentru a ține seama de evoluția pieței tehnologiilor aeronavelor, criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea aeronavelor ar trebui să fie aplicabile până în 2032 și, până la data respectivă, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să fie revizuite pentru a se asigura conformitatea cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în funcție de evoluțiile tehnologice. În plus, nivelul de utilizare sau de amestec al combustibililor de aviație durabili reprezentat în criteriile tehnice de examinare ar trebui revizuit o dată la trei ani pentru a se ține seama de tehnologiile emergente în materie de combustibili de aviație durabili și de disponibilitatea actuală și preconizată a combustibililor de aviație durabili pe piață. Cu toate acestea, în domeniul adaptării la schimbările climatice, anumite activități legate de gestionarea riscurilor de dezastre pot fi sprijinite numai prin aeronave special concepute și echipate în acest sens. Prin urmare, ar putea fi necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare separate într-o etapă ulterioară pentru fabricarea aeronavelor respective.
(12)Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 stabilește criterii tehnice de examinare pentru principalele activități de transport pe apă. Criteriile tehnice de examinare aplicabile după 2025 pentru navele de navigație interioară reflectă o reducere treptată a emisiilor până în 2050, pe baza evaluării intensității gazelor cu efect de seră generate de energia utilizată de navele de transport pe căile navigabile interioare, pe baza emisiilor „de la sondă la siaj”. Pentru a asigura utilizabilitatea criteriilor tehnice de examinare aplicabile transportului maritim de mărfuri și de pasageri și pentru a alinia respectivele criterii tehnice de examinare la valorile de referință recent adoptate la nivel internațional și la nivelul Uniunii, criteriile tehnice de examinare ar trebui actualizate. Aceste valori de referință includ faza 3 a indicelui nominal de eficiență energetică al Organizației Maritime Internaționale aplicabil de la 1 ianuarie 2025, indicele de eficiență energetică al unei nave existente, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, și limitele intensității emisiilor de gaze cu efect de seră pentru energia utilizată la bord, astfel cum au fost stabilite printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE, aplicabil de la 1 ianuarie 2025. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu transportul feroviar, criteriile tehnice de examinare pentru infrastructura de transport pe căile navigabile interioare ar trebui revizuite și ar trebui să includă modernizarea infrastructurii de transport pe căile navigabile interioare, deoarece această infrastructură este esențială pentru a asigura navigația navelor cu emisii zero pe căile navigabile. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu infrastructurile de transport feroviar, rutier și naval, criteriile tehnice de examinare pentru infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar trebui revizuite pentru a include transbordarea între modurile de transport.
(13)În Comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021 de stabilire a Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se evidențiază faptul că atât frecvența, cât și gravitatea fenomenelor climatice și meteorologice extreme este în creștere, iar acest lucru a dus, la rândul său, la creșterea numărului de dezastre legate de schimbările climatice și a daunelor cauzate de acestea în ultimele două decenii.
(14)Serviciile de urgență salvează vieți, protejează bunurile și mediul, ajută comunitățile afectate de dezastre și sprijină redresarea în timpul situațiilor de urgență. Frecvența crescută a dezastrelor naturale cauzată de schimbările climatice face ca serviciile de urgență să aibă un rol și mai important. Serviciile de urgență nu sunt însă suficient echipate pentru a face față amplorii, naturii și frecvenței situațiilor de urgență în aceste condiții climatice modificate. Prin urmare, activitățile serviciilor de urgență trebuie să includă soluții de adaptare pentru a se adapta la impactul schimbărilor climatice și, o dată adaptate, să ofere soluții de adaptare pentru a îmbunătăți reziliența generală a unei zone și a societății. Pentru a accelera și mai mult investițiile în aceste servicii de urgență care sporesc reziliența globală, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru astfel de activități economice.
(15)Se preconizează că încălzirea globală va duce la o intensitate mai mare a precipitațiilor și la perioade mai lungi de secetă în Europa. Precipitațiile abundente duc periodic la inundații în întreaga Uniune. Pentru a stimula noi investiții în soluții de adaptare la inundații, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru a preveni riscul de inundații și pentru a proteja comunitățile de consecințele acestora.
(16) Efectele schimbărilor climatice, inclusiv evapotranspirația crescută și secetele mai frecvente, pot amplifica deficitul de apă, care poate pune în pericol aprovizionarea cu apă, care, la rândul său, poate duce la supraexploatarea resurselor de apă subterană și de apă de suprafață și la creșterea concurenței pentru aceste resurse. În conformitate cu măsurile de atenuare, astfel cum sunt prevăzute în ierarhia măsurilor de gestionare a apei, înainte de a fi avute în vedere măsuri de desalinizare a apei, trebuie avute în vedere măsuri fezabile de utilizare eficientă a apei și, ulterior, măsuri fezabile de reutilizare a apei. În același timp, este necesar să se stimuleze investițiile în desalinizarea apei marine sau salmastre, care pot reduce supraexploatarea resurselor de apă existente și pot oferi totodată o soluție-tampon de stabilizare în fața deficitului de apă dulce. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru desalinizarea apei marine sau salmastre.
(17)Consultanța și soluțiile software care permit gestionarea riscurilor climatice au potențialul de a oferi soluții de adaptare care să sprijine întreprinderile în ceea ce privește previzionarea, proiectarea, gestionarea și monitorizarea riscurilor climatice actuale sau preconizate. Prin urmare, este necesar să se stabilească, pentru activitățile respective, criteriile tehnice de examinare pe baza cărora să se determine dacă o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin furnizarea de soluții de adaptare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852.
(18)Apendicele C la anexele I și II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 („apendicele C”) stabilește criteriile tehnice generice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește diferitele activități. Apendicele respectiv specifică criteriile pentru utilizarea și prezența substanțelor chimice. Până în prezent, acesta a prevăzut derogări în anumite cazuri, în care utilizarea acestor substanțe chimice s-a dovedit a fi esențială pentru societate. Aceste derogări ridică unele preocupări în ceea ce privește securitatea juridică și verificarea pentru întreprinderi și participanții la piața financiară, legate de absența unei definiții clare a conceptului de „utilizare esențială”. Prin urmare, în așteptarea unor orientări suplimentare care să clarifice modul în care operatorii ar trebui să evalueze conformitatea și să furnizeze dovezi privind conformitatea cu viitoarele principii orizontale ale Comisiei privind „utilizarea esențială” a substanțelor chimice, ar trebui aduse modificări specifice acestui apendice, iar conceptul de „utilizare esențială pentru societate” ar trebui înlocuit cu criterii care să ofere mai multă securitate juridică și a căror respectare poate fi verificată mai ușor. În așteptarea acestor orientări suplimentare, conceptul de „utilizare esențială pentru societate” ar trebui, prin urmare, înlocuit cu cerința ca nicio altă substanță sau tehnologie alternativă adecvată să nu fie disponibilă pe piață și ca substanțele să fie utilizate în condiții controlate.
(19)Pentru a îmbunătăți și mai mult utilizabilitatea apendicelui C, ar trebui aduse modificări punctuale suplimentare literei (f) din apendicele respectiv pentru a specifica o limită minimă de concentrație pentru substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită conținute într-un anumit produs și o dată de referință pentru evaluarea conformității cu cerința specificată la litera respectivă. În plus, litera (g) din apendicele C ar trebui eliminată și înlocuită cu un nou paragraf care să specifice o limită minimă de concentrație și domeniul de aplicare al cerinței specificate în paragraful respectiv.
(20)Întrucât este probabil că toate sectoarele economiei vor fi afectate de schimbările climatice, toate vor trebui să se adapteze pentru a face față impactului negativ al schimbărilor climatice actuale și al celor preconizate. Prin urmare, trebuie să se stabilească în viitor criterii tehnice de examinare pentru contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice pentru toate sectoarele și activitățile economice care fac obiectul criteriilor tehnice de examinare referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice prevăzute în prezentul regulament.
(21)Pentru a aborda anumite inconsecvențe tehnice și juridice identificate de la aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2021/2139, ar trebui aduse modificări specifice regulamentului respectiv.
(22)Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 ar trebui modificat în consecință.
(23)Prezentul regulament este în concordanță cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului și asigură realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 5 din regulamentul respectiv.
(24)Pentru a sincroniza aplicarea prezentului regulament cu raportarea prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2024, cu excepția modificării literei (g) din apendicele C. Pentru a oferi suficient timp întreprinderilor să se conformeze modificării respective, aceasta ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2025,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2139
Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se modifică după cum urmează:
(1)
anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament;
(2)
anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 2
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2024.
Cu toate acestea, punctul 28 din anexa I și punctul 26 din anexa II se aplică de la 1 ianuarie 2025.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 27.6.2023
Pentru Comisie,
Pentru Președintă,
Mairead McGUINNESS
Membru al Comisiei
ANEXA I
Modificări aduse anexei I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139
Anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se modifică după cum urmează:
(1) secțiunea 3.3 subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare” se modifică după cum urmează:
(a) subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice” se modifică după cum urmează:
(i) la litera (l), se adaugă următorul punct (v):
„(v) începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:
(a)sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;
(b)pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.”;
(ii) la litera (m), se adaugă următorul punct (iv):
„(iv) începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:
(a)sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;
(b)pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
După caz, vehiculele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu.
|
________________________________________________________________
*1 Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.
*2 Cerințe EEDI specificate ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.
*3 Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.
*4 Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.”;
(2) se adaugă următoarele secțiuni 3.18, 3.19, 3.20 și 3.21:
„3.18. Fabricarea de componente auto și de mobilitate
Descrierea activității
Fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea componentelor de mobilitate pentru dispozitivele de mobilitate personală cu emisii zero și a sistemelor, a componentelor, a unităților tehnice separate, a pieselor și a pieselor de schimb destinate vehiculelor și mobilității, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctele 18-21 și punctul 23 din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului*1, omologate de tip, proiectate și construite pentru a fi utilizate numai la vehicule și autobuze din categoriile M1, M2, M3, N1, N2 și N3, și la articolul 3 punctele 15-18 și punctul 21 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*2, omologate de tip, proiectate și construite pentru a fi utilizate numai la vehicule din categoria L care îndeplinesc criteriile stabilite în prezenta secțiune și care sunt esențiale pentru furnizarea și îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculului.
Activitățile economice din această categorie sunt excluse din secțiunile 3.3. și 3.6. din prezenta anexă.
În cazul în care se aplică secțiunile 3.2. și 3.4. din prezenta anexă, activitățile economice din această categorie se exclud din prezenta secțiune.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C22.2, C26.1, C26.2, 26.3, 26.4, C28.14, C28.15, C29.2, C29.3 și C33.17, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
|
1.Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea componentelor care sunt esențiale pentru realizarea și îmbunătățirea performanței de mediu pentru următoarele vehicule:
(a)dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(b)vehicule desemnate ca vehicule din categoriile M2 și M3*3, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(a)vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule comerciale ușoare*4, cu zero emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului*5;
(b)vehicule din categoria L*6 cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercările de determinare a emisiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013;
(c)vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului*7.
