EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL ACTULUI DELEGAT
Obiectivul și temeiul juridic al acțiunii propuse
Prezentul regulament delegat revizuiește anexa VIII și partea 1 din anexa IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică (denumit în continuare „DEE”). Scopul revizuirii este să simplifice și să clarifice conținutul evaluărilor cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă. De asemenea, revizuirea aliniază conținutul la legislația actualizată a uniunii energetice, în special Directiva privind performanța energetică a clădirilor, Directiva privind eficiența energetică, Directiva privind energia din surse regenerabile și Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și politicile climatice.
Articolul 14 din Directiva 2012/27/UE prevede că statele membre trebuie să realizeze o evaluare cuprinzătoare a potențialului de încălzire și răcire eficientă până la 31 decembrie 2015. În cadrul acestor evaluări cuprinzătoare, statele membre trebuie să descrie și să estimeze potențialul de introducere a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente și să adopte politici care să țină seama în mod corespunzător de potențialul utilizării sistemelor eficiente de încălzire și răcire.
În anexa VIII la directivă sunt enumerate elementele pe care trebuie să le includă evaluările cuprinzătoare, iar în partea 1 din anexa IX sunt descrise principiile generale pentru analiza cost-beneficiu pe care statele membre trebuie să o efectueze pentru a evalua soluțiile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor în vederea satisfacerii nevoilor de servicii de încălzire și de răcire.
La cererea Comisiei, statele membre trebuie să actualizeze și să notifice Comisiei evaluările cuprinzătoare o dată la cinci ani. Comisia trebuie să înainteze orice astfel de cerere cu cel puțin un an înainte de expirarea termenului. Din reexaminarea rezultatelor primului ciclu de evaluări cuprinzătoare, reiese că Comisia ar trebui să solicite statelor membre să pregătească un al doilea ciclu de evaluări cuprinzătoare.
Simplificarea conținutului evaluărilor cuprinzătoare, astfel cum se prevede în anexa VIII și în partea 1 din anexa IX, se poate realiza prin adoptarea de acte delegate, astfel cum se prevede la articolul 22 și la articolul 23 alineatul (2) din Directiva revizuită privind eficiența energetică.
Contextul general al regulamentului delegat
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) a analizat primul ciclu de evaluări cuprinzătoare. Acesta a concluzionat că, deși evaluările au fost utile din mai multe puncte de vedere, conținutul acestora ar trebui îmbunătățit înainte de următorul ciclu. Printre beneficiile identificate s-au numărat colectarea de noi date și descrierea noului potențial de încălzire și răcire, precum și îmbunătățirea interacțiunii dintre administrațiile naționale și cele locale. Îmbunătățirile recomandate de JRC au inclus stabilirea unor cerințe mai clare pentru colectarea și prelucrarea datelor și pentru a le permite statelor membre să își concentreze analiza pe metodele de încălzire și răcire relevante la nivel local într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic.
Primul ciclu al evaluărilor cuprinzătoare a indicat faptul că, pentru a continua să profite de potențialul acestor evaluări, cele trei elemente structurale ale acestora ar trebui păstrate. Aceste trei elemente sunt: (1) o prezentare generală a cererii, a ofertei și a infrastructurii serviciilor de încălzire și răcire actuale, împreună cu o reprezentare vizuală a acestora pe o hartă și proiecții ale cererii viitoare, (2) o analiză a potențialului de încălzire și răcire eficientă și (3) o prezentare generală a politicilor și a măsurilor existente și planificate, precum și a impactului acestora.
Pentru ca evaluările să fie mai relevante pentru procesul de elaborare a politicilor la nivel național și pentru ca finalizarea lor să dureze mai puțin, statele membre ar trebui să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce privește conținutul relevant pentru politicile lor în domeniul energiei și al mediului.
