26.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2048 AL COMISIEI

din 4 iulie 2023

de rectificare a Regulamentelor delegate (UE) nr. 626/2011, (UE) 2019/2015, (UE) 2019/2016 și (UE) 2019/2018 în ceea ce privește cerințele de etichetare energetică pentru aparatele de climatizare, sursele de lumină, aparatele frigorifice și aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (1), în special articolul 16,

întrucât:

(1)

Regulamentele delegate (UE) nr. 626/2011 (2), (UE) 2019/2015 (3), (UE) 2019/2016 (4) și (UE) 2019/2018 (5) ale Comisiei au stabilit dispoziții privind etichetarea energetică a aparatelor de climatizare, a surselor de lumină, a aparatelor frigorifice și, respectiv, a aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă.

(2)	Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011 conține o eroare în definiția de la punctul 47 din anexa I în ceea ce privește unitatea de consum de energie al aparatelor de climatizare cu conductă dublă.

(3)

Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011 conține erori la diferite puncte din anexa III, deoarece indică faptul că informațiile privind consumul orar de energie în kWh per 60 de minute trebuie rotunjite în sus la cel mai apropiat număr întreg pentru a fi incluse pe eticheta energetică pentru aparatele de climatizare cu o singură conductă și pentru aparatele de climatizare cu conductă dublă.

(4)	Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011 conține erori la diferite puncte din anexa III în ceea ce privește regula de rotunjire a capacităților de încălzire și răcire și a indicatorilor de eficiență energetică SEER, SCOP, EER și COP.

(5)	Anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2019/2015 ar trebui rectificată, deoarece lipsește cuvântul „rețea”.

(6)	Anexa IX la Regulamentul delegat (UE) 2019/2015 ar trebui corectată, deoarece intervalul [0-100] ar trebui să se refere numai la CRI.

(7)	Regulamentul delegat (UE) 2019/2016 conține o eroare în anexa VI în ceea ce privește parametrul termodinamic (rc) pentru tipul de compartiment „Secțiune cu 2 stele”.

(8)	Regulamentul delegat (UE) 2019/2018 conține o eroare în anexa IV, deoarece a fost omisă o trimitere la tabelul 4, trimitere care este necesară pentru a explicita faptul că nu este permisă nicio toleranță în ceea ce privește temperatura.

(9)	Prin urmare, Regulamentele delegate (UE) nr. 626/2011, (UE) 2019/2015, (UE) 2019/2016 și (UE) 2019/2018 trebuie modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Rectificări aduse Regulamentului delegat (UE) nr. 626/2011

Anexele I și III la Regulamentul (UE) nr. 626/2011 al Comisiei se rectifică în conformitate cu anexa 1 la prezentul regulament.

Articolul 2

Rectificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2019/2015

Anexele VI și IX la Regulamentul delegat (UE) 2019/2015 se rectifică în conformitate cu anexa 2 la prezentul regulament.

Articolul 3

Rectificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2019/2016

Anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2019/2016 se rectifică în conformitate cu anexa 3 la prezentul regulament.

Articolul 4

Rectificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2019/2018

Anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2019/2018 se rectifică în conformitate cu anexa 4 la prezentul regulament.

Articolul 5

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a patra zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 iulie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 198, 28.7.2017, p. 1.

(2) Regulament delegat (UE) nr. 626/2011 al Comisiei din 4 mai 2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a aparatelor de climatizare (JO L 178, 6.7.2011, p. 1).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2019/2015 al Comisiei din 11 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a surselor de lumină și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 874/2012 al Comisiei (JO L 315, 5.12.2019, p. 68).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2019/2016 al Comisiei din 11 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a aparatelor frigorifice și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 1060/2010 al Comisie (JO L 315, 5.12.2019, p. 102).

(5) Regulamentul delegat (UE) 2019/2018 al Comisiei din 11 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă (JO L 315, 5.12.2019, p. 155).

ANEXA 1

Anexele I și III la Regulamentul delegat (UE) 626/2011 al Comisiei se modifică după cum urmează:

1.	În anexa I definiția (47), „kWh/a” se înlocuiește cu „kWh/h”.

În anexa III, punctele următoare se modifică după cum urmează:

—	la punctul 1.1 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 1.1 litera (a) subpunctul VI, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 1.1 litera (a) subpunctul VII, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 1.1 litera (a) subpunctul VIII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 1.1 litera (a) subpunctul IX, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 1.5 subpunctul iv.10, „rotunjite în sus” se înlocuiește cu „rotunjite”;

—	la punctul 2.1 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 2.1 litera (a) subpunctul VI, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 2.1 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 2.5 subpunctul iv.10, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 3.1 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 3.1 litera (a) subpunctul VI, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 3.1 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 3.5 subpunctul iv.9, „rotunjite în sus” se înlocuiesc cu „rotunjite”;

—	la punctul 4.1 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 4.1 litera (a) subpunctul VI, „rotunjite în sus” se înlocuiește cu „rotunjite”;

—	la punctul 4.1 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 4.2 subpunctul iv.11, „rotunjite în sus” se înlocuiește cu „rotunjite”;

—	la punctul 4.3 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 4.3 litera (a) subpunctul VI, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 4.3 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 4.4 subpunctul iv.11, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 4.5 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 4.5 litera (a) subpunctul VI, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 4.5 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 4.6. subpunctul iv.11, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 5.1 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 5.1 litera (a) subpunctul VI, „rotunjite în sus” se înlocuiește cu „rotunjite”;

—	la punctul 5.1 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 5.2 subpunctul iv.11, „rotunjite în sus” se înlocuiește cu „rotunjite”;

—	la punctul 5.3 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 5.3 litera (a) subpunctul VI, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 5.3 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 5.4 subpunctul iv.11, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 5.5 litera (a) subpunctul V, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”;

—	la punctul 5.5 litera (a) subpunctul VI, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 5.5 litera (a) subpunctul VII, „rotunjit în sus” se înlocuiește cu „rotunjit”;

—	la punctul 5.6 subpunctul iv.11, „rotunjită în sus” se înlocuiește cu „rotunjită”.

În anexa III, punctele de mai jos se modifică după cum urmează:

—	la punctul 4.1 litera (a) subpunctul VII, „la cel mai apropiat număr întreg” se înlocuiește cu „la o zecimală”;

—	la punctul 4.3 litera (a) subpunctul VII, „la cel mai apropiat număr întreg” se înlocuiește cu „la o zecimală”;

—	la punctul 4.5 litera (a) subpunctul VII, „la cel mai apropiat număr întreg” se înlocuiește cu „la o zecimală”;

—	la punctul 5.1 litera (a) subpunctul VII, „la cel mai apropiat număr întreg” se înlocuiește cu „la o zecimală”;

—	la punctul 5.3 litera (a) subpunctul VII, „la cel mai apropiat număr întreg” se înlocuiește cu „la o zecimală”;

—	la punctul 5.5 litera (a) subpunctul VII, „la cel mai apropiat număr întreg” se înlocuiește cu „la o zecimală”.

În anexa III, punctele de mai jos se modifică după cum urmează:

—	la punctul 4.2 subpunctul iv.12, „XY” se înlocuiește cu „X, Y”;

—	la punctul 4.4 subpunctul iv.12, „XY” se înlocuiește cu „X, Y”;

—	la punctul 4.6 subpunctul iv.12, „XY” se înlocuiește cu „X, Y”;

—	la punctul 5.2 subpunctul iv.12, „XY” se înlocuiește cu „X, Y”;

—	la punctul 5.4 subpunctul iv.12, „XY” se înlocuiește cu „X, Y”;

—	la punctul 5.6 subpunctul iv.12, „XY” se înlocuiește cu „X, Y”.