2.Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea dispozitivelor de mobilitate personală a căror propulsie se datorează activității fizice a utilizatorului, unui motor cu zero emisii sau unei combinații de motor cu zero emisii și activitate fizică.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
După caz, componentele și piesele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.19. Fabricarea de elemente constitutive de material rulant feroviar
Descrierea activității
Fabricarea, instalarea, consultanța tehnică, recondiționarea, modernizarea, repararea, întreținerea și reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor și a programelor software legate de elementele constitutive feroviare enumerate în detaliu la punctul 2.7 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.
Aceste elemente constitutive și servicii sunt esențiale pentru performanța de mediu, pentru exploatarea și funcționarea, pe întreaga sa durată de viață, a materialului rulant feroviar care este conform cu secțiunea 3.3. din prezenta anexă.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special codurile C30.2, C27.1, C27.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Activitățile economice din această categorie sunt excluse din secțiunile 3.3. și 3.6. din prezenta anexă.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
|
Activitatea economică constă în fabricarea, instalarea, recondiționarea, repararea, întreținerea, modernizarea sau reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor sau a programelor software legate de următoarele elemente constitutive feroviare detaliate la punctul 2.7 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797 sau în furnizarea de servicii conexe de consultanță tehnică:
Aceste elemente constitutive și servicii sunt esențiale pentru performanța de mediu, pentru operarea și funcționarea, pe întreaga lor durată de viață, a uneia sau mai multora dintre tehnologiile enumerate mai jos:
(a)trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) care sunt conforme cu secțiunea 3.3. din anexa I la prezentul regulament;
(b)trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid), care sunt conforme cu secțiunea 3.3. din anexa I la prezentul regulament.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
După caz, vehiculele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.20. Fabricarea, instalarea și întreținerea echipamentelor electrice de înaltă, medie și joasă tensiune pentru transportul și distribuția de energie electrică, care au ca rezultat sau permit o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
Descrierea activității
Activitatea economică constă în dezvoltarea, fabricarea, instalarea, întreținerea sau asigurarea service-ului pentru produse electrice, echipamente sau sisteme sau programe software care vizează obținerea de reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sistemele de transport și distribuție a energiei electrice de înaltă, medie și joasă tensiune grație electrificării, eficienței energetice, integrării energiei din surse regenerabile sau conversiei eficiente a energiei electrice.
Activitatea economică include sisteme de integrare a surselor regenerabile de energie în rețeaua electrică, de interconectare sau de sporire a automatizării, a flexibilității și a stabilității rețelei, de gestionare a modulării cererii, de dezvoltare de mijloace de transport sau sisteme de generare de căldură cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau de implementare a tehnologiilor de contorizare inteligentă pentru îmbunătățirea substanțială a eficienței energetice.
Activitatea economică din această categorie nu include echipamentele de producere a energiei termice și electrice și aparatele electrice.
În cazul în care o activitate economică intră sub incidența prezentei secțiuni și a secțiunii 4.9. din prezenta anexă, se aplică secțiunea 4.9. din prezenta anexă.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special codurile C26.51, C27.1, C27.3, C27.9, C33.13, C33.14 și C33.2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
|
1. Activitatea constă în fabricarea, instalarea sau întreținerea unuia sau mai multora dintre următoarele elemente sau în furnizarea de servicii de întreținere, reparații și consultanță tehnică esențiale pentru funcționarea, pe întreaga lor durată de viață, a unuia sau mai multora dintre următoarele:
(a)stații de încărcare a vehiculelor electrice și infrastructură electrică de sprijin pentru electrificarea transporturilor, instalată în principal pentru a permite încărcarea vehiculelor electrice.
Orice activitate inclusă în secțiunea 7.4 este exclusă de la acest punct.
(b)dispozitive de conexiune pentru fire și cabluri electrice și electronice purtătoare și nepurtătoare de curent pentru transport și distribuție pentru conectarea circuitelor electrice și transformatoarele care îndeplinesc cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) pentru transformatoarele de putere mari prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 548/2014 al Comisiei*8, precum și transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, conforme cu cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în seria de standarde EN 50708, cu condiția ca aceste dispozitive și transformatoare să contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sistem sau la îmbunătățirea eficienței energetice;
„(c)produse, echipamente și sisteme electrice de joasă tensiune, care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică și contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile sau îmbunătățesc eficiența energetică, și anume:
(I)întrerupătoare de joasă tensiune, echipamente de comutație, tablouri de distribuție, tablouri de bord sau centre de comandă care sunt conectabile, automatizate sau echipate cu dispozitive de măsurare a puterii sau a energiei și care sunt conforme cu IEC TR 63196 Echipamente de comutație și de comandă de joasă tensiune și ansamblurile acestora – Eficiență energetică;
(II)sisteme electronice pentru locuințe și clădiri (HBES), astfel cum sunt menționate în seria EN IEC 63044, în cazul în care produsele și sistemele respective sunt necesare pentru măsurarea, controlul și reducerea consumului de energie;
(III)tehnologii care permit creșterea eficienței energetice a instalațiilor de joasă tensiune, recunoscute în temeiul HD 60364-8-1: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-1: Eficiența energetică și HD 60364-8-82: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-82: Aspecte funcționale - instalații electrice de joasă tensiune ale prosumatorului, inclusiv contoare de energie și de putere, afișajul extern al clienților, compensarea puterii, compensarea fazelor și filtrarea, precum și sistemele eficiente acționate de motoare electrice;
(d)echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă și medie tensiune care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică, care sunt integrate pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile sau care îmbunătățesc eficiența energetică.
Echipamentele menționate la prezenta literă (d) sunt conforme cu EN 62271-1 Echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă tensiune – Partea 1: Specificații comune pentru echipamente de comutație și dispozitive de comandă de curent alternativ și EN 62271-200, Echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă tensiune – Partea 200: echipamente de comutație și dispozitive de comandă sub anvelopă metalică de curent alternativ pentru tensiuni nominale de peste 1 kV și până la 52 kV inclusiv sau cu EN 62271-203, Echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă tensiune - Partea 203: echipamente de comutație sub anvelopă metalică cu izolație în gaz pentru tensiuni nominale de peste 52 kV;
(e)echipamente, sisteme și servicii de modulare a consumului și de mutare a vârfurilor de sarcină care sporesc flexibilitatea sistemului de energie electrică și susțin stabilitatea rețelei, care includ:
(I)soluții pentru transmiterea de informații către utilizatori pentru a acționa de la distanță asupra furnizării sau a consumului, inclusiv centre de date cu privire la clienți;
(II)centre de control automatizate pentru gestionarea sarcinii și componentele principale ale acestora (tablouri de distribuție, contactoare, relee, disjunctoare, comutatoare automate de transfer).
Componentele principale sunt instalate ca parte a centrelor de control;
(III)în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, programe software avansate și analize menite să maximizeze eficiența și automatizarea rețelelor de energie electrică sau integrarea resurselor energetice descentralizate, la nivelul rețelei de energie electrică sau al unei industrii, care includ:
(a)camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;
(b)software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.
Software-ul susține caracteristicile dinamice ale rețelei necesare pentru tranziția către energia din surse regenerabile. Acesta are capacitatea de a prelucra date provenite din măsurători în rețea în timp aproape real pentru a observa modul în care are loc cu adevărat transportul, distribuția și consumul de energie electrică și de a utiliza aceste informații pentru a îmbunătăți studiile de simulare și activitățile de exploatare, inclusiv evitarea penelor, a întreruperilor și a pierderilor de curent;
(IV)în cazul în care nu este inclus în secțiunea 8.2, software care sprijină proiectarea și planificarea de noi rețele sau modernizări ale rețelei.
Software-ul sprijină caracteristicile dinamice ale rețelei necesare pentru tranziția către energia din surse regenerabile, inclusiv generarea de energie volatilă la nivel de distribuție („prosumatori”), schimbarea direcției fluxului de energie și utilizarea unităților de stocare din rețea;
(V)senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie electrică din surse regenerabile;
(VI)controlere și relee de conectare autonome sau integrate care permit o utilizare eficientă a surselor electrice și a sarcinilor electrice;
(VII)echipamente de descărcare a sarcinii și de mutare a vârfurilor de sarcină pentru gestionarea sarcinii și echipamente de comutare a surselor, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN IEC 62962:2019 Cerințe speciale pentru echipamentele de descărcare a sarcinii;
(f)în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, sisteme de comunicații, echipamente software și de comandă, produse, sisteme și servicii pentru eficiența energetică sau integrarea energiei din surse regenerabile:
(I)echipamente care permit schimbul specific de energie electrică din surse regenerabile între utilizatori;
(II)tehnologii sau servicii de schimb de baterii, care sprijină electrificarea transporturilor;
(III)sisteme de gestionare a microrețelelor;
(IV)sisteme de gestionare a energiei sau a puterii, sisteme de control al energiei sau al puterii și sisteme SCADA pentru gestionarea consumului de putere;
(V)contactoare, demaroare și comenzi ale motoarelor care sunt conectabile sau automatizate și permit controlul de la distanță sau automatizat al consumului de energie electrică și optimizarea variației sarcinii;
(VI)variatoare de viteză și alte soluții de variatoare de viteză, cu excepția demaroarelor ușoare, care permit eficiența energetică în aplicațiile motoarelor electrice, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN 61800-9-1: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-1: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Cerințe generale pentru definirea standardelor de eficiență energetică pentru echipamentele de acționare de putere prin abordarea produsului extins (EPA) și modelele semianalitice (SAM) și EN 61800-9-2: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-2: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Indicatori de eficiență energetică pentru sistemele de acționare de putere și demaroarele de motoare;
(VII)motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficiență energetică (în conformitate cu EN 60034-30-1: Mașini electrice rotative. Partea 30-1: Clasele de energie pentru motoarele cu curent alternativ alimentate de la rețea (codul IE) care depășesc cerințele stabilite în Regulamentul 2019/1781 al Comisiei*9, mai exact:
(a)motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;
(b)motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;
(c)motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW, (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;
(d)motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;
(e)motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;
(VIII)motoare de medie și înaltă tensiune cu o putere nominală mai mare de 1 000 kW și o clasă de eficiență energetică IE 4 sau mai mare în conformitate cu proiectul de standard IEC 60034-30-3.
2. Următoarele elemente nu sunt conforme:
(a)infrastructura destinată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o stație electrică sau o rețea și o instalație de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață. Această excludere se aplică numai echipamentelor care sunt utilizate direct pentru conectarea sau consolidarea conexiunii existente la o centrală de producere a energiei electrice cu o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață;
(b)produse, echipamente, sisteme și programe software care sunt instalate în infrastructuri destinate extracției, transportului, distribuției, stocării, fabricării sau transformării combustibililor fosili.