2.CONSULTĂRI ÎNAINTEA ADOPTĂRII ACTULUI
Consultarea statelor membre și a părților interesate
Având în vedere domeniul de aplicare limitat și natura tehnică a simplificării conținutului evaluărilor cuprinzătoare, modificarea poate fi realizată prin intermediul unui act delegat și al unei proceduri simplificate. În conformitate cu articolul 23 din Directiva revizuită privind eficiența energetică, Comisia a consultat experții desemnați de statele membre, precum și părțile interesate.
Statele membre și părțile interesate au fost invitate la o reuniune de consultare care a avut loc la Bruxelles la 25 octombrie 2018. Un proiect de document de lucru a fost pus la dispoziția participanților și prezentat în cadrul reuniunii. Au fost prezenți participanți reprezentând 16 state membre și 17 părți interesate. Majoritatea participanților, inclusiv toate părțile interesate, au susținut necesitatea de a cere Comisiei să solicite un al doilea ciclu de evaluări cuprinzătoare.
Au fost clarificate mai multe puncte minore și s-au primit unele observații cu privire la partea din text care descrie ceea ce este necesar în cazul colectării de date pentru a obține o imagine de ansamblu a cererii, a aprovizionării și a infrastructurii actuale în materie de încălzire și răcire. În această parte a documentului, care este cea mai tehnică, mai multe părți interesate au propus ajustări ale domeniului de aplicare a colectării de date, cu scopul de a se asigura că sectoarele lor vor fi suficient de bine reprezentate. Trei state membre au propus prezentarea datelor privind tehnologiile de furnizare a energiei la un nivel mai general și agregat la nivel național. În plus, trei state membre au solicitat o modificare a pragului pentru cerința de a colecta date privind sursele potențiale de căldură reziduală, de la 20 GWh pentru producția anuală de energie, astfel cum este stabilit în anexa VIII la DEE actuală, la o capacitate de producție de 20 MW. Două state membre au reamintit necesitatea de a menține coerența cu Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile.
Procesul de primire a observațiilor s-a desfășurat în perioada 13 decembrie 2018 – 10 ianuarie 2019. S-au primit observații de la un număr de 14 entități: 10 contribuții din partea întreprinderilor, trei contribuții din partea companiilor naționale responsabile cu rețelele de termoficare și o contribuție din partea unui stat membru. Toți autorii acestor contribuții au fost de acord că încălzirea și răcirea sunt elemente cruciale demne de o analiză atentă. Majoritatea observațiilor au fost făcute pe marginea cerințelor referitoare la colectarea și analizarea datelor, domenii în care s-a propus elaborarea de cerințe nu doar mai detaliate, ci și mai flexibile. În ceea ce privește raportarea privind măsurile de politică actuale și planificate, au fost evocate avantajele sistemelor de cogenerare, ridicându-se totodată și chestiunea menținerii neutralității tehnologice.
La 24 ianuarie 2019, a avut loc o reuniune a Grupului de experți pentru directiva privind eficiența energetică, în cadrul căreia s-a discutat proiectul de plan de lucru care a rezultat. S-a ajuns la un consens în legătură cu sprijinirea actului delegat și au fost efectuate câteva modificări de ordin tehnic. S-au adus clarificări în legătură cu faptul că, în cazurile în care regulamentul nu reglementează, statele membre pot lua măsuri în temeiul legislației naționale existente.
3.ELEMENTELE JURIDICE ALE ACTULUI DELEGAT
Temei juridic
Temeiul juridic pentru acțiunile la nivelul UE privind eficiența energetică îl constituie articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 194 fixează, pentru UE, un obiectiv „în contextul instituirii și al funcționării pieței interne și din perspectiva necesității de a conserva și îmbunătăți mediul”. Politica Uniunii urmărește, printre alte obiective, „să asigure siguranța aprovizionării cu energie în Uniune” și „să promoveze eficiența energetică și economia de energie, precum și dezvoltarea de noi surse de energie și energii regenerabile”.
Prezentul regulament delegat trebuie adoptat în temeiul articolului 22 și al articolului 23 alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE, care conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate pentru a adapta anexele VIII și IX.
