CERERE DE CONTRIBUȚII

PENTRU STRATEGIA PRIVIND ÎNCĂLZIREA ȘI RĂCIREA

(fără un studiu de impact)

Prezentul document are ca scop să informeze publicul și părțile interesate cu privire la activitatea Comisiei, astfel încât acestea să poată oferi feedback și să poată participa în mod eficace la activitățile de consultare.

Solicităm acestor grupuri să își exprime opiniile cu privire la modul în care Comisia înțelege problema și cu privire la soluțiile posibile și să ne ofere orice informație relevantă pe care ar putea să o dețină.

Titlul inițiativei

Strategia privind încălzirea și răcirea

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

ENER B2 și C1

Tipul de inițiativă probabil

Comunicare a Comisiei

Calendar orientativ

T1-2026

Informații suplimentare

https://energy.ec.europa.eu/topics/eus-energy-system/energy-system-integration_en

https://energy.ec.europa.eu/topics/energy-efficiency/heating-and-cooling_en 

Prezentul document are scop pur informativ și nu este o antepronunțare a deciziei finale a Comisiei cu privire la continuarea acestei inițiative sau cu privire la conținutul final al acesteia. Toate elementele inițiativei descrise în prezentul document, inclusiv calendarul inițiativei, pot suferi modificări.

A. Contextul politic, definirea problemei și verificarea subsidiarității

Contextul politic

Scrisoarea de misiune adresată comisarului Jørgensen conține un apel la „promovarea integrării sistemului energetic”, în special la „decarbonizarea încălzirii și răcirii și creșterea eficienței energetice”.

Pentru a fi în concordanță cu nivelul de prioritate stabilit în scrisoarea de misiune în ceea ce privește integrarea sistemului energetic și pentru a valorifica succesul planului REPowerEU, Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile a anunțat o strategie pentru încălzire și răcire care ar urma să fie prezentată în primul trimestru al anului 2026.

Inițiativa răspunde, de asemenea, solicitărilor adresate Comisiei de către Consiliu de a elabora o strategie cuprinzătoare privind decarbonizarea încălzirii și răcirii, însoțită de un plan de acțiune specific privind energia geotermală, și de către Parlamentul European de a prezenta o strategie a UE privind energia geotermală.

Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa

Utilizarea energiei pentru încălzire și răcire reprezintă jumătate din consumul de energie al UE. Aproximativ 70 % din această energie provine din combustibili fosili, în principal gaze, în timp ce ponderea surselor regenerabile de energie crește foarte lent, iar cea mai mare parte provine din biomasă solidă, care este utilizată în toate sectoarele, în diferite sisteme și la diferite niveluri de eficiență. Mai mult de jumătate din biomasa solidă este utilizată în sectorul rezidențial, unde biomasa modernă (pelete) reprezintă aproximativ 14 %, iar restul este încă asociat cu lemnul de foc care, dacă nu este uscat corespunzător, produce emisii de particule care afectează calitatea aerului. Utilizarea biomasei are, de asemenea, un impact asupra emisiilor de carbon din sectorul utilizării terenurilor. Vânzările de pompe de căldură au încetinit după ani de creștere puternică și pot fi dezavantajate de prețurile ridicate ale energiei electrice în comparație cu cele ale gazelor, iar potențialul energiei geotermale, al energiei termice solare și al recuperării căldurii reziduale este în mare măsură neexploatat. Sistemele de încălzire centralizată, care permit o aprovizionare mai eficientă cu încălzire și răcire în zonele urbane, trebuie decarbonizate, modernizate și extinse rapid pentru a permite încorporarea surselor regenerabile și reziduale de căldură cu temperatură mai scăzută. Încălzirea și răcirea sunt direct tangibile pentru cetățeni; acestea reprezintă peste 60 % din energia utilizată de gospodării, afectând atât confortul oamenilor, cât și sănătatea acestora. Costul căldurii și răcorii afectează, de asemenea, în mod direct competitivitatea: căldura de proces reprezintă 60 % din totalul energiei utilizate de industria UE și se preconizează o creștere a costului combustibililor fosili pentru încălzire. Odată cu creșterea temperaturilor și cu valurile frecvente de căldură, răcirea devine o problemă majoră de securitate energetică pentru cetățeni și pentru sistemul energetic în ansamblu. O altă sursă tot mai mare de cerere de răcire este reprezentată de centrele de date.

Pentru ca UE să își atingă obiectivele în materie de securitate energetică, accesibilitate a prețurilor, competitivitate și decarbonizare, este urgent să se combată ineficiențele sistemului energetic și alte deficiențe, eliminând risipa de energie și sporind integrarea inteligentă între sectorul încălzirii și răcirii și cel al energiei electrice.