3. Echipamentele de comutație cu mediu izolant sau de rupere care utilizează sau a căror funcționare se bazează pe gaze cu un potențial de încălzire globală mai mare de 10 nu sunt conforme.
Pentru toate intervalele de putere, echipamentele de comutație care conțin SF6 nu sunt conforme.
4. Toate produsele, echipamentele și sistemele respectă cerințele obligatorii de performanță energetică și de eficiență a materialelor prevăzute în Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului*10. Producătorii țin seama de cele mai recente cerințe de performanță aplicabile în Uniune.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
3.21. Fabricarea aeronavelor
Descrierea activității
Fabricarea, repararea, întreținerea, revizia generală, recondiționarea, proiectarea, reconversia și modernizarea aeronavelor și a pieselor și echipamentelor aeronavelor*11.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu un cod NACE, în special C30.3 și C33.16, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind «contribuția substanțială» stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
|
Activitatea constă în fabricarea, repararea, întreținerea, efectuarea de revizii generale, recondiționarea, proiectarea, reconversia sau modernizarea unuia dintre următoarele elemente:
(a)aeronave cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(b)până la 31 decembrie 2027, aeronavele, altele decât cele produse pentru aviația de afaceri privată sau comercială, care respectă marjele specificate mai jos și sunt limitate de rata de înlocuire pentru a se asigura că livrarea nu duce la creșterea numărului de aeronave la nivel mondial:
(I)care au o masă maximă la decolare mai mare de 5,7 t și mai mică sau egală cu 60 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 11 % mai mică decât noua limită de tip prevăzută în standardul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI)*12;
(II)care au o masă maximă la decolare mai mare de 60 t și mai mică sau egală cu 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 2 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI;
(III)care au o masă maximă la decolare mai mare de 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 1,5 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI.
Rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire. Rata de înlocuire se calculează pe baza proporției aeronavelor retrase definitiv din circulație din aeronavele livrate la nivel mondial, calculată ca medie pe cei 10 ani anteriori, astfel cum reiese din datele verificate puse la dispoziție de furnizori de date independenți.
În absența unui certificat privind valorile metrice ale emisiilor de CO2 care să confirme marja necesară pentru noua limită de tip a standardului OACI, producătorul aeronavei emite o declarație conform căreia aeronava îndeplinește nivelul de performanță necesar și respectă marjele de îmbunătățire necesare, cu condiția ca aeronava să fie certificată până la [OP: a se introduce data: 3 ani de la data aplicării prezentului regulament de modificare].
(c)între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2032, aeronavele care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare stabilite la litera (b) din prezenta subsecțiune și care sunt autorizate să funcționeze cu un amestec de 100 % de combustibili de aviație durabili.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului lor de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Aeronavele sunt conforme cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1139.
Aeronavele menționate la literele (b) și (c) din prezenta secțiune respectă următoarele standarde:
(a)amendamentul 13 la volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, în care suma diferențelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot și nivelurile maxime de zgomot permise specificate la punctele 14.4.1.1, 14.4.1.2 și 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB;
(b)amendamentul 10 la Volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 și 4 din anexa 16 la Convenția de la Chicago.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
________________________________________________________________
*1 Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).
*2 Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).
*3 Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858.
*4 Astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2018/858.
*5 Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (reformare) (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).
*6 Conform definiției de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013.
*7 Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).
*8 Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei din 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește transformatoarele de putere mici, medii și mari (JO L 152, 22.5.2014, p. 1).
*9 Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile motoarelor electrice și variatoarelor de viteză în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 641/2009 cu privire la cerințele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulație fără etanșare independente și pompelor de circulație fără etanșare integrate în produse și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 640/2009 al Comisiei (JO L 272, 25.10.2019, p. 74).
*10 Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare) (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
*11 Activitatea include fabricarea de piese și echipamente și furnizarea de servicii conexe, precum și de servicii de întreținere, reparare și revizie generală (MRO), în măsura în care acestea pot fi legate de un tip eligibil de aeronavă și îmbunătățesc sau mențin nivelul de eficiență al aeronavei.
*12Volumul 3 (emisii de CO2) din standardul de protecție a mediului al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) inclus în anexa 16 la Convenția de la Chicago, prima ediție.”;
(3) în secțiunea 4.4., subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului*1.
|
________________________________________________________________
*1 Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).”;
(4) în secțiunea 4.9., subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, punctul 2 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
„(c) instalarea transformatoarelor de transport și distribuție care respectă cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei și, pentru transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în standardul EN 50588-1*1.
_______________________________________
*1
CEI EN 50588-1 Transformatoare de putere medie de 50 Hz, a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV.”;
(5) în secțiunea 4.26, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Criterii suplimentare aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în consultare cu părțile interesate în cauză.
Pentru a limita anomaliile termice legate de evacuarea căldurii reziduale, operatorii de centrale nucleare situate în zone necostiere care utilizează răcirea umedă cu o singură trecere prin extragerea de apă dintr-un râu sau dintr-un lac controlează:
(a)temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare și
(b)diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.
Controlul temperaturii se realizează în conformitate cu condițiile de autorizare individuale pentru operațiunile respective, după caz, sau cu valorile-prag prevăzute în dreptul Uniunii.
Activitatea respectă standardele Corporației Financiare Internaționale (CFI).
Activitățile nucleare se desfășoară în conformitate cu cerințele prevăzute de Directiva 2000/60/CE și de Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman.
|
”;
(6) în secțiunea 4.27, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Criterii suplimentare aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în consultare cu părțile interesate în cauză.
Pentru a limita anomaliile termice legate de evacuarea căldurii reziduale, operatorii de centrale nucleare situate în zone necostiere care utilizează răcirea umedă cu o singură trecere prin extragerea de apă dintr-un râu sau dintr-un lac controlează:
(a)temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare și
(b)diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.
Controlul temperaturii se realizează în conformitate cu condițiile de autorizare individuale pentru operațiunile respective, după caz, sau cu valorile-prag prevăzute în dreptul Uniunii.
Activitatea respectă standardele Corporației Financiare Internaționale (CFI).
Activitățile nucleare se desfășoară în conformitate cu Directiva 2000/60/CE privind corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile și cu Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman.
|
”;
(7) în secțiunea 4.28, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Criterii suplimentare aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în consultare cu părțile interesate în cauză.
Pentru a limita anomaliile termice legate de evacuarea căldurii reziduale, operatorii de centrale nucleare situate în zone necostiere care utilizează răcirea umedă cu o singură trecere prin extragerea de apă dintr-un râu sau dintr-un lac controlează:
(a)temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare și
(b)diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.
Controlul temperaturii se realizează în conformitate cu condițiile de autorizare individuale pentru operațiunile respective, după caz, sau cu valorile-prag prevăzute în dreptul Uniunii.
Activitatea respectă standardele Corporației Financiare Internaționale (CFI).
Activitățile nucleare se desfășoară în conformitate cu cerințele Directivei 2000/60/CE privind corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile și ale Directivei 2013/51/Euratom a Consiliului de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman.
|
”;
(8) în secțiunea 6.3, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul vehiculelor rutiere din categoria M, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Dacă este cazul, vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile provenite de la vehiculele grele, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.
|
”;
(9) în secțiunea 6.5, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»”, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 privind emisiile generate de vehiculele ușoare*1, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007.
Vehiculele respectă pragurile de emisii pentru vehiculele ușoare nepoluante prevăzute în tabelul 2 din anexa la Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului*2.
În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Vehiculele sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*3.
|
_____________________________________________
*1 Regulamentul (UE) 2018/1832 al Comisiei din 5 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) 2017/1151 al Comisiei în scopul îmbunătățirii încercărilor și procedurilor de omologare de tip referitoare la emisii pentru vehiculele ușoare de pasageri și comerciale, inclusiv a celor referitoare la conformitatea în funcționare și la emisiile generate în condiții reale de conducere și în scopul introducerii de dispozitive pentru monitorizarea consumului de combustibil și de energie electrică (JO L 301, 27.11.2018, p. 1).
*2 Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).
*3 Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor și al amortizoarelor de zgomot de înlocuire, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivei 70/157/CEE (JO L 158, 27.5.2014, p. 131).”;
(10) în secțiunea 6.6, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative”, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile generate de vehiculele grele*1, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.
Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.
|
_____________________________________________
*1 Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).”;
(11)
secțiunea 6.7 se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, se adaugă litera (c):
„(c)
în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:
(a)76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;
(b)61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;
(c)45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;
(d)30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;
(e)15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;
(f)0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deșeuri în faza de utilizare (întreținere, exploatare a serviciilor de transport în ceea ce privește deșeurile de catering) și de gestionare a deșeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
|
__________________________________________
*1 Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.”;
(12) secțiunea 6.8. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, la punctul 1 se adaugă litera (c):
„(c)
în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave sau al unei flote comerciale în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:
(a)76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;
(b)61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;
(c)45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;
(d)30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;
(e)15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;
(f)0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.”
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:
„
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Motoarele navelor respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se și navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, de exemplu prin posttratare).
|
__________________________________________
*1 Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.
”;
(13) secțiunea 6.9. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare” subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„1. Activitatea de recondiționare permite atingerea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective:
(a)reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;
(b)reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:
„
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Motoarele navelor respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se și navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, de exemplu prin posttratare).
|
”;
(14) secțiunea 6.10. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, la punctul 1 se adaugă următoarele litere (e) și (f):
„(e) în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:
(a)sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;
(b)pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.
(f) în cazul în care respectarea criteriului de la litera (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:
(a)76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;
(b)61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;
(c)45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;
(d)30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;
(e)15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare” subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:
„
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nouconstruite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*5. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei*6.
Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului*7 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.
Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (Convenția MARPOL a OMI), în special în vederea producerii unor cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod durabil și rațional din punct de vedere ecologic.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului*8 și regula 14*9 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) pentru oxizii de sulf desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică, precum și în Marea Mediterană (începând din 2025)*10.
În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13*11 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx*12, numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI.
Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012.
|
__________________________________________
*1 Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.
*2 Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.
*3 Cerințe EEXI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și șasea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare din taxonomie pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. Indicele de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele din transportul maritim de mărfuri/pasageri, pentru a măsura eficiența energetică a acestora și pentru a iniția colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a carbonului (CII) operațional și a calificativului acordat pe baza CII. (versiunea din [data adoptării]: https://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/Pages/EEXI-CII-FAQ.aspx).
*4 Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.
*5 Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 și a Directivei 2009/16/CE (JO L 330, 10.12.2013, p. 1).
*6 Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2323 a Comisiei din 19 decembrie 2016 de stabilire a listei europene a instalațiilor de reciclare a navelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind reciclarea navelor (JO L 345, 20.12.2016, p. 119).
*7 Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).
*8 Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (JO L 132, 21.5.2016, p. 58).