Proporționalitate
Cerințele pentru evaluările cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă sunt stabilite în DEE. Încălzirea și răcirea reprezintă cel mai important sector în ceea ce privește utilizarea finală a energiei, consumând aproximativ 50 % din cererea totală de energie din Uniunea Europeană. Prin urmare, pentru a compara și a alinia politica și pentru a realiza economii de energie în toate statele membre, este important să se legifereze la nivelul Uniunii Europene. Propunerea de actualizare și de simplificare a conținutului evaluărilor cuprinzătoare este, prin urmare, proporțională cu rezultatul scontat.
Rezumatul acțiunii propuse
Regulamentul delegat simplifică evaluările cuprinzătoare ale potențialului de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire, prin reducerea informațiilor pe care statele membre trebuie să le furnizeze. Acesta este structurat în patru blocuri: (a) o prezentare generală a cererii, a ofertei și a infrastructurii serviciilor de încălzire și răcire actuale, împreună cu o reprezentare vizuală a acestora pe o hartă și o proiecție a cererii viitoare, (b) obiective, strategii și măsuri de politică care contribuie la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, (c) o analiză economică și financiară a potențialului de încălzire și răcire eficientă și (d) potențiale noi strategii și măsuri de politică.
Simplificarea raționalizează obligația de raportare și aliniază evaluările la alte inițiative ale legislației privind uniunea energetică.
Alegerea instrumentului
Forma de acțiune propusă este un regulament delegat de modificare și completare a anexei VIII și a părții 1 din anexa IX la Directiva 2012/27/UE.
Implicațiile bugetare
Propunerea nu are implicații asupra bugetului UE.
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) …/… AL COMISIEI
din 4.3.2019
de modificare a anexelor VIII și IX la Directiva 2012/27/UE privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, în special articolul 22,
întrucât:
(1)Directiva 2012/27/UE stabilește cadrul și conținutul evaluărilor cuprinzătoare efectuate de statele membre cu privire la potențialul de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire.
(2)Articolul 22 și articolul 23 alineatul (2) din Directiva 2012/27/UE conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate pentru a adapta cerințele din anexele VIII și IX.
(3)Primul ciclu de evaluări cuprinzătoare a fost analizat de Comisie. Colectarea de noi date, identificarea de noi potențiale și schimbul de bune practici în materie de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire au confirmat beneficiile evaluărilor cuprinzătoare și au confirmat necesitatea ca Comisia să solicite statelor membre să actualizeze și să notifice al doilea ciclu de evaluări cuprinzătoare.
(4)Evaluările au variat în ceea ce privește metodologia și conținutul, astfel încât următoarele aspecte au fost identificate ca domenii în care sunt necesare îmbunătățiri: cerințe mai clare, neutralitate tehnologică și o mai bună legătură cu politicile. Cerințele privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare trebuie actualizate înainte de al doilea ciclu, pentru a spori utilitatea informațiilor colectate pentru statele membre și pentru Comisie, pentru a simplifica informațiile care trebuie furnizate și pentru a îmbunătăți legătura cu alte acte legislative ale uniunii energetice, și anume Regulamentul (UE) nr. 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și combaterea schimbărilor climatice și Directiva 2018/844/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, Directiva 2018/2002/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică și Directiva 2018/2001/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
(5)Datele cu privire la cererile de autorizare constituie un instrument adecvat pentru statele membre pentru identificarea punctelor de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire și a instalațiilor de distribuție din rețeaua de termoficare planificate.
(6)În cadrul unei reuniuni comune de consultare, care a avut loc la 25 octombrie 2018, statele membre și părțile interesate au fost consultate cu privire la procesul legat de evaluările cuprinzătoare și la un proiect de document de lucru prezentat în anexa VIII actualizată.
(7)Măsurile prevăzute în prezentul regulament au fost discutate de experții din statele membre în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2018/2002/UE.
(8)Prin urmare, anexa VIII și partea 1 din anexa IX la Directiva 2012/27/UE ar trebui adaptate,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Potențialul de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire
(1)Anexa VIII la Directiva 2012/27/UE se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.
