CERERE DE CONTRIBUȚII

PENTRU O INIȚIATIVĂ (fără o evaluare a impactului)

Titlul inițiativei

Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

EMPL E

Tipul de inițiativă probabil

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

Calendar orientativ

T3 2026

Informații suplimentare

-

A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității

Contextul politic

Dreptul la liberă circulație și libertatea de a presta servicii sunt pietrele de temelie ale pieței unice. În prezent, aproximativ 14 milioane de cetățeni ai UE trăiesc și muncesc în alte state membre ale UE. Cu toate acestea, astfel cum s-a subliniat în scrisoarea de misiune adresată de președinta von der Leyen vicepreședintei executive Mînzatu, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a facilita mobilitatea forței de muncă în practică, asigurând, în același timp, aplicarea în mod corespunzător a normelor, cu sprijinul unei Autorități Europene a Muncii puternice și cu o capacitate de acțiune consolidată. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru modernizarea, simplificarea și digitalizarea coordonării securității sociale.

Orientările politice și scrisoarea de misiune menționată mai sus au subliniat, de asemenea, necesitatea unei inițiative privind portabilitatea competențelor pentru a aborda barierele din calea mobilității forței de muncă legate de competențe și calificări. Aceste acțiuni conexe ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea sarcinii de raportare și a birocrației și la simplificarea legislației și a procedurilor conexe, inclusiv cu ajutorul digitalizării, menținând, în același timp, standarde ridicate de protecție socială pentru persoane și lucrători atunci când aceștia se deplasează peste granițe. Acest lucru este deosebit de important pentru piețele forței de muncă transfrontaliere. Furnizarea de servicii transfrontaliere presupune adesea ca și antreprenorii și personalul lor să traverseze frontierele naționale.

Promovarea mobilității forței de muncă și a portabilității competențelor poate contribui, de asemenea, la abordarea deficitului de forță de muncă și de competențe la nivel regional în întreaga Uniune în industriile critice și/sau în creștere, inclusiv în cele care contribuie la tranziția verde și la cea digitală sau la securitatea economică. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea privind uniunea competențelor, în anii următori va fi esențial să se atragă și să se păstreze forța de muncă calificată din țări terțe pentru a soluționa deficitul de competențe, asigurându-se, în același timp, protecția tuturor lucrătorilor implicați.

Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa

Raportul Letta intitulat „Much more than a market” („Mult mai mult decât o piață”) subliniază faptul că libera circulație a persoanelor rămâne cea mai puțin dezvoltată dintre cele patru libertăți ale UE. Pentru a soluționa această problemă, raportul enumeră o serie de măsuri care trebuie luate, cum ar fi îmbunătățirea coordonării securității sociale în UE, finalizarea Schimbului electronic de informații privind securitatea socială, crearea de proiecte-pilot privind Pașaportul european de securitate socială (ESSPASS) și îmbunătățirea accesului la informații privind drepturile de securitate socială.

Ca parte a celei de-a 5-a libertăți propuse pentru a stimula cercetarea, inovarea, antreprenoriatul și educația pe piața unică, raportul recomandă extinderea sistemului de recunoaștere automată a calificărilor profesionale, reexaminarea necesității și a gradului de reglementare a profesiilor și abordarea modelelor de lucru în schimbare și a noilor nevoi. Acest lucru este necesar în special pentru lucrătorii transfrontalieri, care se confruntă în continuare cu obstacole juridice și administrative semnificative, precum și pentru nomazii digitali și lucrătorii sezonieri din interiorul UE.

Raportul Letta pledează pentru un mandat mai puternic pentru Autoritatea Europeană a Muncii, în special în ceea ce privește efectuarea de evaluări ale riscurilor (de exemplu ca urmare a capacității restricționate de acces și prelucrare de date) și competențele în legătură cu cetățenii din țări terțe. Raportul Draghi intitulat „Viitorul competitivității europene” subliniază importanța mobilității forței de muncă în abordarea deficitelor de forță de muncă și în eliminarea lacunelor în materie de competențe care împiedică inovarea, digitalizarea și decarbonizarea. Raportul subliniază necesitatea de a face competențele ușor de înțeles în întreaga UE pentru a maximiza rentabilitatea investițiilor în competențe și pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor și potențialul antreprenorial. Strategia privind piața unică subliniază, de asemenea, necesitatea de a lua în considerare adoptarea de măsuri pentru a facilita prestarea temporară de servicii transfrontaliere, protejând în același timp drepturile lucrătorilor. Strategia privind start-upurile și întreprinderile în fază de extindere solicită abordarea obstacolelor din calea mobilității transfrontaliere.

Asigurarea respectării normelor existente și aplicarea lor corectă reprezintă, în continuare, o provocare majoră pentru mobilitatea forței de muncă. Pe piața forței de muncă din UE există un număr tot mai mare de lucrători din afara UE, care sunt uneori mai expuși la condiții de muncă inadecvate și la exploatarea prin muncă decât resortisanții UE. În plus, creșterea numărului de resortisanți ai țărilor terțe detașați creează riscuri de lacune în materie de protecție și de concurență neloială.