În anexa III, imaginile trebuie modificate după cum urmează:

1.	imaginea din secțiunea 4.1 se înlocuiește cu următoarea imagine:

2.	imaginea din secțiunea 4.2 se înlocuiește cu următoarea imagine:

3.	imaginea din secțiunea 4.3 se înlocuiește cu următoarea imagine:

4.	imaginea din secțiunea 4.4 se înlocuiește cu următoarea imagine:

5.	imaginea din secțiunea 4.5 se înlocuiește cu următoarea imagine:

6.	imaginea din secțiunea 4.6 se înlocuiește cu următoarea imagine:

7.	imaginea din secțiunea 5.1 se înlocuiește cu următoarea imagine:

8.	imaginea din secțiunea 5.2 se înlocuiește cu următoarea imagine:

9.	imaginea din secțiunea 5.3 se înlocuiește cu următoarea imagine:

10.	imaginea din secțiunea 5.4 se înlocuiește cu următoarea imagine:

11.	imaginea din secțiunea 5.5 se înlocuiește cu următoarea imagine:

12.	imaginea din secțiunea 5.6 se înlocuiește cu următoarea imagine:

ANEXA 2

Anexele VI și IX la Regulamentul delegat (UE) 2019/2015 se modifică după cum urmează:

În anexa VI, „sursele de lumină LED și OLED” se înlocuiește cu „sursele de lumină LED și OLED cu alimentare de la rețea” la următoarele puncte:

—	punctul 1 litera (e) subpunctul 11;

—	punctul 1 litera (e) subpunctul 12.

2.	În tabelul 9 din anexa IX, trimiterea „CRI și R9 [0-100]” se înlocuiește cu „CRI [0-100] și R9”.

ANEXA 3

Anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2019/2016 se modifică după cum urmează:

La punctul 1, tabelul 7 parametrul termodinamic (rc) pentru tipul de compartiment „Secțiune cu 2 stele”, „2,10”, se înlocuiește cu „1,80”.

ANEXA 4

Anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2019/2018 se modifică după cum urmează:

În anexa IV punctul 2 litera (b), textul:

„—	Ezilnic este consumul de energie al aparatului frigorific cu funcție de vânzare directă într-un interval de 24 de ore, exprimat în kWh/24h și rotunjit la trei zecimale;”

se înlocuiește cu:

„—	Ezilnic este consumul de energie al aparatului frigorific cu funcție de vânzare directă într-un interval de 24 de ore, exprimat în kWh/24h, rotunjit la trei zecimale și măsurat în conformitate cu condițiile de temperatură din tabelul 4 pentru clasa de temperatură relevantă;”.

26.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/26

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/2051 A COMISIEI

din 25 septembrie 2023

de identificare a statului Trinidad și Tobago ca țară necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (1) (Regulamentul INN), în special articolul 31,

întrucât:

1. INTRODUCERE

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 („Regulamentul INN”) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)	Capitolul VI din Regulamentul INN prevede procedura pentru identificarea țărilor terțe necooperante, demersurile cu privire la aceste țări, stabilirea unei liste a acestor țări, eliminarea de pe această listă, publicarea listei și eventualele măsuri de urgență.

(3)

În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să identifice țările terțe pe care le consideră necooperante în ceea ce privește combaterea pescuitului INN. O țară terță poate fi identificată ca țară terță necooperantă în cazul în care nu se achită de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, al portului, de coastă sau de comercializare, de a lua măsuri de prevenire, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN.

(4)

Identificarea țărilor terțe necooperante în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN trebuie să se bazeze pe examinarea tuturor informațiilor prevăzute la articolul 31 alineatul (2) din regulamentul menționat. Ea se bazează pe revizuirea tuturor informațiilor obținute conform Regulamentului INN sau, după caz, a oricăror alte informații relevante, precum datele privind captura, informațiile comerciale obținute de la institutele naționale de statistică și din alte surse fiabile, registrele de nave și bazele de date, documentele privind captura sau programele de documente statistice și listele de nave de pescuit INN adoptate de către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), precum și orice alte informații obținute în porturi și în zonele de pescuit.

(5)	În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul INN, Consiliul trebuie să decidă în legătură cu o listă a țărilor terțe necooperante. Acestor țări li se aplică măsurile prevăzute la articolul 38 din Regulamentul INN.

(6)	În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul INN, produsele pescărești pot fi importate în Uniune numai dacă sunt însoțite de un certificat de captură în conformitate cu regulamentul respectiv.

(7)

Potrivit articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul INN, acceptarea certificatelor de captură validate prezentate de țări terțe de pavilion este supusă condiției primirii de către Comisie a unei notificări din partea statului de pavilion respectiv, care să certifice că există convenții naționale pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare cărora trebuie să se supună navele de pescuit ale statului în cauză, precum și că autoritățile sale publice sunt împuternicite să ateste autenticitatea informațiilor conținute în certificatele de captură.

(8)	În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia trebuie să coopereze pe plan administrativ cu țările terțe în domenii legate de punerea în aplicare a dispozițiilor respectivului regulament referitoare la certificarea capturilor.

(9)	Republica Trinidad și Tobago (denumită în continuare „Trinidad și Tobago”) nu a prezentat Comisiei notificarea sa în calitate de stat de pavilion în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN.

(10)

Pe baza informațiilor menționate la articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul INN, Comisia a considerat că există indicii clare potrivit cărora Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, stat al portului, stat de coastă sau stat de comercializare de a lua măsuri pentru a preveni, a descuraja sau a elimina pescuitul INN. Aceste constatări au fost confirmate în cursul vizitei Comisiei din noiembrie 2015.

(11)

În consecință, conform articolului 32 din Regulamentul INN, Comisia a decis să transmită statului Trinidad și Tobago, prin Decizia din 21 aprilie 2016 (2), o notificare în legătură cu posibilitatea de a fi identificată ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN în temeiul Regulamentului INN.

(12)	Decizia din 21 aprilie 2016 includea informații privind principalele fapte și considerații care stăteau la baza acestei posibile identificări.

(13)	Decizia a fost notificată statului Trinidad și Tobago împreună cu o scrisoare prin care acest stat era invitat ca, în strânsă cooperare cu Comisia, să pună în aplicare un plan de acțiune propus de Comisie în decizia respectivă pentru remedierea deficiențelor identificate.

(14)	În special, Comisia a invitat Trinidad și Tobago să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare acțiunile cuprinse în planul de acțiune propus de Comisie și să evalueze punerea în aplicare a acestor acțiuni.

(15)

Trinidad și Tobago a avut posibilitatea de a răspunde Deciziei din 21 aprilie 2016, precum și altor informații pertinente comunicate de Comisie, care i-au permis să prezinte probe pentru a infirma sau a completa faptele stipulate în Decizia din 21 aprilie 2016. Statului Trinidad și Tobago i s-a asigurat dreptul de a solicita sau de a furniza informații suplimentare.

(16)	Prin Decizia sa din 21 aprilie 2016, Comisia a inițiat un proces de dialog cu Trinidad și Tobago.

(17)

Comisia a continuat să adune și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Observațiile prezentate oral și în scris de către Trinidad și Tobago ca urmare a Deciziei din 21 aprilie 2016 au fost examinate și luate în considerare. Trinidad și Tobago a fost ținut permanent la curent, fie verbal, fie în scris, în legătură cu analiza întreprinsă de Comisie.

(18)

Având în vedere informațiile colectate, după cum se indică în considerentele 42-99, Trinidad și Tobago nu a abordat într-o măsură suficientă aspectele problematice și deficiențele descrise în Decizia din 21 aprilie 2016 și nu a pus în aplicare măsurile propuse în planul de acțiune care însoțea decizia.

2. PROCEDURA CU PRIVIRE LA TRINIDAD ȘI TOBAGO

(19)	La 21 aprilie 2016, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, Comisia a notificat statul Trinidad și Tobago că are în vedere posibilitatea de a identifica acest stat ca țară terță necooperantă.

(20)	Comisia a invitat Trinidad și Tobago ca, în strânsă cooperare cu serviciile sale, să pună în aplicare un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate în Decizia din 21 aprilie 2016.

(21)

Principalele deficiențe identificate de Comisie se refereau la nepunerea repetată în aplicare a unor obligații prevăzute de dreptul internațional, legate în special de adoptarea unui cadru juridic adecvat, de lipsa unor instrumente eficiente și adecvate care să asigure o monitorizare eficace a navelor de pescuit, de lipsa unui sistem de observare și a unui program de inspecție și de lipsa controalelor în porturi în ceea ce privește activitățile de pescuit. Alte deficiențe identificate erau legate de nerespectarea obligațiilor internaționale care decurg din recomandări și rezoluții ale organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP). S-a identificat, de asemenea, nepunerea în aplicare a unor recomandări și rezoluții fără caracter obligatoriu ale unor organisme relevante, cum ar fi Planul internațional de acțiune al FAO împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat al Organizației Națiunilor Unite (PIA INN) (3) și Orientările voluntare ale FAO privind acțiunile statului de pavilion (4). Cu toate acestea, nepunerea în aplicare a acestor recomandări și rezoluții a fost luată în considerare numai ca probă suplimentară și nu a stat la baza notificării în cauză.