*9 (versiunea din [data adoptării]: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Sulphur-oxides- (SOx)-%E2%80%93-Regulation-14.aspx).
*10 În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.
*11 (versiunea din [data adoptării]: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Nitrogenoxides-(NOx)-–-Regulation-13.aspx).
*12 În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.”;
(15) secțiunea 6.11. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, se adaugă următoarele litere (d) și (e):
„(d) în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:
(a)sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;
(b)pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.
(e) în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:
(a)76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;
(b)61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;
(c)45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;
(d)30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;
(e)15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:
„
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deșeuri în faza de utilizare (întreținere, exploatare a serviciilor de transport în ceea ce privește deșeurile de catering) și de gestionare a deșeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.
Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.
Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (Convenția MARPOL a OMI), în special în vederea producerii unor cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod durabil și rațional din punct de vedere ecologic.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,50 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,10 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) pentru oxizii de sulf desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică, precum și în Marea Mediterană (începând din 2025)*5.
În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx*6, numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI.
Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012.
|
__________________________________________
*1 Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.
*2 Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.
*3 Cerințe EEXI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și șasea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare din taxonomie pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. Indicele de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele din transportul maritim de mărfuri/pasageri, pentru a măsura eficiența energetică a acestora și pentru a iniția colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a carbonului (CII) operațional și a calificativului acordat pe baza CII. (versiunea din [data adoptării]: https://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/Pages/EEXI-CII-FAQ.aspx).
*4 Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.
*5 În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.
(16) secțiunea 6.12. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„1. Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:
(a)
activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;
(b)
permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:
„
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.
Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.
Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (Convenția MARPOL a OMI), în special în vederea producerii unor cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod durabil și rațional din punct de vedere ecologic.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,50 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,10 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) pentru oxizii de sulf desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică, precum și în Marea Mediterană (începând din 2025)*2.
În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx*3, numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI.
Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.
Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012.
|
__________________________________________
*1 Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.
*2 În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.
*3 În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.”;
(17) în secțiunea 6.13, subsecțiunea „Descrierea activității”, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(18) secțiunea 6.14. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Descrierea activității”, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Fabricarea, instalarea, consultanța tehnică, recondiționarea, modernizarea, repararea, întreținerea, reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor și a programelor software legate de unul dintre următoarele elemente:
(a)accesorii de cale ferată asamblate;
(b)elementele constitutive feroviare detaliate la punctele 2.2-2.6 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25.99, C27.9, C30.20, F42.12, F42.13, M71.12, M71.20, F43.21, și H52.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, se adaugă litera (d) la punctul 1:
„(d) instrumentele digitale permit o creștere a eficienței, a capacității sau a economiilor de energie.”;
(c) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctele 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:
„
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări și iau în considerare cele mai bune tehnici disponibile. Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări*1. Operatorii utilizează demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate.
Pentru fabricarea elementelor constitutive, activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a) reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b) o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c) o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;
(d) informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Dacă este cazul, având în vedere caracterul sensibil al zonei afectate, în special în ceea ce privește dimensiunea populației afectate, zgomotul și vibrațiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor șanțuri deschise, a unor ziduri-barieră sau prin luarea altor măsuri și respectă dispozițiile Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului*2.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
Pentru fabricarea elementelor constitutive, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
În plus, trebuie asigurate următoarele:
(a) în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului*3;
(b) în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului*4. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE.
(c) în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor.
|
__________________________________________
*1 Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, septembrie 2016: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509/.
*2Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental - Declarația Comisiei în cadrul comitetului de conciliere referitoare la Directiva privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).
*3 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
*4 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (versiune codificată) (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).”;
(19) în secțiunea 6.15, subsecțiunea „Descrierea activității”, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(20) secțiunea 6.16. se modifică după cum urmează:
(a) subsecțiunea „Descrierea activității” se înlocuiește cu următorul text:
„Descrierea activității
Construirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a navelor sau pentru operațiunile proprii ale portului, precum și a infrastructurii destinate transbordării și transferului modal, precum și instalațiilor de servicii și sistemelor de gestionare a traficului.
Activitățile economice din această categorie exclud dragarea căilor navigabile.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, la punctul 1 se adaugă litera (e):
„(e)
modernizarea infrastructurii existente, necesară pentru a permite transferul modal și a asigura adecvarea acestei infrastructuri pentru utilizarea de către navele cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) și care a făcut obiectul unei evaluări verificate a imunizării la schimbările climatice în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01).”;
(c) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctele 3, 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:
„
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea este conformă cu cerințele prevăzute la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE.
În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.
Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală. Aceasta analizează în special impactul noului proiect, cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic.
Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că proiectul este conceput, din faza de proiectare și grație amplasării sale, precum și prin măsurile de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerințe:
(a) proiectul nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial ecologic bun al corpului de apă specific la care se referă;
(b) în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potențialul ecologic bun a(l) corpului de apă specific la care se referă sau să compromită atingerea de către corpul de apă respectiv a unei stări bune/a unui potențial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată costuri-beneficii, care demonstrează ambele elemente de mai jos:
(i) motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;
(ii) faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).
Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.
Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:
(a) măsuri de asigurare a unor condiții cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuității longitudinale și laterale, a unui debit ecologic minim și a unui debit minim al sedimentelor);
(b) măsuri de protejare sau îmbunătățire a condițiilor morfologice și a habitatelor speciilor acvatice;
(c) măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării.
Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.
Proiectul nu compromite în mod permanent atingerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.
Pe lângă măsurile de atenuare, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu duce la o deteriorare generală a stării corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest rezultat se obține prin restabilirea continuității (longitudinale sau laterale) în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care proiectul planificat de infrastructură de navigație o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări și iau în considerare cele mai bune tehnici disponibile. Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări. Operatorii utilizează demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate.
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a) reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b) o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c) o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;
(d) informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare*1, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE*2. În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.
Activitatea nu are efecte semnificative asupra zonelor protejate (situri din patrimoniul mondial UNESCO, zone esențiale pentru biodiversitate, precum și alte zone protejate decât siturile Natura 2000) și nici asupra speciilor protejate, pe baza unei evaluări a impactului acesteia care iau în considerare cele mai bune cunoștințe disponibile*3.
În plus, trebuie asigurate următoarele:
(a) în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului;
(b) în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE;
(c) în Uniune, se previne introducerea de specii alogene invazive sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*4;
(d) în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor și la gestionarea speciilor alogene invazive.
|
__________________________________________
*1 Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].
*2 În cazul activităților din țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a realiza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.
*3 În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) o astfel de evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină că este necesară, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.
*4 Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).”;
(21) secțiunea 6.17. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Descrierea activității”, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Descrierea activității
Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a aeronavelor sau pentru operațiunile proprii ale aeroportului și pentru alimentarea cu energie electrică la sol din sursă fixă și cu aer precondiționat a aeronavelor staționare, precum și a infrastructurii destinate transbordării cu transportul feroviar și pe apă.”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice”, se adaugă litera (d):
„(d) infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor cu transportul feroviar și pe apă: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.”;
(22) se adaugă următoarele puncte 6.18, 6.19 și 6.20:
„6.18. Închirierea de aeronave
Descrierea activității
Închirierea și leasingul de aeronave și de piese și echipamente pentru aeronave*1.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu un cod NACE, în special N77.35, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind «contribuția substanțială» stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
|
Activitatea constă în închirierea sau leasingul unuia dintre următoarele elemente:
(a)aeronave cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(b)aeronave livrate înainte de [OP: a se introduce data aplicării prezentului regulament], care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea «Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice», litera (b) sau (c);
(c)aeronave livrate după [OP: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament], care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea «Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice», litera (b) sau (c) și angajamentul ca o altă aeronavă neconformă din flotă:
(I)fie să fie retrasă definitiv din circulație în termen de 6 luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care nu se aplică rata de înlocuire; fie
(II)să fie retrasă definitiv din flotă în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secțiunea 3.21.;
prin care aeronava retrasă definitiv din circulație sau din flotă:
(I)nu respectă marjele prevăzute în secțiunea 3.21, subsecțiunea «Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice», litera (b);
(II)are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;
(III) a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;
(IV) deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de 6 luni înainte de livrarea aeronavei conforme.
Locatorul se asigură că aeronavele menționate la litera (b) sau (c) sunt exploatate cu combustibili de aviație durabili (SAF) în conformitate cu criteriile specificate la litera (d) și la punctul 2 din secțiunea 6.19 a prezentei anexe.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deșeuri în faza de utilizare (întreținere) și de gestionare a deșeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:
(a)reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;
(b)o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;
(c)o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;
(d)informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Aeronavele îndeplinesc cerințele relevante menționate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1139.
Aeronavele menționate în subsecțiunea «Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice» literele (b)-(c) respectă următoarele standarde:
(a)pentru alte aeronave decât avioanele-cargo: amendamentul 13 la volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, în care suma diferențelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot și nivelurile maxime de zgomot permise specificate la punctele 14.4.1.1, 14.4.1.2 și 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB; pentru avioanele-cargo: amendamentul 13 la Volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago;
(b)amendamentul 10 la Volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 și 4 din anexa 16 la Convenția de la Chicago.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.19. Transportul aerian de pasageri și de mărfuri
Descrierea activității
Achiziționarea, finanțarea și exploatarea aeronavelor, inclusiv a celor pentru transportul de pasageri și de mărfuri.
Activitatea economică nu include leasingul aeronavelor menționat în secțiunea 6.18.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H51.1 și H51.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind «contribuția substanțială» stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
|
Activitatea se desfășoară utilizând unul dintre următoarele elemente:
(a)aeronave cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(b)până la 31 decembrie 2029, aeronave achiziționate înainte de [OP: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament], care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea «Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice», litera (b) sau (c);
(c)până la 31 decembrie 2029, aeronave achiziționate după [OP: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament], care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea «Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice», litera (b) sau (c) și angajamentul ca o altă aeronavă neconformă din flotă:
(I)fie să fie retrasă definitiv din circulație în termen de 6 luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care nu se aplică rata de înlocuire; fie
(II)să fie retrasă definitiv din flotă în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secțiunea 3.21.;
prin care aeronava retrasă definitiv din circulație sau din flotă:
(I)nu respectă marjele definite în secțiunea 3.21, subsecțiunea «Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice», litera (b);
(II)are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;
(III)a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;
(IV)deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de 6 luni înainte de livrarea aeronavei conforme.
(d)începând cu 1 ianuarie 2030, aeronava care îndeplinește criteriile tehnice de examinare specificate la litera (b) sau (c) de mai sus, exploatată cu o proporție minimă de combustibili de aviație durabili (SAF) ce corespunde unui procent de 15 % în 2030, care ar urma să crească ulterior cu 2 puncte procentuale anual;
(e)aeronavele exploatate cu o proporție minimă de combustibili de aviație durabili (SAF) care corespunde unui procent SAF de 5 % în 2022, care ar urma să crească ulterior cu 2 puncte procentuale anual.
