CERERE DE CONTRIBUȚII

PENTRU O INIȚIATIVĂ (fără studiu de impact)

Prezentul document are ca scop să informeze cetățenii și părțile interesate cu privire la activitatea Comisiei, astfel încât aceștia să poată oferi feedback și să participe în mod eficace la activitățile de consultare.

Solicităm acestor grupuri să își exprime opiniile cu privire la modul în care Comisia înțelege problema și cu privire la soluțiile posibile și să ne ofere orice informație relevantă pe care ar putea să o dețină.

Titlul inițiativei

Către o bioeconomie circulară, regenerativă și competitivă

DG coordonatoare – unitatea responsabilă

DG Mediu

Tipul probabil de inițiativă

Comunicare

Calendar orientativ

T4-2025

Informații suplimentare

A. Contextul politic, definirea problemei și analiza subsidiarității

Contextul politic

Bioeconomia – înțeleasă ca producția de biomasă, conversia biomasei în alimente, biomateriale, produse (inclusiv biochimice) și bioenergie – a generat în 2021 o valoare adăugată de 728 de miliarde EUR și a oferit locuri de muncă pentru 17,2 milioane de cetățeni în UE, ceea ce reprezintă 5 % din produsul intern brut al UE și 8,2 % din forța sa de muncă (JRC 2022). Acest lucru demonstrează potențialul de creștere al unei bioeconomii regenerative care contribuie la competitivitatea UE, îi consolidează baza industrială, reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili și stimulează zonele rurale.

În Agenda strategică a Consiliului European pentru perioada 2024-2029 s-a solicitat „dezvoltarea unei economii mai circulare și mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să impulsioneze dezvoltarea industrială a tehnologiilor curate, valorificând pe deplin beneficiile bioeconomiei, inclusiv pentru regiuni”. Cu toate acestea, după cum se arată în Busola pentru competitivitate, bioeconomia, ca parte a pieței europene, riscă să sufere de pe urma unui „decalaj persistent în ceea ce privește creșterea productivității”.

Contextul politic actual, marcat de tensiuni geopolitice, inclusiv de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și de o concurență internațională mai puternică, a subliniat necesitatea de a crește competitivitatea UE și de a consolida reziliența, utilizarea eficientă a resurselor, suveranitatea alimentară și securitatea energetică în UE, garantând, în același timp, accesul tuturor la aceste bunuri și servicii de bază, la prețuri abordabile. La nivel internațional, G20 a lansat o inițiativă în domeniul bioeconomiei, iar SUA, China și India au anunțat noi planuri ambițioase care își propun să valorifice mai bine revoluția în domeniul biotehnologiei și al producției biotehnologice.

În conformitate cu Busola pentru competitivitate, cu Pactul pentru o industrie curată și cu Regulamentul de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice, bioeconomia joacă un rol esențial în sprijinirea UE în atingerea obiectivelor sale în materie de climă și energie până în 2030 și a neutralității climatice până în 2050, combătând în același timp pierderea biodiversității și poluarea. Potrivit Viziunii pentru agricultură și sectorul alimentar, bioeconomia și circularitatea sunt instrumente-cheie prin care agricultura, silvicultura și întregul sistem alimentar pot contribui la reducerea dependențelor externe, la diversificarea surselor de venit și la consolidarea rolului producătorilor primari.

Punerea în aplicare a strategiei din 2012 privind bioeconomia și actualizarea acesteia în 2018 au dus la realizarea de progrese semnificative în domeniul cercetării și inovării. În pofida acestui fapt, compromisurile și fragmentarea cadrului de politică limitează capacitatea UE de a obține o poziție de lider pe o piață în expansiune rapidă, valorificând oportunitățile oferite de sectorul materialelor din bioresurse, al producției biotehnologice, al biosubstanțelor chimice, al agrotehnologiei și al tehnologiei alimentare, care prezintă un potențial de creștere semnificativ. În acest context, în programul de lucru al Comisiei pentru 2025 se prevede o nouă strategie în domeniul bioeconomiei până la sfârșitul anului.