(22)

Prin scrisorile sale din 27 mai 2016, 1 martie 2017, 2 octombrie 2017, 23 noiembrie 2021 și 18 noiembrie 2022, Trinidad și Tobago a informat Comisia cu privire la disponibilitatea sa de a remedia deficiențele identificate în Decizia din 21 aprilie 2016 și de a coopera cu Comisia și a acceptat planul de acțiune.

(23)

Prin scrisoarea sa din 27 mai 2016, Trinidad și Tobago a furnizat un proiect de plan național de acțiune, dar fără un calendar pentru adoptarea sa, o listă a tuturor navelor de pescuit care arborează pavilionul statului Trinidad și Tobago, modele de licență de pescuit, de raport de campanie de pescuit și de export pentru navele de pescuit cu paragate, precum și informații privind structura internă a autorităților din domeniul pescuitului.

(24)

La 5 decembrie 2016, Trinidad și Tobago a informat Comisia cu privire la modificările organizaționale interne iar la 25 februarie 2017 a furnizat o actualizare cu privire la acțiunile întreprinse sau preconizate a fi întreprinse de autoritățile sale pentru a remedia deficiențele identificate. Cu toate acestea, prin aceeași comunicare, autoritățile au anunțat că definitivarea și punerea în aplicare a planului de acțiune urmau să fie finalizate într-o etapă ulterioară.

(25)

La 2 martie 2017, Comisia și autoritățile din Trinidad și Tobago s-au reunit pentru a discuta progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune în vederea remedierii deficiențelor identificate. În cursul reuniunii respective, autoritățile din Trinidad și Tobago și-au reiterat disponibilitatea de a remedia deficiențele identificate și de a coopera cu Comisia. Cu toate acestea, nu au fost luate măsuri în această privință după reuniune.

(26)

La 10 aprilie 2017, Comisia a trimis o scrisoare prim-ministrului Republicii Trinidad și Tobago prin care saluta angajamentul acestui stat de a-și îmbunătăți politica națională de combatere a pescuitului INN și de a respecta obligațiile internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat de coastă, stat al portului și stat de comercializare. Nu s-a primit niciun răspuns la această scrisoare.

(27)

La 7 septembrie 2017, 17 septembrie 2017 și 3 noiembrie 2017, autoritățile din Trinidad și Tobago au prezentat Comisiei: (i) un proiect de exemplar al memorandumului de înțelegere (MoU) inter-agenții în scopul colaborării în ceea ce privește reglementarea pescuitului și a activităților de pescuit, precum și a comerțului cu pește și produse pescărești; (ii) un model de memorandum de înțelegere care urmează să fie semnat de Trinidad și Tobago și de state terțe pentru a consolida colaborarea în vederea prevenirii, descurajării și eliminării pescuitului INN; și (iii) un proiect de proceduri standard de operare (PSO) inter-agenții pentru importul de pește și produse pescărești, înregistrarea navelor de pescuit, declarațiile de sosire și de ieșire din port ale navelor de pescuit, importul de nave de pescuit (mai puțin de 250 de tone) care urmează să fie utilizate pentru pescuit, exportul de pește și produse pescărești, eliberarea licenței ministrului pentru scutirea de taxe vamale, debarcarea peștelui și a produselor pescărești, transbordarea peștelui și a produselor pescărești, peștele și produsele pescărești în tranzit, monitorizarea navelor de pescuit, inspecția navelor de pescuit în port.

(28)	La 7 noiembrie 2017, Comisia și autoritățile din Trinidad și Tobago s-au reunit la distanță pentru a discuta acțiunile în curs ale statului Trinidad și Tobago în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(29)

Prin intermediul unei comunicări scrise, Trinidad și Tobago a prezentat, la 24 noiembrie 2017, un rezumat al acțiunilor preconizate pentru combaterea pescuitului INN, precum și o listă a navelor de pescuit netradițional care arborează pavilionul Trinidad și Tobago. La 5 iunie 2018, Comisia a primit o copie a proiectului de Lege privind gestionarea pescuitului.

(30)

La 8 februarie 2019, Comisia și autoritățile din Trinidad și Tobago s-au reunit la distanță pentru a discuta progresele înregistrate de această țară în abordarea deficiențelor enumerate în Decizia din 21 aprilie 2016. Reuniunea a confirmat lipsa progreselor înregistrate în abordarea deficiențelor identificate în Decizia din 21 aprilie 2016.

(31)	La 24 octombrie 2019, Trinidad și Tobago a aderat la Acordul FAO privind măsurile de competența statului portului (PSMA) și a acceptat Acordul privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă (5).

(32)

La 22 iunie 2020, prin intermediul unei comunicări scrise, autoritățile din Trinidad și Tobago au furnizat informații actualizate cu privire la activitățile de punere în aplicare a planului de acțiune pentru combaterea pescuitului INN. Acestea au prezentat versiunea revizuită a proiectului de Lege privind gestionarea pescuitului și au enumerat lista priorităților operaționale, și anume intenția de a institui un Inspectorat pentru pescuit și instalarea unui sistem de monitorizare a navelor de pescuit (VMS) pe navele de pescuit netradițional care arborează pavilionul Trinidad și Tobago.

(33)

La 21 septembrie 2021, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile din Trinidad și Tobago pentru a discuta progresele înregistrate în ceea ce privește revizuirea cadrului juridic, instalarea VMS pe navele de pescuit netradițional [cu un accent deosebit pe navele de pescuit cu paragate care operează în zona Convenției Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT)], precum și orice progrese în ceea ce privește debarcările și inspecțiile în port, crearea Inspectoratului pentru pescuit și starea flotei. Videoconferința a confirmat lipsa progreselor în domeniile identificate în Decizia din 21 aprilie 2016.

(34)

La 24 septembrie 2021, autoritățile din Trinidad și Tobago au transmis Comisiei (i) exemplarul finalizat și semnat al memorandumului de înțelegere inter-agenții privind colaborarea în ceea ce privește reglementarea pescuitului, a activităților legate de pescuit și a comerțului relevant, împreună cu procedurile standard de operare în vigoare, (ii) proiectul de model de memorandum de înțelegere între Trinidad și Tobago și țări terțe (deja transmis Comisiei la 17 septembrie 2017) și (iii) o copie a raportului de evaluare a monitorizării, controlului și supravegherii (inclusiv evaluarea portuară) în Trinidad și Tobago în cadrul Proiectului FAO de sprijinire a măsurilor de competența statului portului.

(35)

În plus, la 2 și 7 octombrie 2021, autoritățile din Trinidad și Tobago au transmis Comisiei o listă a escalelor în port ale navelor de pescuit care au arborat pavilionul unor țări terțe între 2018 și 2020 și o listă a navelor de pescuit aflate sub pavilionul Trinidad și Tobago autorizate să pescuiască în zona Convenției ICCAT.

(36)

Printr-o scrisoare transmisă la 25 octombrie 2021, Comisia a subliniat preocupările sale cu privire la evoluția dialogului și la lipsa de progrese din partea statului Trinidad și Tobago în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor incluse în planul de acțiune în urma Deciziei din 21 aprilie 2016.

(37)

La 9 noiembrie 2021, autoritățile din Trinidad și Tobago au prezentat un raport intermediar care conținea (i) informații privind stadiul punerii în aplicare a planului național de acțiune, (ii) un raport privind strategia națională și foaia de parcurs pentru punerea în aplicare eficace a dispozițiilor PSMA și a instrumentelor și mecanismelor internaționale complementare de combatere a pescuitului INN și (iii) proiectul de plan de lucru al comitetului instituit în temeiul planului național de acțiune menționat la considerentul 23 pentru a supraveghea, monitoriza și raporta cu privire la punerea în aplicare a memorandumului de înțelegere în vederea colaborării în ceea ce privește reglementarea pescuitului, a activităților legate de pescuit și a comerțului relevant.