Cerința de utilizare a SAF menționată la literele (d) și (e) se calculează în funcție de cantitatea totală de combustibil de aviație utilizat de aeronava conformă și de SAF utilizat la nivelul flotei. Operatorii calculează conformitatea ca fiind raportul dintre cantitatea (exprimată în tone) de SAF achiziționată la nivelul flotei, împărțită la cantitatea totală de combustibil de aviație utilizată de aeronava conformă înmulțit cu 100. SAF sunt definiți într-un regulament privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deșeuri în faza de utilizare (întreținere, exploatare a serviciilor de transport în ceea ce privește deșeurile de catering) și de gestionare a deșeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Aeronavele îndeplinesc cerințele relevante menționate la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1139.
Aeronava care îndeplinește criteriile tehnice de examinare de la literele (b)-(e) respectă următoarele standarde:
(a)pentru alte aeronave decât avioanele-cargo: amendamentul 13 la volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, în care suma diferențelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot și nivelurile maxime de zgomot permise specificate la punctele 14.4.1.1, 14.4.1.2 și 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB; pentru avioanele-cargo: amendamentul 13 la Volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago;
(b)amendamentul 10 la Volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 și 4 din anexa 16 la Convenția de la Chicago.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
6.20. Operațiuni de handling la sol pentru transportul aerian
Descrierea activității
Fabricarea, repararea, întreținerea, revizia generală, recondiționarea, proiectarea, reconversia și modernizarea, achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea echipamentelor și activități de servicii conexe transportului aerian (handling la sol), inclusiv activitățile de servicii la sol în aeroporturi și manipularea încărcăturilor, inclusiv încărcarea și descărcarea mărfurilor din aeronave.
Activitatea economică include:
(a)vehicule pentru dirijarea la sol a aeronavelor și alte servicii pe platformă;
(b)echipamente pentru îmbarcarea pasagerilor, inclusiv navete rapide pentru pasageri, scări rulante;
(c)echipamente pentru manipularea bagajelor și a mărfurilor, inclusiv încărcătoare cu bandă, tractoare pentru bagaje, încărcătoare pentru puntea inferioară, transpaleți de aeroport, încărcătoare pentru puntea principală;
(d)echipamente de catering, inclusiv cărucioare pentru alimente reci, cu excepția echipamentelor cu unități de refrigerare acționate de un motor cu ardere internă;
(e)echipamente de întreținere, inclusiv standuri și platforme de întreținere;
(f)tractoare de remorcare pentru aeronave;
(g)echipamente de degivrare pentru aeronave și de degivrare a motoarelor;
(h)pluguri de zăpadă și alte echipamente de deszăpezire și de degivrare a suprafețelor;
(i)echipamente de rulare neautonomă.
Activitatea economică nu include vehiculele pentru transportul pasagerilor și al echipajului și pentru realimentarea aeronavelor cu combustibil în interiorul aeroportului care fac obiectul secțiunilor 3.3, 6.3 și 6.6 din prezenta anexă.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H52.23, H52.24 și H52.29, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice
|
|
Emisiile directe (la țeava de evacuare) de CO2 ale vehiculelor de handling la sol sunt egale cu zero.
Propulsia tuturor dispozitivelor și echipamentelor de handling la sol este asigurată de un motor cu emisii zero.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(2) Adaptarea la schimbările climatice
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.
În ceea ce privește activitățile de degivrare, sunt instituite măsuri pentru a asigura controalele necesare la nivel de aeroport privind deversările, pentru a reduce impactul de mediu asupra cursurilor de apă, inclusiv prin utilizarea unor substanțe chimice mai durabile din punctul de vedere al mediului, recuperarea glicolului și tratarea apelor de suprafață.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deșeuri în faza de utilizare (întreținere, exploatare a serviciilor de transport în ceea ce privește deșeurile de catering) și de gestionare a deșeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
__________________________________________
*1 Activitatea include închirierea de piese și echipamente în măsura în care acestea pot fi asociate cu un tip eligibil de aeronavă și îmbunătățește sau menține nivelul de eficiență al aeronavei.”;
(23) în secțiunea 7.1, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare” subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Componentele și materialele de construcții utilizate respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Componentele și materialele de construcții utilizate care pot intra în contact cu ocupanții*1 emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516*2 sau ISO 16000-3:2011*3 sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente*4.
În cazul în care noua construcție se află pe un sit potențial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigații privind contaminanții potențiali, de exemplu utilizând standardul ISO 18400*5.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
__________________________________________
*1 Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.
*2 CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.
*3 ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).
*4 Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.
*5 Seria ISO 18400 privind calitatea solului — Prelevare.”;
(24) în secțiunea 7.2, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Componentele și materialele de construcții utilizate respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Componentele și materialele de construcții utilizate la renovarea clădirilor care pot intra în contact cu ocupanții*1 emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011*2 sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente*3.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
__________________________________________
*1 Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor (inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate), izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.
*2 ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).
*3 Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.”;
(25) în apendicele B se introduce următorul paragraf:
„
Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului*1,*2, ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei*3 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.
________________________________________________________________
*1 Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
*2 Definiția prevăzută la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE prevede, în special, că starea ecologică bună se determină pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la directiva respectivă.
*3 Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei din 17 mai 2017 de stabilire a unor criterii și standarde metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine și a specificațiilor și metodelor standardizate de monitorizare și evaluare, precum și de abrogare a Deciziei 2010/477/UE (JO L 125, 18.5.2017, p. 43).”;
(26) în apendicele C, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:
„(f) substanțelor, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care sunt identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru o perioadă de cel puțin optsprezece luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1;
__________________________________________
*1 Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de a fabrica, de a introduce pe piață sau de a utiliza substanțele menționate la litera (f) de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice. ”;
(27) în apendicele C, litera (g) se elimină;
(28) în apendicele C, după litera (f) se adaugă următorul paragraf:
„În plus, activitatea nu duce la fabricarea, prezența în produsul sau rezultatul final sau introducerea pe piață a altor substanțe, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru una dintre clasele sau categoriile de pericol menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1.
__________________________________________
*1 Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de fabricație, de prezență în produsul sau rezultatul final, de introducere pe piață sau de utilizare a substanțelor menționate în prezentul paragraf de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.
ANEXA II
Modificări aduse anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139
Anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se modifică după cum urmează:
(1) în secțiunea 3.13, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»”, punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
|
”;
(2) în secțiunea 4.14, subsecțiunea „Descrierea activității”, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.22, F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(3) în secțiunea 4.14, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Conversia, reconversia sau recondiționarea nu sporește capacitatea de transport și de distribuție a gazelor.
Conversia, reconversia sau recondiționarea nu prelungește durata de viață a rețelelor dincolo de durata lor de viață preconizată înainte de conversie, reconversie sau recondiționare, cu excepția cazului în care rețeaua este destinată hidrogenului sau altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
|
”;
(4) în secțiunea 5.6, subsecțiunea „Descrierea activității”, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(5) se introduce următoarea secțiune 5.13:
„
5.13. Desalinizarea
Descrierea activității
Construirea, exploatarea, modernizarea, extinderea și reînnoirea instalațiilor de desalinizare în vederea producerii de apă care să fie distribuită în sistemele de alimentare cu apă potabilă.
Activitatea economică include captarea apei marine sau salmastre, pretratarea (cum ar fi tratarea menită să îndepărteze contaminanții, acumularea de tartru sau ancrasarea membranei), tratarea propriu-zisă (cum ar fi osmoza inversă cu ajutorul tehnologiei membranelor), posttratarea (dezinfectarea și condiționarea) și stocarea apei prelucrate. Activitatea economică include, de asemenea, eliminarea saramurii (apă respinsă), care se realizează prin intermediul unor conducte sau guri de scurgere de adâncime care asigură diluarea sau prin alte tehnici de deversare a saramurii pentru instalațiile situate în zone mai în interiorul continentului (de exemplu pentru desalinizarea apei salmastre).
Activitatea economică poate fi aplicată apelor cu niveluri diferite de salinitate, atât timp cât aceste ape nu se califică drept ape dulci, astfel cum sunt definite în anexa II la Directiva 2000/60/CE.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice («soluții de adaptare») care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta desfășurarea activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice pentru a determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia, astfel încât:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață preconizată de mai puțin de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor, compatibile cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice*2, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă*3 sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură*4 sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde*5;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul «a nu aduce prejudicii semnificative» corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată o activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la instalația de desalinizare nu depășesc 1 080 gCO2e/m³ de apă dulce produsă (incluzând tratamentele, pomparea și eliminarea saramurii și utilizarea energiei aferente).
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE*6 și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.
Proiectul a fost autorizat de autoritatea competentă, în cadrul gestionării integrate a apei, luând în considerare cu prioritate toate celelalte opțiuni viabile de alimentare cu apă, gestionarea cererii de apă și măsurile de eficiență energetică, în consultare cu autoritățile de gestionare a apei.
Se efectuează o evaluare sau o examinare a impactului asupra mediului în conformitate cu legislația națională și aceasta include o evaluare a impactului asupra apelor dulci și marine în conformitate cu Directivele 2000/60/CE și 2008/56/CE.
Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 21 din Regulamentul (UE) 2020/852 și în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, care prevede, în special, că trebuie luate măsuri adecvate pentru a preveni sau a atenua impactul în ceea ce privește descriptorii prevăzuți în anexa I la directiva respectivă, ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.
Activitatea este conformă cu Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului*7.
Pentru a limita anomaliile termice asociate cu evacuarea căldurii reziduale, operatorul instalațiilor de desalinizare controlează:
(a)temperatura maximă a corpului de apă marin receptor după amestecare;
(b)diferența maximă de temperatură dintre saramura evacuată și corpul de apă marin receptor.
Controlul temperaturii se realizează în conformitate cu valorile-prag stabilite în dreptul Uniunii și în legislația națională.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Eliminarea saramurii se bazează pe un studiu de impact asupra mediului care include o evaluare specifică sitului a impactului eliminării saramurii în mare, luând în considerare următoarele elemente:
(a)descrierea și înțelegerea condițiilor locale de referință, cum ar fi calitatea apei de mare, topografia, caracteristicile hidrodinamice și ecosistemele marine, pe baza unor măsurători și studii pe teren;
(b)analiza impactului deversării saramurii, pe baza modelării dispersiei deversării saramurii și a testelor de toxicitate de laborator, cu scopul de a defini condițiile de deversare în condiții de siguranță, luând în considerare concentrația de sare, alcalinitatea totală, temperatura și metalele toxice.
Nivelul de detaliere care trebuie asigurat în cadrul evaluării este stabilit în funcție de dimensiunea, procesul și ratele de recuperare ale instalației de desalinizare, precum și de amplasarea acesteia.
Studiul de impact asupra mediului demonstrează că impactul deversării saramurii nu afectează integritatea ecosistemului.
