EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL ACTULUI DELEGAT
În conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului 1 , evaluarea și verificarea constanței performanței (AVCP) produselor pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale se efectuează în conformitate cu sistemele prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011.
În conformitate cu articolul 28 alineatul (2) și cu articolul 60 litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 305/2011, Comisiei îi este delegată sarcina de a stabili sisteme de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, referitoare la un anumit produs, la o familie de produse sau la o anumită caracteristică esențială, ținând cont de considerațiile prevăzute în dispozițiile respective.
În cazul dispozitivelor de ancorare folosite pentru lucrările de construcții și destinate să împiedice căderea persoanelor de la înălțime sau să oprească căderea de la înălțime, nu există încă o decizie corespunzătoare pentru stabilirea sistemului de evaluare și verificare a constanței performanței.
În conformitate cu articolul 28 alineatul (2), ar trebui să fie ales sistemul AVCP cel mai puțin costisitor pentru fabricanți, ținând cont de totalitatea considerațiilor relevante.
În 2010, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat 2 cu privire la problema dacă dispozitivele speciale de ancorare sunt reglementate de Directiva 89/686/CEE a Consiliului privind echipamentele individuale de protecție 3 sau de Directiva 89/106/CEE a Consiliului privind produsele pentru construcții 4 . Curtea a constatat că o clasificare drept echipament individual de protecție presupune ca acest produs să fie sau cel puțin să poată fi purtat sau folosit de utilizatorul său pe durata expunerii sale la risc și că, prin urmare, acesta trebuie să fie un produs mobil. Prin urmare, dispozitivele de ancorare fixate, în timpul utilizării, pe lucrări de construcție nu sunt destinate a fi purtate sau folosite de utilizatorul acestora în sensul Directivei 89/686/CEE a Consiliului 5 . Pe de altă parte, Curtea a constatat că aplicabilitatea Directivei 89/106/CEE a Consiliului pentru un anumit produs presupune îndeplinirea a două condiții, una privind natura produsului, iar cealaltă privind funcția acestuia 6 . Dispozitivele de ancorare fixate în așa fel încât să facă parte din lucrarea de construcții (natura produsului) și care au scopul de a asigura siguranța utilizării sau a funcționării unei lucrări de construcții prin împiedicarea căderii de la înălțime a persoanelor (funcția produsului) sunt, prin urmare, reglementate de Directiva 89/106/CEE a Consiliului 7 . Această constatare este, de asemenea, valabilă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 care nu a modificat semnificativ definiția produselor pentru construcții 8 .
Dispozitivele de ancorare încadrate în tipurile A, B, C sau D ale standardului EN 795:2012 sunt concepute pentru a rămâne fixate pe structură în permanență și, prin urmare, în conformitate cu această jurisprudență, nu sunt considerate a fi un echipament individual de protecție, astfel cum este confirmat de Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2181 a Comisiei 9 . Cu toate acestea, dacă ele sunt concepute pentru a fi fixate în așa fel încât să facă parte din lucrarea de construcții și au scopul de a asigura siguranța utilizării și funcționării unei lucrări de construcții prin împiedicarea sau oprirea căderii de la înălțime a persoanelor, atunci dispozitivele respective trebuie considerate drept produse pentru construcții și trebuie, în consecință, să fie reglementate de Regulamentul (UE) nr. 305/2011.
Începând cu 21 aprilie 2018, dispozitivele de ancorare destinate să împiedice căderea persoanelor și care intră în domeniul de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/425 10 vor face parte din categoria III a nivelului de risc astfel cum este stabilit în anexa I la respectivul regulament, întrucât acestea sunt produse destinate să protejeze utilizatorii împotriva riscurilor care pot avea consecințe grave precum decesul sau afectarea în mod ireversibil a sănătății în cazul unei căderi de la înălțime. Prin urmare, aceste dispozitive de ancorare vor fi supuse unei examinări UE de tip (modulul B din Decizia 768/2008/CE 11 ), astfel cum este prevăzut în anexa V la Regulamentul (UE) 2016/425, precum și fie unei verificări a conformității de tip bazate pe controlul intern al producției și pe verificări supravegheate ale produsului la intervale aleatorii (modulul C2 din Decizia 768/2008/CE), astfel cum este prevăzut în anexa VII la regulamentul respectiv, fie unei verificări a conformității de tip bazate pe asigurarea calității procesului de producție (modulul D din Decizia 768/2008/CE), astfel cum este prevăzut în anexa VIII la respectivul regulament.