(38)

Ca răspuns la scrisoarea trimisă de Comisie, la 23 noiembrie 2021, Trinidad și Tobago a reiterat angajamentul autorităților țării de a combate pescuitul INN. Comisia a răspuns la această scrisoare la 2 decembrie 2021, subliniind necesitatea unor măsuri eficace pentru a remedia deficiențele identificate în sistemele de control din Trinidad și Tobago în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(39)	În perioada 14-16 decembrie 2022, Comisia a efectuat o vizită în Trinidad și Tobago cu scopul de a evalua progresele înregistrate de la decizia din 21 aprilie 2016. Vizita a confirmat că deficiențele identificate prezentate în decizie nu au fost remediate.

3. IDENTIFICAREA STATULUI TRINIDAD ȘI TOBAGO CA ȚARĂ TERȚĂ NECOOPERANTĂ

(40)

În temeiul articolului 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a examinat îndeplinirea de către Trinidad și Tobago a obligațiilor internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat al portului, stat de coastă sau stat de comercializare. În scopul acestei revizuiri, Comisia a ținut seama de criteriile enunțate la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

3.1. Măsuri luate în ceea ce privește recurența activităților de pescuit INN și a fluxurilor comerciale de produse care provin din pescuitul INN [articolul 31 alineatul (4) din Regulamentul INN]

(41)

Așa cum s-a subliniat în Decizia din 21 aprilie 2016, Comisia a stabilit că Trinidad și Tobago nu s-a achitat de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, stat al portului, stat de coastă și stat de comercializare în ceea ce privește pescuitul INN practicat sau sprijinit de navele care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi, sau de navele de pescuit care îi utilizează porturile, și nu a împiedicat accesul pe piața sa al produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

(42)

În temeiul articolului 18 alineatul (3) litera (a) din Acordul Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pește (UNFSA), statele trebuie să controleze navele care le arborează pavilionul în marea liberă prin intermediul licențelor, autorizațiilor sau permiselor de pescuit, în conformitate cu orice proceduri aplicabile convenite la nivel subregional, regional sau mondial. În plus, recomandările enunțate la punctul 45 din PIA INN și la articolul 8.2.2 din Codul de conduită pentru un pescuit responsabil al FAO (Codul de conduită al FAO) (6) prevăd obligația statelor de pavilion de a se asigura că fiecare dintre navele care au dreptul să le arboreze pavilionul și care operează în afara apelor lor deține o autorizație valabilă. O recomandare similară este inclusă și la punctele 29 și 30 din Orientările voluntare ale FAO privind acțiunile statului de pavilion.

(43)

Potrivit considerentului 14 din Decizia din 21 aprilie 2016, cadrul juridic de gestionare a pescuitului din Trinidad și Tobago, astfel cum a fost instituit prin Legea pescuitului din 1916 (7) și prin Legea din 1986 privind apele arhipelagice și zonele economice exclusive (ZEE) (8), nu abilitează autoritățile din Trinidad și Tobago să pună în aplicare măsuri prin care să controleze în mod eficace navele de pescuit care îi arborează pavilionul și nici utilizarea porturilor sale de către navele de pescuit.

(44)

Legea pescuitului din 1916 nu instituie un sistem obligatoriu de licențe de pescuit. Deși autoritățile din domeniul pescuitului au adoptat practica eliberării unei licențe de pescuit, aceasta nu are niciun efect juridic. Conform informațiilor de care dispune Comisia, singurul control al acordării de licențe se realizează prin intermediul unei ordonanțe comerciale care impune fiecărui exportator să dețină o licență de export pentru a avea acces pe piețele străine. Perioada de valabilitate a acestei licențe de export este de 3 luni, după care exportatorul trebuie să depună o nouă cerere la autoritățile competente. Chiar dacă autoritățile din domeniul pescuitului primesc direct cereri de licențe de export de la armatori, ele nu sunt abilitate să le aprobe sau să le refuze în caz de neconformitate. Din informațiile deținute de Comisie, nicio cerere de licență de export nu a fost respinsă până în prezent. În plus, navele de pescuit care arborează pavilionul statului Trinidad și Tobago și care nu își exportă capturile pe piețele străine nu intră în sfera de aplicare a acestui control.

(45)

În temeiul articolului 94 alineatul (2) litera (b) din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 1982 (UNCLOS), statul de pavilion trebuie să asigure controlul asupra navelor care îi arborează pavilionul, prin exercitarea jurisdicției, în temeiul dreptului său intern, asupra navelor care îi arborează pavilionul. În plus, în temeiul articolului 18 alineatul (3) litera (g) punctul (iii) din UNFSA, statul de pavilion ar trebui să controleze navele care îi arborează pavilionul prin măsuri de monitorizare, control și supraveghere, care ar trebui să includă, printre altele, implementarea de programe naționale de inspecție, de programe naționale de observare și de sisteme de monitorizare a navelor. În plus, punctele 1 și 3 din Recomandarea 18-10 a ICCAT prevăd ca toate navele cu o lungime totală mai mare de 15 metri care operează în zona Convenției ICCAT să fie echipate cu VMS și să transmită localizarea acestora cel puțin o dată la două ore. În mod similar, punctul 31 din Orientările voluntare ale FAO privind acțiunile statului de pavilion recomandă statelor de pavilion să implementeze un sistem de control asupra navelor care le arborează pavilionul, iar punctul 24 din PIA INN adaugă că statele ar trebui să efectueze o monitorizare, un control și o supraveghere cuprinzătoare și eficace a pescuitului, inclusiv prin implementarea unui VMS, după caz.

(46)

Pe baza observațiilor formulate în cursul vizitelor efectuate în Trinidad și Tobago în noiembrie 2015 și în decembrie 2022 și în urma examinării tuturor informațiilor disponibile, Comisia a concluzionat că autoritățile competente din Trinidad și Tobago nu au fost în măsură să asigure un control adecvat al activităților desfășurate de propria flotă de pescuit.

(47)

Mai precis, Legea pescuitului din 1916 nu conține nicio dispoziție privind controlul și supravegherea navelor de pescuit care arborează pavilionul statului Trinidad și Tobago, nici a celor care operează în afara apelor aflate sub jurisdicția acestui stat. În acest sens, instalarea unui dispozitiv funcțional care să permită statului Trinidad și Tobago să urmărească și să monitorizeze prin VMS navele care îi arborează pavilionul se efectuează numai în mod voluntar.

(48)

Până în decembrie 2022, Trinidad și Tobago deținea 25 de nave de pescuit netradițional (nave de pescuit cu paragate) aflate sub pavilionul său și autorizate să opereze în zona Convenției ICCAT, dintre care numai 21 erau echipate în mod voluntar cu un VMS operațional la bord. Mai mult, în cursul vizitei din decembrie 2022, Comisia a observat că o navă de pescuit care arbora pavilionul statului Trinidad și Tobago și care era autorizată să opereze în zona Convenției ICCAT nu a transmis un semnal VMS timp de peste 165 de zile.

(49)

Cu ocazia aceleiași vizite, autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago au informat Comisia că navele de pescuit care îi arborează pavilionul nu sunt autorizate să desfășoare activități de pescuit în apele aflate sub jurisdicția unor țări terțe. Cu toate acestea, potrivit datelor generate de platforma de gestionare a VMS instalat în mod voluntar, Comisia a identificat o navă de pescuit care arbora pavilionul statului Trinidad și Tobago despre care se presupunea că pescuiește în ZEE a unei țări terțe.

(50)

În paralel, articolul 18 alineatul (3) litera (g) punctul (ii) din UNFSA impune părților să inițieze măsuri de control al activităților navelor de pescuit care le arborează pavilionul, inclusiv punerea în aplicare a programelor naționale de observare și a programelor subregionale și regionale de observare la care participă statul de pavilion. În mod similar, în temeiul Recomandării 16-14 a ICCAT, fiecare parte contractantă trebuie să asigure o prezență a observatorilor aferentă a cel puțin 5 % din efortul de pescuit pentru fiecare dintre activitățile de pescuit pelagic cu paragate, cu plasă-pungă, cu momeală, capcane, setci simple și traule. Cu toate acestea, Legea pescuitului din 1916 nu stabilește și nici nu prevede capacitatea de a institui un program național de observare (științific sau de altă natură). O vizită de studiu monitorizată de observatori a fost finalizată în septembrie 2022 ca misiune de informare. Autoritățile din Trinidad și Tobago au confirmat că este posibil ca mai multe nave de pescuit netradițional cu paragate care arborează pavilionul acestui stat să nu fie echipate pentru a găzdui observatori.