Asigurarea respectării normelor poate fi deosebit de dificilă în lanțurile de subcontractare lungi și complexe, în special în sectoarele care sunt mai expuse practicilor abuzive, cum ar fi construcțiile, unele părți ale sectorului transporturilor, sectorul HORECA și agricultura, sectoare în care sunt activi și mulți lucrători din țări terțe. Ca urmare a unor posibile niveluri mai scăzute de transparență și responsabilitate în aceste sectoare, există un risc mai mare de practici precum munca nedeclarată, plăți insuficiente, aplicarea deficitară a normelor de securitate și sănătate în muncă și exploatarea prin muncă, ceea ce duce la lacune în materie de protecție a lucrătorilor, precum și la concurență neloială. Deși preocupările legate de subcontractare depășesc cadrul mobilității în interiorul UE (a se vedea Foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate), provocările specifice care decurg din prestarea de servicii transfrontaliere, în special prin intermediul agențiilor de muncă temporară și al intermediarilor de forță de muncă, pot agrava dificultățile legate de asigurarea respectării normelor.

B. Ce urmărește să realizeze inițiativa și în ce mod

Pentru a aborda provocările descrise mai sus, comunicarea și inițiativele conexe din 2026 vor include:  

·o propunere privind un pașaport european de securitate socială;

·un mandat mai puternic pentru Autoritatea Europeană a Muncii;

·o inițiativă privind portabilitatea competențelor.

Pe lângă aceste inițiative, comunicarea va aborda modernizarea și simplificarea în continuare a normelor și practicilor privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea securității sociale, cum ar fi pentru lucrătorii transfrontalieri la distanță, detașarea resortisanților țărilor terțe și aspectele de subcontractare legate de situațiile transfrontaliere. Comunicarea va stabili, de asemenea, posibile etape următoare privind sprijinul pentru introducerea cărților de muncă/a cărților de identitate sociale în sectorul construcțiilor și modul de realizare a interoperabilității potențiale a acestora. Comunicarea va aborda, de asemenea, facilitarea prestării temporare de servicii la nivel transfrontalier, protejând în același timp drepturile lucrătorilor, de exemplu prin alinierea procedurilor tehnice privind detașarea lucrătorilor, utilizând instrumente digitale precum portofelul UE pentru identitatea digitală și portofelul european pentru întreprinderi, acolo unde este posibil.

Impacturi probabile

Se preconizează că inițiativele anunțate în comunicare sau care o însoțesc vor facilita exercitarea dreptului la liberă circulație și la libera prestare a serviciilor și vor simplifica procedurile și normele privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea securității sociale pentru întreprinderi și lucrători.

Inițiativele vor facilita asigurarea respectării normelor aplicabile, vor spori protecția lucrătorilor implicați, vor îmbunătăți informarea și transparența pentru toate părțile implicate în libera circulație și mobilitatea forței de muncă și vor contribui la combaterea fraudei.

Se preconizează că inițiativele vor avea un impact economic pozitiv printr-o alocare mai eficientă a resurselor și vor aduce beneficii întreprinderilor prin reducerea costurilor generată de simplificarea normelor, reducerea sarcinii administrative, reducerea deficitului de forță de muncă și de competențe, facilitarea corelării cererii și a ofertei de locuri de muncă și reducerea neconcordanței de competențe. Prin urmare, inițiativele ar trebui să îmbunătățească funcționarea pieței unice a UE, a piețelor forței de muncă din statele membre și competitivitatea economiei UE.

Monitorizarea viitoare

Modalitățile prin care Comisia va monitoriza rezultatele și impactul vor fi specificate separat pentru fiecare inițiativă legată de comunicare sau anunțată în aceasta.

C. O mai bună legiferare

Evaluarea impactului

Acolo unde este cazul și în conformitate cu cerințele privind o mai bună legiferare, Comisia va efectua evaluări ale impactului pentru inițiativele specifice care însoțesc comunicarea sau care au fost anunțate în aceasta.

Consultări

Comisia va continua să consulte părțile interesate cu privire la inițiative în cursul procesului de pregătire a inițiativelor anunțate în comunicare sau legate de aceasta. Printre exemplele recente de consultări se numără:

-dialogul privind punerea în aplicare a mobilității echitabile a forței de muncă din 16 septembrie 2025;

-reuniunea anuală la nivel înalt privind digitalizarea coordonării sistemelor de securitate socială din 30 septembrie 2025;

audierea partenerilor sociali din UE la 6 noiembrie 2025.

De asemenea, Comisia va lansa cereri separate de contribuții și, după caz, consultări publice pentru inițiativele anunțate în comunicare sau care o însoțesc. Consultarea publică privind inițiativa privind portabilitatea competențelor va avea loc până la 27 februarie 2026. Elementele de probă colectate din alte inițiative, cum ar fi Actul legislativ privind serviciile din domeniul construcțiilor, vor contribui, de asemenea, la procesul de pregătire.