(2)Anexa IX la Directiva 2012/27/UE se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 2
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 4.3.2019
Pentru Comisie
Președintele
Preşedintele
Jean-Claude JUNCKER
ANEXA I
Modificare adusă anexei VIII
Anexa VIII la Directiva 2012/27/UE se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXA VIII
Potențialul de eficiență energetică în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire
Evaluarea cuprinzătoare a potențialelor naționale în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire menționate la articolul 14 alineatul (1) include și se bazează pe următoarele elemente:
Partea I: PREZENTARE GENERALĂ A SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE
1.cererea de încălzire și răcire exprimată în energie utilă estimată și consumul final de energie cuantificat în GWh pe an, pe sectoare:
(a)sectorul rezidențial;
(b)sectorul serviciilor;
(c)sectorul industrial;
(d)orice alt sector care consumă în mod individual mai mult de 5 % din cererea națională totală utilă de încălzire și răcire;
2.identificarea sau, în cazul punctului 2 litera (a) subpunctul (i), identificarea sau estimarea furnizării actuale de încălzire și răcire:
(a)prin tehnologie, în GWh pe an, în sectoarele menționate la punctul 1, acolo unde este posibil, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile:
(i)furnizate in situ, în gospodării și în unități de servicii, prin:
–cazane destinate exclusiv producerii de căldură;
–cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;
–pompe de căldură;
–alte tehnologii și surse aflate in situ;
(ii)furnizate in situ, în alte locuri decât în gospodării și în unități de servicii, prin:
–cazane destinate exclusiv producerii de căldură;
–cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;
–pompe de căldură;
–alte tehnologii și surse in situ;
(iii)furnizate ex situ, prin:
–cogenerare de înaltă eficiență de căldură și energie electrică;
–căldură reziduală;
–alte tehnologii și surse ex situ;
(b)identificarea de instalații care generează căldură sau frig rezidual și a potențialului lor de a furniza servicii de încălzire sau răcire, în GWh pe an:
(i)instalații termice de generare a energiei electrice care pot furniza sau pot fi modernizate pentru a furniza căldură reziduală, cu o putere termică totală mai mare de 50 MW;
(ii)instalații de cogenerare a energiei termice și electrice care utilizează tehnologiile menționate în partea II din anexa I, cu o putere termică totală mai mare de 20 MW;
(iii)instalații de incinerare a deșeurilor;
(iv)instalații care utilizează surse de energie regenerabile cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, altele decât instalațiile menționate la punctul 2 litera (b) subpunctele (i) și (ii), care generează încălzire și răcire cu ajutorul energiei obținute din surse regenerabile;
(v)instalații industriale cu o putere termică totală mai mare de 20 MW, care pot furniza căldură reziduală;
(c)ponderea raportată a energiei obținute din surse regenerabile și din căldura sau frigul rezidual din consumul de energie finală al sectorului termoficării și răcirii centralizate în ultimii cinci ani, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001;
3.o hartă a întreg teritoriului național, în care sunt identificate (protejând totodată informațiile comerciale sensibile):
(a)zonele cu cerere de încălzire și răcire care rezultă din analiza de la punctul 1, utilizând, în același timp, criterii coerente pentru concentrarea pe zonele energetice dense din municipalități și din aglomerațiile urbane;
(b)punctele de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire existente, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și instalațiile de distribuție din rețeaua de termoficare;
(c)punctele de aprovizionare cu energie pentru încălzire și răcire planificate, prezentate la punctul 2 litera (b), precum și instalațiile de distribuție din rețeaua de termoficare;
4.o prognoză a tendințelor în ceea ce privește cererea de încălzire și răcire pentru a obține o perspectivă pentru următorii 30 ani, în GWh, luând în considerare anumite previziuni pentru următorii 10 ani, modificarea cererii specifice clădirilor și diferitelor sectoare industriale, precum și impactul politicilor și al strategiilor legate de gestionarea cererii, cum ar fi strategiile pe termen lung de renovare a clădirilor în temeiul Directivei (UE) 2018/844;