Pe baza studiului de impact asupra mediului, activitatea adoptă criterii de deversare a saramurii în condiții de siguranță, inclusiv obiective minime de diluare a saramurii specifice sitului, pe baza unei caracterizări adecvate a condițiilor apei, a ecosistemelor, a speciilor și a habitatelor locale, pentru a atenua posibilele efecte negative ale deversării saramurii.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
A fost realizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare*8, în conformitate legislația națională privind EIM (evaluarea impactului asupra mediului)*9. În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare, refacere sau compensare necesare pentru protecția mediului.
Activitatea nu are efecte semnificative asupra zonelor protejate (situri din patrimoniul mondial UNESCO, zone esențiale pentru biodiversitate, precum și alte zone protejate decât siturile Natura 2000) și nici asupra speciilor protejate, pe baza unei evaluări a impactului acesteia care ia în considerare cele mai bune cunoștințe disponibile*10.
|
________________________________________________________________
*1 Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.
*2 Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.
*3 De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.
*4 Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca „soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor”. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din [data adoptării]: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).
*5 A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].
*6 În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apelor și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că: 1) se evaluează impactul activităților asupra stării sau a potențialului ecologic identificat al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, 3) neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și se iau toate măsurile practice pentru a se atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.
*7 Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).
*8 Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].
*9 În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a realiza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.
*10 În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) o astfel de evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină că este necesară, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.
”;
(6) în secțiunea 6.3, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul vehiculelor rutiere din categoria M, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Dacă este cazul, vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile provenite de la vehiculele grele, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.
|
”;
(7) titlul secțiunii 6.5 se înlocuiește cu următorul text:
„6.5. Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule utilitare ușoare”;
(8) secțiunea 6.5. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Descrierea activității”, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoria M1*1, N1*2, ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007, sau L (vehicule cu 2 și 3 roți, precum și cvadricicluri)*3.”
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 privind emisiile generate de vehiculele ușoare*4, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007.
Vehiculele respectă pragurile de emisii pentru vehiculele ușoare nepoluante prevăzute în tabelul 2 din anexa la Directiva 2009/33/CE.
În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.
|
___
*1 Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.
*2 Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.
*3 Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858.
*4 Regulamentul (UE) 2018/1832 al Comisiei.”;
(9) în secțiunea 6.6, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative”, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).
Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile generate de vehiculele grele*1, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.
Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.
|
________________________________________________________________
*1 Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (
JO L 167, 25.6.2011, p. 1
).”;
(10) secțiunea 6.12. se modifică după cum urmează:
(a) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, titlul „Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice” se înlocuiește cu titlul „Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice”;
(b) în subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.
|
”;
(11) în secțiunea 6.13, subsecțiunea „Descrierea activității”, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(12) în secțiunea 6.15, subsecțiunea „Descrierea activității”, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activitățile economice din această categorie ar putea fi clasificate la mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(13) în secțiunea 6.16, subsecțiunea „Descrierea activității”, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”;
(14) în secțiunea 7.1, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Componentele și materialele de construcții utilizate respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Componentele și materialele de construcții utilizate în construcții care pot intra în contact cu ocupanții*1 emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516*2 sau ISO 16000-3*3 sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente*4.
În cazul în care noua construcție se află pe un sit potențial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigații privind contaminanții potențiali, de exemplu utilizând standardul ISO 18400*5.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
________________________________________________________________
*1 Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.
*2 CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea eliberării de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor din aerul de interior.
*3 ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare — Metoda de prelevare activă.
*4 Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.
*5 Seria ISO 18400 privind calitatea solului — Prelevare.
”;
(15) în secțiunea 7.2, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Componentele și materialele de construcții utilizate respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.
Componentele și materialele de construcții utilizate la renovarea clădirilor care pot intra în contact cu ocupanții*1 emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 *2 sau ISO 16000-3:2011*3 sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente*4.
Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.
|
________________________________________________________________
*1 Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor (inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate), izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.*2 CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.
*3 ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din [data adoptării]: https://www.iso.org/standard/51812.html).
*4 Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.
”;
(16) în secțiunea 7.3, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
”;
(17) în secțiunea 7.4, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
”;
(18) în secțiunea 7.5, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
”;
(19) în secțiunea 7.6, subsecțiunea „Criteriile tehnice de examinare”, subsecțiunea privind principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
„
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.
|
”;
(20) se introduce următoarea secțiune 8.4:
„
8.4. Software care permite gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea
Descrierea activității
Activități de dezvoltare sau programare de software care vizează furnizarea de software pentru:
(a)prognoza, proiecția și monitorizarea riscurilor climatice;
(b)sisteme de alertă timpurie pentru riscurile climatice;
(c)gestionarea riscurilor climatice.
Activitatea economică nu include dezvoltarea și programarea de software ca parte a activităților de inginerie și a consultanței tehnice conexe care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secțiunea 9.1 din prezenta anexă), cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață (a se vedea secțiunea 9.2 din prezenta anexă) și ca parte a consultanței pentru gestionarea riscurilor climatice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 9.3 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J62.01 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
|
1. Activitatea elimină barierele informaționale, tehnologice sau în materie de capacități din calea adaptării.
2. Activitatea utilizează o metodologie și date care:
(a)se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice*1, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă*2 sau cu plată;
(b)sunt în concordanță cu standardele și orientările privind adaptarea la schimbările climatice și gestionarea riscurilor și reducerea riscurilor de dezastre, inclusiv, de exemplu, EN ISO 140903 pentru înțelegerea impactului și a incertitudinilor climatice și utilizarea acestora în procesul decizional, precum și EN ISO 14091 privind vulnerabilitatea climatică, impactul climatic și evaluarea riscurilor climatice, Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice*5 și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre6
3. Componenta de software dezvoltată:
(a)vizează să permită gestionarea riscurilor climatice fizice legate de pericolele enumerate în apendicele A la prezenta anexă;
(b)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(c)favorizează, în măsura posibilului, soluțiile bazate pe natură7;
(d)este coerentă cu strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(e)este monitorizată și măsurată pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
________________________________________________________________
*1 Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.
*2 Cum ar fi serviciile Copernicus și Serviciul de alertă timpurie Galileo, gestionat de Comisia Europeană.
*3 Standardul ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerințe și orientări (versiunea din [data adoptării]: https://www.iso.org/standard/68507.html).
*4 ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor (versiunea din [data adoptării]:
https://www.iso.org/standard/68508.html
).
*5 Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice, https://www.undrr.org/publication/technical-guidance-comprehensive-risk-assessment-and-planning-context-climate-change.
*6 Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030.
*7 Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca „soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor”. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din [data adoptării]: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/). ”;
(21) se introduce următoarea secțiune 9.3:
„
9.3. Consultanță pentru gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea
Descrierea activității
Furnizarea sau contractarea de activități de consultanță care să permită întreprinderilor sau organizațiilor să gestioneze riscurile climatice fizice.
Activitatea economică se desfășoară având cel puțin unul dintre următoarele obiective:
(a)furnizarea sau sprijinirea efectuării de evaluări ale impactului climatic, ale vulnerabilității climatice sau ale riscurilor climatice;
(b)elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea sau evaluarea strategiilor, a planurilor sau a măsurilor de gestionare a riscurilor climatice fizice.
Activitatea economică nu include consultanța tehnică legată de activitățile de inginerie care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secțiunea 9.1 din prezenta anexă), cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață (a se vedea secțiunea 9.2 din prezenta anexă) și consultanța ca parte a dezvoltării sau programării de software care să permită gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 8.4 din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M74.90 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
|
1. Activitatea elimină barierele informaționale, tehnologice sau în materie de capacități din calea adaptării.
2. Activitatea utilizează o metodologie și date care:
(a)se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice*1, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă*2 sau cu plată;
(b)sunt în concordanță cu standardele și orientările privind adaptarea la schimbările climatice și gestionarea riscurilor și reducerea riscurilor de dezastre, inclusiv, de exemplu, EN ISO 14090:2019*3 pentru înțelegerea impactului și a incertitudinilor climatice și utilizarea acestora în procesul decizional, precum și ISO 14091:2021*4 privind vulnerabilitatea climatică, impactul climatic și evaluarea riscurilor climatice, Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice*5 și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre*6.
3. Strategiile, planurile și măsurile de gestionare a riscurilor climatice care sunt elaborate:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură*7 sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde*8;
(c)sunt coerente cu strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
Activitatea nu se desfășoară în instalații de extracție, depozitare, transport sau producție a combustibililor fosili.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
N/A
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
N/A
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
N/A
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
N/A
|
________________________________________________________________
*1 Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.
*2 Cum ar fi serviciile Copernicus și Serviciul de alertă timpurie Galileo, gestionat de Comisia Europeană.
*3 Standardul ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerințe și orientări (versiunea din [data adoptării]: https://www.iso.org/standard/68507.html).
*4 ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor (versiunea din [data adoptării]: https://www.iso.org/standard/68508.html).
*5 Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice, https://www.undrr.org/publication/technical-guidance-comprehensive-risk-assessment-and-planning-context-climate-change.
*6 Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030.
*7 Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca „soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor”. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din [data adoptării]: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).
*8 A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].