Până la 20 aprilie 2018, dispozitivele de ancorare destinate să împiedice căderea persoanelor și care intră în domeniul de aplicare al Directivei 89/686/CEE a Consiliului fac obiectul unei examinări CE de tip, astfel cum este prevăzut la articolul 10 din directiva respectivă, iar producția lor face obiectul fie al sistemului de control al calității „CE” a produsului finit [articolul 11 litera (A) din directiva respectivă], fie al sistemului de asigurare a calității CE a producției cu ajutorul monitorizării [articolul 11 litera (B) din directiva respectivă].
Ținând seama de utilizarea dispozitivelor de ancorare și de riscurile de deces sau de afectare ireversibilă a sănătății împotriva cărora aceste dispozitive sunt proiectate să îi protejeze pe utilizatori, este de dorit ca, în cazul dispozitivelor de ancorare care sunt produse pentru construcții, să se aplice un sistem de evaluare și verificare a constanței performanței comparabil cu procedurile de evaluare a conformității aplicate pentru dispozitivele de ancorare care constituie un echipament individual de protecție. Aceasta presupune un sistem de evaluare și verificare a constanței performanței care include supravegherea, evaluarea și verificarea continue ale controlului de către producător a producției în fabrică, precum și testarea de audit a eșantioanelor prelevate de organismul notificat de certificare a produsului la unitatea de producție sau în spațiile de depozitare ale producătorului.
Aceste considerații au determinat Comisia să aleagă sistemul 1+, astfel cum este prevăzut în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011, în cazul produselor pentru construcții reglementate de prezentul proiect de decizie delegată.
2.CONSULTĂRI PREALABILE ADOPTĂRII ACTULUI
Proiectul de decizie a fost discutat în cadrul reuniunii din 9 decembrie 2016 a Grupului consultativ privind produsele pentru construcții 12 (GC) și a făcut, de asemenea, obiectul unei consultări scrise a experților în perioada cuprinsă între 25 noiembrie 2016 și 16 ianuarie 2017. Anterior acestor etape, toate statele membre au fost invitate să numească experți care să participe la consultarea scrisă. Pe lângă acești experți, au fost consultate și alte părți interesate externe. Documentele discutate în cadrul grupului consultativ și cu relevanță pentru consultarea scrisă au fost transmise, simultan, Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu Înțelegerea comună privind actele delegate. Observațiile prezentate în acest context au fost luate în considerare la elaborarea proiectului final al prezentului act destinat consultării interservicii.
Acesta a fost publicat pentru observații din partea publicului pe portalul pentru o mai bună legiferare între 12 iulie și 9 august 2017; două părți interesate au transmis observații. Una dintre părțile interesate a susținut, în observațiile sale, propunerea de adoptare a sistemului de evaluare și verificare menționat anterior, recomandând în același timp schimbarea acestuia într-un sistem 2+. Întrucât aceste sugestii au fost contradictorii, nu au putut fi luate simultan în considerație. O altă parte interesată s-a referit în principal la situația actuală a discuțiilor din cadrul Comitetului tehnic al CEN care elaborează în prezent standardul relevant, la sistemele 3 și 2+ de evaluare și verificare a constanței performanței alese anterior pentru alte produse comparabile, la absența experienței documentate privind accidentele, la costurile implicite pentru IMM-uri, la absența evoluțiilor tehnice care să necesite o schimbare a sistemului de evaluare și verificare și la faptul că elementele care justifică alegerea sistemului de evaluare și verificare a constanței performanței (cf. considerentul 2) sunt luate în considerare în sistemul 2+. Întrucât aceste observații au exprimat preferințe contradictorii atât pentru un sistem de evaluare și verificare având cel mult nivelul 3, cât și pentru un sistem 2+, nu au ținut seama de faptul că sistemul 2+ nu include testarea de audit a eșantioanelor și nu au luat în calcul procedurile de evaluare a conformității pentru dispozitivele de ancorare care sunt echipamente individuale de protecție, aceste observații nu au fost luate în considerare. În consecință, regulamentul nu a fost modificat în urma feedbackului.
3.ELEMENTELE JURIDICE ALE ACTULUI DELEGAT
În conformitate cu articolul 28 alineatul (2) și cu articolul 60 litera (h) din regulamentul (UE) nr. 305/2011, sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, astfel cum sunt prevăzute în anexa V la regulamentul respectiv, trebuie să fie stabilite prin acte delegate ale Comisiei și să fie aplicabile unui anumit produs sau familii de produse sau unei anumite caracteristici esențiale, ținând cont de considerațiile prevăzute în dispozițiile respective.