Noua strategie privind bioeconomia va promova o mai mare circularitate și durabilitate a producției și consumului de resurse biologice pentru alimente, materiale, energie și servicii, oferind alternative potențiale la combustibilii fosili. Strategia va fi orientată către agricultori, silvicultori, industrie și întreprinderi, în special către IMM-urile și start-upurile din UE și din zonele sale rurale și de coastă: scopul urmărit este de a le oferi mijloacele necesare pentru a elimina decalajul în materie de inovare și pentru a realiza tranziția verde. Strategia va urmări să reducă presiunea asupra resurselor limitate prin inovare în producția primară, o circularitate sporită și utilizarea eficientă a resurselor. De asemenea, va identifica factorii determinanți pentru inovațiile și soluțiile din domeniul bioeconomiei și va aborda barierele care împiedică pătrunderea lor pe piață.

Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa

Bioeconomia UE ar putea stimula competitivitatea prin creșterea utilizării biomasei durabile în aplicații de mare valoare, în cadrul unei utilizări circulare și eficiente a resurselor limitate de biomasă.

Este nevoie de finanțare suplimentară pentru a duce aceste soluții de bioeconomie de la etapa de fabricare la cea de extindere și comercializare. Diverse bariere împiedică sau încetinesc dezvoltarea lor, în mare parte din motive precum lipsa de competitivitate a costurilor, condițiile de concurență neechitabile de pe piața unică în raport cu resursele fosile, obstacolele complexe în materie de reglementare, inconsecvența legislației și a punerii în aplicare la nivelul UE, finanțarea insuficientă asociată nevoilor de investiții cu grad ridicat de risc, lacunele în materie de finanțare și infrastructura insuficientă.

În special, start-upurile din domeniul bioeconomiei din UE se confruntă adesea cu provocări semnificative legate de extindere, ceea ce le determină pe unele dintre ele să caute oportunități și lucrători calificați în străinătate. Printre factorii-cheie care contribuie la această tendință se numără accesul limitat la capitalul de risc, fragmentarea pieței, deficitul de lucrători și obstacolele în materie de reglementare.

UE a reușit să mobilizeze fonduri publice pentru cercetare și inovare în domeniul bioeconomiei. De exemplu, întreprinderea comună pentru bioindustrii (2014-2020) și succesorul său, respectiv Parteneriatul european pentru o bioeconomie circulară în Europa – CBE (2021-2031), au atras investiții private în valoare de 2,4 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2023, la care se adaugă un sprijin în valoare de 871 de milioane EUR din partea UE. Se preconizează că politica agricolă comună va mobiliza aproximativ 8,5 miliarde EUR pentru bioeconomia agricolă și forestieră. Totuși, aceste cifre rămân scăzute în comparație cu programele actuale de promovare a bioeconomiei elaborate de țări din afara UE.

Statele membre și regiunile au subliniat necesitatea de a institui un cadru favorabil care să includă măsuri transversale în domenii precum monitorizarea, finanțarea, colaborarea în rețea, sensibilizarea și dezvoltarea competențelor.

Studiile recente arată, de asemenea, că se impune promovarea de soluții care să stopeze pierderea biodiversității și degradarea mediului, în special prin inovare în producția primară, printr-o circularitate sporită și prin utilizarea eficientă a resurselor, care oferă mai multă valoare din mai puține resurse și recompensează producătorii primari pentru gestionarea durabilă a terenurilor.

Temeiul pentru acțiunea UE (temeiul juridic și analiza subsidiarității)

Temei juridic

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă UE competența de a adopta măsuri pentru apropierea legislațiilor în cadrul pieței unice. Articolul 179 alineatul (1), articolul 181 alineatul (1) și articolul 185 conferă UE competența generală de a sprijini, coordona sau completa acțiunile statelor membre în ceea ce privește activitățile lor de cercetare și dezvoltare tehnologică. Articolele 191, 192 și 193 conferă UE competența de a conserva, proteja și îmbunătăți calitatea mediului și utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale. Articolul 173 prevede că „Uniunea și statele membre asigură condițiile necesare competitivității industriei Uniunii”. Articolele 174, 175, 176 și 177 impun UE să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială și să reducă disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni (inclusiv zonele rurale și zonele afectate de tranziția industrială). În ceea ce privește necesitatea de a conserva și îmbunătăți mediul, articolul 194 conferă UE competența de a promova dezvoltarea unor forme noi și regenerabile de energie, într-un spirit de solidaritate între statele membre.