”;
(22) se introduce următorul titlu pentru secțiunea 14:
„14. Gestionarea riscului de dezastre”;
(23) se introduc următoarele secțiuni 14.1. și 14.2.:
„14.1. Servicii de urgență
Descrierea activității
1. Activități ale serviciilor de urgență, inclusiv:
coordonarea răspunsului în caz de dezastre pentru înființarea și operarea de instalații și echipe de evaluare, coordonare sau pregătire, cum ar fi centrele permanente de coordonare a răspunsului în caz de urgență sau centrele de coordonare a operațiunilor la fața locului, în locațiile în care survenit o situație de urgență. Operațiile de intervenție de urgență includ comanda, evaluarea sau analiza, planificarea, stabilirea de legături sau coordonarea, comunicarea și acoperirea mediatică;
(b)serviciile de sănătate de urgență, și anume acordarea primului ajutor de urgență și asistența medicală acordată pacienților pe teren, în spitale temporare de campanie, inclusiv în spitale militare sau în unități medicale care tratează pacienți în regim spitalicesc sau ambulatoriu care au fost afectați de o situație de urgență, ținând seama de orientările internaționale recunoscute pentru utilizarea spitalelor de campanie*1. Acestea includ:
(i)primirea pacienților, realizarea de screeninguri și clasificarea pacienților pe profiluri (triaj) la locul dezastrului sau într-o unitate medicală;
(ii)acordarea primului ajutor;
(iii)stabilizarea pacienților și transferul urgențelor grave, traumatice și netraumatice, după caz, pregătirea pacienților pentru a fi transportați într-o unitate medicală în vederea continuării tratamentului;
(iv)acordarea de asistență medicală avansată în vederea menținerii funcțiilor vitale;
(v)servicii de anestezie, imagistică, sterilizare, laborator și transfuzie de sânge legate de situații de urgență în materie de sănătate;
(vi)efectuarea unei intervenții chirurgicale vizând limitarea deteriorării funcțiilor vitale, a unei intervenții chirurgicale generale de urgență;
(vii)îngrijire pentru urgențe minore, traumatice și netraumatice;
(viii)evacuarea medicală a victimelor dezastrelor, inclusiv folosind mijloace de transport terestru, fluvial și aerian;
(c)ajutor în caz de dezastre, și anume activități ad-hoc la fața locului în urma unui dezastru, cum ar fi înființarea și gestionarea centrelor de evacuare în coordonare cu structurile existente, cu autoritățile locale și cu organizațiile internaționale, până la preluarea acestor sarcini de către autoritățile locale sau organizațiile umanitare, și furnizarea de produse de primă necesitate (cum ar fi medicamente, alimente, apă, îmbrăcăminte călduroasă, pături pentru persoanele afectate de dezastru), în timpul și imediat după producerea dezastrului. Acestea includ:
(i)desemnarea pregătitoare și asigurarea disponibilității unităților improvizate de ajutor în caz de dezastre, cum ar fi centrele comunitare de evacuare, punctele de distribuire a apei, a alimentelor și a ajutorului, precum și alte structuri similare;
(ii)instruirea personalului de intervenție în caz de dezastre în cazul în care are loc o predare a responsabilităților;
(d)operațiuni de căutare și salvare, cum ar fi căutarea, localizarea și salvarea victimelor aflate în pericol sau în pericol iminent, care sunt blocate într-o situație de inundații, se află sub dărâmături, s-au rătăcit, sunt blocate sau izolate fără a avea capacități sau mijloace de evacuare, sunt date dispărute pe uscat și pe apă. Activitățile sunt efectuate în conformitate cu orientările internaționale*2. Acestea includ:
(i)căutări la sol, pe apă și din aer, inclusiv cu câini de căutare sau cu echipamente tehnice de căutare;
(ii)salvare, inclusiv ridicare și deplasare;
(iii)ajutor pentru salvarea de vieți și furnizarea de produse de primă necesitate;
(iv)spargere, pătrundere și tăiere;
(v)hamuri speciale pentru operațiuni de salvare;
(vi)realizarea de cofraje de susținere;
(e)intervenții legate de materialele periculoase, cum ar fi detectarea și izolarea materialelor periculoase, limitate la cazurile în care acestea sunt desfășurate în timpul sau în perioada imediat ulterioară unui incident legat de materialele periculoase, în scopul reducerii imediate a riscurilor, activități are includ: decontaminarea solurilor și a apelor subterane la locul poluării, fie in situ, fie ex situ, prin metode mecanice, chimice sau biologice; decontaminarea instalațiilor sau a siturilor industriale, inclusiv a centralelor și a amplasamentelor nucleare; decontaminarea și curățarea apelor de suprafață în urma poluării accidentale, de exemplu prin colectarea poluanților sau prin aplicarea de substanțe chimice; curățarea scurgerilor de petrol și a altor poluări survenite la nivelul solului, în apele de suprafață, în oceane și mări, inclusiv în zonele costiere; reducerea utilizării azbestului, a vopselelor cu plumb și a altor materiale toxice. Acestea includ:
(i)identificarea pericolelor de natură chimică și detectarea pericolelor de natură radiologică cu ajutorul unei combinații de echipamente portabile, mobile și de laborator;
(ii)colectarea, manipularea și pregătirea probelor biologice, chimice și radiologice care urmează a fi analizate mai aprofundat în altă parte;
(iii)aplicarea unui model științific adecvat pentru anticiparea pericolelor;
(iv)reducerea imediată a riscurilor, inclusiv izolarea pericolelor, neutralizarea pericolelor și tratarea sau decontaminarea la fața locului a persoanelor, a animalelor și a echipamentelor, care pot include măsuri imediate de remediere în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului*3;
(f)stingerea și prevenirea incendiilor, cum ar fi administrarea și funcționarea brigăzilor regulate și auxiliare de pompieri în cadrul activităților de prevenire și stingere a incendiilor, precum și de combatere terestră, acvatică și aeriană a incendiilor;
(g)răspunsul și asistența în materie de protecție tehnică în fața unui pericol climatic, atunci când sunt desfășurate în timpul unei situații de urgență și în perioada imediat următoare acesteia. Acestea includ:
(i)pomparea de mare capacitate, cum ar fi operațiuni de pompare în zonele inundate și asistență la stingerea incendiilor prin pomparea apei;
(ii)purificarea, stocarea și livrarea apei prin unități mobile de purificare și stocare a apei;
(iii)transportul personalului și al materialelor de intervenție în situații de urgență;
(iv)instalarea, întreținerea și operarea sistemelor de comunicații în situații de urgență pentru a asigura comunicațiile în timpul situațiilor de urgență și după acestea;
(v)instalarea, întreținerea și operarea sistemelor de producere a energiei electrice de urgență în timpul situațiilor de urgență și după acestea;
(vi)limitarea inundațiilor pentru consolidarea structurilor existente și construirea de noi baraje pentru a împiedica o nouă revărsare a râurilor, a bazinelor și a căilor navigabile atunci când nivelul apelor crește.
2. Activitățile economice din această categorie includ, de asemenea, activități de pregătire*4 legate direct de serviciile de urgență, cum ar fi:
(a)elaborarea și actualizarea planurilor relevante pentru a asigura pregătirea activităților de răspuns în situații de urgență;
(b)formarea personalului și a experților și, după caz, a voluntarilor și a animalelor de asistență și consolidarea capacităților acestora;
(c)înființarea unor structuri de formare care să fie utilizate pentru instruire în vederea intervenției în caz de pericol climatic;
(d)achiziționarea, depozitarea, modernizarea și întreținerea mijloacelor materiale, inclusiv a părților modulelor*5 ca parte a asistenței în materie de protecție civilă*6, necesare pentru atenuarea consecințelor imediate ale unui dezastru;
(e)achiziționarea, instalarea, repararea, operarea, întreținerea și monitorizarea de la distanță a alarmelor de incendiu și a sistemelor de alertă timpurie;
(f)activități educaționale și de sensibilizare cu privire la riscurile de dezastre, desfășurate de furnizorii de servicii de urgență din comunitate sau care sunt destinate anumitor părți interesate sau grupuri-țintă.
3. Activitățile economice menționate la punctele 1 și 2 sunt incluse pentru situația în care pot contribui la abordarea dezastrelor sau a impactului acestora legate de pericolele climatice.
4. Activitățile și activele al căror scop principal este altul decât furnizarea de servicii civile de urgență pot fi incluse numai atunci când sprijină intervențiile civile de urgență în cazul dezastrelor ce pot fi atribuite climei.
Activitățile economice din această categorie nu includ activitățile desfășurate în cadrul activității „Infrastructuri de prevenire și protecție a riscurilor de inundații” (a se vedea secțiunea 14.2. din prezenta anexă).
Activitățile economice din această categorie nu includ activitățile desfășurate de un operator răspunzător pentru daunele aduse mediului în conformitate cu Directiva 2004/35/CE.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special A2.40, B9.10, E39.00, H52.23, N80.20, Q84, O84.25, Q86.10, Q86.90 și Q88.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice («soluții de adaptare») care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta desfășurarea activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice pentru a determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice este proporțională cu dimensiunea activității și
cu durata de viață preconizată a acesteia, astfel încât:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață preconizată de mai puțin de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor*7, compatibile cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice*8, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă*9 sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură*10 sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde*11;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul «a nu aduce prejudicii semnificative» corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată o activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
1. Operatorul acestei activități a elaborat și a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului care:
(a)identifică principalele efecte dăunătoare asupra climei ale activelor și operațiunilor sale relevante pentru atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv impactul generat de:
(i)Emisiile de GES din categoria 1*12;
(ii)Emisiile de GES din categoria 2*13;
(iii)Emisiile de GES din categoria 3*14;
(b)definește măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activității asupra climei, îndeplinind în același timp scopul principal al serviciului de urgență;
(c)explică nivelul de îmbunătățire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse și include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective;
(d)monitorizează și documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul și nivelul îmbunătățirilor realizate.
2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului:
(a)se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, care sunt făcute publice;
(b)este elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu autoritățile de protecție a mediului;
(c)este actualizat în cazul în care caracteristicile și derularea activității suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei și a mediului;
(d)pentru operațiunile de stingere a incendiilor, respectă articolul 11 din Regulamentul 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*15.
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
1. Operatorul acestei activități a elaborat și a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului care:
(a)identifică principalele efecte dăunătoare asupra mediului ale activelor și operațiunilor lor relevante pentru protecția resurselor de apă și marine, inclusiv impactul asupra resurselor de apă și asupra resurselor marine din zonele incluse în registrele zonelor protejate prevăzute la articolul 6 din Directiva 2000/60/CE sau în alte clasificări sau definiții naționale sau internaționale echivalente, inclusiv impactul negativ asupra resurselor de apă al substanțelor nocive [ cum ar fi substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS)] din spumele de stingere a incendiilor, din agenții de stingere a incendiilor și din agenții de ignifugare;
(b)definește măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activității asupra mediului, îndeplinind în același timp scopul principal al serviciului de urgență, integrând principiile aplicării specifice (în timp și în zona tratată) și livrării la nivelurile adecvate (preferând metodele fizice sau alte metode nechimice, dacă este posibil) în planificarea răspunsului în caz de urgență;
(c)explică nivelul de îmbunătățire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse și include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective;
(d)monitorizează și documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul și nivelul îmbunătățirilor realizate.
2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului:
(a)se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, care sunt făcute publice;
(b)este elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu autoritățile de protecție a mediului;
(c)este actualizat în cazul în care caracteristicile și derularea activității suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei și a mediului.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
1. Operatorul acestei activități a elaborat și a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului care:
(a)identifică principalele efecte dăunătoare asupra mediului ale activelor și operațiunilor sale relevante pentru tranziția către o economie circulară, inclusiv impactul asupra generării, gestionării și tratării deșeurilor*16, inclusiv impactul negativ al utilizării sporite sau frecvente a produselor nereciclabile de unică folosință și al gestionării necorespunzătoare a deșeurilor (atât periculoase, cât și nepericuloase), precum și al depozitării și eliminării agenților chimici*17 și al deșeurilor medicale*18;
(b)definește măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activității asupra mediului, îndeplinind în același timp scopul principal al serviciului de urgență, inclusiv măsurile de reducere la minimum a distrugerii stocurilor de bunuri neutilizate, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului*19și cu bunele practici din sector pentru îndepărtarea infrastructurilor temporare, astfel cum sunt definite în Protocolul UE privind deșeurile din construcții și demolări*20;
(c)explică nivelul de îmbunătățire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse și include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective;
(d)monitorizează și documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul și nivelul îmbunătățirilor realizate.