(51)

În pofida lipsei cadrului juridic necesar și a mijloacelor operaționale necesare pentru controlul activităților de pescuit și legate de pescuit ale navelor care arborează pavilionul statului Trinidad și Tobago, autoritățile țării au continuat să acorde navelor de pescuit pavilionul și autorizațiile de pescuit proprii. De exemplu, în ianuarie 2022 a fost construită o nouă navă de pescuit, înregistrată și autorizată să arboreze pavilionul statului Trinidad și Tobago și autorizată să pescuiască în zona Convenției ICCAT. În cadrul vizitei din decembrie 2022, autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago au informat, de asemenea, Comisia cu privire la intenția lor de a continua extinderea flotei lor naționale de pescuit industrial.

(52)

În consecință, Comisia nu poate exclude faptul că navele de pescuit înregistrate în Trinidad și Tobago și care îi arborează pavilionul au desfășurat activități de pescuit sau legate de pescuitul INN în zone din afara jurisdicției naționale a statului Trinidad și Tobago, inclusiv în zone aflate sub jurisdicția unor țări terțe, și au utilizat porturi ale unor țări terțe.

(53)

Prin urmare, Comisia consideră că statul Trinidad și Tobago nu și-a respectat responsabilitățile în calitate de stat de pavilion de a-și exercita controlul asupra flotei sale și de a-și împiedica flota să se implice în activități de pescuit INN în apele aflate în afara jurisdicției sale. Această situație înseamnă nerespectarea articolului 94 alineatele (1) și (2) din UNCLOS, care prevede că fiecare stat trebuie să își exercite în mod efectiv jurisdicția și controlul asupra navelor de pescuit care îi arborează pavilionul. Se încalcă, de asemenea, articolul 18 din UNFSA, care impune statelor ale căror nave pescuiesc în marea liberă să ia măsuri de control pentru a se asigura că navele respective respectă normele ORGP. Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit astfel obligația de diligență necesară de a utiliza mijloace adecvate, de a depune toate eforturile posibile și de a lua toate măsurile posibile pentru a preveni activitățile de pescuit INN de către navele care îi arborează pavilionul. Această neîndeplinire a obligațiilor nu este în conformitate nici cu punctele 34 și 35 din PIA INN, care prevăd că statele trebuie să se asigure că navele de pescuit care au dreptul să le arboreze pavilionul nu se implică în activități de pescuit INN sau nu sprijină astfel de activități și că, înainte de a înmatricula o navă de pescuit, statele de pavilion își pot exercita responsabilitatea de a garanta că aceste nave nu se implică în activități de pescuit INN.

(54)	În temeiul articolului 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a examinat și măsurile adoptate de Trinidad și Tobago cu privire la accesul pe piața lor al produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

(55)

Lipsa de control al statului Trinidad și Tobago asupra navelor de pescuit care îi arborează pavilionul permite acestor nave să debarce și/sau să transbordeze produse pescărești în porturile naționale și în porturi ale țărilor terțe și, prin urmare, nu se poate împiedica intrarea pe piață a produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

(56)

În plus, pe baza comparării informațiilor furnizate Comisiei de Trinidad și Tobago în cursul vizitei din decembrie 2022 și a informațiilor disponibile public, se pare că Trinidad și Tobago nu este în măsură să furnizeze informații exacte și complete cu privire la speciile mari migratoare capturate de flota sa de pescuit în marea liberă și nici cu privire la produsele pescărești debarcate sau transbordate în porturile sale. Acest lucru confirmă faptul că Trinidad și Tobago nu este în măsură să urmărească produsele pescărești atunci când acestea sunt implicate în fluxuri comerciale naționale și internaționale.

(57)

În conformitate cu articolul 5 din anexa I la UNFSA, fiecare stat trebuie să se asigure că navele care îi arborează pavilionul transmit administrației naționale în domeniul pescuitului date privind capturile și efortul de pescuit, inclusiv date privind operațiunile de pescuit în marea liberă, la intervale suficient de frecvente pentru a îndeplini cerințele naționale și obligațiile regionale și internaționale. Această cerință se reflectă, de asemenea, la punctul 51.5 din PIA INN, care recomandă statelor de coastă să se asigure că fiecare navă care pescuiește în apele lor ține un jurnal de bord care înregistrează activitățile sale de pescuit, dacă este cazul.

(58)

În prezent, nu există dispoziții naționale legale pentru navele de pescuit din Trinidad și Tobago în ceea ce privește utilizarea jurnalelor de pescuit, a declarațiilor de debarcare, a declarațiilor de transbordare sau a notelor de vânzare. În schimb, autoritățile din domeniul pescuitului se bazează pe un sistem de transmitere voluntară a datelor privind capturile și efortul de pescuit pentru campaniile unice de pescuit și pe rapoartele de export numai pentru navele de pescuit care arborează pavilionul statului Trinidad și Tobago ale căror capturi sunt destinate exportului către piețele țărilor terțe. Deși autoritățile din domeniul pescuitului au informat Comisia că astfel de rapoarte de export trebuie prezentate după fiecare campanie de pescuit, nu există niciun temei juridic pentru transmiterea lor către autoritățile naționale din domeniul pescuitului. Având în vedere lipsa unor dispoziții legale, estimarea acoperirii campaniilor de pescuit și a exporturilor activităților flotei naționale nu poate fi verificată.

(59)

Sistemul de raportare a campaniilor de pescuit, descris mai sus, este legat de acordarea licențelor de export, dar, având în vedere lipsa unor dispoziții legale care să facă obligatorie prezentarea unui raport de campanie, nu există nicio obligație legală pentru autoritățile naționale de a refuza eliberarea licenței de export pentru neprezentarea raportului de campanie și de export. În ceea ce privește produsele pescărești care nu sunt destinate exportului, nu există un mecanism de înregistrare obligatoriu.

(60)

Referitor la debarcările de specii gestionate de navele de pescuit ICCAT care arborează pavilionul unor țări terțe, autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago au confirmat că, deși colectează informații cu privire la utilizarea porturilor naționale de către navele de pescuit din țări terțe implicate în debarcarea și transbordarea speciilor ICCAT, nu sunt în măsură să verifice exactitatea datelor transmise de operatorii navelor către autoritățile portuare și nici să separe datele privind operațiunile de transbordare și de debarcare. În plus, autoritățile din domeniul pescuitului au declarat că informațiile pe care le colectează cu privire la utilizarea de către navele de pescuit străine a porturilor naționale se limitează la cele implicate în debarcarea și transbordarea speciilor ICCAT. Speciile care nu sunt gestionate de ICCAT nu sunt înregistrate și nici nu fac obiectul unei obligații de raportare.

(61)

Având în vedere lipsa unor controale instituite în domeniul pescuitului asupra activităților navelor de pescuit și asupra operațiunilor de debarcare și transbordare, este imposibil ca autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago să urmărească, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, peștele debarcat sau transbordat în porturile sale de către navele care îi arborează pavilionul sau de către navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe. Această deficiență nu permite autorităților din Trinidad și Tobago să confirme că produsele pescărești destinate piețelor naționale și țărilor terțe nu provin din pescuitul INN.

(62)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (f) din UNFSA, statele de pavilion trebuie să instituie cerințe pentru verificarea capturilor de specii vizate și nevizate prin mijloace precum, printre altele, monitorizarea capturilor debarcate. PIA INN oferă orientări privind măsurile referitoare la piață, convenite la nivel internațional, care susțin reducerea sau eliminarea comerțului cu pește și produse pescărești provenite din pescuitul INN. La punctul 71 din PIA INN se sugerează totodată că statele ar trebui să ia măsuri pentru a îmbunătăți transparența propriilor piețe cu scopul de a permite trasabilitatea peștelui sau a produselor din pește. De asemenea, articolul 11 din Codul de conduită al FAO prezintă bunele practici pentru activitățile după recoltare și pentru comerțul internațional responsabil și prevede că statele trebuie să se asigure că peștele și produsele pescărești sunt comercializate la nivel internațional și național în conformitate cu practici solide de conservare și gestionare, prin îmbunătățirea identificării originii peștelui și a produselor pescărești.