Necesitatea practică a unei acțiuni la nivelul UE

Sectoarele și lanțurile valorice care se bazează pe resurse biologice și pe soluții de bioeconomie există în mai multe state membre și adesea au o dimensiune globală. Este cazul producției primare, dar și al lanțurilor valorice din sectorul producției alimentare, al hârtiei, al produselor chimice, al construcțiilor sau textilelor. În mod similar, provocările legate de mediu, circularitate, energie și climă depășesc granițele naționale și regionale și au efecte inegale asupra populației, exercitând o presiune considerabil mai mare asupra grupurilor vulnerabile. Prin urmare, multe provocări-cheie, bariere și compromisuri în ceea ce privește producția, prelucrarea și utilizarea resurselor naturale și a biomasei sunt mai bine abordate și/sau coordonate la nivelul UE, în strânsă cooperare cu statele membre.

Activitățile legate de cercetare, inovare, finanțare, demonstrație, implementare și comercializare beneficiază de o abordare la nivelul UE, de piața unică și de cooperarea dintre statele membre și regiuni. Coordonarea la nivelul UE este esențială pentru eficiența și eficacitatea acestor activități, consolidând, de asemenea, guvernanța și monitorizarea bioeconomiei, care prezintă interes pentru numeroase sectoare, state membre și regiuni. Sprijină un cadru de reglementare favorabil bioeconomiei la nivelul UE, politici coerente, condiții de concurență echitabile pe piața unică în toate sectoarele și între statele membre și punerea unui accent suficient pe prioritățile comune la nivelul UE.

B. Ce urmărește să realizeze inițiativa și în ce mod

Strategia în domeniul bioeconomiei va urmări să stimuleze competitivitatea UE și crearea de locuri de muncă ecologice, promovând în același timp o bioeconomie care să reconcilieze diferitele utilizări ale biomasei, respectând totodată limitele ecologice ale ecosistemelor. Acest lucru ar trebui să contribuie la introducerea pe piață a unor soluții inovatoare de bioeconomie, asigurând în același timp aprovizionarea durabilă cu biomasă pe termen lung și colaborarea activă cu partenerii internaționali. Noua comunicare privind strategia în domeniul bioeconomiei va fi aliniată la Busola pentru competitivitate, Pactul pentru o industrie curată, Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar, Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică și Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Aceasta va căuta sinergii cu viitoarea strategie privind start-upurile și întreprinderile în curs de extindere, cu strategia în domeniul științelor vieții, cu pactul privind oceanele, cu actul legislativ european privind biotehnologiile, cu actul legislativ privind economia circulară și cu actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale. Comunicarea va fi însoțită de o anexă care va prezenta diferitele măsuri.

Impacturi probabile

Obiectivul principal al strategiei este prezentat mai jos.

·Asigurarea competitivității pe termen lung a bioeconomiei UE și a securității investițiilor. Strategia va identifica măsuri de extindere și comercializare a soluțiilor biotehnologice și a bioproduselor existente și emergente, în special prin valorificarea potențialului semnificativ de creștere al materialelor din bioresurse care le înlocuiesc pe cele bazate pe combustibili fosili (de exemplu, surse de proteine alternative, materiale din bioresurse sau biosubstanțe chimice). Acest lucru va presupune analizarea unor măsuri practice de eliminare a barierelor inutile din calea producției bazate pe bioresurse și a bioinovării și va debloca toate oportunitățile de bioproducție primară.

·Creșterea utilizării circulare și eficiente a resurselor biologice, prin crearea unei cereri eficiente. Aceasta înseamnă transformarea modului în care valorificăm și utilizăm resursele de biomasă, acordând prioritate aplicațiilor extinse de mare valoare și încurajând în același timp industriile și consumatorii să adopte practici circulare care maximizează beneficiile economice ale fiecărei unități de biomasă. Aceasta ar putea implica, de asemenea, furnizarea de sprijin și stimulente specifice pentru utilizări cu valoare adăugată mai mare ale materiilor prime și ale subproduselor de biomasă, în conformitate cu principiul utilizării în cascadă.

·Asigurarea unei aprovizionări competitive și durabile cu biomasă, atât pe plan intern, cât și din afara UE. Strategia va consolida rolul producătorilor primari, generând bogăție în zonele rurale prin crearea de locuri de muncă și diversificarea veniturilor pentru silvicultori și agricultori și recompensându-i pe aceștia pentru conservarea ecosistemelor.

