CERERE DE CONTRIBUȚII

PENTRU O EVALUARE A IMPACTULUI

Titlul inițiativei

Stabilirea unui cadru privind eficiența energetică pentru deceniul următor

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

Direcția Generală Energie, PLAN/2025/2577

Unitatea B.2 – Eficiență energetică: Politică și finanțare

Tipul de inițiativă probabil

Măsură legislativă

Calendar orientativ

T4 2026

Informații suplimentare

Eficiență energetică

Prezentul document are scop pur informativ și nu este o antepronunțare a deciziei finale a Comisiei cu privire la continuarea acestei inițiative sau cu privire la conținutul final al acesteia. Toate elementele inițiativei descrise, inclusiv calendarul acesteia, pot suferi modificări.

A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității

Contextul politic

În iunie 2025, comisarul Jørgensen a solicitat un nou impuls pentru eficiența energetică. Programul de lucru al Comisiei pentru 2026 a precizat că Europa trebuie să rămână pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivele climatice și a propus un cadru favorabil pentru deceniul următor, care să asigure competitivitatea și sustenabilitatea Europei, inclusiv prin instituirea cadrului privind eficiența energetică și prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili. Inițiativa va contribui la atingerea obiectivului convenit provizoriu de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90 % în 2040 comparativ cu 1990, prevăzut în modificarea Legii europene a climei. Se preconizează că un cadru modernizat, consolidat și raționalizat privind eficiența energetică va avea un rol central în atingerea acestui obiectiv într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, consolidând în același timp competitivitatea UE, îmbunătățind securitatea energetică, asigurând accesibilitatea prețurilor pentru cetățeni și întreprinderi și reducând emisiile de poluanți atmosferici. Atingerea obiectivului climatic pentru 2040 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor va necesita o schimbare radicală în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice și integrarea sistematică a acesteia în toate sectoarele. Această inițiativă se bazează pe Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, este în concordanță cu obiectivele unei uniuni energetice veritabile și independente, cu Busola pentru competitivitate, cu pachetul privind rețelele, cu Pactul pentru o industrie curată și cu Legea europeană a climei pentru 2040 și va fi elaborată în coroborare cu alte inițiative în curs și planificate din întreaga legislație a UE privind clima și energia, inclusiv revizuirea Regulamentului privind guvernanța, mecanismele de flexibilitate și obiectivele naționale post-2030 în materie de climă, cadrul actualizat privind energia din surse regenerabile, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), dimensiunea socială a uniunii energetice și alte inițiative relevante de politică energetică și instrumente de sprijin.

Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa

În pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește eficiența energetică și a beneficiilor incontestabile pe care acestea le-au adus, sunt necesare măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a îmbunătăți competitivitatea și securitatea energetică a Europei, pentru a reduce dependența de combustibilii fosili importați și pentru a îndeplini obiectivul climatic pentru 2040 și obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050. Este necesară îmbunătățirea eficienței energetice în sectoarele de utilizare finală, în întregul sistem energetic, precum și la nivelul interfeței dintre cerere și ofertă. În pofida disponibilității unor soluții rentabile în materie de eficiență energetică și a contribuției lor semnificative la PIB-ul UE și la piața locurilor de muncă, există în continuare un potențial neexploatat considerabil. Pentru a debloca acest potențial, este necesară abordarea unui set de provocări structurale pe care noul cadrul și instrumentele sale de sprijin însoțitoare trebuie să le soluționeze, provocări printre care se numără următoarele:

·În prezent, nu există o implementare deplină, iar o cale de urmat este raționalizarea normelor actuale și valorificarea potențialului neutilizat al cadrului legislativ prin dezvoltarea unor instrumente de sprijin care să asigure implementarea sa.

·Schemele de finanțare, stimulentele și instrumentele de sprijin sunt în continuare fragmentate, de scurtă durată și adesea întrerupte, generând incertitudine și o lipsă de orientare politică pentru investitori.

·Utilizarea finanțării publice pentru a debloca investițiile private la scară largă rămâne o provocare. Perioadele de recuperare a investiției pentru proiectele de eficiență energetică s-au îmbunătățit, dar utilizarea limitată a contractelor bazate pe performanță, agregarea insuficientă a proiectelor mici și nevoile ridicate de capital inițial, împreună cu lipsa unor cadre standardizate de măsurare și verificare, sporesc riscurile financiare percepute și limitează mobilizarea capitalului privat.