2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului:
(a)se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, care sunt făcute publice;
(b)este elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu autoritățile de protecție a mediului;
(c)este actualizat în cazul în care caracteristicile și derularea activității suferă schimbări semnificative, într-un mod care modifică natura sau amploarea impactului asupra climei și a mediului.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
1. Operatorul acestei activități a elaborat și a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului care:
(a)identifică principalele efecte dăunătoare asupra mediului ale activelor și operațiunilor sale relevante pentru prevenirea și controlul poluării, inclusiv impactul emisiilor poluante în aer, apă sau sol, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului*21, inclusiv impactul negativ al substanțelor nocive din spumele de stingere a incendiilor, din agenții de stingere a incendiilor, din agenții de ignifugare asupra nivelurilor de poluare a mediului și impactul negativ al utilizării halonilor asupra epuizării stratului de ozon;
(b)definește măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activității asupra mediului, îndeplinind în același timp scopul principal al serviciului de urgență;
(c)explică nivelul de îmbunătățire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse și include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective;
(d)monitorizează și documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul și nivelul îmbunătățirilor realizate.
2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului:
(a)se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, care sunt făcute publice în mod transparent;
(b)este elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu autoritățile de protecție a mediului;
(c)este actualizat în cazul în care caracteristicile și derularea activității suferă schimbări semnificative, care au potențialul să modifice natura sau amploarea impactului asupra climei și a mediului;
(d)pentru operațiunile de stingere a incendiilor, respectă articolul 13 din Regulamentul 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului*22.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
1. Operatorul acestei activități a elaborat și a pus în aplicare un plan de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului care:
(a)identifică principalele efecte dăunătoare asupra mediului ale activelor și operațiunilor sale relevante pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, inclusiv impactul asupra:
(i)zonelor sensibile din punctul de vedere al biodiversității, cum ar fi zonele Natura 2000*23, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului, cu articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE sau cu alte clasificări/definiții naționale sau internaționale echivalente*24;
(ii)ocuparea terenurilor și aplicarea «ierarhiei ocupării terenurilor», astfel cum este descrisă în Strategia UE privind solul pentru 2030, inclusiv ca urmare a înființării și funcționării pe termen mediu spre lung a taberelor de ajutor în caz de dezastre;
(b)definește măsurile necesare pentru a reduce la minimum efectele dăunătoare identificate ale activității asupra mediului, îndeplinind în același timp scopul principal al serviciului de urgență, inclusiv acțiunile planificate pentru a reduce la minimum riscurile pentru zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității, de exemplu, prin integrarea informațiilor spațiale privind zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității și a principiilor prudenței în planificarea răspunsului în situații de urgență;
(c)explică nivelul de îmbunătățire care poate fi atins prin punerea în aplicare a măsurilor propuse și include un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective;
(d)monitorizează și documentează punerea în aplicare a măsurilor identificate în conformitate cu calendarul și nivelul îmbunătățirilor realizate.
2. Planul de atenuare a schimbărilor climatice și de protecție a mediului:
(a)se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, care sunt făcute publice;
(b)este elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu autoritățile de protecție a mediului;
(c)este actualizat în cazul în care caracteristicile și derularea activității suferă schimbări semnificative, care au potențialul să modifice natura sau amploarea impactului asupra climei și a mediului.
|
14.2. Infrastructura de prevenire a riscului de inundații și de protecție în caz de inundații
Descrierea activității
Activitatea se referă la măsurile structurale*25 și nestructurale*26 care vizează prevenirea și protecția persoanelor, a ecosistemelor, a patrimoniului cultural și a infrastructurii împotriva inundațiilor, în conformitate cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului*27.
1. Măsurile structurale întreprinse includ:
(a)diguri, îndiguiri de râuri;
(b)diguri de apărare maritimă, diguri de apărare împotriva inundațiilor cauzate de furtuni violente, ziduri de protecție costieră, epiuri și diguri sparge-val;
(c)bazine-tampon amplasate pe linia albiei majore a râurilor (on-line) și în afara acesteia (off-line) pentru reținerea și controlul inundațiilor în rețelele de drenaj naturale și artificiale;
(d)măsuri de control al inundațiilor prin creșterea capacității de retenție a bazinelor hidrografice, cum ar fi realizarea unor bazine-tampon distribuite sau a unor structuri deversoare;
(e)structuri hidraulice pentru reglarea debitului de apă, cum ar fi stații de pompare, ecluze, stavile;
(f)structuri de control al sedimentelor.
2. Măsurile nestructurale întreprinse includ:
(a)campanii de sensibilizare cu privire la inundații;
(b)modelarea și prognozarea inundațiilor, cartografierea pericolelor și a riscurilor de inundații;
(c)amenajarea teritoriului în zonele predispuse la inundații, cu scopul de a reduce riscurile de inundații, de exemplu prin aplicarea de restricții în ceea ce privește utilizarea terenurilor și prin aplicarea criteriilor de protecție prin intermediul codurilor în materie de construcții;
(d)sisteme de alertă timpurie în caz de inundații.
Activitatea include proiectarea, construcția, extinderea, reabilitarea, modernizarea și operarea măsurilor structurale sau nestructurale.
Activitățile din această categorie nu includ planificarea, construirea, extinderea și operarea de măsuri la scară largă de gestionare a inundațiilor sau a secetei bazate pe natură și de măsuri de refacere a zonelor umede care fac obiectul activității „Soluții bazate pe natură pentru prevenirea și protecția împotriva riscurilor de inundații și de secetă” (a se vedea secțiunea 3.1 din anexa I la Regulamentul delegat [JO: a se adăuga trimiterea la Actul delegat privind taxonomia în domeniul mediului]). De asemenea, activitatea nu include infrastructura pentru transportul pe apă, cum ar fi căile navigabile, porturile și porturile de agrement (a se vedea secțiunea 6.16 din prezenta anexă), intervenția de urgență în caz de inundații (a se vedea secțiunea 14.1 din prezenta anexă), consultanța privind gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 9.3) și software-ul care permite gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 8.4).
Activitățile din această categorie nu includ construirea, modificarea sau eliminarea structurilor de reținere a apei amplasate pe linia albiei majore a râurilor (on-line), care au ca rezultat îndiguiri, în principal în scopul utilizării energiei hidroelectrice sau al efectuării de irigații.
Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE F42.91 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.
În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.
Criteriile tehnice de examinare
|
Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice
|
|
1. Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice («soluții de adaptare») care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.
2. Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice, cu parcurgerea următoarelor etape:
(a)etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta desfășurarea activității economice pe durata sa de viață preconizată;
(b)în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice pentru a determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;
(c)o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.
Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice este proporțională cu dimensiunea activității și
cu durata de viață preconizată a acesteia, prin urmare:
(a)pentru activitățile cu o durată de viață preconizată de mai puțin de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;
(b)pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor*28, compatibile cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.
3. Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice*29, cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă*30 sau cu plată.
4. Soluțiile de adaptare puse în aplicare:
(a)nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;
(b)favorizează soluțiile bazate pe natură*31 sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde*32;
(c)sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;
(d)sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;
(e)în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul «a nu aduce prejudicii semnificative» corespunzătoare activității respective.
5. Pentru ca o activitate să fie considerată o activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:
(a)creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;
(b)contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.
|
|
Principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative»
|
|
(1) Atenuarea schimbărilor climatice
|
N/A
|
|
(3) Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
|
Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 21 din Regulamentul (UE) 2020/852 și în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, care prevede, în special, că trebuie luate măsuri adecvate pentru a preveni sau a atenua impactul în ceea ce privește descriptorii prevăzuți în anexa I la directiva respectivă, ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.
Activitatea este conformă cu dispozițiile Directivei 2000/60/CE*33, în special cu toate cerințele prevăzute la articolul 4 din aceeași directivă.
În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.
Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală.
Analiza ține seama, în special, de impactul proiectului, cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic. Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că proiectul este astfel conceput, din faza de proiectare și prin amplasamentul său, precum și prin măsurile de atenuare, încât să respecte una dintre următoarele cerințe:
(a)proiectul nu implică nicio deteriorare și nu compromite atingerea unei stări bune sau a unui potențial ecologic bun al corpului de apă specific la care se referă;
(b)în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potențialul bun a(l) corpului de apă specific la care se referă sau să compromită atingerea de către acesta a unei stări bune/unui potențial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată costuri-beneficii, care să demonstreze ambele elemente de mai jos:
(i)motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice/adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;
(ii)faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).
Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.
Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:
(a)măsuri de asigurare a unor condiții cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuității longitudinale și laterale, a unui debit ecologic minim și a unui debit minim al sedimentelor);
(b)măsuri de protejare sau îmbunătățire a condițiilor morfologice și a habitatelor speciilor acvatice;
(c)măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării.
Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile necesare pentru atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.
Proiectul nu compromite în mod permanent obținerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.
Pe lângă măsurile de atenuare menționate mai sus și, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu duce la deteriorarea globală a stării corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuității (longitudinale sau laterale) în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care proiectul planificat de infrastructură de navigație o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.
|
|
(4) Tranziția către o economie circulară
|
Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări și iau în considerare cele mai bune tehnici disponibile. Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări*34. Operatorii utilizează demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate.
|
|
(5) Prevenirea și controlul poluării
|
Se pun în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua reversările dăunătoare ale apelor pluviale de șiroire din sistemul combinat de colectare a apelor uzate, care poate include SUDS, precum și sisteme separate de colectare a apelor pluviale de șiroire, rezervoare de retenție și sisteme de tratare a primei revărsări de apă pluvială.
|
|
(6) Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor
|
Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.
În plus, trebuie asigurate următoarele:
(a)în UE, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului;
(b)în UE, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE;
(c)în UE, introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014;
(d)în afara UE, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor și la gestionarea speciilor alogene invazive.
|
________________________________________________________________
”;
(24) în apendicele B se adaugă următorul paragraf:
„Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE*1, ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.
________________________________________________________________
*1 Definiția prevăzută la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE prevede, în special, că starea ecologică bună se determină pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la directiva respectivă.
”;
(25) în apendicele C, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:
„(f) substanțelor, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care sunt identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru o perioadă de cel puțin optsprezece luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1;
__________________________________________
*1 Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de a fabrica, de a introduce pe piață sau de a utiliza substanțele menționate la litera (f) de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.”;
(26) în apendicele C, litera (g) se elimină;
(27) în apendicele C, după litera (f) se adaugă următorul paragraf:
„În plus, activitatea nu duce la fabricarea, prezența în produsul sau rezultatul final sau introducerea pe piață a altor substanțe, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru una dintre clasele sau categoriile de pericol menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1.
__________________________________________
*1 Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de a fabrica, de a fi prezent în produsul sau rezultatul final sau de a introduce pe piață substanțele menționate în prezentul paragraf de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.”.