(63)

Pe baza informațiilor obținute în timpul vizitelor la fața locului, Comisia consideră că Trinidad și Tobago nu este în măsură să garanteze transparența pe piața sa și nici în ceea ce privește produsele pescărești comercializate la nivel internațional, deoarece nu se asigură trasabilitatea peștelui sau a produselor pescărești. În această privință, se pare că Trinidad și Tobago nu respectă articolul 23 din UNFSA, care impune statelor portului să ia măsuri pentru a promova eficacitatea măsurilor internaționale de conservare și gestionare, inclusiv inspecția în porturi a documentelor, a uneltelor de pescuit sau a capturilor și interzicerea debarcărilor sau transbordărilor în cazul în care s-a stabilit că respectivele capturi au fost efectuate într-un mod care subminează eficacitatea măsurilor internaționale de conservare și gestionare.

(64)

În plus, Comisia este de părere că practica de a debarca pește în cheiuri private și de a-l încărca direct în containere pentru a fi expediat ulterior către țări terțe, fără un control adecvat al produselor pescărești efectuat la nivel național de către autoritățile din Trinidad și Tobago din domeniul pescuitului, pune în pericol trasabilitatea produselor pescărești în cauză (9).

(65)

Potrivit statisticilor disponibile public, colectate de Comisie, există indicii clare privind un posibil tranzit al peștelui care ar rezulta din activități de pescuit INN efectuate de nave de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe prin porturile Trinidad și Tobago. De exemplu, datele privind importurile raportate de o țară terță indică exportul a peste 1 000 de tone de ton alb congelat (Thunnus alalunga) exportat din Trinidad și Tobago în 2021 (10). Pentru anul respectiv, cota ICCAT alocată Trinidad și Tobago pentru tonul alb a fost de 267 de tone.

(66)	Autoritățile din Trinidad și Tobago nu sunt abilitate să efectueze și nu efectuează controalele necesare pentru a preveni debarcarea în porturile naționale a produselor pescărești care ar putea rezulta din pescuitul INN, existând riscul ca aceste produse să fie introduse pe piețe.

(67)

Având în vedere evoluțiile înregistrate ulterior datei de 21 aprilie 2016, Comisia consideră, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (4) din Regulamentul INN, că Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional de a lua măsuri pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN și, în temeiul articolului 31 alineatul (3) și alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, că nu a luat suficiente măsuri pentru a preveni accesul pe piețe al produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

3.2. Nerespectarea obligațiilor legate de cooperare și de aplicare a legii [articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul INN]

(68)

Astfel cum se descrie în considerentele 19-26 din Decizia din 21 aprilie 2016, Comisia a analizat dacă Trinidad și Tobago a cooperat în mod eficace cu Comisia la anchetele privind pescuitul INN și activitățile conexe. Această analiză a stabilit că, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (5) din Regulamentul INN, există indicii clare că Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește eforturile de cooperare și de asigurare a respectării legii.

(69)	După Decizia din 21 aprilie 2016, autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago au continuat să coopereze cu Comisia pentru a răspunde și a oferi feedback la solicitările de informații.

(70)

Cu toate acestea, răspunsurile transmise de autoritățile naționale din Trinidad și Tobago s-au circumscris cadrului juridic în domeniul pescuitului care nu mai este de actualitate și care nu prevede punerea în aplicare a controlului pescuitului la nivel național și care se află în proces de revizuire în ultimii opt ani, fără un calendar specific pentru adoptarea acestuia. Această lacună a cadrului juridic a împiedicat orice cooperare eficace cu Comisia. Angajamentele și acțiunile anunțate în răspunsurile autorităților din Trinidad și Tobago au continuat să fie amânate, împiedicând astfel ca dialogul pe marginea pescuitului INN să își atingă scopul.

(71)

Articolul 19 alineatul (1) din UNFSA obligă statele să asigure respectarea de către navele care le arborează pavilionul a măsurilor regionale și subregionale de conservare și gestionare. De asemenea, prevede că sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor ar trebui să fie suficient de severe pentru a fi eficace în asigurarea conformității și pentru a descuraja încălcările, indiferent de locul în care au loc, și ar trebui să îi priveze pe autorii infracțiunilor de beneficiile care rezultă din activitățile lor ilegale. O formulare similară este cuprinsă la punctul 21 din PIA INN și la punctul 38 litera (a) din Orientările voluntare ale FAO privind acțiunile statului de pavilion.

(72)

Cu toate acestea, astfel cum se descrie în considerentul 21 din Decizia din 21 aprilie 2016, cadrul juridic din Trinidad și Tobago, care nu mai este de actualitate, nu include o definiție a activităților de pescuit INN și nici a încălcărilor grave și nu stabilește o listă cuprinzătoare de încălcări grave care să fie abordate prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive. Modul în care sunt tratate încălcările și încălcările grave nu este adecvat pentru a asigura conformitatea, pentru a descuraja încălcările indiferent de locul în care acestea se produc și pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de beneficiile rezultate din activitățile lor ilegale. Prin urmare, sistemul de sancțiuni din Trinidad și Tobago, în forma sa actuală, nu este cuprinzător și adecvat pentru a-și îndeplini funcția de descurajare.

(73)

În ceea ce privește cooperarea și coordonarea activităților de control la nivel subregional și regional, astfel cum se prevede la articolul 6 din PSMA, Trinidad și Tobago nu cooperează cu țările terțe ale căror nave utilizează porturile sale în scopul debarcării sau transbordării, pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN, astfel cum se prevede la punctul 28 din PIA INN. În plus, Trinidad și Tobago nu a încheiat acorduri sau înțelegeri cu alte state pentru a coopera în vederea aplicării eficace a legislației aplicabile și a măsurilor de conservare și gestionare adoptate la nivel național, regional sau mondial, astfel cum se prevede la punctul 31 din PIA INN.

(74)

Deficiențele sus-menționate constatate în Trinidad și Tobago împiedică această țară să respecte prevederile articolelor 63, 64 și 117-119 din UNCLOS referitoare la obligația tuturor statelor de a coopera în domeniul conservării și gestionării resurselor marine vii, inclusiv a stocurilor de pești anadromi și de pești mari migratori. Articolele 7, 8 și 20 din UNFSA dezvoltă la rândul lor obligația statelor de a coopera pentru stabilirea de măsuri de conservare și gestionare compatibile și pentru asigurarea conformității cu astfel de măsuri și a executării acestora. Acest lucru este specificat mai în amănunt la punctele 28 și 51 din PIA INN, care stabilesc practicile detaliate pentru cooperarea directă dintre state, inclusiv schimbul de date sau informații de care dispun statele de coastă.

(75)

Astfel cum s-a subliniat în considerentele 34-36 din Decizia din 21 aprilie 2016, nivelul de dezvoltare al statului Trinidad și Tobago nu poate fi considerat un factor care subminează capacitatea autorităților competente de a-și îndeplini sarcinile în calitate de stat de pavilion, stat costier, stat al portului și stat de comercializare.

(76)

Având în vedere considerentele 34-36 din Decizia din 21 aprilie 2016 și evoluțiile ulterioare datei de 21 aprilie 2016, Comisia consideră, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (5) din Regulamentul INN, că Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește cooperarea și asigurarea respectării legii.

3.3. Nerespectarea obligațiilor de punere în aplicare a normelor internaționale [articolul 31 alineatul (6) din Regulamentul INN]

(77)

Astfel cum se descrie în considerentele 27-33 ale Deciziei din 21 aprilie 2016, Comisia a efectuat o analiză a informațiilor considerate relevante în ceea ce privește statutul statului Trinidad și Tobago de parte contractantă la UNCLOS, UNFSA și Convenția ICCAT. Această analiză a stabilit că, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, există indicii clare conform cărora Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește normele, reglementările și măsurile de conservare și gestionare internaționale.

(78)

Trebuie să se ia act de faptul că flota de pescuit industrial a statului Trinidad și Tobago vizează tonul și alte specii mari migratoare din zona Convenției ICCAT. În acest sens, Trinidad și Tobago ar trebui să coopereze cu ICCAT, cu ORGP competentă în zona respectivă și pentru speciile respective, precum și cu toate statele relevante vizate. Cu toate acestea, deși este parte contractantă la ICCAT, Trinidad și Tobago nu își îndeplinește obligația, în temeiul articolului IX din Convenția ICCAT, de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestei convenții.