·Opțiunile eficiente din punct de vedere energetic pentru cererea și oferta de energie, precum și integrarea sistemului nu sunt întotdeauna evaluate și prioritizate în vederea garantării unor sisteme energetice proiectate în mod eficient.

·Auditurile energetice și sistemele de gestionare s-au dovedit a fi foarte eficace în ceea ce privește identificarea potențialului întreprinderilor de a realiza economii de energie. Totuși, adoptarea recomandărilor rămâne o provocare.

·Expansiunea sectorului centrelor de date și a altor instalații, cum ar fi cele de transformare a energiei (power-to-X), prezintă provocări în ceea ce privește consumul de energie și de apă, recuperarea surplusului de căldură și a căldurii reziduale, precum și disponibilitatea rețelelor de energie electrică.

·Electrificarea cererii, care ar sprijini tranziția către sisteme mai eficiente din punct de vedere energetic, stagnează.

·Decarbonizarea încălzirii și răcirii centralizate rămâne o problemă complexă din punct de vedere tehnic și administrativ, cu denaturări ale pieței cauzate de subvențiile pentru combustibilii fosili și de externalitățile care nu sunt reflectate în preț.

Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și verificarea subsidiarității)

Temeiul juridic

Articolul 194 alineatul (2) și, dacă este cazul, articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. 

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE

Europa trebuie să realizeze neutralitatea climatică și, în același timp, să își îmbunătățească independența, competitivitatea și securitatea energetică. Acestea sunt provocări multiple, interconectate, care nu pot fi abordate doar prin acțiuni întreprinse la nivel național sau local. Eficiența energetică contribuie la toate aceste priorități. O accelerare eficientă din punctul de vedere al costurilor a îmbunătățirii eficienței energetice, însoțită de măsuri de integrare a sistemului energetic și de electrificarea utilizărilor finale, necesită o abordare coordonată la nivelul UE, cu norme raționalizate, pentru a exploata pe deplin economiile de scară și cooperarea tehnologică. Acțiunile coordonate privind eficiența energetică la nivelul UE evită fragmentarea prin abordarea, într-un mod coerent, a reducerii cererii de energie și a optimizării sistemului. Acest lucru accelerează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării, consolidează securitatea aprovizionării, promovează competitivitatea prin limitarea costurilor, inclusiv prin reducerea nevoilor în materie de infrastructură, și valorifică beneficiile pieței interne, oferind în același timp certitudine în materie de investiții prin intermediul unui cadru de reglementare la nivelul UE. Cadrul comun al UE pentru eficiența energetică oferă o orientare strategică și permite statelor membre să definească politicile și măsurile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor naționale și ale UE, respectând totodată pe deplin competența lor în ceea ce privește sistemele energetice naționale și opțiunile de politică.

B. Obiectivele și opțiunile de politică

Obiectivul general este asigurarea faptului că eficiența energetică contribuie la competitivitate, independență și decarbonizare. Aceasta include atingerea, în mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a obiectivului climatic al UE de reducere cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, obiectiv convenit provizoriu de colegiuitori, consolidând în același timp competitivitatea UE prin reducerea costurilor energiei și prin asigurarea unei energii accesibile ca preț, curate, fiabile și decarbonizate pentru cetățenii și industria UE.

Inițiativa ar trebui să sprijine accelerarea investițiilor în soluții de eficiență energetică în întreaga UE, consolidând integrarea acestora în planificarea și funcționarea sistemului energetic. Aceasta ar trebui, de asemenea, să faciliteze electrificarea eficientă a utilizărilor finale prin reducerea cererii globale de energie și a vârfurilor de sarcină, să sprijine adoptarea tehnologiilor și serviciilor eficiente din punct de vedere energetic care nu sunt încă pe deplin competitive din punctul de vedere al costurilor sau care se confruntă cu obstacole de altă natură decât economică și să stimuleze inovarea în dezvoltarea de soluții de eficiență energetică.

Inițiativa ar trebui să analizeze opțiunile de raționalizare și armonizare a normelor pentru 2040, a metodologiilor și a cerințelor de punere în aplicare legate de eficiența energetică, precum și opțiunile de stimulare a unei utilizări mai eficiente și mai specifice a energiei, în special în sectoarele în care opțiunile de decarbonizare sunt limitate, iar creșterea eficienței conferă o valoare ridicată sistemului. Potențialul de raționalizare a normelor și măsurilor ar trebui evaluat în cadrul diferitelor domenii de interes, în vederea reducerii sarcinii administrative și a costurilor, precum și a creșterii eficienței în materie de reglementare în cadrul post-2030, menținând totodată nivelul de ambiție și integritatea de mediu.