·Poziționarea UE pe piața internațională în expansiune rapidă a materialelor din bioresurse, a producției biotehnologice, a biochimiei și a sectoarelor agroalimentar și biotehnologic. Acest lucru se va realiza, în special, prin orientarea mecanismelor existente de politică externă către domeniul bioeconomiei în contextul strategiei „Global Gateway”, prin explorarea necesității și a oportunității de a include bioeconomia în forurile multilaterale internaționale și prin promovarea diplomației verzi în domeniul bioeconomiei.

Monitorizarea viitoare

Comisia va continua să monitorizeze dezvoltarea bioeconomiei prin intermediul Centrului de cunoștințe al UE pentru bioeconomie și al Sistemului de monitorizare a bioeconomiei. Comisia va îmbunătăți în continuare aceste sisteme.

Progresele înregistrate în cadrul măsurilor propuse vor fi monitorizate în permanență, iar Comisia va evalua punerea lor în aplicare după patru până la șase ani de la adoptarea strategiei.

C. O mai bună legiferare

Evaluarea impactului

Nu este planificată nicio evaluare a impactului, deoarece comunicarea este o inițiativă fără caracter legislativ și stabilește o abordare politică generală. Cu toate acestea, propunerile legislative care decurg din comunicare pot face obiectul unei evaluări a impactului.

Comunicarea se va baza pe informațiile din raportul din 2022 privind progresele înregistrate, pe datele colectate de Centrul de cunoștințe al UE pentru bioeconomie, pe feedbackul primit în urma activităților de consultare și pe rapoartele viitoare ale comunității de cunoaștere.

Strategia de consultare

Strategia de consultare prevede două tipuri de activități de consultare. Mai întâi, o consultare publică online va fi deschisă, timp de cel puțin 12 săptămâni, pe portalul Exprimați-vă părerea. Părțile interesate sunt invitate să răspundă la această consultare pe portal. De asemenea, își pot exprima opiniile cu privire la prezenta cerere de contribuții, răspunzând inclusiv la întrebările din secțiunea „Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa”.

În al doilea rând, vor fi organizate mai multe ateliere specifice cu părțile interesate, în paralel cu această consultare publică online. Un raport de sinteză care va analiza toate contribuțiile părților interesate va încheia acest proces.

Pe lângă ateliere, vor avea loc mai multe evenimente adresate părțile interesate, care se vor axa pe bioeconomie (de exemplu, Săptămâna verde a UE 2025 și conferința Platformei europene a părților interesate privind economia circulară).

Strategia de consultare ia în considerare, de asemenea, evenimentele și consultările anterioare și în curs, inclusiv: conferința referitoare la raportul din 2022 privind progresele înregistrate, lansarea RIV4BFS, forumul părților interesate CBE, conferința SE Riksdag, seminarul privind bioeconomia, conferința FOOD 2030 și activitățile în curs care fac parte din procesul de pregătire a inițiativelor conexe.

De ce organizăm această consultare?

Cererea de contribuții și consultarea publică vor ajuta Comisia să țină cont de opiniile părților interesate, în special ale tinerilor, ale IMM-urilor (inclusiv ale start-upurilor), ale organizațiilor neguvernamentale, ale sindicatelor și ale producătorilor primari. În acest scop, Comisia va colecta în mod transparent opiniile, argumentele, informațiile și analizele subiacente furnizate de aceștia cu privire la bioeconomie și la viitoarea strategie a UE în domeniul bioeconomiei, acordând o atenție specială răspunsurilor la întrebările din secțiunea „Problema pe care urmărește să o trateze inițiativa”.

Publicul-țintă

Comisia invită toate părțile interesate să contribuie, în special:

·publicul larg

·întreprinderile și industria, inclusiv IMM-urile

·producătorii primari de biomasă, agricultorii și silvicultorii

·partenerii sociali și reprezentanții profesiilor liberale, ai industriei, ai industriei prelucrătoare și ai sectorului serviciilor

·organizațiile neguvernamentale

·firmele de consultanță

·organizațiile care sprijină cercetarea și inovarea

·organizațiile active în domeniul educației

·organizațiile care reprezintă autoritățile regionale, locale și municipale, alte entități publice sau mixte de la nivel subnațional precum și

·autoritățile publice naționale și regionale, agențiile descentralizate și alte organisme ale UE, autoritățile publice din țări terțe și organizațiile internaționale.