(79)	Trinidad și Tobago încalcă, de asemenea, obligația care îi revine în calitate de stat de pavilion, în conformitate cu articolul 117 din UNCLOS, de a adopta, în ceea ce îi privește pe resortisanții săi, măsuri de conservare a resurselor vii din marea liberă.

(80)

Astfel cum se descrie în considerentul 31 de mai sus, statul Trinidad și Tobago a aderat la PSMA în octombrie 2019. Cu toate acestea, obligațiile și măsurile prevăzute în instrumentul internațional privind combaterea pescuitului INN nu au fost încă puse în aplicare prin intermediul legislației naționale.

(81)	În conformitate cu articolul 7 din PSMA, fiecare parte desemnează și publică porturile în care navele de pescuit străine pot solicita intrarea și dispune de o capacitate suficientă pentru a efectua inspecții.

(82)

În pofida lipsei unui temei juridic care decurge din lipsa punerii în aplicare a obligațiilor PSMA prin legislația națională, Trinidad și Tobago a notificat Secretariatului FAO trei porturi desemnate în temeiul PSMA (inclusiv cheiuri private). Cu toate acestea, autoritățile din Trinidad și Tobago nu sunt în măsură să se asigure că navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe nu fac escală în porturi nedesemnate, deoarece nu există o legislație națională în domeniu. În cursul vizitei efectuate în decembrie 2022, Comisia a primit documente care arătau că o navă de pescuit care arbora pavilionul unei țări terțe deținea o licență de pescuit care o autoriza să facă escală în două dintre cele trei porturi desemnate din Trinidad și Tobago, dar și în unul nedesemnat. În plus, în cadrul aceleiași vizite, Comisia a fost informată că autoritățile vamale din Trinidad și Tobago sunt abilitate să desemneze porturi aprobate și cheiuri de antrepozitare în scopuri vamale. Cu toate acestea, astfel de porturi (patruzeci și cinci în total) nu sunt aceleași cu cele desemnate de autoritățile din domeniul pescuitului și prezentate Secretariatului FAO. În cele din urmă, bazele de date deschise indică un număr semnificativ de nave de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și care fac escală în porturi nedesemnate din Trinidad și Tobago.

(83)

Cele două porturi principale desemnate includ mai multe cheiuri private care nu se află sub controlul autorităților din domeniul pescuitului. Acestea din urmă nu au acces liber la instalațiile portuare și niciunul dintre reprezentanții lor nu este staționat în porturi în mod permanent. Autoritățile din domeniul pescuitului au acces la porturi numai în cooperare cu alte agenții implicate. De exemplu, pot participa la inspecții în porturi, dar numai sub jurisdicția altor agenții (de exemplu, autoritățile vamale sau portuare).

(84)

În plus, Trinidad și Tobago nu pune în aplicare cerințele prevăzute la articolul 8 din PSMA în ceea ce privește obligația navelor de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe de a prezenta informații specifice înainte de intrarea în port și la articolul 9 din PSMA cu privire la autorizația de intrare în port sau la refuzul intrării în port. În special, cadrul juridic național actual al statului Trinidad și Tobago nu obligă navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe să prezinte informațiile incluse în anexa A la PSMA. Acest lucru împiedică autoritățile naționale să stabilească dacă navele care solicită intrarea în porturile din Trinidad și Tobago au desfășurat activități de pescuit INN sau activități legate de pescuit în sprijinul acestui tip de pescuit. În plus, legislația națională nu conferă autorităților competența de a aproba sau de a refuza intrarea navelor de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și care fac escală în porturi din Trinidad și Tobago în cazul în care există suficiente dovezi că acestea au desfășurat activități de pescuit INN sau activități legate de pescuit în sprijinul acestui tip de pescuit. Singurele dispoziții aplicabile în ceea ce privește eliberarea unei autorizații de intrare în port sau refuzul intrării în port sunt cuprinse în legislația maritimă și vamală aplicabilă tuturor navelor și exclusiv în sensul unei astfel de legislații.

(85)

Începând din 2022, autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago cooperează cu autoritățile vamale și maritime naționale pentru a avea acces parțial la informațiile privind escalele în port și produsele pescărești de la bordul navelor de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și care fac escală în port în Trinidad și Tobago, prezentate în scopul respectării cerințelor maritime și vamale naționale. Această cooperare se desfășoară pe baza unor acorduri între agenții. Totuși, obținerea de informații este doar parțială și nu se efectuează acțiuni de asigurare a respectării legii din cauza lipsei unor dispoziții adecvate care să transpună obligațiile prevăzute în Acordul PSMA în legislația națională a statului Trinidad și Tobago.

(86)

De exemplu, este posibil ca două nave de pescuit (11) care nu sunt incluse în registrul ICCAT al navelor autorizate să fi desfășurat activități de pescuit neautorizate în zona Convenției ICCAT. Aceste nave au făcut escală și au utilizat un chei privat al unui port din Trinidad și Tobago la 10 și 20 septembrie 2019 și la 4 și 18 octombrie 2019. Autoritățile din domeniul pescuitului au declarat că nu se aflau în posesia niciunei informații privind peștele aflat la bordul acestor nave, care ar fi putut fi debarcat sau transbordat pe cheiul privat.

(87)	În temeiul articolului 12 din PSMA, fiecare parte trebuie să inspecteze numărul de nave din porturile sale care trebuie să atingă un nivel anual de inspecții suficient pentru a atinge obiectivul acordului.

(88)

În temeiul articolului 28 din Legea din 1986 privind apele arhipelagice și zonele economice exclusive (ZEE), autoritățile din domeniul pescuitului au competența de a efectua inspecții ale navelor de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe numai în apele arhipelagice, în marea teritorială și în ZEE, nu și în porturi. Acest lucru privează autoritățile de competența de a efectua inspecții în porturile desemnate, astfel cum prevede articolul 7 din PSMA, ceea ce, la rândul său, nu îndeplinește obiectivul prevăzut la articolul 12 din PSMA.

(89)	Astfel cum se descrie în considerentele 28-30 din Decizia din 21 aprilie 2016, Comisia a analizat informațiile considerate relevante din datele disponibile publicate de ORGP-uri, în special de ICCAT.

(90)

ICCAT a comunicat oficial autorităților din Trinidad și Tobago că țara nu și-a respectat pe deplin și în mod eficace obligațiile care îi revin în conformitate cu anumite recomandări ale ICCAT. Prin urmare, Trinidad și Tobago a fost identificat ca neconform în 2016 (12) și, de atunci, a primit o scrisoare de conformitate din partea ICCAT în fiecare an (13).

(91)

Mai precis, Recomandarea 18-09 a ICCAT stabilește, printre altele, un număr minimum de 5 % pentru inspecțiile în port asupra navelor de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe (14). Având în vedere că numărul de escale în port ale unor astfel de nave de pescuit din țări terțe declarate de autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago în 2022 a depășit 1 200 și, astfel cum se menționează în considerentul 82, nu există nicio legislație națională în vigoare care să pună în aplicare cerințele PSMA pentru prezentarea de informații specifice înainte de intrarea în porturile naționale, se presupune că numărul real de escale în port este mult mai mare. În ultimii cinci ani (2018-2022), autoritățile din domeniul pescuitului din Trinidad și Tobago au efectuat doar patru inspecții ale navelor de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe, în mod voluntar și cu acordul explicit al armatorilor.

(92)

În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 50 de mai sus, Recomandarea 16-14 a ICCAT introduce obligația de a asigura o prezență a observatorilor aferentă a cel puțin 5 % din efortul de pescuit pentru fiecare dintre activitățile de pescuit pelagic cu paragate, plasă-pungă, momeală, capcane, setci simple și traule. Trinidad și Tobago nu respectă această cerință, întrucât Legea pescuitului din 1916 sau alte legi subordonate aferente nu instituie un program național de observare (științific sau de alt tip) (15).

(93)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 45 de mai sus, Trinidad și Tobago nu pune în aplicare nici Recomandarea 18-10 a ICCAT, care obligă toate navele cu o lungime totală de peste 15 metri care operează în zona convenției să fie echipate cu VMS și să transmită localizarea acestora cel puțin o dată la două ore.

(94)

Faptele descrise în considerentele 90-93 împiedică Trinidad și Tobago să își îndeplinească obligațiile de cooperare și conservare, ceea ce este contrar obligației de a coopera și obligației de a lua măsuri sau de a coopera în vederea luării măsurilor necesare pentru conservarea resurselor marine vii din marea liberă, astfel cum se prevede la articolele 117 și 118 din UNCLOS.