C. Efectele probabile

Inițiativa va avea, probabil, un impact economic pozitiv, prin sprijinirea realizării unei uniuni energetice independente, prin accelerarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică și în servicii energetice în toate sectoarele de utilizare finală, prin consolidarea flexibilității cererii, prin îmbunătățirea recuperării căldurii reziduale, prin reducerea costurilor de sistem și prin stimularea securității aprovizionării cu energie a UE. Creșterea eficienței energetice va limita costurile pentru consumatori și întreprinderi, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului de asigurare a unor prețuri accesibile la energie și de stimulare a competitivității globale. În ceea ce privește impactul asupra mediului, scăderea cererii de energie și eliminarea treptată a combustibililor fosili vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluanții atmosferici, prevenind astfel costurile pentru sănătatea publică, decesele premature, degradarea mediului și pierderea biodiversității și aducând beneficii pentru sănătatea cetățenilor UE datorită îmbunătățirii calității aerului. În ceea ce privește impactul social, se preconizează că inițiativa va avea efecte pozitive asupra accesibilității prețului energiei, asupra creării de locuri de muncă de calitate în lanțurile valorice ale eficienței energetice și asupra rezilienței la șocurile prețurilor la energie. În ceea ce privește simplificarea, se preconizează că inițiativa va raționaliza și va reduce sarcina administrativă pentru autoritățile publice și actorii de pe piață. Nu se preconizează că această inițiativă va avea un impact negativ asupra drepturilor fundamentale sau a egalității.

D. Instrumente pentru o mai bună legiferare

Evaluarea impactului

În prezent, se desfășoară o evaluare a impactului pentru a sprijini pregătirea acestei inițiative și a contribui la decizia Comisiei. În cadrul acesteia, se vor evalua diferite opțiuni de politică și scenarii și impactul asociat, pentru a prezenta propuneri bazate pe dovezi. Se preconizează că evaluarea impactului va fi finalizată în T3 2026.

Strategia de consultare

Comisia va publica această cerere de contribuții și va lansa o consultare publică pe portalul „Exprimați-vă părerea”.

Consultarea va solicita feedback cu privire la punerea în aplicare actuală și la impactul cadrului de reglementare al UE privind eficiența energetică și va analiza dacă sunt necesare acțiuni și posibile soluții. De asemenea, se vor colecta contribuții cu privire la definirea problemei, la posibilele opțiuni de politică și impactul probabil al acestora, precum și la posibilitățile de îmbunătățire a eficienței și măsurile de simplificare care nu afectează îndeplinirea obiectivelor. 

Un raport de sinteză va fi publicat pe pagina de consultare după încheierea consultării publice.

De ce desfășurăm această consultare?

Scopul acestei consultări este de a colecta dovezi, informații, date și feedback amănunțite și de înaltă calitate de la părțile interesate cu privire la rezultatele Directivei privind eficiența energetică și la modul în care ar trebui să arate cadrul privind eficiența energetică pentru deceniul următor. Aceasta urmărește, de asemenea, să stabilească dacă sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE pentru îndeplinirea obiectivelor pentru 2040 și ulterior.

Publicul-țintă

Toate persoanele și organizațiile sunt invitate să participe la prezenta cerere de contribuții și să răspundă la consultarea publică.

Este probabil ca următoarele părți interesate să fie cele mai interesate de această inițiativă: (i) guvernele, inclusiv autoritățile naționale responsabile cu eficiența energetică la toate nivelurile; (ii) societățile de servicii energetice; (iii) producătorii de energie și asociațiile industriale care își desfășoară activitatea în domeniul eficienței energetice; (iv) producătorii de produse eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi societățile producătoare de materiale izolante etc.; (v) asociațiile neguvernamentale; (vi) mediul academic și grupurile de reflecție; (vii) comunitățile locale și consumatorii și (viii) instituțiile financiare (cum ar fi Grupul Băncii Europene de Investiții, instituții financiare internaționale și bănci și instituții naționale de promovare).

În conformitate cu politica Comisiei Europene privind „o mai bună legiferare” vizând dezvoltarea unor inițiative bazate pe cele mai bune cunoștințe disponibile, cercetătorii științifici, precum și organizațiile academice, societățile de specialitate și asociațiile științifice cu expertiză în eficiența energetică sunt, de asemenea, invitate să prezinte cercetări științifice, analize și date relevante publicate și în curs de publicare. Prezintă un interes deosebit contribuțiile care sintetizează stadiul actual al cunoștințelor din domeniile relevante.