Partea II: OBIECTIVE, STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ
5.contribuția planificată a statului membru la obiectivele, țintele și contribuțiile sale naționale pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999, realizată prin creșterea eficienței în materie de încălzire și răcire, în special în legătură cu articolul 4 litera (b) punctele 1-4 și cu articolul 15 alineatul (4) litera (b), identificând care dintre aceste elemente este complementar în raport cu planul energetic și climatic național;
6.o vedere de ansamblu asupra politicilor și măsurilor existente, astfel cum sunt descrise în cel mai recent raport prezentat în conformitate cu articolul 3, articolul 20, articolul 21 și cu articolul 27 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999;
Partea III: ANALIZA POTENȚIALULUI ECONOMIC AL EFICIENȚEI ÎN MATERIE DE ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE
7.se efectuează o analiză a potențialului economic al diferitelor tehnologii pentru încălzire și răcire pentru întreg teritoriul național, utilizându-se analiza cost-beneficiu menționată la articolul 14 alineatul (3) și se identifică scenarii alternative pentru tehnologii mai eficiente, bazate pe surse regenerabile de încălzire și răcire, făcându-se distincție între energia obținută din surse fosile și energia obținută din surse regenerabile, dacă este cazul.
Ar trebui avute în vedere următoarele tehnologii:
(a)căldura și frigul rezidual industrial;
(b)incinerarea deșeurilor;
(c)cogenerarea de înaltă eficiență;
(d)sursele regenerabile de energie (cum ar fi energia geotermală, energia termică solară și biomasa), altele decât cele utilizate pentru cogenerarea de înaltă eficiență;
(e)pompele de căldură;
(f)reducerea pierderilor de căldură și frig din rețelele de termoficare existente;
8.această analiză a potențialului economic include următoarele etape și considerații:
(a)Considerații:
(i)analiza cost-beneficiu în sensul articolului 14 alineatul (3) include o analiză economică care ia în considerare factorii socioeconomici și de mediu, precum și o analiză financiară efectuată pentru a evalua proiectele din punctul de vedere al investitorilor. Atât analizele economice, cât și cele financiare trebuie să utilizeze valoarea actualizată netă drept criteriu pentru evaluare;
(ii)scenariul de referință ar trebui să servească drept punct de plecare, să ia în considerare politicile existente la momentul elaborării acestei evaluări cuprinzătoare și să facă legătura cu datele colectate în temeiul părții I și al punctului 6 din partea II a prezentei anexe;
(iii)scenariile alternative la scenariul de referință țin seama de obiectivele privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile din Regulamentul (UE) 2018/1999. Fiecare scenariu trebuie să conțină următoarele elemente în comparație cu scenariul de referință:
–potențialul economic al tehnologiilor examinate, utilizând drept criteriu de evaluare valoarea actualizată netă;
–reducerile în materie de emisii de gaze cu efect de seră;
–economiile de energie primară în GWh pe an;
–impactul asupra ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național.
Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare sau de reglementare națională pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei cost-beneficiu în cazul în care acest lucru este justificat pe baza unor considerente documentate cu grijă, explicit și temeinic.
În cadrul scenariilor analizate, evaluarea și procesul decizional ar trebui să ia în considerare economiile de costuri și de energie generate de flexibilitatea sporită a aprovizionării cu energie și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor de energie electrică, inclusiv costurile evitate și economiile realizate prin reducerea investiției în infrastructură.
(b)Costuri și beneficii
Costurile și beneficiile menționate la punctul 8 litera (a) trebuie să includă cel puțin următoarele:
(i)Beneficii:
–valoarea producției livrate consumatorului (încălzire, răcire și energie electrică);
–beneficii externe, cum ar fi beneficiile în materie de mediu, de emisii de gaze cu efect de seră și de sănătate și siguranță, în măsura posibilului;
–efectele asupra pieței forței de muncă, a securității energetice și a competitivității, în măsura posibilului.