Legislația UE recent convenită poate oferi soluții la multe dintre provocările legate de decarbonizarea încălzirii și răcirii. Totuși, punerea sa în aplicare în mod eficace și la timp va necesita un sprijin considerabil la nivel național și local, având în vedere complexitatea problemelor, legăturile dintre instrumentele de politică și importanța aspectului local. Această legislație ar putea necesita clarificări suplimentare, raționalizarea dispozițiilor și orientări pentru a asigura integrarea sistemului energetic, stabilirea unor legături, accelerarea sinergiilor între diferite domenii de politică și niveluri de guvernanță în vederea accelerării decarbonizării la prețuri accesibile a încălzirii și răcirii.

În plus, o serie de bariere pot continua să împiedice decarbonizarea dacă nu se depun eforturi suplimentare. Aceste bariere se referă la finanțare (de exemplu, costuri inițiale ridicate sau costuri de exploatare ridicate din cauza raportului nefavorabil dintre prețurile gazelor și cele ale energiei electrice, necesitatea reducerii riscurilor), la infrastructură (integrarea încălzirii și răcirii în infrastructura de energie electrică și de gaze, implementarea unor tehnologii esențiale, cum ar fi stocarea termică, complexitatea tehnică și administrativă a unei încălziri centralizate eficiente, impactul răcirii asupra sistemului energetic), la lanțurile valorice (sprijinirea producției europene, competențe, stimulente pentru producători și instalatori, experiența dificilă a consumatorilor), precum și la comportament (sensibilizare, noi modele de afaceri, soluții colective inovatoare, cum ar fi comunitățile de energie termică din surse regenerabile). Este necesar să se acorde o atenție deosebită eliminării barierelor care împiedică reutilizarea căldurii reziduale, deoarece aceasta din urmă este echivalentă cu aproape 30 % din cererea totală de energie din UE. În mod similar, pot exista bariere în calea instalării unor echipamente de răcire eficiente din cauza restricțiilor privind siguranța sau a altor restricții legate de construcții, care există la nivel național, regional sau local și care nu țin seama de progresul tehnologic al echipamentelor de răcire.

Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și verificarea subsidiarității)

Articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) oferă temeiul pentru acțiunea UE, printre altele, de „asigurare a siguranței aprovizionării cu energie în Uniune” și de „promovare a eficienței energetice și a economiei de energie, precum și a dezvoltării unor surse noi și regenerabile de energie”. Articolul 192 din TFUE oferă, de asemenea, temeiul juridic pentru luarea unor decizii cu privire la acțiuni în concordanță cu politica UE în domeniul mediului.

Temeiul juridic

Articolul 194 din TFUE

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE

O decarbonizare accelerată, eficientă din punctul de vedere al costurilor și din punct de vedere energetic, a încălzirii și răcirii în cadrul unui sistem energetic mai integrat nu poate fi realizată în mod satisfăcător de către statele membre în mod individual. Deoarece condițiile climatice de pe teritoriul UE înregistrează o încălzire de două ori mai mare decât media globală, crearea unei infrastructuri de răcire și în orașe va fi esențială pentru sănătatea cetățenilor și pentru limitarea impactului economic al valurilor de căldură. Este necesară o abordare la nivelul UE pentru a sprijini punerea în aplicare a legislației existente și pentru a oferi instrumentele și orientările adecvate statelor membre cu situații naționale diverse în vederea accelerării, în mod coordonat, a tranziției energetice către un sistem energetic mai curat, mai integrat și mai eficient din punct de vedere energetic. O strategie la nivelul UE privind încălzirea și răcirea va contribui la abordarea acestei provocări.

Economiile de scară în domeniul tehnologiilor energetice pot fi realizate, de asemenea, numai printr-o abordare comună la nivelul UE, care să conducă la norme omogene.

B. Ce urmărește să realizeze inițiativa și în ce mod

Strategia privind încălzirea și răcirea vizează realizarea unei tranziții eficiente din punctul de vedere al costurilor către încălzirea și răcirea curate, prin creșterea eficienței energetice, inclusiv printr-o mai bună integrare a sistemului, asigurând, în același timp, accesibilitatea din punct de vedere financiar a aprovizionării cu încălzire și răcire, dominată în mare măsură de importurile de combustibili fosili. Strategia va sprijini punerea în aplicare a cadrului general de politică adoptat recent. Acest lucru este necesar la nivel național și local, având în vedere complexitatea problemelor, legăturile dintre instrumentele de politică și prevalența dimensiunii locale. Accelerarea decarbonizării la prețuri accesibile a încălzirii și răcirii și integrarea sectorială inteligentă a soluțiilor de eficiență energetică și de digitalizare ar putea necesita clarificări suplimentare, raționalizarea dispozițiilor și orientări pentru a asigura stabilirea unor legături, accelerarea și îmbunătățirea sinergiilor între domeniile de politică și nivelurile de guvernanță.