(95)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) litera (c) din Regulamentul INN, Comisia a analizat dacă statul Trinidad și Tobago ar fi putut fi implicat în acte sau omisiuni care ar fi putut să diminueze eficacitatea legislației, a reglementărilor sau a măsurilor internaționale de gestionare și conservare aplicabile.

(96)	Astfel cum se indică în considerentul 31 din Decizia din 21 aprilie 2016, Trinidad și Tobago nu își îndeplinește obligațiile de cooperare și conservare în calitate de stat de pavilion în temeiul articolelor 117-119 din UNCLOS.

(97)	Coroborat cu faptele descrise în considerentele 48 și 49, Trinidad și Tobago nu respectă nici articolul 18 din UNFSA, care impune statelor ale căror nave pescuiesc în marea liberă să ia măsuri de control pentru a se asigura că navele respective respectă normele ORGP.

(98)

Astfel cum se indică în considerentele 73, 82, 83, 84, 85 și 88, Trinidad și Tobago nu respectă articolele 6, 7, 8, 9, 12 și alte articole din partea 4 a PSMA, care impun statelor să prevină, să descurajeze și să elimine pescuitul INN prin punerea în aplicare a unor măsuri eficace de competența statului portului.

(99)

Având în vedere considerentele 28-32 ale Deciziei din 21 aprilie 2016 și evoluțiile ulterioare menționate mai sus, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, Comisia consideră că statul Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește normele, reglementările și măsurile de conservare și de gestionare internaționale.

3.4. Constrângeri specifice țărilor în curs de dezvoltare [articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN]

(100)

Se reamintește că, potrivit indicelui dezvoltării umane al Organizației Națiunilor Unite (IDU al ONU), statul Trinidad și Tobago era considerat în 2021 o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană, clasându-se pe locul 57 din 191 de țări (16).

(101)

Conform celor stipulate în considerentul 36 al Deciziei din 21 aprilie 2016, nu s-au găsit probe care să indice faptul că incapacitatea statului Trinidad și Tobago de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional ar fi rezultatul unor constrângeri legate de nivelul de dezvoltare.

(102)

În plus, natura deficiențelor constatate în Trinidad și Tobago, cum ar fi absența unor dispoziții specifice în cadrul juridic național referitoare la gestionarea flotei sale de pescuit și la combaterea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN, lipsa unor proceduri obligatorii care să asigure verificarea corespunzătoare a înregistrării navelor de pescuit aflate sub pavilionul său, lipsa unui sistem obligatoriu de control al debarcărilor și inspecțiile portuare inadecvate nu pot fi corelate cu nivelul de dezvoltare al statului Trinidad și Tobago și cu constrângerile specifice cu care se poate confrunta aceasta.

(103)

În plus, autoritățile din Trinidad și Tobago au primit sprijin din partea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru consolidarea acțiunilor naționale de combatere a pescuitului INN (17).

(104)

Având în vedere considerentele 34, 35 și 36 ale Deciziei din 21 aprilie 2016 și evoluțiile ulterioare acestei date, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, Comisia consideră că nivelul de dezvoltare al statului Trinidad și Tobago nu afectează performanța globală a acestei țări în calitate de stat de pavilion, al portului, de coastă sau de comercializare în ceea ce privește activitățile de pescuit și, prin urmare, nu poate scuza sau justifica în alt mod insuficiența acțiunilor sale de prevenire, descurajare și eliminare a pescuitului INN.

4. CONCLUZIE PRIVIND IDENTIFICAREA CA ȚARĂ TERȚĂ NECOOPERANTĂ

(105)

Având în vedere concluziile formulate în ceea ce privește faptul că statul Trinidad și Tobago nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, al portului, de coastă sau de comercializare și nu a întreprins acțiuni pentru a preveni, a descuraja și a elimina pescuitul INN, această țară ar trebui să fie identificată, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN, ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(106)

Ținând seama de articolul 18 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul INN, autoritățile competente ale statelor membre sunt obligate să refuze importul produselor de pescuit în Uniune, fără a fi necesar să solicite probe suplimentare sau să trimită o cerere de asistență statului de pavilion, în momentul în care constată că certificatul de captură a fost validat de către autoritățile unui stat de pavilion identificat ca stat necooperant în conformitate cu articolul 31 din respectivul regulament.

(107)

Ar trebui precizat faptul că identificarea statului Trinidad și Tobago ca țară pe care Comisia o consideră necooperantă nu exclude nicio eventuală măsură ulterioară întreprinsă de Consiliu în vederea stabilirii unei liste a țărilor necooperante în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN.

5. PROCEDURA COMITETULUI

(108)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Republica Trinidad și Tobago este identificată ca țară terță pe care Comisia o consideră țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 25 septembrie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

(2) Decizia Comisiei din 21 aprilie 2016 de notificare a Republicii Trinidad și Tobago cu privire la posibilitatea de a fi identificată ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (JO C 144, 23.4.2016, p. 14).

(3) Planul internațional de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, 2001.

(4) Orientările voluntare privind acțiunile statului de pavilion, martie 2014, extrase de la adresa: http://www.fao.org/3/a-i4577t.pdf

(5) Acordul privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, 1993.

(6) Codul de conduită al FAO pentru un pescuit responsabil, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, 1995.

(7) https://rgd.legalaffairs.gov.tt/laws2/alphabetical_list/lawspdfs/67.51.pdf

(8) https://rgd.legalaffairs.gov.tt/laws2/alphabetical_list/lawspdfs/51.06.pdf

(9) Loturile maritime care primesc escale de la nave care arborează pavilionul Taiwanului, al Côte d’Ivoire, al Chinei și al Venezuelei.

(10) Cu toate acestea, având în vedere lipsa controalelor în port și obligațiile de raportare inadecvate, este dificil să se demonstreze că aceste capturi nu provin de la nave care arborează pavilionul statului Trinidad și Tobago.

(11) De atunci, aceste nave au schimbat pavilionul într-un pavilion al unei țări terțe și au fost incluse în ICCAT ca nave INN la 24 noiembrie 2021 pentru recoltarea fără autorizație a tonului sau a speciilor înrudite cu tonul în zona convenției. Navele au fost apoi incluse pe listele INN ale IOTC, SIOFA, CCSBT, CITT și NEAFC, la începutul anului 2022.

(12) Documentul ICCAT nr. COC-308_Appendix 2, 2016.

(13) Documentul ICCAT nr. COC-308_APP_1/2021.

(14) Punctul 29 https://www.iccat.int/Documents/Recs/compendiopdf-e/2018-09-e.pdf

(15) Documentul ICCAT nr. COC-308_Appendix 2, 2022, documentul nr. COC-308_Appendix 2, 2021, documentul nr. COC-308_Appendix 2, 2020, documentul nr. COC-308_Appendix 2, 2019, documentul nr. COC-308_Appendix 2, 2018, documentul nr. COC-308_Appendix 2, 2017.

(16) Informații preluate de pe pagina https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/TTO

(17) https://www.fao.org/iuu-fishing/capacity-development/en

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 236

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 66 26 septembrie 2023

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2023/2048 al Comisiei din 4 iulie 2023 de rectificare a Regulamentelor delegate (UE) nr. 626/2011, (UE) 2019/2015, (UE) 2019/2016 și (UE) 2019/2018 în ceea ce privește cerințele de etichetare energetică pentru aparatele de climatizare, sursele de lumină, aparatele frigorifice și aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă ( 1 )	1
	*	Regulamentul delegat (UE) 2023/2049 al Comisiei din 14 iulie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește produsele cu adaos de mercur care fac obiectul interdicțiilor de fabricație, de import și de export ( 1 )	21
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2023/2050 a Comisiei din 25 septembrie 2023 de modificare a Deciziei (UE) 2018/1220 a Comisiei privind regulamentul de procedură al comitetului menționat la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului	24
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2051 a Comisiei din 25 septembrie 2023 de identificare a statului Trinidad și Tobago ca țară necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat	26
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2052 a Comisiei din 25 septembrie 2023 de neaprobare a fosfatului de argint, de sodiu, de hidrogen, de zirconiu ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide din tipul de produs 4 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	40