(ii)Costuri:
–costurile de investiții în ceea ce privește instalațiile și echipamentele;
–costurile de investiții în ceea ce privește rețele energetice asociate;
–costurile de exploatare variabile și fixe;
–costurile cu energia;
–costurile în ceea ce privește protecția mediului, sănătatea și siguranța, în măsura posibilului;
–costurile în ceea ce privește piața forței de muncă, securitatea energetică și competitivitatea, în măsura posibilului.
(c)Scenarii relevante în raport cu scenariul de referință:
Trebuie luate în considerare toate scenariile relevante în raport cu scenariul de referință, inclusiv rolul încălzirii și răcirii individuale eficiente.
(i)analiza cost-beneficiu poate viza un proiect sau un grup de proiecte pentru o evaluare locală, regională sau națională mai largă, în scopul stabilirii soluției de încălzire sau răcire celei mai benefice și eficiente din punctul de vedere al costurilor în raport cu un scenariu de referință pentru o zonă geografică dată, în scopul planificării;
(ii)statele membre desemnează autoritățile competente responsabile cu desfășurarea analizelor cost-beneficiu în temeiul articolului 14. Acestea furnizează metodologiile și ipotezele detaliate în conformitate cu prezenta anexă și stabilesc și fac publice procedurile pentru analiza economică.
(d)Limitele și abordarea integrată:
(i)limita geografică acoperă o zonă geografică bine definită și adecvată;
(ii)analizele cost-beneficiu iau în considerare toate resursele de aprovizionare centralizate sau descentralizate relevante disponibile în cadrul sistemului și al limitei geografice, inclusiv tehnologiile avute în vedere în conformitate cu punctul 7 din partea III a prezentei anexe, precum și tendințele și caracteristicile cererii de încălzire și răcire.
(e)Ipoteze:
(i)statele membre formulează ipoteze, în scopul analizelor cost-beneficiu, cu privire la prețurile factorilor majori de consum și de producție, precum și cu privire la rata de actualizare;
(ii)rata de actualizare utilizată în analiza economică pentru calculul valorii actualizate nete se alege în conformitate cu orientările europene sau naționale;
(iii)Statele membre folosesc prognozele naționale, europene sau internaționale pentru evoluția prețurilor la energie dacă acestea corespund contextului lor național și/sau regional/local.
(iv)prețurile utilizate în analiza economică reflectă costurile și beneficiile socioeconomice. Costurile externe, cum ar fi efectele asupra mediului și asupra sănătății, ar trebui luate în considerare, în măsura posibilului, și anume atunci când există un preț de piață sau atunci când acesta este deja inclus în reglementările europene sau naționale.
(f)Analiză de sensibilitate:
(i)se include o analiză de sensibilitate pentru a evalua costurile și beneficiile unui proiect sau ale unui grup de proiecte și pentru a se baza pe factori variabili care au un impact semnificativ asupra rezultatului calculelor, cum ar fi prețurile diferite la energie, nivelurile cererii, ratele de actualizare și altele.
Partea IV - NOI STRATEGII ȘI MĂSURI DE POLITICĂ POTENȚIALE
9.o prezentare generală a noilor măsuri de politică legislative și nelegislative pentru a realiza potențialul economic identificat în conformitate cu punctele 7 și 8, împreună cu previziunile lor:
(a)reducerile de emisii de gaze cu efect de seră;
(b)economiile de energie primară în GWh pe an;
(c)impactul asupra ponderii cogenerării de înaltă eficiență;
(d)impactul ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic național și în sectoarelor de termoficare și răcire centralizată;
(e)linkurile către programarea financiară națională și economiile de costuri pentru bugetul public și participanții la piață;
(f)estimarea măsurilor de sprijin public, după caz, cu bugetul lor anual și identificarea elementului de ajutor potențial.
ANEXA II
Modificare adusă anexei IX la Directiva 2012/27/UE
Partea 1 din anexa IX la Directiva 2012/27/UE se elimină.