Strategia urmărește, de asemenea, să elimine barierele rămase în afara domeniului de aplicare direct al noii legislații, care necesită eforturi suplimentare pentru a fi depășite. Printre acestea se numără barierele financiare, obstacolele generate de planificarea și dezvoltarea infrastructurii și provocările în ceea ce privește stimularea cererii și simplificarea accesului consumatorilor la soluții eficiente și accesibile ca preț, abordarea sărăciei energetice pe timp de vară și de iarnă și asigurarea disponibilității profesioniștilor instruiți prin creșterea atractivității acestui sector.

Strategia va include acțiuni fără caracter legislativ și specifice la nivel de sistem pentru a acționa asupra pârghiilor de eficiență, cum ar fi planificarea și încălzirea centralizată, și, în ceea ce privește oferta, pentru a accelera introducerea căldurii și răcorii curate și reutilizarea căldurii reziduale, iar în ceea ce privește cererea pentru a aborda stimulentele și provocările pentru cazuri specifice de utilizare, de la clădiri până la căldura industrială.

Efecte probabile

Atingerea principalului obiectiv de a asigura o decarbonizare accesibilă, rezilientă și curată a încălzirii și răcirii ar avea următoarele efecte pozitive:

- reducerea consumului de combustibili fosili, reducerea importurilor, creșterea securității energetice și reducerea dependenței de factorii geopolitici;

- o energie la prețuri mai accesibile pentru consumatori (fie gospodării, fie întreprinderi);

- îmbunătățirea calității aerului pentru cetățenii UE ca urmare a reducerii utilizării combustibililor solizi și a creșterii calității combustibililor solizi din biomasă, împreună cu asigurarea unor sobe cu ardere mai bune;

- creșterea eficienței sistemului energetic, care necesită mai puține materii prime pentru a genera aceeași cantitate de energie, în special prin reutilizarea căldurii reziduale în vederea atingerii obiectivului ca cererea de energie termică din UE să fie acoperită de căldura reziduală în proporție de 11 %;

- un sistem de energie electrică mai flexibil și mai rezilient, care include costurile sistemului și facturile consumatorilor;

- oportunități de instituire a unor lanțuri valorice extinse în UE pentru tehnologiile necesare;

- inovarea în cadrul proceselor industriale, care conduce la o mai mare eficiență și competitivitate;

- investiții suplimentare în producerea și implementarea energiei curate.

Monitorizarea viitoare

Există două aspecte relevante pentru monitorizarea punerii în aplicare a inițiativei:

- monitorizarea punerii în aplicare a diferitelor acțiuni, care urmează să fie realizate de diferitele părți interesate, în special de Comisia Europeană și de statele membre ale UE;

- monitorizarea evoluțiilor diferiților indicatori-cheie, în special ponderea utilizării energiei din surse regenerabile în încălzire și răcire, ponderea recuperării căldurii reziduale și alți indicatori de eficiență energetică.

C. O mai bună legiferare

Studiul de impact

Această inițiativă stabilește o abordare de politică generală, fără a se angaja să întreprindă alte acțiuni în afară de o punere în aplicare accelerată a legislației existente. Prin urmare, nu se efectuează o evaluare a impactului în sprijinul elaborării acesteia.

Strategia de consultare

Principala activitate de consultare va fi reprezentată de o consultare publică deschisă, desfășurată online, cu o durată de 12 săptămâni și lansată în același timp cu prezenta cerere de contribuții, la care pot contribui toți cetățenii și toate organizațiile. Consultarea publică deschisă va fi disponibilă pe site-ul „Exprimați-vă părerea” al Comisiei. După finalizarea consultării, va fi publicat un raport de sinteză.

De ce desfășurăm această consultare?

Scopul consultării publice deschise, desfășurată online, este acela de a colecta feedback din partea statelor membre, a părților interesate și a cetățenilor cu privire la propunerile vizând domeniul de aplicare și conținutul strategiei, precum și cu privire la aspectele suplimentare pe care strategia ar trebui să le includă.

Publicul-țintă

Încălzirea și răcirea curate sunt relevante pentru un număr foarte mare de părți interesate din UE. Printre acestea se numără toți consumatorii de energie pentru încălzirea și răcirea spațiilor și pentru procesele industriale – de la gospodării și proprietari de clădiri colective, inclusiv autorități publice și întreprinderi, până la utilizatorii industriali de căldură sau răcoare de proces din diferite sectoare; furnizori de energie termică și operatori de sisteme de încălzire și răcire centralizată, producători de echipamente și aparate sau de materiale de construcții, dezvoltatori de proiecte sau întreprinderi care se ocupă cu planificarea, implementarea sau integrarea instalațiilor de încălzire și răcire; arhitecți și societăți din sectorul construcțiilor; societăți de servicii energetice; asociații pentru protecția consumatorilor; organizații neguvernamentale; organizații de cercetare și inovare și persoane fizice care produc sau consumă căldură și răcoare sau sunt pur și simplu interesate de acest lucru; cetățenii UE, având în vedere impactul puternic al încălzirii locuințelor asupra calității aerului.